Prezentare 01 a

GEOLOGIA

ROMÂNIEI
EVALUAREA = (Nota I + Nota II) / 2

I. ÎN a VIII-a SĂPTĂMÂNĂ – SE OBŢINE 50% DIN NOTA FINALĂ

Nota minimă este 5 şi se compune din:

1. Participarea competentă la discuţii, pe temele anunţate la cursuri şi
lucrări practice – 20 %;
2. Elaborarea lucrărilor practice – 20%;
3. Testul de evaluare a cunoştinţelor (Cursuri + L.p.) – 60%.

II. ÎN a XVI-a SĂPTĂMÂNĂ – SE OBŢINE 50% DIN NOTA FINALĂ

Nota se compune în mod similar cu nota de la pct. I

MĂRIRILE ŞI RESTANŢELE
- SE PROGRAMEAZĂ ÎN SĂPTĂMÂNA a XVII-a
- PUNCTAJUL OBŢINUT LA SUBPCT. 1 ŞI 2 SE PĂSTREAZĂ
- TESTUL DE REEVALUARE CUPRINDE ÎNTREAGA MATERIE PARCURSĂ
LA CURSURI ŞI L.p. ÎN CAZUL RESTANŢELOR
- ÎN CAZUL MĂRIRILOR DE NOTĂ SE POATE OPTA PENTRU EVALUAREA
DE ETAPĂ SAU MATERIA INTEGRAL
 Partea I-a

I. STRUCTURA GEOLOGICĂ DE ANSAMBLU A TERITORIULUI

ROMÂNIEI

II. MORFOSTRUCTURILE DE PLATFORMĂ

II.1. PLATFORMA MOLDOVENEASCĂ

II.2. PLATFORMA SCITICĂ

II.2.1. SECTORUL BÂRLAD
II.2.2. SECTORUL DELTEI DUNĂRII

II.3. PLATFORMA MOESICĂ

II.3.1. COMPARTIMENTUL VALAH
II.3.2. COMPARTIMENTUL SUD-DOBROGEAN
II.3.3. COMPARTIMENTUL CENTRAL-DOBROGEAN
 Partea II-a
MORFOSTRUCTURILE DE OROGEN

I. CONSIDERAŢII GENERALE
II. OROGENUL NORD-DOBROGEAN
II.1. PÂNZA DE MĂCIN
II.2. PÂNZA DE NICULIŢEL
II.3. PÂNZA DE TULCEA
II.4. BAZINUL BABADAG (CUVERTURA POSTECTONICĂ)
II.5. PROMONTORIUL NORD-DOBROGEAN
II.6. CORESPONDENŢE FIZICO-GEOGRAFICE
III. OROGENUL CARPATIC
III.1. EVOLUŢIA GEOTECTONICĂ A DOMENIULUI CARPATIC
III.2. OROGENUL CARPAŢILOR ORIENTALI
III.2.1. DOMENIUL CRISTALINO-MESOZOIC
III.2.2. DOMENIUL FLIŞULUI
III.2.3. DOMENIUL DE MOLASĂ
III.2.3. VULCANITELE NEOGENE
III.2.4. DEPRESIUNILE INTERNE
III.3. OROGENUL CARPAŢILOR MERIDIONALI
III.3.1. DOMENIUL CRISTALINO-MESOZOIC
III.3.2. DOMENIUL FLIŞULUI
III.3.3. DOMENIUL DE MOLASĂ
III.3.4. DEPRESIUNILE INTERNE
III.4. OROGENUL MUNŢILOR APUSENI
III.4.1. APUSENII SIALICI (NORDICI)
III.4.2. APUSENII SIMATICI (SUDICI)
III.4.3. DEPRESIUNILE INTERNE
III.5. DEPRESIUNILE MOLASICE INTRACARPATICE
III.5.1. DEPRESIUNEA TRANSILVANIEI
III.5.2. DEPRESIUNEA CAREI-TIMIŞOARA
IV. CORELAREA UNITĂŢILOR CARPATICE CU UNITĂŢILE
MORFOSTUCTURALE ALE ALPILOR ŞI BALCANILOR
BIBLIOGRAFIE
 BIBLIOGRAFIE
Anastasiu N. (1988) – Petrologie sedimentară. Ed. Tehnică, Bucureşti.
Anastasiu N., Grigorescu D., Mutihac V., Popescu C. Gh. (1998) – Dicţionar de
Geologie. Ed. Didactică şi Pedagogică, R.A., Bucureşti.
Brânzilă M. (1999) - Geologia părţii sudice a Câmpiei Moldovei. Ed. Corson, Iaşi.
Cloetingh S, Ziegler P. A., Beekman F., Andriessen P. A. M., Matenco L.,
Bada G., D. Garcia-Castellanos D., Hardebol N., Dèzes P., Sokoutis D. (2005)
- Lithospheric memory, state of stress andrheology: neotectonic controls on
Europe’s intraplate continental topography. Quaternary Science Reviews 24,
Elsevier.
Enciu P. (2007) – Pliocenul şi Cuaternarul din vestul Bazinului Dacic. Ed. Acad.
Rom., Bucureşti.
Fielitz W., Ioan Seghedi I. (2005) - Late Miocene–Quaternary volcanism,
tectonics and drainage system evolution in the East Carpathians, Romania.
Tectonophysics 410, Elsevier (www.elsevier.com/locate/tecto).
Filipescu S. (2002) – Stratigrafie. Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca.
Grasu C. (1997) – Geologie structurală. Ed. Tehnică, Bucureşti.
Grasu C., Brânzilă M., Miclăuş Crina, Boboş I. (2002) – Sarmaţianul din
sistemul bazinelor de foreland ale Carpaţilor Orientali. Ed. Tehnică, Bucureşti.
Jeanrenaud P., Saraiman A. (1995) – Geologia Moldovei Centrale dintre Siret şi
Prut. Ed. Univ. „AL. I. Cuza” Iaşi.
Jipa D. C. (2006) – Bazinul Dacic. Arhitectură sedimentară, evoluţie, factori de
control. Simpozionul „Evoluţia Bazinului Dacic sub controlul factorilor
globali/regionali”. Institutul Naţional de cercetare-dezvoltare pentru geologie şi
geologie marină – GEOECOMAR, Bucureşti.
Ianovici et al. (1976) / Geologia Munţilor Apuseni, Ed. Tehnică, Buc.
Ionesi L., Ionesi Bica, Roşca V., Lungu Al., Ionesi V. (2005) – Sarmaţianul
mediu şi superior de pe Platforma Moldovenească. Ed. Acad. Rom., Bucureşti.
Ionesi L. (1994) - Geologia unităţilor de platformă şi a Orogenului
Nord-Dobrogean. Ed. Tehnică, Bucureşti.
Mutihac V. (1990) – Structura geologică a teritoriului României. Ed. Tehnică,
Bucureşti.
Mutihac V., Ionesi L. (1974) – Geologia României. Ed. Tehnică, Bucureşti.
Mutihac V., Stratulat Maria Iuliana, Fechet Roxana Magdalena (2004) –
Geologia României. Ed. Didactică şi Pedagogică, R.A., Bucureşti.
Olaru L., Ionesi V., Ţabără D. (2004) – Geologie fizică. Ed. Univ. „Al. I. Cuza” Iaşi,
Iaşi.
Pătruţ I., coord. (1963) – Depresiunea predobrogeană şi poziţia ei în cadrul
structural al teritoriului României. Assoc. Carp. Balc., Congr. V, Com. III,
Bucureşti.
Pătruţ I., Paraschiv C., Dăneţ T., Balteş N., Motaş L. (1983) – The Geological
Constitution of the Danube Delta. An. Inst. Geol., Geof., LIX, Bucureşti.
Posea Gr. (2002) – Geomorfologia României. Relief, geneză, evoluţie, regionare.
Ed. Fundaţiei România de Maine, Bucureşti.
Săndulescu M. (1984) – Geotectonica României. Ed. Tehnică, Bucureşti.
Seghedi Antoneta (2008) – Cadrul geologic şi structural al terenurilor din jurul
Mării Negre, cu privire specială asupra marginii nod-vestice. Seminarul
Internaţional „Hazarde Naturale în Marea Neagră” (www.profet.ro/Seghedi.pdf).
Tătărâm Niţa (1984) – Geologie stratigrafică şi paleogeografie. Mesozoic şi
Cainozoic. Ed. Tehnică, Bucureşti.
Tătărâm Niţa (1988) – Geologie stratigrafică şi paleogeografie. Precambrian şi
Paleozoic. Ed. Tehnică, Bucureşti.
Enciclopedia geologică, vol. I-IV, ELSEVIER

www.palaeos.com
www.scotese.com
jan.ucc.nau.edu
www.britannica.com encyclopaedia britanica
http://doru.juravle.com/
 PARTEA I

ADUCERE AMINTE

1. Structurile de platformă și de orogen

2. Formarea orogenelor și platformelor: Ciclul Wilson – Reading

3. Vârsta platformelor și a orogenelor

4. Noţiuni de geologie structurală

 1. Structurile de platformă și de orogen

Structură de orogen
Structura de platformă
1. Structurile de platformă și de orogen
STRUCTURILE DE PLATFORMĂ STRUCTURILE DE OROGEN
SUNT ALCĂTUITE DIN DOUĂ Sunt alcătuite din două etaje structurale: structurile
ETAJE STRUCTURALE: pretectonice şi structurile postectonice. Acestea sunt
separate de suprafeţe de discordanţă(paleoreliefuri),
care iau naştere după faza tectogenetică principală în
1. SOCLU – vechea catenă orogenică care se formează structura majoră a orogenului.
peneplenizată;
1. STRUCTURILE PRETECTONICE – sunt alcătuite din
2. CUVERTURA SEDIMENTARĂ – depozitele soclului şi ale cuverturilor sedimentare intens
formată în mai multe secvenţe (cicluri) teconizate în faza tectogenetică principlă, care acordă şi
de sedimentară marină separate de vârsta orogenului.
discordanţe majore (paleoreliefuri). Are
o structură în strate orizontale, slab GEOMETRIC – depozitele mai tinere ale soclului şi
deformate sau monoclinală cu înclinări cuverturilor sedimentare se pot găsi în orice poziţie în
reduse. eşafodajul tectonic, ca urmare a tectonizării în faze
paroxismale succesive.
RAPORTURILE GEOMETRICE –
cuvertura sedimentară este mai tânără 2. STRUCTURILE POSTECTONICE – sunt alcătuite din
decât soclul şi se găseşte întotdeauna depozitele cuverturilor sedimentare formate ulterior
la partea superioară a eşafodajului desfăşurării tectogenezei majore, netectonizate sau slab
structural. teconizate, în fazele tectogenetice postparoxismale

GEOMETRIC – depozitele posttectonice acoperă

discordant structurile pretectonice şi se găsesc la partea
superioară a eşafodajului structural
 2. FORMAREA OROGENELOR
PRIN PRISMA TECTONICII GLOBALE

- Formarea reliefurilor de ordinul I se poate explica mulţumitor aplicând teoriile

tectonicii globale.

- ÎN ACEST CONTEXT ETAPELE FORMĂRII CATENELOR OROGENETICE

POATE FI ASIMILATE CICLURILOR DE DESCHIDERE ŞI “DISTRUGERE” A
BAZINELOR OCEANICE, ÎN CONFORMITATE CU CICLURILE WILSON -
READING

CICLUL DISTENSIV WILSON (1966)

Stadiul I – rift continental de tip Est-African

Stadiul II – bazin marin de tip Marea Roşie

Stadiul III – bazin oceanic îngust

Stadiul IV – bazin oceanic de tip Atlantic

 CICLUL
ARIE DISTENSIV
CICLUL COMPRESIV (READING)
(WILSON)
Bazin de tip pacific CONTINENTALĂ
Bazin de tip
atlantic
Ciclul Wilson
 Riftul
Est african - Marea Roşie
şi
grabenul Marea Moartă

Enciclopedia geologică. Elsevier

Sursa: http://en.wikipedia.org/
Enciclopedia geologică. Elsevier
Sursa: http://en.wikipedia.org/
Riftul şi dorsala
medio-atlantică

Enciclopedia geologică. Elsevier

Sursa: http://en.wikipedia.org/
CICLUL COMPRESIV READING (1978)

Stadiul I – stadiul de subducție

Stadiul II – stadiul de bazin remanent

Stadiul III – stadiul de coliziune

Ciclul Reading
 3. Vârsta platformelor și a orogenelor

Platforme – momentul cratonizării soclului

Orogene – vârsta mișcărilor tectogentice care strucurează

unitățile structurale majore ale orogenului