Sunteți pe pagina 1din 6

Data : 2004-03-08

REFERAT LA ISTORIE



DEMOCRATIA
SOCIETATEA DEMOCRATICA SI
VALORILE EI
DEMOCRATIA este un sistem de guvernare caracterizat prin
participarea cetenilor la procesul de conducere.

Acest regim politic se definete prin:

- separaia puterilor in stat ;
- alegeri libere ;
- pluralism
- respectarea drepturilor si libertilor oamenilor ;
- domnia majoritatii si protecia minoritatiilor.
Cuvntul DEMOCRATIE a fost pentru prima data folosit in
urma cu aproimativ !"## ani si provine din limba greaca in care
$demos% &nseamn popor' iar $kratos% &nseamn putere. (rin
democraie se &nelege puterea poporului' conducerea poporului
de ctre popor. Democraia a aprut in Atena in secolul al )* +
lea &nainte de ,ristos si a cunoscut o dezvoltare deosebita in
secolul urmtor' in timpul lui (ericle.
*n Atena' toi cetenii puteau lua parte' in mod nemijlocit'
la adoptarea deciziilor de interes public. -ista o democraie
directa . Cetatea era condusa de un Sfat (Boule) si de Adunarea
oporului
.fatul era alctuit din "## de membri ' cate "# de
reprezentani din fiecare trib teritorial' desemnai prin tragere la
sorti' pe o perioada de un an si pentru maimum doua mandate.
(entru a devenii membru al .fatului ' o persoana trebuie sa aib
cetenia ateniana' vrsta de minimum /# de ani si sa promoveze
un eamen de moralitate.
Adunarea poporului este alctuita din c0iar societatea in
totalitatea ei' ecepie fcnd sclavii' femeile si strinii' care nu
erau considerai ceteni. Adunarea putea decide prin majoritate
simpla asupra oricrei probleme de interes public. 1udecatile se
ineau in fata unor jurii alctuite din "#2 de membri' care luau
0otrri tot prin vot majoritar.
Democraia directa a funcionat aproimativ !## de ani.
-a a fost posibila deoarece in Atena numrul cetenilor era mic'
iar la &ntrunirile publice participau' in mod obinuit' mai puin de
jumtate. *nsa' pe msura ce comunitile s-au dezvoltat din punct
de vedere demografic' conducerea acestora de ctre toi cetenii
nu a mai fost' practic' posibila. *n epoca moderna' locul
democraiei directe a fost luat de democraia reprezentativa.
(rimele state democratice moderne sunt 3area
4ritanie si ..5.A.' unde s-a trecut la separarea puterilor in stat si la
alegerea conductorilor. *n Anglia' in 2678' conform 9eclaraiei
drepturilor' puterea a fost &ncredinata unui parlament ales in mod
liber de cetenii cu drept de vot' iar in ..5.A.' in 2:7:' a fost
adoptata prima constituie moderna. *n secolele urmtoare'
sistemul democratic s-a etins in numeroase tari' indiferent de
forma lor de guvernmnt.

.tatele actuale au milioane de locuitori' de aceea
adunarea tuturor cetenilor' pentru a dezbate diferite probleme si
pentru a lua decizii cu privire la &ntreaga societate a devenit'
practic' imposibila.
Cetenii deleag puterea unor reprezentani pe care &i
aleg ' din rndurile lor' pentru a se ocupa de treburile publice .
Alegerile legitimeaz dreptul reprezentanilor de a decide in locul
si in numele poporului.
Democraia presupune eistenta unor valori' precum:
li!ertatea' dreptatea si e"alitatea . Acestea reprezint idealuri
pentru care oamenii au luptat &ntotdeauna si in acelai timp'
repere pe baza crora s-au creat normele ce reglementeaz viata
in societate.
;amenii trebuie sa triasc in libertate. 9e aceea statul
democratic garanteaz si promoveaz libertile personale' in
limite stabilite de lege. Cetenii trebuie sa aib dreptul la conduite
si opinii proprii si totodat' sa se bucure de securitatea personala'
a domiciliului si a bunurilor pe care le poseda. -i trebuie sa isi
poat eercita libertatea de a se eprima' precum si dreptul de a-
si alege conductorii si de a decide in probleme de interes public.
*n viata de zi cu zi' acestea nu sunt uor de realizat'
pentru ca' pe de alta parte' pe terenul libertii de eprimare se
pot confrunta valori de baza ale democraiei:credinele religioase'
ideile politice ale unor ceteni pot intra in conflict cu ale altora.
(e de alta parte' anumii ceteni ai societatii
democratice considera ca toate ideile ar trebui eprimate' iar cele
valoroase' dezbtute si puse in practica. -ista insa si persoane
care considera ca sunt unii care incita la violenta si ura' iar prin
urmare' acestea nu ar trebui eprimate. -sena democraiei o
constituie participarea cetenilor la viata publica. Aceasta
&nseamn preocuparea cetenilor pentru problemele comunitatii'
responsabilitate' interes pentru evenimentele sociale majore
dezbtute de mass-media si c0iar angajarea politica.
<ibertatea si dreptatea sunt valori la care au visat si au
sperat generaii de oameni. (entru ca libertatea sa aib sens si sa
nu se transforme in dominaia celui mai tare asupra celor slabi'
este nevoie de legi care sa stvileasc voina arbitrala. <ibertatea
are nevoie de un stat de drept puternic care sa o protejeze' in care
sa domneasca legea' si oamenii sa nu se afle la bunul plac al
conductorilor. -a nu &nseamn absenta autoritatii' ci se bazeaz
pe aceasta. *ntr-un stat democratic' oamenilor le sunt recunoscute
si respectate drepturile' iar autoritile intervin atunci cnd se
comit nedreptati.
Democraia presupune si egalitatea in drepturi a
cetenilor' a oportunitilor
pe care societatea le ofer' egalitatea in fata legii. ; societate
dreapta asigura membrilor ei anse egale de reuita in viata' fara
privilegii si fara discriminri. -galitatea nu &nseamn uniformitate.
;amenii se deosebesc intre ei prin capacitai' educaie' preferine
sau priceperi. 9iversitatea trebuie acceptata si respectata' pentru
ca este un factor important al dezvoltrii societatii si culturii.
(entru ca democraia sa poat funciona' membrii
societatii trebuie sa detina o cultura politica specifica. *n absenta
acesteia' democraia nu poate supravieui' instituiile democratice
nefiind suficiente.
(rintre avantajele democraiei se numra urmtoarele
elemente: participarea efectiva a populaiei la procesul de luare a
deciziilor; prezenta unor elite care guverneaz societatea cu
sprijinul acesteia' guvernare ce presupune responsabilitate si
limite; prezenta mai multor forte politice legal recunoscute care
lupta pentru acapararea puterii politice; structurarea unei ideologii
bine definite; organizarea instituiilor statului pe principiul
separaiei puterilor in stat si structurarea relaiilor dintre acestea;
eistenta unor principii care stau la baza democratizrii' cum ar fi
principiul descentralizrii' principiul separaiei puterilor in stat sau
principiul autonomiei locale; specificarea e0austiva a unor
drepturi si libertati fundamentale; economie de piaa unde liberul
sc0imb duce la o dezvoltare economica.
9ezavantajele regimului democratic sunt in esena
urmtoarele: eistenta unui aparat birocratic puternic prin
distribuia de posturi publice in scopul recrutrii sau fidelizarii
clientelei politice; etinderea corupiei si necesitatea ocultrii ei ce
&mpinge sistemul comunicrii politice ctre disimulare' ctre
minciuna.
.tatul democratic are rolul de a permite dezvoltarea libertilor
personale' crora le traseaz nite limite legale de manifestare si
nu le prescrie ca o reeta modul de folosire. Ceea ce regimurile
autoritare numesc #cli$eu li!eral# nu e dect imaginea societatii
normale' legtura normala dintre stat si societate' c0iar si atunci
cnd acest stat nu este unul democratic' adic atunci cnd
puterea politica nu este aleasa liber. =egimurile autoritare se
liberalizeaz mult mai rapid dect un regim totalitar. *n plus'
guvernele din regimurile autoritare pot fi &nlturate mult mai uor si
mai des dect cele din sistemele totalitare.
(rbuirea regimurilor democratice este asociata si
deseori determinata de o criza de performanta a acestora.
=egimul nu mai reuete sa rezolve o problema sau o serie de
probleme majore demonstrnd astfel pierderea eficacitii' si in
final pierderea legitimitii regimului. 9estrmarea unui regim
democratic poate fi determinata si de trecutul politic al tarii
respective si de cultura sa politica. 9aca eista o cultura civica
puternica regimul democratic se poate menine. <a eecul
democraiei se mai poate ajunge si daca elitele conductoare nu
reuesc sa se adapteze la sc0imbarea condiiilor sau cnd este
erodata abilitatea lor de a-si pune in aplicare deciziile.
-tapele ce trebuiesc a fi urmate in tranziia de la autoritarism la
democraie sunt: etinderea drepturilor individuale si ale grupurilor;
inaugurarea unui proces electoral care creeaz premisa ca elitele
conductoare vor fi mai atente la cerinele populaiei' care
&nseamn totodat si sfirsitul deinerii monopolului puteri.
Aciunea politica e cea care transforma structura in
conjunctura. ;rice sc0imbare de regim ' fie in sensul democraiei'
fie in sensul autoritarismului' va provoca o modificare
semnificativa la nivelul politicii statului respectiv. >recerea de la
democraie la autoritarism' spre eemplu' va determina sc0imbri
fundamentale in caracteristicile socio-economice ale respectivului
stat. )or disprea anumite instituii caracteristice regimului
democratic si vor fi infiintate altele care sa corespunda cerinelor
unui regim de tip totalitar. ?ntregul sistem economic va avea de
suferit serioase transformri in condiiile trecerii de la un sistem
politic la altul' prin etatizarea economiei si prin trecerea la un
sistem de planificare a acesteia. 4ine&neles ca sc0imbrile nu vor
avea loc doar in plan politic si economic. -le vor surveni si in plan
cultural si social prin implementarea unor elemente noi care sa
adapteze realitatea culturala si sociala la cerinele noului regim.
Cadrul social al democraiei si normele statului de
drept imprima fenomenului numit %opinie pu!lica % un camp larg
de manifestare' in contetual raportrii coerente la valori sau
criterii in absenta crora nici democraia si nici statul de drept nu
ar putea funciona corespunztor idealurilor sau felurilor de la care
pornesc ori pe care le urmresc. (otrivit unor teorii' in realitate
% opinia publica nu este &ntreg articulate' ci un agregat de opinii
numeroase' in general diverse' personale &
-ista diverse modalitati de a cunoate si de aprecia'
c0iar de a influenta opinia publica' factor care' evalueaz tot ceea
ce se petrece in interiorul si in afara sa ' influeneaz strategii'
politici si poziii ale structurilor organizate.
Democraia pluralista este de la ora actuala fertila si
efectiva in msura in care las urme in viata reala in opinia
colectiva. Ctigurile democraiei pluraliste se refrang asupra
tuturor' dar cu valori deosebite' potrivit unui adevr foarte simplu si
de &nelepciune : %dup' fapta si r'splata& . *n aceste sens
concludente si edificatoare pot fi considerate unele sondaje
naionale ' realizate in ultimii ani care conin &ntrebri si rspunsuri
cuantificate' ce permit descifrarea pe un diapazon larg si
semnificativ a vieii economice si sociale.
9emocraia si statul de drept' aa cum se manifesta intr-
o tara sau alta reprezint cadrul social al eprimrii si evalurii
opiniei publice.

S-ar putea să vă placă și