Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Conceptul de piaţă
Cadrul organizatoric şi metodologic în care se realizează operaţiile de asigurare, respectiv activitate de asigurare
constituie piaţa asigurărilor.
Creşterea şi diversificarea activităţii economice şi implicit a schimburilor internaţionale de valori au dus la creşterea şi
dezvoltarea unor pieţe active şi concurente de asigurări şi reasigurări. Asigurările şi reasigurările sunt marcate de un
grad ridicat de eterogenitate determinat de existenţa unei mari diversităţi de tipuri şi categorii de afaceri. De aceea nu se
poate vorbi de o singură piaţă a asigurărilor sau reasigurărilor ci de pieţe ale asigurărilor şi reasigurărilor, fiecare dintre
ele fiind individualizată prin preponderenţa unor anumite tipuri de tranzacţii, prin existenţa unor anumite societăţi de
asigurare şi reasigurare, cutume, mod de funcţionare, tranzacţionare, reguli.
Operatorii specifici pe piaţa asigurărilor sunt: asigurătorul şi asiguratul.
Asigurătorul, în această calitate, lansează oferta de asigurare în temeiul unei legi, în cazul asigurărilor obligatorii sau
în virtutea unui contract, în cazul asigurărilor facultative. Asiguratul, ca operator, îşi manifestă cererea de asigurare în
funcţie de interes, potenţa sa financiară sau chiar în virtutea legii, în cazul asigurărilor obligatorii.
Parametrii pieţei asigurărilor sunt oferta şi cererea de asigurare. Oferta de asigurare este susţinută de societăţile
comerciale de asigurare, persoane juridice autorizate legal să funcţioneze pe piaţa asigurărilor şi care au capacitate
financiară corespunzătoare. Oferta de asigurare este impusă, în cazul asigurării prin efectul legii, dar ea este liberă în
cazul asigurărilor facultative. Lipsa ofertei în asigurări, indiferent de cauze, generează alternative de autoprotecţie sau
autoasigurare, acţiuni de economisire, etc.
Cererea de asigurare este expresia manifestării unor persoane fizice şi juridice ca asiguraţi cu interesul acestora
pentru protecţia bunurilor, integrităţii persoanei, etc. Faţă de variatele riscuri care le pot afecta. Cererea de asigurare se
încadrează într-o anumită structură tipologică putându-se identifica: cerere potenţială şi cerere reală, cerere satisfăcută
şi cerere nesatisfăcută, cerere amânată, etc.
Evoluţia şi mutaţiile structurale ale cererii de asigurare se află sub incidenţa condiţiilor social-economice ale perioadei
de referinţă, a condiţiilor legislative, a facilităţilor oferite pe plan juridic şi financiar, precum şi a interesului privind
promovarea diferitelor forme de asigurare, atât din partea societăţii de asigurare cât şi a asiguraţilor.
Piaţa asigurărilor constituie un concept complex, dinamic, cu valenţe practice pe plan naţional şi internaţional.
prime brute subscrise, primele încasate şi de încasat, inclusiv primele de reasigurare încasate şi de
încasat, aferente tuturor contractelor de asigurare şi contractelor de reasigurare, care intră în vigoare în
exerciţiul financiar, înainte de deducerea oricăror sume din acestea (art. 2 pct. 13 din Legea nr.
32/2000). V. primă de asigurare.