Rev. Med. Chir. Soc. Med. Nat., Iaşi – 2012 – vol. 116, nr.

IN MEMORIAM

ŞEF LUCRĂRI DOCTOR ELENA STROBESCU

(31 martie 1959 - 17 aprilie 2012)

În ziua de 17 aprilie 2012 a încetat din Interne, Geriatriei şi Gerontologiei, a urmat

viaţă un cadru didactic de excepţie, Şef de
lucrări Doctor Elena Strobescu.
Născută pe 31 martie 1959, în Comuna
Butea, judeţul Iaşi, a absolvit Liceul “Mi-
hai Eminescu” din Iaşi în 1978, iar în peri-
oada 1978-1984 a urmat cursurile Facultăţii
de Medicină, din cadrul I.M.F. Iaşi.
A parcurs toate etapele de perfecţionare
medicală: Medic Stagiar la Spitalul Clinic
Judeţean Galaţi, Medic de Medicină Gene-
rală adulţi, Dispensarul Urban nr. 30 Iaşi.
În anul 1990 devine medic rezident spe-
cialitatea Medicină Internă, prin concurs
susţinut la Bucureşti, iar după patru ani
obţine titlul de Medic Specialist în Medici-
nă Internă şi din 1998 este Medic Primar în
Medicină Internă. În anul 2001 Elena
Strobescu obţine titlul de Doctor în Specia-
litatea Medicină Internă şi în acelaşi an
devine şi Medic Specialist în Geriatrie şi
Gerontologie. În perioada 1991-1998 a fost
asistent universitar la Clinica a V-a Medi-
cală şi de Geriatrie Gerontologie iar apoi
deţine titlul de Şef de lucrări, până în ulti-
ma clipă a vieţii.
Elena Strobescu s-a dedicat cu pasiune
şi dăruire cercetării în domeniul Medicinii
24 de cursuri de perfecţionare, a organizat
5 cursuri de perfecţionare, 3 Conferinţe şi a
participat la 24 de şedinţe ştiinţifice, din
cadrul Societăţii de Medici şi Naturalişti,
secţia Geriatrie Gerontologie Iaşi.
Autoare a peste 140 de articole (în ţară
şi străinătate) şi a cărţii “Neuropatia auto-
nomă cardiacă diabetică” (2002), Elena
Strobescu a demonstrat o putere de muncă
deosebită şi dorinţa neîncetată de afirmare,
dând dovadă de calităţi profesionale per-
formante.
Entuziastă şi veşnic dornică de muncă,
Doamna Şef de lucrări Doctor Elena
Strobescu a fost îndrăgită atât de către
studenţi, cât şi de către colegii de la locul
de muncă. Şi-a iubit familia şi profesia,
împărtăşind generos din experienţa şi cu-
noştinţele sale.
Plecată timpuriu, a lăsat o punte peste
veacuri prin fiica ei, care în mod sigur se
va dovedi un urmaş vrednic de a-i continua
opera.
Colectivul Clinicii a V-a Medicală Ge-
riatrie şi Gerontologie nu o va uita nicioda-
tă pe Elena Strobescu, o persoană de o
nobleţe remarcabilă, cu înalte calităţi pro-
fesionale şi cu un devotament exemplar.

Prof. Dr. Rodica Ghiuru

Clinica a V-a Medicală şi de Geriatrie – Gerontologie
U. M. F. “Grigore T. Popa”- Iaşi

649
 NOI OPŢIUNI TERAPEUTICE ÎN BOLILE INFLAMATORII ALE SNC

În bolile inflamatorii ale SNC precum scleroza multiplă, opţiunile terapeutice în recidive
sunt limitate, fiind necesari agenţi cu selectivitate mai mare. Perturbarea barierei hemato -
encefalice este o caracteristică întâlnită precoce şi se corelează cu exacerbările clinice, fiind
responsabilă de apariţia edemului, exocitotoxicitate, pătrunderea proteinelor serice şi a cel u-
lelor inflamatorii. Expresia VEGF-A (vascular endothelial growth factor) în astrocite a fost
identificată drept factor cheie în permeabilizarea barierei hemato-encefalice la modele ani-
male (şoareci). Inactivarea expresiei Vegfa în astrocite a redus afectarea barierei hemato-
encefalice, infiltrarea limfocitară şi neuropatologia în leziuni inflamatorii şi demielinizante
şi a redus paralizia în scleroza multiplă la un model animal. Principalul mecanism care stă la
baza efectelor VEGF-A asupra barierei hemato-encefalice este activarea eNOS (nitric-oxid
sintetaza endotelială). Administrarea sistemică a cavtratin, inhibitor selectiv al eNOS, a an u-
lat efectele VEGF-A asupra barierei hemato-encefalice şi a protejat împotriva deficitului ne-
urologic în scleroza multiplă la şoareci. Aceste date sugerează că blocarea semnalizării
VEGF-A este utilă în tratarea bolilor inflamatorii ale SNC (Argaw AT, Asp L, Zhang J,
Navrazhina K, Pham T et al. Astrocyte-derived VEGF-A drives blood-brain barrier
disruption in CNS inflammatory disease. J Clin Invest. 2012).
Teodora Vremeră

NOUTĂŢI ÎN TERAPIA ANTIRETROVIRALĂ

Oamenii de ştiinţă de la Scripps Research Institute au dezvoltat o nouă metodă de screening

pentru a identifica compuşi chimici care inhibă activitatea virusului imunodeficienţei umane
(HIV). Spre deosebire de medicamentele anti-HIV existente, aceşti compuşi se leagă de o
proteină a nucleocapsidei virale a cărei variaţie structurală este puţin pr obabil de a genera
forme virale rezistente la tratament. Cei mai mulţi dintre compuşii inhibitori ai
nucleocapsidei care au fost identificaţi până în prezent sunt foarte toxici, dar această metoda
de screening a identificat inhibitori mai puţin toxici care ar putea fi utilizaţi în terapia
antiretrovirală. Proteinele structurale (zinc knuckles = degete de zinc) ale nucleocapsidei
împachetează şi protejează genomul viral, au rol în asamblarea noilor copii virale şi în revers
transcripţia genomului viral în ADN. Spre deosebire de alte proteine virale, aceste proteine
sunt ţinta terapiei anti-HIV deoarece ele nu îşi pot schimba prea mult structura fără a -şi pier-
de funcţia şi astfel nu pot genera forme virale rezistente la tratament. Dar ele sunt similare
structural cu proteine din celule sănătoase ceea ce explică posibilitatea apariţiei efectelor a d-
verse ale terapiei cu astfel de compuşi. Metoda de screening este o combinaţie de teste care
include o tehnică de polarizare fluorescentă urmată de o fluorimetrie de scanare diferenţială.
Polarizarea fluorescentă măsoară capacitatea compusului chimic de a rupe legătura dintre
proteina nucleocapsidei şi genomul viral. Fluorimetria de scanare diferenţială a fost aplicată
pentru compuşii care au trecut primul test, pentru a identifica acei compuşi care rup legătura
nucleocapsidă - genom prin legarea mai puternică de proteinele nucleocapsidei şi nu de ge-
nomul viral. Prin teste suplimentare cercetătorii au identificat doi compuşi chimici suficient
de puternici în inhibarea infecţiozităţii virale demonstrată prin cultivarea în culturi de celule,
fără a avea o toxicitate inacceptabilă. Obiectivele cercetării vizează în continuare transfor-
marea acestor compuşi chimici în agenţi terapeutici efici enţi fără a provoca toxicitate (Se-
bastian Breuer, Max W. Chang, Jinyun Yuan et al. Identification of HIV-1 Inhibitors Target-
ing the Nucleocapsid Protein. Journal of Medicinal Chemistry, 2012).
Cătălina Luncă

650