Sunteți pe pagina 1din 22

Proiect de Logistică

Carrefour
Raion Lactate

Gavril Georgiana
Ionel Mădălina
Mahu Adriana
Nistor Georgiana
Ghițun Gabriel
Cap.I Introducere

1.1 Descriere companie

Informaţii generale
Carrefour este cel mai mare retailer european şi al doilea la nivel mondial, operând mai
multe tipuri de magazine: hipermarketuri, supermarketuri, hard discount şi magazine de
vecinătate. Grupul Carrefour este prezent în 32 de tări cu peste 9500 magazine şi peste 471.000
de angajaţi. Paleta de produse deţinută de Carrefour este una foarte largă, aproximativ 50.000 de
produse în hipermarketuri şi diverse servicii precum: servicii financiare, asigurări, multiple
modalităţi de plată, produsele loteriei române care se vând la casele de marcat, retuşuri textile
gratuite, livrare gratuită pentru produsele voluminoase în limita a 30 de km, linie telefonică
gratuită (TEL VERDE). Carrefour România a fost proprietate a grupului francez Hyparlo Până în
2006. Grupul Hyparlo este unul dintre cei mai importanţi francizaţi Carrefour.
Carrefour este primul care a introdus conceptul de hipermarket în România, în anul
2001, punând bazele pieţei de retail, prin urmare poate fi considerat unul dintre pionierii noii
pieţe create la noi în țară.

Organizare filiale
În România, Carrefour operează în prezent 3 formate de magazine:
 25 de hipermarketuri Carrefour
 50 de supermarketuri Carrefour Market
 3 magazine de proximitate, de tip franciză, Carrefour Express Angst “Un prieten
aproape de tine!”
În Iaşi Carrefour deţine 2 hipermarketuri: Carrefour Era, Carrefour Felicia și 2
supermarketuri Carrefour Market Iulius Mall și Carrefour Market Hala Centrală.

Obiectivele companiei
 Îmbunătăţirea şi verificarea calităţii şi prospeţimii produselor;

2
 Reducerea stocurilor şi a cheltuielilor cu gestionarea stocurilor;
 Obţinerea unor preţuri mai mici de cumpărare datorită cumpărării unui volum
mare şi a existenţei unui singur punct de livrare pentru furnizor;
 Reducerea timpului de aprovizionare;
 Reducerea numărului de livrări la magazine;
 Reducerea costurilor administrative;
 Reducerea pierderilor din magazine printr-o verificare mai amănunţită şi
îmbunătăţirea calităţii produselor;

1.2 Analiza ramurii

Poziţionare faţă de concurenţi


Pe segmentul hipermarketuri, Carrefour concurează cu Auchan, Cora, Real, Pic şi
Kaufland iar în ceea ce priveşte segmentul supermarketuri concurenţii Carrefour sunt: Billa,
Plus, MegaImage, Interex şi Spar.
Comparativ cu aceștia, retailerul francez excelează printr-o gamă foarte largă de
produse de calitate, printre care se numără aproape toate mărcile de renume.

Descriere piaţă
Brandul Carrefour este unul orientat către client. Acesta are un grup ţintă foarte mare,
prin asortimentul foarte variat și prețuri accesibile adresându-se în principiu cam la toată
populația.
Profilul general al clientului Carrefour descrie o persoană care caută să facă în mod
eficient cumpărăturile necesare, dintr-un singur loc și nu de la mai multe magazine, prin urmare
persoane practice sau mai ocupate. Nu este definită strict de o anumită categorie de vârstă sau de
o categorie de venit.

3
Capitolul 2. Gestionarea depozitului logistic

2.1. Elemente

Depozitul logistic avut în vedere va deservi raionul de lactate al retailer-ului Carrefour.


Magazinele Carrefour alese pentru aprovizionare sunt cele 2 hypermarket-uri Carrefour și cele 2
market-uri Carrefour recent deschise, în localitatea Iași:
 Hypermarket Carrefour Felicia – Str. Bucium nr. 36;
 Hypermarket Carrefour Era - Șoseaua Păcurari nr. 121;
 Carrefour Market Iulius Mall – B-dul Tudor Vladimirescu nr. 2;
 Carrefour Market Hala Centrală – Str. Anastasie Panu nr. 46.

2.2. Alegerea locației

Depozitul care va servi cele 4 magazine va fi situat în zona industrială din orașul
Iași, pe strada Bucium nr. 48. Prin acest depozit ne propunem să reducem la minim costurile cu
transportul mărfii dar și acccidentele care ar putea să se producă pe durata transportului fiind
vorba de o categorie de mărfuri destul de sensibilă – lactate. Am ales să construim depozitul în
această zonă deoarece este apropiată de 2 magazine Carrefour: Fecilia și Iulius Mall simplificând
foarte mult procesul de distribuție. Totodată, vom avea un traseu ocolitor pentru alimentarea
magazinul Carrefour Era, care este cel mai departe. Distanțele între magazine și depozit și rutele
pe care se vor ajunge la acestea sunt:
 Depozit – Carrefour Felicia – 0.5 km;
 Depozit – Carrefour Era – 5 km pe ruta: Bucium – Podu Roș – Gară – Canta –
Păcurari;
 Depozit – Carrefour Iulius Mall – 1 km;
 Depozit – Carrefour Hala Centrală – 2 km pe ruta: Bucium – Podu Roș -
Anastasie Panu.

4
2.3. Macheta la scală a depozitului

Macheta la scală a depozitului pentru produse lactate este inserată în Anexa nr. 1.

2.4. Caracteristicile tehnice

Suprafața totală a depozitului nostru este de 2220 metri pătrați. Considerăm că această
suprafață este suficientă pentru un depozit destinat produselor lactate care deservește 4 centre de
desfacere dintr-un singur oraș.
Motivarea suprafeței vine din1:
 Calculul aproximativ al necesarului, astfel: consumul mediu de lapte în România
este de 72 litri/locuitor anual. Dacă orașul Iași are 315650 locuitori, necesarul teoretic anual ar fi
de 22.73 milioane litri. Dacă presupunem că vom fi aprovizionați la fiecare 3 zile, ar însemna
190.000 litri la o aprovizionare. Dimensiunile unei cutii de lapte sunt 20cm*10cm*5 cm. Un
europalet are 120*80 cm, ceea ce înseamnă că vor încăpea 48 de cutii pe un singur strat. Pentru o
înălțime de 80 cm (16 cutii) vom avea pe un palet 768 litri, ceea ce nu solicită paletul mai mult
decât este necesar. La o aprovizionare la 3 zile, ne vor intra pe stoc 247 paleți cu această
încărcătură.
Capacitatea depozitului este de 228 paleți – stive de baxuri cu cutii lapte, brânzeturi,
smântână, etc. Între fiecare aranjament de paleți va exista un spațiu de 1,5 metri pentru a putea
trece cu utilajele și pentru a aranja marfa în depozit.
Cele 228 de aranjamente de paleți vor fi așezate în rânduri de câte 6, perpendiculare față
de rampă, pentru a putea ajunge mai repede și mai ușor la aceasta.
Depozitul va avea o lungime de 60 de metri și o lățime de 37 metri. Rampele vor avea o
lățime de 6 metri.
În calculele realizate de noi am luat în vedere faptul că nu toți locuitorii orașului Iași vor
cumpăra lactate din magazinele Carrefour însă am luat în vedere legea de atracție a clienților de
centrele urbane și locuitorii flotanți din orașul Iași – stundenții și elevii. Totodată, am luat în
vedere faptul că diferite produse lactate pot avea nevoie de un spațiu mai mare de stocare iar
cererea nu este constantă pe parcursul unei luni.
Depozitul va avea 5 sectoare distincte:

1
Am generalizat calculele pe lapte;

5
Zona 1: Zona de descărcare – locul unde vor fi descărcate mărfurile primite de la
furnizori și direcționate spre compartimentul corespunzător; totul se va realiza prin intermediul
rampei de descărcare cu ajutorul utilajelor și al personalului;
Zona 2: Depozitul propriu-zis unde vor fi depozitate produsele pe compartimente, în
rânduri de europaleți;
Zona 3: Spațiul pentru birouri unde își va desfășura activitatea conducerea societății
noastre, unde se vor întocmi facturile și toate actele necesare;
Zona 4: Spațiul tehnic - aici vor fi amenjate vestiarele personalului și se vor desfășura
operațiuni ca verificare, sortare sau ambalare;
Zona 5: Zona de încărcare - prin intermediul rampei de încărcare vor fi încărcate în
tiruri produsele ambalate în cutii sau baxuri și transportate către magazinele Carrefour.
Rampa de descărcare și rampa de încărcare vor fi amenajate pe un culoar în mijlocul
depozitului, dreapta, respectiv stânga. Am amenajat acest rampe pe mijloc pentru a ne ușura
manevrarea produselor.
Depozitul nostru va fi împărțit în 6 compartimente, în funcție de tipul produselor:
 Compartimentul Lapte unde vor fi depozitate produsele de acest tip; acest
compartiment va fi poziționat la intrarea în depozit, lângă birouri și spațiul tehnic, în partea de
jos a depozitului;
 Compartimentul Brânzeturi, unde vor fi depozitate toate tipurile de brânzeturi și
cașcaval; acest compartiment va fi poziționat în partea de sus a depozitului, în dreapta;
 Compartimentul Iaurturi care va fi poziționat lângă compartimentul Lapte, în
partea de jos a depozitului;
 Compartimentul Frișcă, poziționat în partea de sus a depozitului, lângă
Brânzeturi;
 Compartimentul Smântână, poziționat lângă Frișcă, în partea de sus a depozitului;
 Compartimentul Dulciuri pe bază de lactate, poziționat în partea de sus a
depozitului, lângă Smântână.
Produsele vor fi aranjate în depozit pe verticală, pentru a ajunge cât mai repede la rampa
de descărcare și la rampa de încărcare. Totodată, așezarea va fi realizată în depozit și în funcție
de rulaj. Mărfurile care au un rulaj mai mare vor fi poziționate în apropierea rampei de încărcare.

6
2.5. Fluxul material în depozit

În ceea ce privește preluarea mărfii, aceasta se va face cu documentele necesare: facturi,


documente de transport, bonuri. Mărfurile vor fi preluate cu ajutorul electro-stivuitoarelor sau a
transpaleților manuali pe rampa de descărcare din partea dreaptă și vor fi apoi direcționate spre
compartimentele corespunzătoare de către personalul responsabil.
Categoria produse lactate este destul de sensibilă și are nevoie de condiții speciale de
păstrare și depozitare:
 temperatura de depozitare între 2-8 grade;
 uși termoizolante;
 instalație frigorifică cu amoniu, permițând controlul automat al temperaturii;
 spațiile vor avea pardoseală și pereți netezi și impermeabili, curați și lipsiți de
mucegai;
 vor exista gratere și rafturi pentru așezarea produselor sau a ambalajelor deoarece
nu este permis contactul direct cu pardoseala;
 va fi asigurat microclimatul necesar : temperatura, umiditate și ventilație și
controlulul acestuia prin termometre și hidrometre;
 produsele vor fi depozitate pe sortimente și loturi marcate cu tăblițe pe care vor fi
înscrise data intrării și data expirării termenului de garanție.
Manipularea mărfurilor se va realiza cu ajutorul electro-stivuitoarelor special adaptate
lucrului la temperaturi joase şi a paleţilor standardizaţi, mânuite de către personalul responsabil.
Culoarele dintre rândurile de paleți au fost special amenajate pentru ca mărfurile să fie aduse şi
luate cu ajutorul stivuitoarelor. Acestea se folosesc pentru că pot încărca, descărca şi ridica
încărcăturile la înălţimi mai mari în vederea depozitării.
Încărcarea mărfurilor se face de către personalul depozitului cu ajutorul utilajelor pe
rampa de încărcare din partea stângă a depozitului. La fiecare încărcare transportatorul este
anunţat de particularităţile mărfii. Fiecare pachet sau colet primeşte o etichetă. Se furnizează
transportatorului, odată cu marfa, documentele de însoţire şi informaţiile necesare în caz de
reglementări particulare.
Înlănțuirea etapelor conexe ce vizează fluxurile fizice este următoarea:
Furnizori – Descărcarea mărfii – Verificarea facturilor mărfii – Sortare pe grupe
de mărfuri – Ambalare – Întocmire facturi – Încărcarea mărfii – Carrefour

7
Figura nr. 1: Înlănțuirea etapelor conexe ce vizează fluxurile fizice

Capitolul 3. Configurarea logisticii în amonte

3.1 Descriere piață în amonte

Am văzut așadar în cadrul capitolului anterior că ne este necesar un depozit cu o


suprafață mare, din care circa 2200 mp doar pentru produsele din categoria lactate și brânzeturi,
asta pentru că într-adevăr prin Carrefour ajung la populație multe mărci de lactate, de la mulți
producători. Acești producători, practic furnizorii noștri, sunt în principiu de două tipuri:
autohtoni sau străini.
Producătorii din România au o gamă variată de produse, unii dintre ei fiind dezvoltați și
pe alte ramuri ale industriei alimentare, nu doar pe lactate (de exemplu, SC Nordic). Alți s-au
axat pe o anumită nișă de pe piața produselor pe bază de lapte, precum lapte de soia sau doar
brânzeturi, etc.
Producătorii străini sunt în general foarte dezvoltați, nu doar la nivel european ci pe tot
mapamondul. Majoritatea fac parte din grupuri mari de firme, dezvoltate pe mai multe ramuri de
activitate, din industria alimentară sau nu numai.
Indiferent de originea lor majoritatea sunt producători de renume, cu experiență, fiind și
distribuitori. Deși mărcile lor sunt distribuite și prin intermediul celorlalți concurenți ai
Carrefour, de la hiper și super marketuri până la magazinele alimentare de dimensiuni mai mici,
așa-zise „de cartier”, Carrefour rămâne cel mai valoros partener.
Relația pe piață între retailerul francez și producătorii de lactate este una care
favorizează în general retailerul. Fiind cel mai mare jucător din domeniu, o parte foarte

8
importantă din încasările furnizorilor vin prin intermediul său, în schimb situația nu este
reciprocă. Carrefour comercializând un număr foarte mare de mărci, nu poate fi afectat foarte
mult de una în minus. Acest aspect conferă oarecare autoritate hipermarketului în relația cu
furnizorii săi, fie ei și internaționali.
Caracteristicile procesului de achiziții depind în mare parte de rulajul produselor din
cele patru centre de desfacere Carrefour din Iași. Despre strategia de organizare a stocurilor și
frecvența de aprovizionare vom vorbi mai detaliat la capitolul următor, dar acum, deoarece
consumul nu este atât de constant în timp real cum apare în statistici, este important să ne
aprovizionăm la intervale de timp regulate, de 3 zile, păstrând pe stoc surplusul pentru a
compensa perioadele ciclice cu cerere mai mare, precum sfârșitul de săptămână de exemplu.
Chiar dacă unii furnizori sunt internaționali, marfa lor este produsă și înregistrată pe
teritoriul Uniunii Europene, achizițiile fiind din acest punct de vedere exclusiv intracomunitare.

3.2 Strategia aleasă în amonte

Tipul de contractare este după timpul de furnizori de altfel, internă sau internațională.
Clauzele folosite cel mai des sunt DDU (Delivered Duty Unpaid) sau DDP (Delivery Duty Paid),
acestea atribuind furnizorului toată responsabilitatea pentru livrarea la depozitul retailerului a
mărfii, în condițiile și timpul limită prevăzut prin contractul încheiat cu fiecare în parte.
Integrarea strategiei în mixul de marketing influențează foarte mult elementul „produs”
al mixului, prin gama largă de mărci și tipuri de produse, dar și elementul „preț” tocmai prin
competiția mare între numeroșii furnizori. Din acest considerent, apar frecvent promoții și oferte
în scopul unui plus de promovare, campanii promoționale organizate de cele mai multe ori de
furnizori și nu de Carrefour, din motivul menționat la subpunctul privitor la relațiile de pe piață.

3.3 Descrierea furnizorilor

Primii șase cei mai mari producători de lactate din România sunt, în ordine
descrescătoare: Friesland România, Danone, Hochland, LaDorna, Albalact și Covalact. Toți
aceștia împreună cu mulți alții sunt furnizori pentru Carrefour.

9
Îi vom enumera în continuare pe toți, împreună cu câteva informații de bază precum
localitatea sau zona de unde provin și o succintă analiză swot. Ordinea de această dată este
aleatoare.

- Dorna Lactate S.A. vine din Suceava. Are ca avantaje principale faptul că produce
pe toată gama de lactate, brânzeturi, iaurturi. Este sprijinit de grupul internațional Lactalis de
origine francez. Puncte slabe evidente nu pare să aibă în prezent. Ca o oportunitate este faptul că
se află în proximitate față de depozitul nostru din Iași, ceea ce înseamnă livrări rapide, costuri
mai mici cu transportul. O amenințare mai generală ar fi instabilitatea economico-politică, care
ar putea duce oricând la modificarea taxelor, creșterea prețului la carburanți ce va afecta costurile
de transport, etc.
- Albalact S.A. este localizat în Oiejdea, județul Alba. Deține mai multe mărci
cunoscute precum Rarăul, Zuzu, Fulga sau Poiana Florilor, asta reprezentând întotdeauna un
punct tare, deoarece dacă o marcă nu mai merge la un moment-dat, rămân celelalte să susțină
activitatea firmei. Totodată îi conferă mai multă putere de negociere cu retailerul. Rarăul de
exemplu este produs la Câmpulung Moldovenesc, distanța față de Iași nefiind neapărat un punct
slab.
- Alpro Company este un producător internațional. Principala marcă a sa fiind
Alpro Soya, este destul de slab reprezentat, dar vine cu avantajul unui produs pe bază vegetală,
un concept mai special care îi conferă un avantaj. Oportunitate de dezvoltare pe zona produselor
vegetale în continuare. Amenințare: și ceilalți s-ar putea să se prindă curând de oportunitate.
- S.C. Nordic este în principal distribuitor și produce o gamă variată de alimente, nu
doar din zona lactatelor. Diversitatea domeniului de activitate constituie un avantaj valoros. Are
sediul în sectorul 3, București. Punct slab – mărcile sale nu sunt foarte cunoscute. Oportunitate:
folosirea brandurilor pe care le mai distribuie ca pârghie pentru a-și crește popularitatea proprie;
- Delaco vine din Brașov, este și distribuitor. Acesta este un punct tare, distribuind
în exclusivitate brânzeturi de calitate ale unor producători germani. Punct slab: au acordat prea
multă atenție creșterii pe baza distribuției altor mărci, scăzând ale lor proprii care erau oricum
destul de bine poziționate. Aceeași oportunitate ca la Nordic.
- Carrefour, marca proprie de lapte. Fiind marcă proprie, beneficiază automat de
preț scăzut, renumele brandului și merchandising la un nivel superior. Nici nu mai are nevoie de
alte puncte tari dacă evaluăm astfel situația. Ca amenințări: alte branduri care vin cu prețuri mici

10
precum Rarăul, sau impresia consumatorilor, în principiu eronată, că și calitatea este pe măsura
prețului – mai scăzută;
- Ilvas S.A. este cel mai mare procesator din județul Vaslui, venind pe piață cu o
marcă destul de bine cotată precum Vio. Principalul punct tare – laptele cât mai natural. Și
proximitatea față de depozitul Carrefour este un avantaj. Punct slab – vine cu o singură marcă.
Amenințări: toți concurenții de talie superioară;
- Muller Diary Romania este parte a grupului german Muller, ceea ce înseamnă că
este caracterizat de standarde ridicate de calitate, punct tare și oportunitate de promovare în
direcția asta;
- Olympus Diary, la fel aparținând de un grup internațional. Slab reprezentat în
cadrul segmentului de produse;
- Covalact S.A. din Sf. Gheorghe, Covasna. Unul din numele mari românești,
analiza SWOT este asemănătoare cu cea a Albalact sau Dorna. S-a extins relativ recent prin
cumpărarea fostului producător Lactate Harghita;
- Viotros este o firmă grecească la origine, prezent în toată Europa. Specializat pe
brânzeturi. Cea mai mare amenințare este actuala situație economică a Greciei și incertitudinea
privind ieșirea din zona euro și posibilitatea falimentului;
- Five Continents Trading S.R.L. cu sediul în sectorul 1, București sunt reprezentați
mai ales prin câteva sortimente de brânzeturi. Ca punct slab în special, notorietate scăzută;
- Dr.Oetker cu sediul în Curtea de Argeș vinde în segmentul acesta doar lapte praf.
Punctul tare constă însă în notorietatea brandului, în special câștigată din producția de
conservanți, condimente și arome. Oportunitate de dezvoltare pe aceeași nișa a laptelui praf , slab
exploatată încă;
- Unilact Transilvania din Criva de Sus, județul Olt are ca puncte tari atât
naturalețea produselor cât și o rețea bine consolidată de centre de colectare a materiei prime în
Apuseni, „departe de poluarea din zonele urbane”, cum spune ei. O oportunitate ar fi exportarea
acestor produse atât de naturale, calitate foarte prețuită în Occident spre exemplu. Un punct slab
ar fi notorietatea încă destul de scăzută a brandului;
- Almera Internațional S.R.L. care a achiziționat recent o fabrică de procesare la
Bacău, este reprezentată la raft de marca BigPanda. Deși este internațională, firma a fost

11
înființată la Galați, fiind la origini românească. Puncte tari: investiții valoroase în tehnologie de
ultimă oră. Produce pe toată gama de lactate, inclusiv iaurt dietetic și brânzeturi;
- Goldsteig este un producător german de brânzeturi, venind cu standardele de
calitate și prestigiul nemțesc, dar și cu prețuri mai pe măsură. Amenințarea vine tot din partea
celorlalți competitori străini, în principal tot germani, venind cu caracteristici comune;
- Galbani este tot un internațional, din Italia de această dată. Un punct tare
imposibil de trecut cu vederea este prestigiul italienilor și priceperea lor în ce privește
mozzarella, gorgonzola și toate celelalte sortimente de brânzeturi care provin de la bucătăria
italiană;
- Danone S.R.L. cu sediul în sectorul 2, București este al doilea mare producător de
lactate din țara noastră, susținut prin mărci de renume precum Nutriday, Activia, Danonino,
Actimel;
- Promilch, reprezentat în principal prin laptele Delisio este un producător din Iași,
acest lucru însemnând un avantaj prin proximitatea față de Carrefour;
- Lacto Solomonescu S.R.L. din Botoșani iese în evidență prin faptul că este
probabil singurul producător care mai ambalează laptele în pungă; Și acesta este situat relativ
aproape de depozitul nostru;
- Hochland România S.R.L. cu sediul în Sighișoara, Mureș este reprezentat în
principal prin brânzeturi. „Cașcavalerii” fac parte dintr-un grup foarte bine situat pe piața
europeană și nu numai;
- Friesland România S.A. este numărul unu pe piața românească. Se poate spune că
am păstrat ce e mai bun pentru la final. Producătorul este reprezentat de mărci cunoscute precum
Milli, Oke, Napolact, Câmpina, Dots, ș.a. Poziția de lider îi conferă un avantaj față de ceilalți
concurenți în relația cu retailerul.

3.4 Volum și configurare comenzi

Statisticile arată că în România, consumul mediu de lapte pe cap de locuitor este de


circa 72 de litri pe an. Pentru a realiza o previziune a necesarului de aprovizionare pentru 3 până
la 6 luni, avem în vedere următoarele:

12
Prin 4 centre de distribuție, Carrefour domină piața Iași-ului, a cărui populație ajunge la
315.650 locuitori. Rezultă de aici un necesar teoretic de 22.726.800 litri de lapte pe an.

Se calculează necesarul lunar la 1.893.900 litri, însemnând că în 3 luni de activitate,


Carrefour va rula un nivel maxim de circa 5.681.700 iar în 6 luni dublul, adică 11.363.400 litri de
lapte. Deși cifrele par foarte mari, este de menționat că în țările occidentale precum Franța sau
Germania, oamenii consumă chiar și de două ori mai mult lapte, ca medie pe locuitor, deci acolo,
Carrefour manevrează cantități chiar mai impresionante decât atât.

3.5 Recepția și depozitarea

În mod normal am stabilit ca aprovizionarea din partea furnizorilor să se facă la fiecare


3 zile. Nu în aceeași zi toți furnizorii ci repartizați uniform zilnic, pentru a menține stocurile
constante. Pot face excepție furnizorii aflați la distanțe mai mari, pentru care termenul de livrare
la fiecare 3 zile nu are rost și nu-și găsește rentabilitatea. Ei vor fi compensați de către
distribuitorii aflați în proximitate, care vor livra mai des dacă este nevoie, mai ales în perioade în
care consumul urmează o traiectorie ascendentă, la sfârșitul fiecărei săptămâni de exemplu.

Detaliile principale legate de depozitare au fost menționate în cadrul capitolului


anterior.

Capitolul 4. Configurarea logisticii în aval

4.1. Descriere piață în aval

Descriere piață
Pentru realizarea lanțului logistic am ales trei puncte de desfacere din orașul Iași:
Carrefour Era, Carrefour Felicia și Carrefour Market Iulius Mall.

13
Județul Iași are o populație de 826552 locuitori2. Din totalul populaţiei, 47,4% locuieşte
în mediul urban, iar 52,6% în mediul rural.
Descriere comportament de consum
Dezvoltarea din ultimii ani a pieței produselor lactate și diversificarea ofertelor au
determinat consumatorii să facă numeroase încercări. Prin această testare a pieței, consumatorii
devin mai selectivi, prezintă preferințe bine conturate și recunosc un bun raport calitate-preț. În
alegerea produselor, pentru consumatori va conta loialitatea față de brand.
Consumatorul de lactate cumpără zilnic aceste produse. Produsele lactate cum sunt:
laptele, untul, iaurtul au frecvență mare de utilizare, acestea fiind nelipsite din consumul zilnic al
celor mai mulți cumpărători. Aşadar consumatorul va simţi nevoia să le achiziţioneze în
momentul în care constată că aceste produse s-au terminat.
Caracteristici ale procesului de distribuție
Având în vedere proprietăţile produselor distribuite, în special în privinţa termenului de
garanţie şi al gradului de perisabilitate al acestora, procesul de distribuţie prezintă unele
particularităţi. Camioanele prezintă dotări speciale în acest sens, cum ar fi implementarea unui
sistem de ventilaţie pentru menţinerea unei temperaturi optime.

4.2 Strategia aleasă în aval (JIT vs. stocuri)

În vederea desfacerii mărfurilor s-a ales strategia just-in-time, datorită tipului de


produse pe care le gestionăm, și anume produse lactate. Această strategie este implementată în
vederea desfășurării unei activități de o bună calitate, fiind adecvată pentru produsele lactate
deoarece se urmărește menținerea stocurilor la un nivel minim, care să presupună costuri reduse
și evitarea rupturilor de stoc. Cumpărăturile pentru categoria de produse lactate se caracterizează
prin frecvență și regularitate crescută, și de aceea aprovizionarea cu produse este frecventă.
Previziunea cantităţilor care urmează să fie vândute de fiecare punct de vânzare este un
proces destul de delicat, însă în acest scop ne-am propus să examinăm listele vânzărilor din
aceeaşi perioadă a anului trecut, pentru a şti care a fost cererea sortimentelor. Se va ţine cont şi
de zilele săptămânii, cunoscând faptul că cei mai mulţi dintre consumatori îşi fac cumpărăturile

2
http://www.iasi.insse.ro/main.php?id=405

14
la sfârşit de săptămână. Aşadar, vom aproviziona magazinele în aceste zile cu cantităţi
suplimentare de produse în comparaţie cu restul zilelor.
În dorinţa de a evita situaţia neplăcută de OOS (out of stock), vom aproviziona
magazinele cu cantităţi suplimentare pentru toate categoriile lactate, în acest fel păstrând clienţi
fideli ai produselor.
Principalele avantaje ale aplicării strategiei just-in-time sunt:

 feedback rapid în ceea ce priveşte performanţele aprovizionării;


 reducerea mărimii lotului de produse;
 nivelul mai consistent al intrărilor;
 mai puţin inventar în sistem;
 pierderi mici de produse;
 reducerea costurilor indirecte în domenii precum: schimbarea interesului pentru
inventarul inactiv, costul păstrării inventarului, costul contabilizării inventarului. Filozofia de
bază a strategiei just-in-time este urmărirea continuă a reducerii risipei.

Integrarea strategiei în mixul de marketing


Strategia aleasă ne ajută să oferim clienților magazinelor Carrefour produse proaspete și
de o calitate corespunzătoare așteptărilor lor. De asemenea, existența unor stocuri de dimensiuni
reduse permite hipermarketurilor să poată recepționa o gamă mai largă de produse lactate, astfel
consumatorii având posibilitatea de a alege din mai multe sortimente de produse, în funcție de
veniturile și preferințele fiecăruia. Implementarea acestei strategii se reflecă și la nivelul
prețurilor, costurile mai scăzute cu administrarea stocurilor oferă cumpărătorilor prețuri
accesibile, corespunzătoare fiecărui sortiment. Menținerea unui stoc minim prezintă un avantaj și
pentru promovarea imaginii magazinelor Carrefour prin elaborarea unor noi strategii de
promovare pentru a atrage noi segmente de consumatori și pentru a crește cota de piață.

4.3. Descriere hipermarketuri

Localizare
Carrefour Era
Adresa: Soseaua Pacurari, nr. 121, Iași

15
Telefon: 0232.421.400, Fax: 0232.245.133/ 0232.246.133
Carrefour Felicia
Adresa: Str. Bucium, nr. 36, Iași
Telefon: 0232.205.050/ 0374.146.000, Fax: 0232.234.131
Carrefour Market Iulius Mall
Adresa: Bd. Tudor Vladimirescu, Centrul Comercial Iulius Mall
Telefon: 0374.279.332, Fax: 0374.279.333
Carrefour Market Hala Centrală
Adresa: Anastasie Panu, nr. 46
Telefon: 037.427.93.35, Fax: 037.427.93.36 - 037.427.93.37

Tipuri magazine de desfacere


Cele trei magazine Carrefour au ca obiect de activitate comerțul cu amănuntul. Acestea
cuprind sala de vânzare, spaţii pentru depozitarea temporară a produselor şi ambalajelor, spaţii
pentru condiţionare, un depozit de mărfuri, încăperi speciale, anexe etc.
Analiza SWOT
Puncte tari Puncte slabe Oportunități Amenințări

Carrefour Era - suprafață - sistem de - contracte cu - concurenţa cu


comercială mai climatizare producători de alte
mare decât a neadecvat; calitate pe o supermarketuri
concurenților; - program redus lunga durată; din Iași cum ar
- sortimente de muncă în - relație bună cu fi: Kaufland,
variate de zilele de furnizorii. Billa, Lidl etc.;
produse; sărbătoare; - presiuni venite
- vânzări - înlocuirea unor din partea
crescute din produse; Protecţiei
produsele - personal redus. Consumatorilor
propriei mărci; privind
- promoții nerespectarea
imbatabile; termenelor de
- posibilitatea de garanţie a

16
a alege produsul produselor.
dorit.
Carrefour - servicii de cea - număr mic al - contracte cu - respingerea
Felicia mai bună locurilor de producători de unor noi
calitate; parcare; calitate pe o producători din
- prețuri - amplasarea lungă durată; cauza
atractive; proastă a - relație bună cu contractelor de
- raport bun hipermarketului; furnizorii. lungă durată;
calitate-pret; - program redus - concurenţa cu
- mijloace de de muncă în alte
transport variate; zilele de supermarketuri
- posibilitatea de sărbătoare din Iași cum ar
a alege produsul - aglomerație fi: Kaufland,
dorit. Billa, Lidl etc.;
- criza
economică ce
forţează
disponibilizarea
angajaţilor.

Cele două marketuri din Iulius Mall respectiv Hala Centrală pot fi caracterizate în
principal de puncte tari, puncte slabe, oportunități și amenințări destul de comune. Ca puncte tari,
acestea se bucură de un vad comercial foarte bun, fiind situate în centre comerciale din centrul
orașului, dar ca punct slab este suprafața mai redusă. La amenințări, concurența pentru aceste
marketuri este la un nivel diferit.

4.4. Gestiunea ofertelor

Grupaj- Fracționare- Asortiment


Deoarece produsele lactate fac parte din categoria de produse alimentare cu frecvență de
consum ridicată vom realiza aprovizionarea fiecărui magazin în parte. Vom face comandă către
furnizori de produse lunar, în funcție de vânzările estimate în luna anterioară. Astfel, laptele va fi

17
livrat zilnic, iaurturile se vor livra la interval de trei zile și brânzeturile se vor livra săptămânal
pentru fiecare magazin în parte.
Comenzi și încadrare temporală
Luând în considerare că ora de închidere a fiecărui magazin din reţeaua Carrefour este
ora 22, vom introduce un sistem de comenzi la raionul de lactate după această oră. Astfel, între
orele 22 şi 23, personalul din supermarketuri va face un inventar al stocurilor de lactate şi se vor
elimina produsele care nu mai corespund calităţii cerute. După ora 23, comenzile privind
necesarul de lactate pentru a doua zi vor fi trimise printr-un sistem electronic, o interfaţă între
supermarket şi depozitul de produse lactate. Din acest moment, în depozit începe încărcarea
camioanelor pentru aprovizionarea fiecărei dintre cele 3 filiale Carrefour. Aprovizionarea va fi
făcută de către un camion pentru fiecare hipermarket și supermarket în parte.

4.5 Managementul rupturilor de stoc

Pentru a face faţă condiţiilor de incertitudine privind aprovizionarea, hypermaketurile


trebuie să constituie un stoc de siguranţă. Determinarea mărimii acestuia se face prin
minimizarea cheltuielilor pe care le presupune. În acest sens, se va realiza un stoc de siguranţă
pentru produsele lactate care deţin o pondere mai mare de 9% din valoarea comenzii, pondere de
până la 10% din cantitatea cerută de hipermarket. Totodată, se va face o verificare în fiecare
hypermarket în jurul orei 11.00 pentru a determina dacă stocurile de lactate s-au diminuat cu mai
mult de 50%. În condiţiile în care acest prag a fost depăşit, se va solicita o comandă
suplimentară, menită să ajungă până la ora 15.00.

18
Capitolul 5. Transport și flotă

5.1 Necesarul de transport

După calculele și precizările anterioare, avem următoarea situație: noi trebuie să livrăm
zilnic de la depozitul acesta la toate cele patru magazine Carrefour circa 63 tone de marfă, în
condiții de transport optime și la timp. Totodată, trebuie să fim pregătiți să efectuăm livrări
neprevăzute în cazul în care stocul unui magazin se epuizează prea rapid.
După cum se arăta în cadrul celui de-al doilea capitol, distanțele nu sunt mari între
magazine și depozit, practic avem nevoie de două categorii de mijloace de transport: de mare
tonaj, care pot circula spre Felicia și Era, fiind necesare de fapt două TIR-uri, care să execute
zilnic un drum la Felicia și un drum la Era.
Pentru marketurile din oraș vom avea nevoie de vehicule de tonaj redus, din categoria
„shuttle” sau „van”, în principiu dube care să poate păstra o temperatură constantă în interior și
în zilele călduroase de vară. Necesarul pentru cele două centre de desfacere fiind considerabil
mai mic decât pentru hipermarketuri, două astfel de vehicule pot fi de ajuns pentru a transporta
doar produse lactate.

5.2 Standardele de transport

După cum s-a mai menționat anterior, se utilizează europaleți, cu dimensiunile standard
de 80*120 cm, aceștia putând fi stivuiți paralel câte doi în interiorul unui TIR. Mijloacele de
transport trebuie să îndeplinească condițiile de umiditate și temperatură.

5.3 Configurarea rutelor

Rutele au fost menționate la capitolul 2 deja. Mai trebuie menționat că în anumite


situații speciale, ca de exemplu în cazul în care apare o nevoie mai mare la unul din
hipermarketuri de exemplu, se poate trimite un extra-transport cu una din utilitarele folosite

19
pentru marketurile din oraș, pentru a nu merge cu vehiculul de tonaj mare neîncărcat în totalitate.
Depinde de situație.
Transporturile către magazine se fac pe parcursul zilei curente, pentru ziua următoare,
timp în care vor fi păstrate pe stoc în depozitul aferent fiecărui magazin, sau date în consum dacă
este cazul.
Mai trebuie menționat că vor fi angajați un singur schimb de șoferi, nefiind un program
foarte solicitant și nefiind nevoie de deplasări la distanțe mari de exemplu.

5.4 Configurarea flotei

Sintetizând datele, avem astfel: 2 camioane de mare tonaj și 2 utilitare de tip van, care
execută transporturi zilnice totalizând o cantitate medie de 63 tone. Acestea trebuie să poată
efectua transporturile în condiții optime de temperatură și umezeală.
Estimativ, costurile variabile ajung la circa 13.000 ron pe lună, cu salarii șoferi (1.200
ron*4), costuri cu combustibil (aprox. 200 ron la zi, socotind că un TIR consumă în medie 30
litri motorină la 100 km iar o utilitară de tonaj redus 10 litri la 100 km) și restul alocați unor
eventuale verificări tehnice ale vehiculelor.

5.5 Service și suport tehnic

Pentru verificările tehnice ale vehiculelor la intervale de timp regulate sau atunci când
sunt sesizate probleme, sunt responsabili șoferii acestora. Costurile acestor verificări sau
eventuale reparații sunt suportate de Carrefour.

20
Cuprins:

Cap.I Introducere ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 2


1.1 Descriere companie ----------------------------------------------------------------------------------------------------- 2
1.2 Analiza ramurii ------------------------------------------------------------------------------------------------------------ 3
Capitolul 2. Gestionarea depozitului logistic ------------------------------------------------------------------------------ 4
2.1. Elemente ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ 4
2.2. Alegerea locației --------------------------------------------------------------------------------------------------------- 4
2.3. Macheta la scală a depozitului --------------------------------------------------------------------------------------- 5
2.4. Caracteristicile tehnice ------------------------------------------------------------------------------------------------- 5
2.5. Fluxul material în depozit --------------------------------------------------------------------------------------------- 7
Capitolul 3. Configurarea logisticii în amonte ----------------------------------------------------------------------------- 8
3.1 Descriere piață în amonte---------------------------------------------------------------------------------------------- 8
3.2 Strategia aleasă în amonte --------------------------------------------------------------------------------------------- 9
3.3 Descrierea furnizorilor -------------------------------------------------------------------------------------------------- 9
3.4 Volum și configurare comenzi---------------------------------------------------------------------------------------- 12
3.5 Recepția și depozitarea ------------------------------------------------------------------------------------------------ 13
Capitolul 4. Configurarea logisticii în aval --------------------------------------------------------------------------------- 13
4.1. Descriere piață în aval ------------------------------------------------------------------------------------------------- 13
4.2 Strategia aleasă în aval (JIT vs. stocuri) ---------------------------------------------------------------------------- 14
4.3. Descriere hipermarketuri --------------------------------------------------------------------------------------------- 15
4.4. Gestiunea ofertelor ---------------------------------------------------------------------------------------------------- 17
4.5 Managementul rupturilor de stoc----------------------------------------------------------------------------------- 18
Capitolul 5. Transport și flotă ------------------------------------------------------------------------------------------------- 19
5.1 Necesarul de transport ------------------------------------------------------------------------------------------------ 19
5.2 Standardele de transport---------------------------------------------------------------------------------------------- 19
5.3 Configurarea rutelor ---------------------------------------------------------------------------------------------------- 19
5.4 Configurarea flotei ------------------------------------------------------------------------------------------------------ 20
5.5 Service și suport tehnic ------------------------------------------------------------------------------------------------ 20

21
Anexa 1: schița tehnică a depozitului (scara 1:300)

22