Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
Clasa: a-XII-a B
Cuprins
Argument...................................................................................................................... 3
Capitolul 1. Prezentarea supermarketului CARREFOUR............................................................4
1.1. Scurt istoric al Lanului CARREFOUR.........................................................................4
1.2. Elemente de caracterizare a supermarket-ului CARREFOUR..............................................5
Capitolul 2. Auditul de marketing al supermarket-ului CARREFOUR............................................6
Capitolul 3. Mixul De Marketing Al Supermarketului Carrefour..................................................9
3.1. Politica de produs.................................................................................................... 9
3.2. Oferta de produse i servicii....................................................................................... 9
3.3. Analiza ambientului supermarketului CARREFOUR......................................................11
3.4. Politica de Pret a supermarketului Carrefour.................................................................13
3.5. Politica de Distributie a Supermarketului Carrefour........................................................14
3.6. Politica de promovare a supermarketului Carrefour........................................................14
Capitolul 4. Elaborarea planului de afaceri............................................................................16
4.1. Stabilirea obiectivelor strategice................................................................................16
4.2. Alternative strategice ale dezvoltrii supermarketului Carrefour.........................................17
4.3. Elaborarea ideii de afacere....................................................................................... 19
Studiu de caz................................................................................................................ 27
Bibliografie.................................................................................................................. 28
Argument
Majoritatea firmelor mari nu fabrica un singur produs, ci mai multe clase (familii) de
produse, fiecare reprezentnd o gama distincta. Fiecare gama este alcatuita dintr-un numar
variabil de linii de produse apropiate (spre exemplu, lapte de consum, brnzeturi, nghetata),
alcatuite, la rndul lor, din unul sau mai multe articole unice/individuale, dezvoltate pornind de la
un produs de baza, foarte atractiv sau de nalta tehnologie - produs de apel sau un produs
emblematic/fanion/de prestigiu din portofoliul firmei. si acestea pot avea, la rndul lor, mai
multe variante sau modele (diferite compozitii, formate, dimensiuni, greutati, ambalaje, design
etc.).
O linie de produse reprezinta un grup de articole aflate ntr-o strnsa legatura prin faptul
ca:
-
sunt comercializate prin aceleasi canale sau intra n aceeasi categorie de pret.
Anul acesta s-a caracterizat si printr-o crestere a competiiei, prin intrarea de noi juctori
pe pia, prin expansiunea marilor retaileri (magazinele de tip discount fiindcel mai dinamic
sector al pieei).
Numrul total de magazine din retailul modern era de 396 uniti, n iulie 2008, conform
unui studiu al companiei Nielsen. Numrul de hipermarketuri din ar a ajuns la 38 de uniti din
care Carrefour deine 15 uniti, Cora trei uniti, Real 15 uniti, iar Auchan cinci uniti. Tot la
aceast dat, numrul de supermarketuri era de 123 magazine, cele mai extinse reele fiind
Carrefour cu 30 uniti i Mega Image cu 24 uniti. Pe formatul de discount, numrul de
magazine s-a situat la 195 magazine, cele mai multe uniti fiind operate de reelele Penny
Market i Plus Discount. Pe segmentul de cash&carry au rmas tot cei doi juctori Metro i
Selgros cu un total de 40 de magazine.
Tendine. Potrivit unei analize recente realizat de Planet Retail, anul acesta liderul pieei
romneti de retail va fi Metro Group cu vnzri estimate la 2,68 miliarde euro i o cot de 8%,
urmat de grupul Carrefour cu vnzri de 1,84 miliarde euro i o cot de pia de 6,5% i de
Carrefour cu vnzri de 1,44 miliarde euro i o cot de 4,3%.
Segmentul de discount va avea in continuare cea mai accelerata crestere datorit
preurilor foarte mici de la raft. Ba mai mult, vom asista la o migrare a fluxului de cumpartori
dinspre hipermarket catre magazinele de discount.
Criza economic nu va duce la scderea numarului de clieni in 2009, ci eventual la
temperarea cresterii acestuia, concomitent ins cu majorarea coului mediu de consum (bonul
mediu de la cas), ca urmare a reducerii frecvenei de cumprturi.
Piaa romneasc de retail este "uria", motiv pentru care va avea mereu o atractivitate
crescut pentru retailerii internaionali. Cel mai concludent exemplu este grupul Schwarz care iar putea aduce n viitorul apropiat i divizia de discount Lidl, dei este prezent deja pe pia prin
lanul de magazine Kaufland.
Intrarea de noi juctori pe pia se va face mai degrab prin achiziii sau fuziuni dect
prin cretere organic i se va ntmpla pe termen mediu i lung. Totui, expansiunea rapid a
retailerilor deja exiteni va duce n civa ani la consolidarea pieei.
Carrefour Romnia a inregistrat n 2007 o cretere a vnzrilor de 32% fata de 2006,
ajungand la circa 400 mil. Euro (fa de 321 mil euro n 2006). Pentru anul 2008, CARREFOUR
estimeaz o cifr de afaceri de aproximativ 472 mil.euro, nregistrnd o uoar scdere pe fondul
expansiunii reelelor de tip discount.
Profitul net raportat de companie la Ministerul de Finante pe 2007 a fost de 35,1 mil.lei
(10,5 mil. euro), la o cifra de afaceri de circa un miliard de lei (322 mil. euro).
In plan teritorial, Carrefour a ajuns in 2008 la un ritm de expansiune de zece magazine
noi pe an, fata de una-doua unitati in primii ani de activitate. Compania a deschis anul trecut opt
magazine, in urma unor investitii de 60 milioane de euro, existnd n prezent pe piaa
romneasc 34 de supermarket-uri Carrefour.
Carrefour are o cot de pia de aproximativ 9% n totalul vnzrilor de larg consum din
Romnia .
Pentru aplicarea matricii BCG n stabilirea strategiei, supermarketul Carrefour analizeaz
produsele cele mai reprezentative pe care le comercializeaz, rata de cretere i poziia relativ
pe pia a acestora. Aceasta va depinde att de poziia obiectiv ce rezult din analiza
portofoliului de afaceri, ct i de viziunea managerial, nclinaia spre risc a managerilor sau ali
factori subiectivi. Produsele mrci proprii, ce reprezint obiectul studiului sunt reprezentate n
cadranul matricii, n funcie de cele dou caracteristici.
Produsele Clever (marc privat Carrefour), Frieslander Foods, Dero se ncadreaz n
categoria stelelor cu un segment de pia important, fiind oportuniti pentru investiii. Necesit
ns un transfer important de resurse financiare pentru susinerea poziiei competiionale i vor
genera venituri nete cnd rata de cretere se va diminua i nu va mai fi necesar reinvestiia.
Strategia recomandat acestor produse este cea de cretere materializat n investiii n capaciti
de producie. Pentru produsele din categoria vaci de muls, Carmangeria Carrefour, Brutria
Carrefour se recomand strategii neutrale, prin care se dreneaz surplusul de resurse financiare
i se mbuntete productivitatea.
Burger (buturi)
Frieslander Foods(alimentare)
Scandia (alimentare)
7
Dero (menaj)
Chef Menu(alimentare)
Carmangeria Carrefour
Bellinda (textile)
Brutria Carrefour
Daewoo (electrocasnice)
Tratarea semnelor de ntrebare, a produselor Chef Menu, Daewoo, Belinda este mai
dificil pentru c, fiind produse n lansare, unele sunt sortite s devin stele, iar altele sunt sortite
eecului. Cinii, conservele Scandia i berea Burger, reprezint produse n declin ce impun
strategii de restrngere, ns acestea pot fi profitabile pentru firm ntr-un mediu de pia stabil i
predictibil.
Poziionarea n cadrul pieei a supermarketului Carrefour
Conform poligonului competitivitii, supermarketul Carrefour deine o poziie excelent
(locul doi) n acdrul pieei avnd n vedere variabile considerate ca fiind avantaje competive ale
supermarketului precum preuri, calitate, ambient, proximitate, varietate. Firma concurent
principal Carrefour deine poziia de lider pe piaa de retail, dat fiind faptul c hypermarketul s-a
lansat ntr-o aciune de amploare pe plan investiional, de natur s conduc la schimbarea, i mai
mult n favoarea sa, a ierarhiei concureniale. Firma cu poziia a treia, Real beneficiaz de o bun
poziionare pe pia, nregistreaz performane mai modeste, realizeaz un slab program
investiional i, drept urmare, sunt create premisele pentru o semnificativ pierdere de vitez
din partea acesteia n cmpul concurenial. (Analiza a fost realizat prin acordarea unui punctaj
fiecrui operator de retail n funcie de variabila avut n vedere. S-a acordat nota 1 celei mai
bune caracteristice, 2 celei aflate pe locul secund,..., 5 celei mai slabe caracteristici).
Brutria Carrefour - La CARREFOUR painea si multe alte specialitai de
panificaie v asteapt calde la orice ora din zi, pentru ca fiecare supermagazin CARREFOUR
este dotat cu un cuptor propriu.
11
Personalul este n general, politicos, pregtit i informat tocmai pentru a crea o imagine
pozitiv n mintea consumatorilor.
n supermagazinele Carrefour primeaz curenia, impecabilitate, deoarece orict de
impresionant ar arta interiorul i exteriorul, un magazin nentreinut va fi perceput ca
necorespunztor.
Amplasament-ul rafturilor in magazin, vitrinelor frigorifice, caselor de marcat - Suprafata
libera este mare fiind obligatorie, zonele vizate sunt usor accesibile, de exemplu culoarele dintre
rafturi sunt mari permitand astfel circulatia clientilor cu carucioarele pentru cumparaturi, multor
clienti simultan cu sau sau fara carucioare. Aleele principale cum sunt cele de la intarea in
supermarket sunt iarasi special gandite pentru un flux continuu al clientilor , spatiile de acces
sunt mari si de o usoara accesibilitate pentru ca acesta este si principiul, intr-un supermarket este
inadmisibil ca spatiul sa fie mic, evitand astfel imbulzeala si neplacerea de a sta la cozi
interminabile avand in vedere numarul mare al clientilor.
Depozitul este amplasat in aceeasi cladire, undeva in spatele ultimelor randuri de rafturi
astfel fiind usor accesibil de catre angajatii care in permanenta expun marfa pe rafturile
supermarket-ului. Este spatiul special amenajat pt depozitarea marfurilor destinate spre vanzare,
( bax-uri, marfuri importate care necesita etichetare in limba romana, si marfuri amplasate pe
paleti si rafturi speciale).
Atat sectorul alimentar cat si cel nealimentar au o structura clara, bine definita ce permite
trafic fluid si vizibilitate, dar si confort pentru efectuarea rapida a cumparaturilor adresate intregii
familii. Accentul este pus pe calitatea produselor proaspete, legume, verdeturi si fructe, produse
de patiserie, cofetarie si brutarie din productie proprie, carne si preparate din care, mezeluri
branzeturi etc intr-o gama deosebit de variata adresata tuturor gusturilor.
Sectoarele sunt foarte bine concepute si ca in orice supermarket, fluxul este orientat
strategic, incepand cu ofertele promotionale si apoi cele de interes alimentar si nealimentar.
n concluzie, politica de produs la Carrefour este foarte client focused, fapt ce a si
asigurat succesul de care se bucura acum compania.
sau unele mai performante decat concurenta, la preturi cat mai mici si in conditii de achizitionare
cat mai convenabile pentru clienti. Politica de pret este strans legata de politica de produs.
Putem vorbi de o mobilitate destul de ridicata a preturilor, motivata prin multiplele
promotii si oferte pe acre Carrefour le ofera. Per total, Carrefour adopt strategia preturilor
scazute. Carrefour foloseste, de asemenea ceea ce in literatura de specialitate se numete preturi
psihologice (de tipul 9,99 lei ) pentru a influenta consumatorii la alegerea produselor. n acelai
timp, Carrefour apeleaz la mai multe categorii de preuri menite s fie atractive pentru fiecare
client.
PRET DE PROMOTIE
Oferte senzationale n fiecare saptamana pentru produse proaspete si alte articole de
marca! Preturi incredibil de mici si cea mai buna calitate numai in promotia Carrefour!
PRET MINIMAL
Cumpara istet: Preturile minimale Carrefour
Peste 100 articole de calitate
O oferta larga de produse la cele mai mici preturi
CLEVER
Exclusiv la Carrefour: Cumpara istet la cel mai bun pret!
CARREFOUR PLUS
Primesti mai mult, platesti mai putin!
Ai garantia unor oferte senzationale la un pret avantajos. Cumperi pentru ntreaga familie
si economisesti!
locuitori (neignornd ns n unele cazuri nici marile orae) spre deosebire de retaileri precum
Carrefour sau Real care au ncercat s ptrund doar n oraele foarte mari. n cele mai multe
orae, Carrefour a avut rolul de pionerat, fiind primul retailer care introducea magazine de mari
dimensiuni.
Magazinele Carrefour au fost plasate in locuri strategice, urmarindu-se asigurarea unui
flux cat mai mare de clienti din toate segmentele vizate de companie. Supermarket-urile au fost
amplasate numai in mediul urban, insa se pare ca exista potential de dezvoltare si in zonele
rurale, intrucat pe masura ce ne departam de centrele urbane cu atat mai mult consumatorii stiu
sa aprecieze faptul ca au in proximitatea lor un loc de unde sa isi cumpere snacks-uri sau
bauturi cand ies din casa. Carrefour va lua in considerare posibilitatea extinderii si pe plan rural,
urmarind piata respectiva si tendintele acesteia.
Deoarece se afla pe un trend ascendent, Carrefour va continua dezvoltarea la nivel
national si va incerca si pietele rurale. Lanul de supermarketuri Carrefour va ajunge la cel puin
50 unitati la finele anului 2010, moment in care va incepe si expansiunea, sperm, n mediul
rural. n prezent, Carrefour are in proiect deschiderea a cate 10 unitati in fiecare an, fiind vizate
orasele cu o populatie de mai puin de 200.000 de locuitori.
15
16
18
19
pentru shopping, motiv pentru care consider oportun poziionarea unui centru comercial
Carrefour pe aceast pia.
Produsul oferit de ctre Carrefour Shopping Center. Centrul comercial va fi construit n
zona Noua, pe o suprafa de 30.000 de mp. Investiia va fi finalizat la nceputul anului viitor.
Noua unitate este cea mai mare din reeaua Carrefour, iar planurile arhitecturale o vor face i cea
mai spectaculoas din Braov. Construcia n sine va inspira ideea de lux accesibil, comun
tuturor magazinelor Carrefour.
Carrefour Shopping Center va nsemna calitate, valoare, surpriza, noutate, muzica si
distractie, cuprinzand o zona dedicata evenimentelor, organizrii de expozitii sau alte actiuni
socio-culturale.
Carrefour Shopping Center pe lng supermarketul cu acelai nume, va oferi vizitatorilor
sai o gama larga de magazine specializate pentru toate gusturile: imbracaminte, incaltaminte,
electronice, suveniruri, florariei, .a.
Ca o completare la toate alternativele de shopping si de petrecere a timpului liber propuse
de Carrefour, vizitatorii complexului comercial vor beneficia de servicii specializate, cum ar fi:
agenii de turism, servicii financiar-bancare, gsm, servicii farmaceutice, de consultan,
imobiliare, curatatorie, coafor, catering si multe altele.
Zona dedicata restaurantelor si centrelor de distractie i relaxare va satisface toate
gusturile amatorilor de arta culinara, amuzament i rsf. Astfel, vizitatorii viitorului centru
comercial se pot bucura de fast food-uri cu meniuri dintre cele mai variate, restaurante clasice,
cafenele sic, centre de spa i de nfrumuseare.
Zona de distractie va include, printre alte interesante moduri de petrecere a timpului liber,
o sala de bowling, tenis de mas, fitness, aerobic, un casino.
Elementul de noutate va fi dat de un centru de bussines adresat ndeosebi ntlnirilor de
afaceri relaxate i centru de joaca pentru copii.
Caracteristici principale:
Etajul 3 - Electronice, instalatii sanitare, aparate de aer conditionat, mobila de
bucatarie cu produse electrocasnice incorporate, echipament de fitness, mobila si decoratiuni
interioare, centru de joac pentru copii.
Ameninrile pieei
nivelul chiriilor din zon va scadea usor si se va stabiliza la circa 20 euro/mp/lun
creterea ratei omajului;
reducerea veniturilor pe gospodrie;
clientii vor fi mai atenti la ce cumpara,
nsprirea condiiilor de creditare.
21
distana ntre Bartolomeu i Astra este de 8 km, iar ntre Astra i Noua de 4 km.
Astfel 31% dintre cumprturi sunt atrase de cartierul Bartolomeu, i 69% dintre
cumprtorii cartierului Astra sunt atrai de cartierul Noua.
Adic, aria comercial a zonei Noua este de 6,8 km, iar aria comercial a zonei
Bartolomeu de 5,2 km.
Concurena. n prezent, piaa centrelor comerciale din Braov este disputat ntre 4
juctori: Eliana Mall, Macromall, Unirea Shopping Center i My Place fiecare fiind amplasat n
arii comerciale distincte (excepie fcnd ultimele dou mall-uri).
Nu pot fi excluse nici influenele exercitate de catre marii retaileri, micii comerciani,
magazinele universale sau de ctre ofertanii de servicii alternative de agrement i petrecere a
timpului liber, motiv pentru care Carrefour Shopping Center trebuie s vin cu un element de
noutuate creativ, ingenios, atractiv.
Clienii. Carrefour Shopping Center se va adresa persoanelor de toate vrstele, inclusive
copii, att femei ct si brbai, familiti sau nefamiliti, cu activitate profesional divers, cu
22
venituri medii spre mari. Prin intermediul supermarketului, Carrefour se va orienta i ctre
publicul cu venituri mai mici.
Publicul int l constituie publicul romn, ndeosebi cei rezideni n municipiul Braov,
dar sunt vizai i turitii strini dornici de a -i petrece timpul i de a face shopping ntr-unul
din mallurile romneti.
contracte dupa ce mall-ul a fost deja lansat, nu mai sunt obligati sa plateasca aceasta taxa. Insa,
toti chiriasii (atat cei care s-au mutat inainte de lansare, cat si cei care au venit dupa acest
moment), sunt nevoiti sa plateasca o taxa anuala de marketing de 2/mp/ lunar, pentru
promovarea continua a centrului comercial.
Indiferent de momentul inchirierii, toti comerciantii trebuie sa plateasca si o serie de taxe
legate de intretinerea spatiilor comune, parcarilor, exteriorului centrului comercial. La acestea se
adauga costurile legate de curatenie, electricitate, apa etc.
Etapele inchirierii. Spatiile din centrul comercial se vor inchiria mai intai marilor
operatori - principalele magazine de moda etc. la o valoare a chiriei de 25 /mp/lun, abia dupa
ce sunt stabiliti chiriasii principali (ancorele - marcile importante care genereaza un trafic mare
de clienti), se trece la inchirierea spatiilor ramase la o valoare situat ntre 17-20 / lun.
Pentru a pastra o coerenta, magazinele nu pot sa isi aleaga un spatiu oriunde in centrul
comercial. De exemplu, nu poti deschide un magazin cu produse sportive pentru motociclisti in
zona unde sunt magazinele pentru nou-nascuti. Retailerii sunt grupati in functie de target-ul
vizat, astfel incat, clientii sa gaseasca tot ce au nevoie dintr-o anumita categorie, in aceeasi zona
din mall.
Veniturile lunare din chirii ale centrului comercial pot fi estimate la 2.349.000 euro,
rezult aadar un nivel al veniturilor anuale din chirii de 28.188.000 euro.
Cifra de afaceri a supermarketului Carrefour Romania s-a situat n 2008 la valoarea de
685 milioane de euro, motiv pentru care putem aprecia un nivel pozitiv al rezultatelor viitorului
supermarket.
Elaborarea planului de implementare a strategiei
n vederea lansrii i promovrii Carrefour shopping Center pe pia, acesta i propune
derularea unor aciuni mpreun cu toi factorii care vor fi implicai n elaborarea acestei afaceri.
A.
Analiza detaliata a pietii de retail existenta in oras/regiune i Studiul obiceiurilor de
achiziie al consumatorilor
B.
C.
D.
Selectarea terenurilor
E.
24
F.
.a.
G.
H.
I.
J.
Amenajarea parcarii
K.
L.
M.
analiza profitabilitii;
analiza financiar;
Cota de pia va indica dac centrul comercial este performant n competiie cu alte malluri similare. Cota de pia, practic, ajut la orientarea tuturor aciunilor astfel nct acestea s
devin competitive, eficiente.
Volumul vnzrilor pentru un un produs sau a unui comerciant va indica modul n care
evolueaza vnzrile pentru produsul sau magazinul respectiv, care are cea mai mare
profitabilitate, cum sunt apreciate produsele de ctre clieni, eventualele mbuntiri reclamate.
Analiza vnzrilor va trebui sa fie urmat de msuri concrete n vederea creterii acestora pe
pia, pe fiecare preparat culinar.
n ceea ce privete analiza raportului dintre cheltuielile de marketing si vnzri,
msurarea efectului pe care o campanie de publicitate l produce asupra vnzrilor este o
operaiune dificil. Pe lng publicitate, desfacerile sau ncercrile sunt influenate de numeroi
ali factori, cum ar fi : caracteristicile, preul i disponibiliatea produsului, i modul n care este
perceput produsul de ctre client. n acest sens se va efectua o comparaie desfacerilor cu
cheltuielile publicitare din trecut.
Controlul eficienei aciunilor de marketing are n vedere n ce msur campania
publicitar a contribuit la creterea gradului de cunoatere a centrului comercial Carrefour
Nature sau a influenat nivelul de nelegere, opiniile, preferinele ori inteniile de cumprare
ale consumatorilor vizavi de marca respectiv. Atitudinea consumatorilor fa marca (alimentaia
bazat pe produse naturale) este identificat dup derularea campaniei. Publicitatea de informare
permite consumatorilor s afle mai multe lucruri despre avantajele produsului. Dac reclama este
orientat necorespunztor, mesajul su va fi indezirabil sau neconvingtor, iar consumatorii vor
manifesta antipatie la adresa restaurantului respectiv. Ei nu se vor simi atrai n nici un fel de
produsul n cauz .
Pentru stabilirea gradului de satisfacie a clientului, se va lua n consideraie fidelitatea
acestuia fa de restaurantul Nature, analizndu-se, n acest sens, numrul celor care repet
actul de cumprare a produselor Nature raportat la numrul consumatorilor restaurantului ntro perioad de timp.
26
Studiu de caz
Bibliografie
27
1. Fornell, C. (1992), 'A national satisfaction barometer: The Swedish experience', 1992, Journal
of Marketing, Vol.56, p.6-21;
2. Fornell, C., Johnson, M.D., Anderson, E.W., Bryant, B.E., 'The American Customer
Satisfaction Index: nature, purpose and findings', 1996, Journal of Marketing, Vol.60, No.4, p.718;
3. Fornell, C., Johson, M.D., Anderson, E.W., Cha, J., Bryant, B.E., 'The American customer
satisfaction index: nature, purpose and finding', 1996, Journal of Marketing, Vol.60, p.7-18;
4. Fornell, C., The Satisfied Customer, Winners and Losers in the battle for Buyer Preferance,
New York: Palgrave MacMillan, 2007;
5. Gordon, McDougall, i Terrence, Levesque, 'Customer satisfaction with service, putting
perceived value into the ecuation', 2004, Journal of Services Marketing, Vol.14, no.5, p.392-410;
6. Hollander, C., Rassuli, M., Jones, Brian, Dix , L.F., 'Periodization in Marketing History', 2005,
Journal of Macromarketing, Vol.25, no.1, p.32-41;
7. Howard, J., i Sheth, J., The Theory of Buyer behavior, New York: John Wiley and Sons Inc.,
1969;
28
29