Sunteți pe pagina 1din 12

04.11.

2015
Dr. Procesual Civil – Curs 5

Participarea tertilor in procesul civil


NCPC reglementeaza si posibilitatea participarii unor terti intr-un proces deja declansat.
Aceasta participare poate fi una voluntara sau poate fi una fortata, insa se poate face numai in
conditiile prevazute de art. 61 respectiv 79 din NCPC

Participarea tertilor se calsifica in :


1. Interventie voluntara : tertul intervine pentru ca doreste sa faca acest lucru
 Interventia voluntara principala
 Interventie voluntara accesorie
2. Interventia fortata : tertul este atras in proces de catre una dintre partile litigante initiale sau
de catre instanta din oficiu. Pentru aceasta ipoteza avem in vedere urmatoarele forme de
interventie fortata
 Chemarea in judecata a altei persoane
 Chemarea in garantie
 Aratarea titularului dreptului
 Interventia fortata din oficiu
Toate formele de interventie presupun ca ipoteza existenta unui proc. civil deja declansat.

1. Interventia voluntara a tertilor in procesul civil Sediul materiei : art. 61- 67 NCPC
Art. 61: Forme
(1) Oricine are interes poate interveni într-un proces care se judecă între părţile originare.
(2) Intervenţia este principală, când intervenientul pretinde pentru sine, în tot sau în parte, dreptul dedus
judecăţii sau un drept strâns legat de acesta.
(3) Intervenţia este accesorie, când sprijină numai apărarea uneia dintre părţi.
Orice persoana care are interes poate interveni intr-un proces care se judeca intre partile
initiale: intre reclamant si parat.
Cand vorbim despre interes vorbim de conditia de exercitiu a actiunii civile. Insa, desi art.
61 alin (1) face vorbire de interes ( aidca face vorbire numai de interes) desigur ca trebuie
respectate si celelalte 3 conditii ale actiunii civile.
Aceasta interventie voluntara presupune vointa tertului intervenient care are interes sa
intervina intr-o anumita cauza deja aflata pe rol. Partile initiale nu au nicio contributie cu
privire la aceasta interventie voluntara.

2 forme :
1. Interventie principala
= atunci cand tertul intervenient pretinde pt sine in tot sau in parte dreptul dedus
judecatii sau un drept strans legat de acesta.
 Ori tertul pretinde acelasi drept ca si dreptul dedus judecatii: Exemplu:
reclamantul revendica un imobil si un tert intervine si pretinde si el acelasi
drept de proprietate. In acest caz, obiectul cererii de chemare in judecata si
al cererii de interventie se suprapun.
 Sau tertul poate sa pretinda in parte dreptul desus judecatii:
Ex: partaj intre fosti soti avand ca obiect 5 bunuri,tertul intervenient : soacra.
Face cerere de interv. Pp. invocand ca unul dinte acele bunuri ii apartin.
 Dreptul pretins de tertul intervenient este in stransa legatura cu dreptul
dedus judecatii : Exemplu: intre A si B exista un proces in legatura cu
predarea unor bunuri dintr-un contract de vanzare. C solicita declararea
nulitatii absolute a unui alt contract, incheiat intre B si C, pentru a genera
efectul resoluto iure dantis, resolvitur ius accipientis. Drepturile sunt in
stransa legatura.

1
Avand in vedre sfera de aplicare a intervenitiei principale, mai exact faptul ca tertul
intervenient pretinde un drept propriu, sunt materii in care interventia principala nu este
admisibila prin obiectul ei.
 Litigiile de munca care au la baza un CIM( Contract individual de munca :
un tert nu poate pretinde drepturi care sa decurga din CIM. CIM da nastere
la drepturi si obligatii numai intre anagat si anagajator.
 La divort: tertul intervenint nu poate pretinde drepturi ale sotilor.
 In cazul actiunii posesorii: pt ca in ipoteza interventiei principale, tertul
intervenient trebuie sa invoce un drept, iar posesia nu este un drept =>
actiunea posesorie nu vizeaza apararea unui drept. Cu atat mai mult cu cat
actiunea posesorie este urgenta, iar interventia poate tergiversa procesul
Tabarca : se poate interventie principala in cazul actiunii posesorii.
Tertul invoca tot posesia. ??

2. Interventie accesorie
= tertul sprijina numai apararea uneia dintre parti. In mod clar interveninentul accesoriu nu mai
pretinde un drept propriu sau un drept strans legat de dreptul dedus judecatii, el numai sprijina
una dinte parti.
Dar si in cazul interventiei accesorii exista conditia interesului.
Exemplu: A si B: asociere in participatiune: A pune 5 bunuri , B pune o suma de bani. Daca C il
cheama in judecata pe A revendicand unul din bunuri. B are interes sa intervina accesoriu si sa ii
sprijine apararea lui A pentru ca interesul lui e ca bunul sa ramana la A, ca sa ramana in asociere.
! Interventia principala si interventia aceesorie: Conditii si reguli
Art. 62: Intervenţia principală
(1) Cererea de intervenţie principală va fi făcută în forma prevăzută pentru cererea de chemare în
judecată.
(2) Cererea poate fi făcută numai în faţa primei instanţe, înainte de închiderea dezbaterilor în fond.
(3) Cu acordul expres al părţilor, intervenţia principală se poate face şi în instanţa de apel.
Art. 63: Intervenţia accesorie
(1) Cererea de intervenţie accesorie va fi făcută în scris şi va cuprinde elementele prevăzute la art.
148 alin. (1), care se va aplica în mod corespunzător.
(2) Intervenţia accesorie poate fi făcută până la închiderea dezbaterilor, în tot cursul judecăţii, chiar
şi în căile
extraordinare de atac.

A.Forma
 Interventia principala
Art. 62 alin. 1: cererea de interventie principala va fi facuta in forma prevazuta de lege
pentru cereea de chem in judecata. Este firesc sa fie asa deoaece cererea de interventie
principala este o veritabila cerere de chemare in judecata in care reclamant este tertul
interveninent si parati sunt reclamantul si paratul initial.

 Interventia accesorie : Art. 63 alin. 1 : cererea de interventie accesorie va fi facuta in


scris si va cuprinde elementele prevazute la 148 alin. (1): textul de la cereri in general.
CAPIT OLUL I: Forma cererilor
Art. 148: Condiţiile generale
(1) Orice cerere adresată instanţelor judecătoreşti trebuie să fie formulată în scris şi să cuprindă
indicarea instanţei căreia îi este adresată, numele, prenumele, domiciliul sau reşedinţa părţilor
ori, după caz, denumirea şi sediul lor,numele şi prenumele, domiciliul sau reşedinţa
reprezentanţilor lor, dacă este cazul, obiectul, valoarea pretenţiei, dacă este cazul, motivele
cererii, precum şi semnătura. De asemenea, cererea va cuprinde, dacă este cazul, şi adresa
electronică sau coordonatele care au fost indicate în acest scop de părţi, precum numărul de
telefon, numărul de fax ori altele asemenea.
2
Se poate observa ca interventia accesorie are o forma simplificata , ea nu e o veritabila
cerere de chemare in judecata, are natura unei aparari, sustine o pozitie a uneia dintre parti.
Atat interventia principala, cat si interventia accesorie sunt cereri incidentale, iar
potrivit art. 123 NCPC ele vor fi solutionate de instanta care judeca cererea principala, indiferent
de obiectul ei sau evaluare, operand o prorogare legala de comp.
*Art 12 L 38/2014: acestor cereri nu li se allica procedura regularizarii prevazute de
art 200*

B. Termenul
 Interventia principala
Interventia principala poate fi facuta:
 ca regula: numai in fata primei instante, inainte de inchiderea dezbaterilor in fond.
 prin exceptie: poate fi facuta direct in apel, dar numai cu accordul expres al partilor: art
62 alin (3) NCPC. Aceasta regula deroga de la art. 48 alin (3) din materia apelului care nu
permite ca in apel sa se formuleze Pretentii noi.
Termenul este legal imperativ, sanctiunea pt nerespectarea acestuia fiind decaderea=>
avand drept consecinta respingerea ca tardiva a cererii formulate cu nerespectarea
acestui termen.

 Interventia accesorie
Conform art. 63 alin (2) : interventia accesorie poate fi facuta pana la inchiderea dezbaterilor, in
tot cursul judecatii, chiar si in caile extraordinare de atac: oricand, practic, in cursul procesului.
Indiferent de forma interventiei voluntare, NCPC instituie o procedura de
incuviintare in principiu: art 64 NCPC.
Art. 64: Procedura de judecată. Căi de atac
(1) Instanţa va comunica părţilor cererea de intervenţie şi copii de pe înscrisurile care o însoţesc.
(2) După ascultarea intervenientului şi a părţilor, instanţa se va pronunţa asupra admisibilităţii în principiu
a intervenţiei,printr-o încheiere motivată.
(3) Încheierea de admitere în principiu nu se poate ataca decât odată cu fondul.
(4) Încheierea de respingere ca inadmisibilă a cererii de intervenţie poate fi atacată în termen de 5 zile,
care curge de la pronunţare pentru partea prezentă, respectiv de la comunicare pentru partea lipsă.
Calea de atac este numai apelul, dacă încheierea a fost dată în prima instanţă, respectiv numai recursul la
instanţa ierarhic superioară, în cazul în care încheierea a fost pronunţată în apel. Dosarul se înaintează, în
copie certificată pentru conformitate cu originalul, instanţei competente să soluţioneze calea de atac în 24 de
ore de la expirarea termenului. Întâmpinarea nu este obligatorie. Apelul sau, după caz, recursul se judecă în
termen de cel mult 10 zile de la înregistrare. Judecarea cererii principale se suspendă până la soluţionarea căii
de atac exercitate împotriva încheierii de respingere ca inadmisibilă a cererii de intervenţie.

Astfel, procedural, odata formulata cererea de interventie, aceasta va fi comunicata


partilor initiale, anexesandu-se daca este cazul si inscrisurile care o sustin.
Dupa aceasta, instanta va lua concluziile intervenientului si partilor initiale, dupa care
se va pronunta asupra admisibilitatii in principiu a interventiei.
Cu privire la admisibilitate instanta se va pronunta in toate cazurile printr-o incheiere
judecatoreasca interlocutorie ( care leaga instanta)

Exista doua solutii:


 Instanta admite in principiu cererea de interventie. Pentru aceasta va verifica
urmatoarele aspecte : daca intra pe sfera de aplicare a interventiei: ca a pretins un
drept propriu identic sau strans legat de dreptul dedus judecatii ori e o aparare,
daca respectivul litigiu se preteaza la o cerere de interventie, daca exista interes si
celelalte trei conditii ale actiunii civile. Daca sunt indeplinite acestea, instanta
admite cererea de interventie prin incheiere interlocutorie care nu se poate
ataca decat odata cu fondul.

3
 Instanta constata ca interventia este inadmisibila: pentru ca spre exemplu:
procesul nu permite o forma de interventie, dreptul nu are legatura cu litigiul
dedus judecatii etc. Si aici se pronunta printr-o incheiere interlocutorie, dar
aceasta are un regim procesual diferit: poate fi atacata separat:
 Cu apel in 5 zile de la pronuntare (pt partile prezente) sau de la
comunicare pentru partea lipsa – cand hot. a fost data in 1st instanta
 Cu recurs in 5 zile de la comunicare/ pronuntare daca incheierea a fost
data de instanta de apel.
Caile de atac vor fi judecate de instanta ierarhic superioara in ambele cazuri: dosarul de
fond se inainteaza in copie certificata in cel mult 24 de ore de la expirarea termenului de 5 zile. In
aceste cai intampinarea nu este obligatorie. Calea de atac se judeca in termenul de
recomandare de 10 zile de la inregistrare, iar procesul initial, conform art. 64 alin (4): se suspenda
pana la solutionarea caii de atac.
Tertul intervenient nu dobandeste calitatea de parte prin simpla depuneze a cererii de
interventie. Conform Ar. 65 alin (1) : intervenientul devine parte in proces numai dupa admiterea
in principiu a cererii sale.
Dar aceasta admitere in principiu poate sa intervina in cursul derularii procesului si se
pune probl. cum se va derula procedura in continuare fata de o parte care a intervenit mai tarziu.
Intervenientii poarta denumirea de
- interveninet principal = reclamant.
- intervenient accesoriu= subordonat partii in sprojinul caruia vine.
Actele nu se mai refac, le ia gata.
Exista o singura exceptie, in mat de probe: intervenientul poate solicita prin cererea de
interventie sau cel mai tarziu pana la primul termen de judecata ulterior admiterii cererii de
interventie - art 65 NCPC. Situaţia intervenientului
(1) Intervenientul devine parte în proces numai după admiterea în principiu a cererii sale.
(2) Intervenientul va prelua procedura în starea în care se află în momentul admiterii intervenţiei, dar va putea
solicita administrarea de probe prin cererea de intervenţie sau cel mai târziu până la primul termen de
judecată ulterior admiterii cererii de intervenţie. Actele de procedură ulterioare vor fi îndeplinite şi faţă de el.
(3) În cazul interv. principale, după admiterea în principiu, instanţa va stabili un termen în care trb depusă
Avand in vedere ca intervenientul principal odata admis devine reclamant, art. 65 alin (3):
instanta va stabili un termen in care trebuie sa se depuna intampinarea la cererea de interventie:
intampinarea o depun partile initiale care devin pararti in cererea de interventie.

C. Judecarea interventiei
 Interventia principala
 cererea de interventie se judeca odata cu cererea principala. Judecatorul va
avea in dosar doua cereri pe care trebuie sa le transeze prin hotararea finala. Cu
toate ca exista 2 cereri, hotararea finala este unica. Pentru o buna administrare
a justitiei, este posibila o disjungere a celor 2 cereri, conform art. 66 alin (2)
NCPC: cand cererea principala ar fi intarziata de judecarea interventiei.
Dar nu se poate dispune disjungerea cand cererea de interventie, obiectul ei,
vizeaza un drept identic cu dreptul dedus judecatii : cand vizeaza in tot sau in parte
acelasi drept. In ipoteza unui dr. strans legat de dr. dedus: disjungerea e posibila. ?
Art. 66: Judecarea cererii de intervenţie principală
(1) Intervenţia principală se judecă odată cu cererea principală.
(2) Când judecarea cererii principale ar fi întârziată prin cererea de intervenţie, instanţa poate dispune disjungerea ei
pentru a fi judecată separat, în afară de cazul în care intervenientul pretinde pentru sine, în tot sau în parte,
însuşi dreptul dedus judecăţii. În caz de disjungere, instanţa rămâne în toate cazurile competentă să soluţioneze
cererea de ntervenţie.
(3) Nu se va dispune disjungerea nici atunci când judecarea cererii de intervenţie ar fi întârziată de
cererea principală.
(4) Intervenţia principală va fi judecată chiar dacă judecarea cererii principale s-a stins prin unul dintre
modurile prevăzute de lege.

4
Conform art. 66 alin(3) : disjungerea nu poate fi dispusa nici cand cererea de
interventie ar fi intarziata de cererea princiala
Interventia este o cerere incidentala=> opereaza prorogarea de competenta. Prorogarea
de competenta produce efecte si dupa disjungere si aceasta prorogarea opereaza si in cazul in
care cererea initiala principala s-a stins prin unul din modurile prevazute de lege:
anulare... . Interventia ramane in competenta instantei investite initial.
Cerea principala si cererea incidentala princiala sunt interdependente, daca se respinge
una, poate fi admisa cealalta . Dar este posibila si o admitere in parte.

 Interventia accesorie
Art. 67: Judecarea cererii de intervenţie accesorie
(1) Judecarea cererii de intervenţie accesorie nu poate fi disjunsă de judecarea cererii principale, iar
instanţa este obligată să se pronunţe asupra acesteia prin aceeaşi hotărâre, odată cu fondul.
(2) Intervenientul accesoriu poate să săvârşească numai actele de procedură care nu contravin
interesului părţii în favoarea căreia a intervenit.
(3) După admiterea în principiu, intervenientul accesoriu poate să renunţe la judecarea cererii de
intervenţie doar cu acordul părţii pentru care a intervenit.
(4) Calea de atac exercitată de intervenientul accesoriu se socoteşte neavenită dacă partea pentru
care a intervenit nu a exercitat calea de atac, a renunţat la calea de atac exercitată ori aceasta
a fost anulată, perimată sau respinsă fără a fi cercetată în fond.

Interventia accesorie nu poate fi disjunsa, nu poate avea o existenta de sine statatoare. Si


pe interv accesorie inst trb sa dea solutia si pe ... ?
Avand in vedere ca intervenientul accesoriu sprijina o parte => acesta are o pozitie
subordonata acestei parti pe care o sprijina.

Consecinte:
 Intervenientul accesoriu poate sa realizeze numai actele de procedura care nu
sunt impotriva interesului partii in sprijinul careia a intervenit.
 Conform art. 64 alin (3) NCPC : intervenientul accesoriu poate renunta la
judecarea cererii lui de interventie accesorie(dupa admiterea in principiu),
numai cu accordul partii pentru care a intervenit.
 In privinta cailor de atac: daca intervenientul accesoriu formuleaza cale de atac,
aceasta se va respinge ca neavenita daca partea pentu care a intervenit nu a
exercitat exercitata calea de atac sau a renuntat la calea de atac exercitata
sau aceasta a fost anulata, perimata sau respinsa fara a fi cercetata in fond etc.
Exemplu: daca pratul pierde si el si intervenientul lui trebuie sa plateasca
cheltuielile si din acest interes interveninentul accesoriu face apel( poate se admite si
nu va mai fi obligat sa plateasca cheltuielile), dar confrom NCPC trebuie sa faca si
paratul.

5
2. Interventia fortata
In cazul interventiei fortate, initiativa nu ii mai apartine tertului, ci una din partile initiale
ale procesului doreste ea sa atraga un tert in proces.

Chemarea in judecata a altei persoane: art. 68-71 NCPC


Chemarea in judecata a altei persoane este mijlocul procesual prin care oricare dintre
parti poate sa cheme in judecata o alta persoana care ar putea sa pretinda pe calea unei cereri
separate acelasi drept ca si reclamantul
I. Chemarea în judecată a altei persoane
Art. 68: Formularea cererii. Termene
(1) Oricare dintre părţi poate să cheme în judecată o altă persoană care ar putea să pretindă, pe calea unei
cereri separate, aceleaşi drepturi ca şi reclamantul.
(2) Cererea făcută de reclamant sau de intervenientul principal se va depune cel mai târziu până la
terminarea cercetării procesului înaintea primei instanţe.
(3) Cererea făcută de pârât se va depune în termenul prevăzut pentru depunerea întâmpinării
înaintea primei instanţe, iar dacă întâmpinarea nu este obligatorie, cel mai târziu la primul
termen de judecată.

Caracteristici :
 presupune existenta unui proces deja inceput
 nu conteaza obiectul procesului initial atata timp cat tertul poate pretinde aceleasi
drepturi ca si reclamantul – art. 68 alin 1
 cererea poate fi facuta atat de reclamant cat si de catre oarat
 tertul care face obiectul cererii nu trebuie sa isi dea acordul, judecatorul analizeaza
 tertul atras in proces prin aceasta forma, trebuie obligatoriu sa poata sa pretinda
aceleasi drepturi ca si reclamantul
Exemplu: Cesiune ceanta : creditorul cesioneaza, tertul c il notifica pe debitor sa ii
plateasca. Daca creditorul initial il actioneaza in judecata pe debitor cedat, atunci debitorul cedat
va formula o chemare in judecata a altei persoane (art. 68 si urmatoarele) a tertului cesionarului
pentru ca cesionarul ar putea sa pretinda aceleasi drept ca si creditorul cedent si sa se stabileasca
cui datoreaza.
Exemplu : In cazul actiunii in revendicare, in ipoteza unui bun aflat in coproprietate,
conform art. 643 alin (3)NCC: actiune in revendicare poate face doar unul dinte coproprietari, iar
in acest caz paratul poate sa ii cheme si pe ceilalti ca si ei pot pretinde aceleasi drepturi, sa scape
de mai multe procese separate.
Dar aceasta forma de interventie fortata nu poate fi folosita pt extinderea cadrului
procesual.
Exemplu : Contract de vanzare, vanzatorul cere anularea, cu obligarea cumparatorului la
restituirea bunului. Pe parcurs, reclamantul observand ca bunul este deja vandut de catre
cumparatorul initial unui tert, se gandeste sa apeleaze la chemarea in judecata a altei persoane si
sa il cheame si pe tert. Nu este admisibila o asemenea cerere. Tertul poate fi cel mult parat,
nu poate pretinde aceleasi drepturi ca si reclamantul. Pt acesta ipoteza este prevazut un alt
mecanism- art. 204 NCPC- modificarea cererii de chemare in judecata.
Art. 71 NCPC reglementeaza 2 situatii in cazul formularii unei cereri de chemare in judecata a
altei persoane in care paratul initial este scos din proces.
Art. 71: Scoaterea pârâtului din proces
(1) În cazul prevăzut la art. 70, când pârâtul, chemat în judecată pentru o datorie bănească, recunoaşte datoria şi
declară că vrea să o execute faţă de cel căruia îi va fi stabilit dreptul pe cale judecătorească, el va fi scos din proces,
dacă a consemnat la dispoziţia instanţei suma datorată.
(2) Tot astfel, pârâtul, chemat în judecată pentru predarea unui bun sau a folosinţei acestuia, va fi scos din proces
dacă declară că va preda bunul celui al cărui drept va fi stabilit prin hotărâre judecătorească. Bunul în litigiu va fi pus
sub sechestru judiciar de către instanţa învestită cu judecarea cauzei, dispoziţiile art. 972 şi urm. fiind aplicabile.
(3) În aceste cazuri, judecata va continua numai între reclamant şi terţul chemat în judecată. Hotărârea se va comunica
şi pârâtului, căruia îi este opozabilă.

6
 1. Ipoteza unei datorii banesti: Exemplu: cel cu cesiunea.
Paratul declara ca recunoaste datoria si ca vrea sa o execute=> paratul va fi scos din proces
daca consemneaza suma datorata la dispozitia instantei. Procesul va continua fara parat, insa
portivit art. 71 alin (3), hotararea i se va comunica si lui si ii e opozabila.
 Ipoteza obligatiei de a preda un bun sau folosinta acestuia.
Paratul declara ca ii va preda bunul celui pe care il va stabili instanta. Conform art. 71 alin.
(2) : bunul este pus sub sechestru judiciar potrivit art. 972 si urmat. Procesul va continua fara
parat, dar hotararea ii va fi comincata si opozabila.
Art. 69: Comunicarea cererii
(1) Cererea va fi motivată şi, împreună cu înscrisurile care o însoţesc, se va comunica atât celui chemat în
judecată, cât şi părţii potrivnice.
(2) La exemplarul cererii destinat terţului se vor alătura copii de pe cererea de chemare în judecată,
întâmpinare şi de pe înscrisurile de la dosar.
(3) Dispoziţiile art. 64 şi 65 se aplică în mod corespunzător.

Art. 70: Poziţia terţului în proces


Cel chemat în judecată dobândeşte poziţia procesuală de reclamant, iar hotărârea îşi produce efectele şi în
privinţa sa.
Din punct de vedere procedural, cererea de chemare in judecata a altei persoane i se va
comunica atat partii initiale(potrivnice) cat si celui chemat in judecata.
In ceea ce il priveste pe tert, conform art.69 alin. (2) se var anexa la exemplarul destinat
tertului: copii de pe cerera de chemare in judecata, de pe intampinare si de pe inscrisurile de la
dosar.
Prevederile art 64 si 65 NCPC se vor aplica in mod corespunzator.

Art. 64: Procedura de judecată. Căi de atac


(1) Instanţa va comunica părţilor cererea de intervenţie şi copii de pe înscrisurile care o însoţesc.
(2) După ascultarea intervenientului şi a părţilor, instanţa se va pronunţa asupra admisibilităţii în principiu
a intervenţiei, printr-o încheiere motivată.
(3) Încheierea de admitere în principiu nu se poate ataca decât odată cu fondul.
(4) Încheierea de respingere ca inadmisibilă a cererii de intervenţie poate fi atacată în termen de 5 zile, care
curge de la pronunţare pentru partea prezentă, respectiv de la comunicare pentru partea lipsă. Calea de atac
este numai apelul, dacă încheierea a fost dată în prima instanţă, respectiv numai recursul la instanţa ierarhic
superioară, în cazul în care
încheierea a fost pronunţată în apel. Dosarul se înaintează, în copie certificată pentru conformitate cu
originalul, instanţei competente să soluţioneze calea de atac în 24 de ore de la expirarea termenului.
Întâmpinarea nu este obligatorie. Apelul sau, după caz, recursul se judecă în termen de cel mult 10 zile de la
înregistrare. Judecarea cererii principale se suspendă până la soluţionarea căii de atac exercitate împotriva
încheierii de respingere ca inadmisibilă a cererii de intervenţie.

Art. 65: Situaţia intervenientului


(1) Intervenientul devine parte în proces numai după admiterea în principiu a cererii sale.
(2) Intervenientul va prelua procedura în starea în care se află în momentul admiterii intervenţiei, dar va
putea solicita administrarea de probe prin cererea de intervenţie sau cel mai târziu până la primul termen de
judecată ulterior admiterii cererii de intervenţie. Actele de procedură ulterioare vor fi îndeplinite şi faţă de el.
(3) În cazul intervenţiei principale, după admiterea în principiu, instanţa va stabili un termen în care trebuie
depusă intampinarea.
Daca cererea a fost admisa in principiu, de la momentul admiterii, tertul dobandeste
calitatatea de parte, pozitia procesuala de reclamant, cu consecinta fireasca a hotararii care i se
comunica si produce efecte fata de el.
Conform art. 65 NCPC, tertul preia procedura din stabiul in care se afla, actele de
procedura efectuate nu se refac. Exista si aici exceptia in matere de probe : poate solicita
administrarea de probe.
Si aceasta cerere de interventie fortata trebuie facuta intr-un anumit termen, termenul
difera in functie de parte( art. 68 alin (2) si (3) )
7
 Cererea facuta de reclamant sau de intervenientul principal : cel mai tarziu pana la
terminarea cercetarii procesului inaintea primei instante. Aceasta forma de
interventie fortata nu se poate face in apel sau in caile extraodinare, chiar daca
partile isi dau acordul.
 Cererea facuta de parat: in termenul prevazut de lege pentru depunerea
intampinarii(sau odata cu intampinarea) : 25 de zile de la comunicarea cererii de
chemare in judecata, iar daca intampinarea nu este obligatorie: cel mai tarziu la primul
termen.
Aceste termene sunt legale imperative. Sanctiunea nerespectarii lor este decaderea=>
respingerea cerererii ca tardiv formulata.
Dupa admiterea cererii, procesul continua in 3, la final se pronunta o singura hotarare care le
este opozabila tuturor.

2. Chemarea in garantie – art. 72 - 74 NCPC


Chemarea in garanrie este mijlocul procesual prin care oricare din parti poate introduce
o alta persoana, impotriva careia ar putea sa se indrepte in cazul in care pierde, cu o cerere
separata in garantie sau in despagubiri.
Art. 72: Condiţii
(1) Partea interesată poate să cheme în garanţie o terţă persoană, împotriva căreia ar putea să se
îndrepte cu o cerere separată în garanţie sau în despăgubiri.
(2) În aceleaşi condiţii, cel chemat în garanţie poate să cheme în garanţie o altă persoană.

Art. 73: Formularea cererii. Termene


(1) Cererea va fi făcută în forma prevăzută pentru cererea de chemare în judecată.
(2) Cererea făcută de reclamant sau de intervenientul principal se va depune cel mai târziu până la
terminarea cercetării procesului înaintea primei instanţe.
(3) Cererea făcută de pârât se va depune în termenul prevăzut pentru depunerea întâmpinării
înaintea primei instanţe, iar dacă întâmpinarea nu este obligatorie, cel mai târziu la primul termen de
judecată.

Art. 74: Procedura de judecată


(1) Instanţa va comunica celui chemat în garanţie cererea şi copii de pe înscrisurile ce o însoţesc, precum
şi copii de pe cererea de chemare în judecată, întâmpinare şi de pe înscrisurile de la dosar.
(2) Dispoziţiile art. 64 şi art. 65 alin. (1) şi (2) se aplică în mod corespunzător.
(3) În termenul stabilit potrivit art. 65 alin. (3), cel chemat în garanţie trebuie să depună întâmpinare şi
poate să formuleze cererea prevăzută la art. 72 alin. (2).
(4) Cererea de chemare în garanţie se judecă odată cu cererea principală. Cu toate acestea, dacă
judecarea cererii principale ar fi întârziată prin cererea de chemare în garanţie, instanţa poate dispune
disjungerea ei pentru a o judeca separat. În acest din urmă caz, judecarea cererii de chemare în garanţie va
fi suspendată până la soluţionarea cererii principale.

 Cererea de chemare in garantie poate fi facuta de oricare dintre parti


 Presupune un proces deja declansat
 Tertul poate fi orice tert impotriva caruia s-ar putea indrept daca pierde proesul cu
o cerere in garantie sau in despagubiri.
 Cererea de chemare in garantie este facultativa. Partea poate sa cheme persoana in
procesul deja declansat sau sa astepte dupa solutie sa o cheme separat – e la alegerea
partii.
Exista si situatii in care nu e chiar obligatorie, dar este mai mult necesara: exceptia
procesului rau condus: daca partea nu formuleaza cerere de chemare in garantie si face
cerere separata, cel care putea fi chemat poate invoca apoi ca daca ar fi fost chemat in
procesul initial ar fi avut probe si aparari care ar fi dus la castigarea procesului initial =>
respingerea ca neintemeiata.

8
Sfera de aplicare a acestei interventii este mai mare decat in dreptul civil. Se aplica atat
in cazul existentei unei garantii legale, conventionale cat si in cazul existentei unor cazuri de
despagubire( comitent-prepus, spre exemplu)
Conform art 73 cererea de chemare in garantie trebuie sa imbrace forma prevazuta de lege
pentru cererea de chemare in judecata. In realitate aceasta este o veritabila cerere de chemare
in judecata: fie ca e de chemare in garantie, fie de despagubiri. Fiind totusi o cerere
incidentala nu se supune regularizarii potrivit art. 200 NCPC.

Termenul de introducere a cererii


 difera in functie de partea care formuleaza
 Daca cererea este formulata de reclamant sau de intervenientul principal - se depunde
cel mai tarziu pana la terminarea cercetarii procesului inaintea primei inst.

 Daca cererea este formulata de parat: se depune odata cu intampinarea inaintea primei
instante( in termenul prevazut de lege pentru depunerea intampinarii), iar daca
intampinarea nu este obligatorie, cel mai tarziu la primul termen.

Actiunea formulata peste termen va fi respinsa ca tardiv formulata. Termenele sunt legal
imperative, iar nerespectrea lor atrage sanctiunea decaderii.
Nu este admisibila chemarea in garantie in caile de atac
Legiuitorul a ales sa limiteze la 2 numarul chemarilor in garantie. Cel chemat in
garantie poate sa mai cheme si el o alta persoana si atat. Daca mai exista si o a 3-a persoana ce ar
putea fi chemata, se poate face actiune separata.
Aceasta cerere de chemare in garantie se comunica tertului chemat in garantie si partii
potrivnice initiale si alaturi i se anexeaza documentele revazute de art. 74 : copii de pe înscrisurile
ce insotesc cererea de chemare in garantie, precum şi copii de pe cererea de chemare în judecată,
întâmpinare şi de pe înscrisurile de la dosar.
Si in materie de chemare in garantie se aplica in mod corespunzator prevederile
art. 64 si 65, conform art. 74 NCPC
Odata ce a fost admisa in principiu cererea de chemare in garantie, tertul devine parte
si are calitatea de parat fata de partea care l-a chemat. Astfel vor exista 2 raporturi juridice
litigioare deduse judecatii, ambele de sine statatoare :
 Raportul initial
 Raportul dintre tert si partea care l-a chemat.
Tertul nu se afla in niciun raport cu partea care nu l-a chemat, nu este oblig sa o
garanteze sau sa o despagubeasca pe aceasta.
Si cererea de chemare in garantie este o cerere incidentala.
Opereaza si in cazul acesteia prorogarea de competenta. Va fi judecata odata cu cererea
principala, insa, art 74 alin(4) NCPC instituie posibilitatea disjungerii cererilor, numai daca
judecarea cererii principale ar fi intarziata de cerera de chemare in garantie. Daca se disjunge
face un dosar separat, care se judeca de aceeasi instanta, nu se declina competenta.
Dosarul disjuns va fi suspendat pana la judecarea cererii pricipale: pentru ca soarta
dosarului disjunsdepinde de solutia din cererea principala.
Solutiile care se pot da difera in functie de cine cheama in garantie si de solutia data in
cererea principala. Si exercitarea cailor de atac depind de partea care cheama in garantie, de
solutia data in cererea principala si de existenta celor doua raporturi litigioase.
 Daca chemarea in garantie este formulata de reclamant
 Daca instanta admite cererea principala, chemarea in garantie va fi respinsa ca
lipsita de obiect sau de interes, pt ca a fost admisa cererea principala.
 Daca cererea principala a fost respinsa, cererea de chemare in garantie va fi
admisa.

9
 Daca chemarea in garantie este formulata de parat
 Daca instanta admite cererea principala, chemarea in garantie urmeaza a fi
respinsa sau admisa in functie de temeinicie.
 Daca instanta respinge cererea principala, chemarea in garantie va fi respinsa ca
lipsita de obiect sau de interes.
In privinta cailor de atac => se pronunta o singura hotarare finala la care chematul in
garantie este parte si in functie de solutia data pot avea calitate procesuala activa si interes oricare
din parti.
Insa in nciun caz partea care nu a chemat in garantie nu poate pune in discutie
raportul juridic dinte chemat si partea care l-a chemat.

3. Aratarea titularului dreptului


Sediul materiei : art. 75-77 NCPC: configurare atipica fata de primele 2 forme de interventie
fortata.
Art. 75: Condiţii
Pârâtul care deţine un bun pentru altul sau care exercită în numele altuia un drept asupra unui
lucru va putea arăta pe acela în numele căruia deţine lucrul sau exercită dreptul, dacă a fost chemat în
judecată de o persoană care pretinde un drept real asupra lucrului.

 Aceasta forma de interventie fortata este recunoscuta numai paratului


 poate fi formulata numai intr-un proces care pune in discutie un dr real, nu un drept
de creanta sau altcv.
 Paratul care vrea sa formuleze o asemenea cerere: ori detine un bun pentru altul ori
exercita pentru altul un dr asupra bunului (mandar spre exemplu)
 Aceasta forma de interventie este optionala: paratul ori poate invoca lipsa calitatii sale
procesuale pasive sau poate formula o asemenea cerere de aratare a titularului dreptului.
El are aceasta optiune. In ipoteza unui drept de proprietate publica : e obligat sa
arate.

Art. 76: Formularea cererii. Termen


Cererea va fi motivată şi se va depune înaintea primei instanţe în termenul prevăzut de lege pentru
depunerea
întâmpinării. Dacă întâmpinarea nu este obligatorie, cererea se poate face cel mai târziu la primul termen de
judecată.
Art. 76 nu prevede ca cererea trebuie sa imbrace forma cererii de chemare in judecata,
pentru ca nu este o cerere de chem in judecata: doar spun ca n-am eu calitate si il si arat pe cel
care are .
Termen: Paratul poate depune aceasta cerere odata cu intampinarea( in termenul
prevazut de lege pentru depunerea intampinarii), iar daca intampinarea nu e obligatorie, o
poate depune cel mai tarziu la primul termen de judecata. Aceste termene sunt legal
impertive. Nerespectarea lor atrage sanctiunea decaderii.
Procedura
Art. 77: Procedura de judecată
(1) Cererea, împreună cu înscrisurile care o însoţesc şi o copie de pe cererea de chemare în judecată, de pe
întâmpinare şi de pe înscrisurile de la dosar, va fi comunicată celui arătat ca titular al dreptului.
(2) Dispoziţiile art. 64 şi 65 se aplică în mod corespunzător.
(3) Dacă acela arătat ca titular al dreptului recunoaşte susţinerile pârâtului şi reclamantul consimte, el va
lua locul pârâtului, care va fi scos din proces.
(4) Dacă reclamantul nu este de acord cu înlocuirea sau când cel arătat ca titular nu se înfăţişează sau
contestă cele susţinute de pârât, terţul dobândeşte calitatea de intervenient principal, dispoziţiile art. 62 şi
art. 64-66 aplicându-se în mod corespunzător.

10
 Cererea impreuna cu inscrisurile care o insotesc si o copie de pe cererea de chemare
in judecata, de pe intampinare si de inscrisurile de la dosar se comunica celui atarat
ca titulat al dreptului
 Art. 64 si 65 se aplica in mod corespunzator.
 Tertul aratat ca titular al dreptului e parte in proces de la admiterea in principiu.
Cel aratat ca titular al dreptului poate avea pozitii diferite :
 art 77 alin 3 si 4 NCPC :

 daca tertul recunoaste sustinerile paratului si reclamantul e de acord, el va lua locul


paratului si paratul va fi scos din proces.
 daca tertul recunoaste sustinerile
paratului, dar reclamantul nu vrea
inlocuire
 tertul nu se infatiseaza tertul aratat ca titular
 tertul nu e de acord cu dobandeste calit. de
sustinerile paratului intervenient principal
=> procesul continua in 3, tertul va fi intervenient principal si in functie de probele
administrate, instanta va admite sau va respinge. Se pronunta singura hotarare. Art 62
si art 64-66 NCPC se aplica in mod corespunzator.

4. Introducerea fortata in cauza, din oficiu, a altor persoane


 Nu mai presupune nici vointa tertului, nici vointa partilor ci vointa judecatorului
care poate introduce el din oficiu.
Art. 22 alin 3 NCPC : judecatorul poate dispune introducerea in cauza, in conditiile legii.
Aceasta forma de interventie este o exceptie de la principiul disponibilitatii. Judecatorul
reconfigureaza procesul cu o noua parte.

Art. 78: Condiţii. Termen


(1) În cazurile expres prevăzute de lege, precum şi în procedura necontencioasă, judecătorul va dispune
din oficiu introducerea în cauză a altor persoane, chiar dacă părţile se împotrivesc.
(2) În materie contencioasă, când raportul juridic dedus judecăţii o impune, judecătorul va pune în discuţia
părţilor necesitatea introducerii în cauză a altor persoane. Dacă niciuna dintre părţi nu solicită
introducerea în cauză a terţului,
iar judecătorul apreciază că pricina nu poate fi soluţionată fără participarea terţului, va respinge cererea,
fără a se pronunţa pe fond.
(3) Introducerea în cauză va fi dispusă, prin încheiere, până la terminarea cercetării procesului
înaintea primei instanţe.
(4) Când necesitatea introducerii în cauză a altor persoane este constatată cu ocazia deliberării,
instanţa va repune
cauza pe rol, dispunând citarea părţilor.
(5) Hotărârea prin care cererea a fost respinsă în condiţiile alin. (2) este supusă numai apelului.

Art. 79: Procedura de judecată


(1) Cel introdus în proces va fi citat, odată cu citaţia comunicându-i-se, în copie, şi încheierea prevăzută la
art. 78 alin. (3), cererea de chemare în judecată, întâmpinarea, precum şi înscrisurile anexate acestora. Prin
citaţie i se va comunica şi termenul până la care va putea să arate excepţiile, dovezile şi celelalte mijloace de
apărare de care
înţelege să se folosească; termenul nu va putea fi mai lung decât termenul de judecată acordat în cauză.
(2) El va lua procedura în starea în care se află în momentul introducerii în proces. Instanţa, la cererea celui
introdus în proces, va putea dispune readministrarea probelor sau administrarea de noi probe. Actele
de procedură ulterioare vor fi
îndeplinite şi faţă de acesta.

11
Art. 78 alin. 1 si 2 presupune 2 ipoteze :
 in cazurile expres prevazute de lege
 in porcedura necontencioasa
Instanta poate dispune introducerea in cauza a altor persoane, chiar daca partile se
impotrivesc.
Exemplu: in materia fondului funciar, L 247/2005, L 18/ 1991
Calitate procesuala prasiva au comisia locala si funciara. Daca numai una dintre ele este chemata
in judecata, instanta o poate introduce si pe celalata, pentru ca legea prevede expres cine are
calitate.
În materie contencioasă, când raportul juridic dedus judecăţii o impune, judecătorul va
pune în discuţia părţilor necesitatea introducerii în cauză a altor persoane. Dacă niciuna
dintre părţi nu solicită introducerea în cauză a terţului, iar judecătorul apreciază că pricina nu
poate fi soluţionată fără participarea terţului, va respinge cererea, fără a se pronunţa pe fond.

Exemplu : Contract cu pluralitate de parti: cerere in anulare prin care cheama in judecata doar
unele dintre ele: judecatorul pune in discutia partilor necesitatea introducerii tuturor.
Daca nu se solicita de catre cei in cauza introducerea in cauza si a celor pusi in discutie
si nu se poate solutiona fara participarea lor- judecatorul va respinge cererea ca inadmisibila.
Exemplu : partaj doar cu 3 coproprietari din 4. Este inadmisibil fara participarea tuturor.
Hotararea prin care cererea este respinsa este supusa numai apelului indiferent de
obiectul litigiului.
Daca macar una dintre parti vrea sa introduca, judecatorul il introduce.
Actul prin care se dispune in ambele cazuri este o incheiere
 pana la terminarea cercetarii judecatoresti in fata primei instante.
Nu este termen imperativ care atrage sanctiunea decaderii: instanta nu poate fi
decazuta, dar efectul este acelasi, nu mai poate introduce ulterior.
Conform art. Art 78 alin( 4) : atunci cand necesitatea introducerii in cauza este constata cu
ocazia deliberarii, instanta va repunere cauza pe rol, dispunand citarea partilor si pune in
discutie necesitatea introducerii in proces a tertului sau tertilor respectivi.
Procedura de judecata : art. 79 NCPC, cel introdus in cauza trebuie citat, i se comunica
incheierea prin care s-a admis introducerea cererea de chemare în judecată, întâmpinarea,
precum şi înscrisurile anexate acestora. Prin citaţie i se va comunica şi termenul până la care va
putea să arate excepţiile, dovezile şi celelalte mijloace de apărare de care înţelege să se folosească;
termenul nu va putea fi mai lung decât termenul de judecată acordat în cauză.

Nu se prevede in ce calitate intervine tertul; dupa art. 79 alin 1, apare ca fiind introd
ca parat.
Tertul introdus ia procedura in starea in care se gaseste, dar va putea cere reaministrarea
probelor sau poate solicita probe noi - ramane la latitudinea judecatorului daca ii admite.
Dupa introducere, devine parte cu toate cinsecintele care decurg de aici: va fi citat daca nu
are termen in cunostinta, hotararea ii va fi comunicata, poate face cale de atac etc.

12