Bulgaria

Introducere
Istoria poporului bulgar începe din anul 632, când bulgarii, triburi de origine turcică,
au format împreună cu alte triburi de origine slavă un stat independent cunoscut sub numele
de Vechea Bulgarie Mare. În 971, când Bulgaria era slăbită în urma unui asalt rusesc, poporul
a fost invadat de Imperiul Bizantin, ocupație ce a ținut până în 1300, când statul și-a recăpătat
puterea. Spre sfârșitul secolului 14, statul s-a dezintegrat în mai multe principate feudale,
cucerite până la urmă de către Imperiul Otoman. În 1878, in urma războiului ruso-turc,
regiunea de nord a Bulgariei și-a câștigat autonomia, iar în 3 martie 1908 întreaga țară a
devenit independentă de Imperiul Otoman. (Istoria Bulgariei, 2006, www.wikipedia.org ).
Luptând pentru partea perdantă în ambele Războaie Mondiale, Bulgaria a căzut în
sfera de influență sovietică, si a devenit Republică Populară în 1946. Dominația comunistă a
luat sfârșit în 1990, moment în care Bulgaria au avut loc primele alegeri pluripartidiste de
după al Doilea Război Mondial. Astfel, a început procesul litigios de deplasare către un regim
politic democrat și o economie de piață, prin combaterea inflației, șomajului, corupției și
infracționalității. În 2004, țara a devenit membră NATO, iar în 2007 membră a Uniunii
Europene. ( The World Factbook, 2016, www.cia.gov )

Generalități
Denumirea oficială a țării este Republica Bulgaria, iar forma actuală de guvernământ
este republica parlamentară. Președintele ales al Republicii Bulgaria este Rumen Radev, din
22 ianuarie 2017 iar prim-ministrul republicii este Boyko Borissov. (Îndrumar de afaceri,
2016, www.dce.gov.ro)
Bulgaria este situată în sud-estul Europei, având ca vecini pe România în nord (în cea
mai mare parte de-a lungul Dunării), Serbia şi Republica Macedonia la vest şi Grecia şi
Turcia la sud. La est, teritoriul ţării este delimitat de Marea Neagră. (Bulgaria, 2005,
www.wikipedia.ro )
Cu o suprafață de de aproximativ 110 mii de km2 , Bulgaria este a 14-a țară ca mărime
din Europa. Populația de 7,36 milioane de locuitori este distribuită în mod egal în marea
majoritate a țării. (idem)
Din punct de vedere administrativ, Bulgaria este divizată în 28 judeţe şi 264
municipalităţi. Capitala este la Sofia, aceasta fiind și cel mai populat oraș din țară (1.226
milioane locuitori). Alte orașe principale sunt Plovdiv, Varna, Burgas și Ruse. (Îndrumar de
afaceri, 2016, www.dce.gov.ro)
1
 Ziua națională a țării este 3 martie, zi în care se selebrează eliberarea Bulgariei de sub
jugul otoman. Limba oficială este bulgara, iar în scris se folosește alfabetul kirilic. Alte limbi
de circulație în relațiile comerciale sunt engleza, rusa, germana și franceza. Moneda națională
este leva. (1.95 leva = 1€). (Îndrumar de afaceri, 2016, www.dce.gov.ro)
Resursele naturale de care beneficiază Bulgaria sunt minereuri neferoase (Cu, Pb, Zn),
cărbuni energetici inferiori, minerale nemetalifere (barită, caolin), uraniu, potenţial
hidroenergetic, păduri, teren agricol etc. (Îndrumar de afaceri, 2016, disponibil în format .pdf
pe www.dce.gov.ro)

Oameni și societate
Populația (predominant urbană) Bulgariei este împărțită în bulgari (76.9%), turci (8%),
români (4.4%) și alte naționalități (10.7%). Din punct de vedere al sexului proporțiile sunt
51.2% femei și 48.7% bărbați.
Speranța la viață a întregii populații este de 74.7 de ani (71.4 ani bărbați și 78.2 ani
femei), vârsta medie a populației este de 42.7 ani, (40.9 ani la bărbați și 44.7 ani la femei).
( The World Factbook, 2016, www.cia.gov )
Rata populației este în scădere, cifra de la 1 ianuarie 2017 fiind -7,3‰ (pe locul 4 în
rândul țărilor cu cele mai mari scăderi ale populației din Uniunea Europeană). Rata natalității
este de 9,1‰ (pe locul 6 în UE) iar rata mortalității de 15,1‰ (pe locul 1 în UE). (A. Rizea,
România este pe lista statelor UE care înregistrează cea mai mare scădere a populației.
Suntem codași la rata natalității și fruntași la numărul de decese, 2017, www.activenews.ro)
98.4% din populația de peste 15 ani știe să scrie și să citească, iar bulgarii își petrec în
medie 15 ani din viață în școală. În rândul bulgarilor, la 1000 de persoane există 4 medici și
6.4 paturi în spitale.

2
 Figura 1 Piramida populației
(sursă: The World Factbook, 2016, www.cia.gov )

Bulgaria și Uniunea Europeană

Intrarea Bulgariei în Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007 a dus la transformări atât
la nivel socio-economic și politic, cât și la nivel individual, afectând viețile bulgarilor
obișnuiți.
În raportul anual al Institutului pentru Cercetări Economice al Academiei de Științe de
la Sofia sunt analizate rezultatele pozitive și cele negative de pe urma aderării. Un rezumat al
acestui studiu a fost realizat de în iunie 2017 de către Petio Petkov, pentru www.romania-
actualitati.ro. Conform acestui articol, oamenii de știință bulgari constată că principalele
efecte pozitive se găsesc în plan politic și economic. A crescut încrederea în Bulgaria pe plan
internațional, s-au deschis posibilități mult mai mari pentru cetăței de a călători, studia și luca
în Europa. În 2016, transferurile bancare dinspre imigranții economici au depășit 1.7 miliarde
euro.
30.000 de tineri bulgari studiază acum în țările europene mai bogate. Sistemul bancar
a devenit mult mai stabil, s-a îmbunătăţit într-un mod simţitor sistemul fiscal. Pe baza
programelor europene de finanţare, a fost modernizată infrastructura rutieră. (Petio Petkov,
2017, www.romania-actualitati.ro)
În ceea ce privește viețile bulgarilor, un studiu a fost realizat de către IZA (Institut zur
Zukunft der Arbeit - Institutul de Cercetare al Economiei Muncii), analizând efectele aderării
la UE asupra nivelului de satisfacție a vieții în rândul poporului bulgar. În urma analizării

3
situației, s-a ajuns la concluzia că intrarea în UE a reprezentat începutul unei noi ere de
oportunități. Satisfacția Bulgarilor a crescut considerabil încă de la începutul anului 2007. Cei
ce au avut cel mai mult de câștigat pe urma acestei tranziții au fost cei cu un nivel ridicat de
educație și generațiile tinere, în timp ce bătrânii și cei cu un nivel scăzut de educație au
întâlnit efecte negative. (M. Nikolova, B. Nikolaev, Does Joining the EU Make You Happy?
Evidence from Bulgaria and Romania, 2016, disponibil în format .pdf pe
http://ftp.iza.org/dp9636.pdf)

Figura 2 Creșterea salariul minim

(sursă: Salariul minim în Europa, www.google.ro/publicdata)

2014 2015 2016

Salariul mediu 420 € 449 € 492 €
Salariul minim 174 € 194 € 215 €
Pensia (valoare medie) 135 € 155 € 174 €
Ajutor de șomaj (val. med.) 159 € 165 € 170 €
Venitul minim garantat 33 € 33 € 33 €
Tabel 1 Salariul mediu, salariul minim, pensia, ajutor de șomaj, venitul minim garantat
(sursă: adaptare după , P. Loukanova, Bulgaria: Recent Developments in Employment and
Social Affairs , 2017, http://www.europarl.europa.eu)

4
 Economia
Bulgaria, o țară ex-comunistă, are o economie deschisă care, pe parcursul istoriei, a
demonstrat o creștere puternică. Cu toate acestea, câștigul pe cap de locuitor rămâne unul
dintre cele mai mici în rândul țărilor membre UE. Dependența de importul energetic și de
cererea pentru exporturi face ca această creștere să fie sensibilă la condițiile externe ale pieței.
(The World Factbook, 2016, www.cia.gov)
În 1990, guvernul a formulat importante reforme structural-economice în încercarea de
a transforma economia de la una centralizată, planificată la una mai liberală, de piață. Aceste
reforme au inclus privatizarea întreprinderilor deținute de stat, liberalizarea comerțului și
consolidarea sistemului de taxe – schimbări care inițial au pus în dificultate economia, dar
care mai târziu au ajutat la atragerea investițiilor, stimularea creșterii economice și
îmbunatățirea treptată a condițiilor de viață. (idem)
Din 2000 până în 2008, Bulgaria și-a menținut creșterea reală a PIB-ului cu 6%. În
2009, criza financiară a dus la o scădere semnificativă a exporturilor, cererii interne,
câștigurilor interne și a producției industriale. Din acel moment, creșterea reală a PIB-ului a
rămas lentă – mai puțin de 2% pe an – până în 2015, când cererile pentru export ale țărilor
membre UE și fondurie europene pentru dezvoltare au mărit creșterea economică până la
peste 3%. (idem)
În ultimii ani, prețurile scăzute pentru energie la nivel internațional au contribuit la
creșterea economică a Bulgariei și la diminuarea inflației. Dar, în 2017, creșterea prețului
pentru gaze naturale ar putea afecta cursul viitor al economiei bulgare. (idem)
În ciuda regimului favorabil de investiții, incluzând impozite pe profit reduse și egale,
Bulgaria se confruntă totuși cu numeroase provocări. Corupția prezentă în sistemul
administrației publice, un sistem judiciar slab, productivitatea scăzută și prezența crimei
organizate continuă să împiedice dezvoltarea economiei naționale și al climatului
investițional. (The World Factbook, 2016, www.cia.gov)

Indicatori macroeconomici Valoarea Unitatea de măsură

PIB 20.640 Milioane euro
Creștere reală a PIB +3 %
Creștere producție industrială +2 %
Investiții străine directe 987 Milioane euro
Rata ISD/PIB 2.2 %
PIB/locuitor 6.154 Euro

5
Deficit bugetar 1.696 Milioane euro
Volum comerț internațional 26.209 Milioane euro
Import 13.529 Milioane euro
Exporturi 12.680 Milioane euro
Datoria publică externă 34.891 Milioane euro
- sector public 7.522
- sector priavat 27.369
Tabel 2 Indicatori macroeconomici

(sursă: adaptare după Îndrumar de afaceri, 2016, www.dce.gov.ro)

Ocuparea forței de muncă și șomajul

Ocuparea forţei de muncă în activităţile economico-socale şi şomajul dovedesc cum
funcţionează piaţa muncii într-o perioadă sau la un moment dat. Raportul dintre cererea şi
oferta de forţă de muncă determină ocuparea sau şomajul în anumite condiţii de timp şi de
spaţiu. (Năstase, 2006, p. 29)
Şomajul este o stare negativă a populaţiei active disponibile, care nu găseşte locuri de
muncă, din cauza dereglării relaţiei dintre dezvoltarea economiei (ca sursă a cererii de muncă)
şi evoluţia populaţiei (ca sursă a ofertei de muncă). În condiţiile contemporane, şomajul este
considerat ca un dezechilibru al pieţei muncii naţionale, adică dezechilibru între cerere
globală de muncă şi oferta globală de muncă. (Năstase, 2006, p. 30)
Informații referitoare la situația șomajului și al ocupării forței de muncă, cât și la
politicile și programele menite să combată sau să diminueze rata șomajului oferă studiul
“realizat în octombrie 2017 de către Institutul de Cercetare Economică al Academiei Bulgare
de Științe. Documentul este disponibil în format .pdf pe http://www.europarl.europa.eu.
În perioada 2014-2016 creșterea PIB-ului a cauzat totodată și creșterea mediei anuale
de ocupare a forței de muncă cu 0.4%. Această tendință de creștere a continuat și în prima
jumătate a anului curent, când rata consumului a crescut chiar mai repede decât produsul
intern brut. Menținerea contribuției nivelului de consum la această creștere necesită
stabilizarea ocupării forței de muncă, chiar dacă populația este într-un proces remarcabil de
îmbătrânire.
Numărul persoanelor neangajate a fost într-o scădere constantă începând din 2013,
astfel că în anul 2016 s-a ajuns la cifra de 2.473 milioane (aproape jumătate din numărul
anului 2013), iar până acum, în 2017, s-au înregistrat 2.192 milioane de șomeri.. Din totalul
reducerii totale a ratei șomajului din 2016, din rândul tineretului a provenit 20.6%.

6
 În ciuda reducerii ratei șomajului, ponderea șomerilor ce nu și-au găsit un loc de
muncă în decurs de 12 luni rămâne ridicată. În 2014 aceasta reprezenta 60.4%, în 2015 -
61.2%, în 2016 – 59.1%, iar în prima jumătate a acestui an a fost doar de 54.9%, și ar putea fi
chiar mai scăzută pentru întregul an.
În 2016, rata ocupării forței de muncă și cea a șomajului s-au apropiat de valorile
medii ale țărilor UE, rămânând, totuși cu până la 3%-4% mai mici.
Scăderea forței de muncă depinde, în principal, de migrarea populației active.
Conform datelor recente, 65.6% din bulgarii cu vârste cuprinse între 15 și 64 de ani au
emigrat din țară în perioada 2008-2016 și 16% dintre bulgarii cu un nivel ridicat de educație
trăiește și lucrează în străinătate.
Rata ocupării forței de muncă pentru persoanele în vârstă s-a apropiat de media UE,
creșterea ponderii persoanelor din această categorie de vârstă pe piața muncii fiind
remarcabilă. În 2016, din totalul angajaților cu vârste cuprinse între 15-64 de de ani, doar
4.5% a fost reprezentat de persoanele între 15-24 de ani, în timp ce ponderea celor de 55-64
de ani a fost de 18.2%.
Schimbările în rândul nivelului de ocupare a forței de muncă sunt determinate, în
principal, de cererea pe piața muncii, ce se află într-o continuă creștere începând din 2013.
Rata locurilor de muncă vacante a crescut cu 0.7%, 0.8%, respectiv 0.9% în 2014, 2015 și
2016. În ciuda creșterii constante, aceste cifre sunt de două ori mai mici decât cele din UE.

Rata șomajului
16

14

12

10

8
Rata șomajului
6

0
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

Figura 3 Rata șomajului

7
(sursă: adaptare după Eurostat, Total unemployment rate, 2017 ec.europa.eu/eurostat )

Politici și programe anti-șomaj

Pentru a remedia problema șomajului, s-au întocmit numeroase programe și măsuri
prevăzute de Legea Promovării Ocupării Forței de Muncă, ce vin în sprijinirea persoanelor ce
se află în căutarea unui loc de muncă. Aceste programe au fost finanțate atât din bugetul
statului (0.14% din PIB), de Fondurile Sociale Europene cât și din donațiile primite de la
diferite organizații.
Pentru a îmbunătăți eficiența și calitatea serviciilor oferite de Agențiile pentru
Ocuparea Forței de Muncă, în fiecare birou s-au instalat echipe de mediatori, psihologi și
consultanți, meniți să motiveze persoanele fără loc de muncă să se înregistreze în diferite
programe și să invite angajatorii să promoveze oferta de locuri de muncă. O importanță
specială este acordată contactului direct dintre managerii afacerilor prospere din marile centre
industriale și potențialii angajați. Toate aceste servicii sunt disponibile atât în cadrul oricărui
birou cât și on-line.
Până în 2016, 17 programe naționale finanțate din bugetul statului au fost
implementate. Programul care a oferit cel mai mare număr de posturi vacante a fost programul
național “Asistență pentru Persoanele cu Dizabilități” (34% dintre oportunitățile de angajare
oferite în 2016). Alte programe cu acoperire largă sunt cele legate de pregătirea profesională
și de angajare a șomerilor pe termen lung (“De la Inactiv la Activ”) și “Career Start”, program
ce vine în ajutorul tinerilor ce și-au terminat de curând studiile. Un alt program oferit de statul
bulgar se referă la angajarea imigranților.
Legea Promovării Ocupării Forței de muncă prevede 26 de oportunități de instruire,
mobilitate geografică, ucenicii și traininguri.

Bibliografie:
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Istoria_Bulgariei , accesat în data de 5.12.2017
 https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/bu.html , accesat în
data de 8.12.2017
 http://ro.wikipedia.org/wiki/Bulgaria, accesat în data de 5.12.2017
 Îndrumar de afacer – Bulgaria 2017, disponibil în format .pdf pe
http://www.dce.gov.ro/Indrumar_afaceri/Indrumar_afaceri_Bulgaria.pdf, accesat în
data de 6.12.2017
 https://www.activenews.ro/stiri-social/Romania-este-pe-lista-statelor-UE-care-
inregistreaza-cea-mai-mare-scadere-a-populatiei.-Suntem-codasi-la-rata-natalitatii-si-
fruntasi-la-numarul-de-decese-144580 , accesat în data de 6.12.2017

8
 M. Nikolova, B. Nikolaev, Does Joining the EU Make You Happy? Evidence from
Bulgaria and Romania, 2016, disponibil în format .pdf pe
http://ftp.iza.org/dp9636.pdf, accesat în data de 16.12.2017
 https://www.google.ro/publicdata/explore?ds=ml9s8a132hlg_&ctype=l&strail=false&
bcs=d&nselm=h&met_y=minimum_wage&fdim_y=currency:eur&scale_y=lin&ind_y
=false&rdim=country&idim=country:bg&ifdim=country&tstart=1168984800000&ten
d=1500238800000&hl=ro&dl=ro&ind=false, accesat în data de 17.12.2017
 P. Petkov, Bulgaria a analizat efectele aderării la Uniunea Europeană, 2017,
http://www.romania-
actualitati.ro/bulgaria_a_analizat_efectele_aderarii_la_uniunea_europeana-103507,
accesat în data de 12.12.2017
 P. Loukanova, Institutul de Cercetare Economică al Academiei Bulgare de Științe,
Bulgaria: Recent Developments in Employment and Social Affairs , 2017, disponibil
în format .pdf pe
http://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/IDAN/2017/607358/IPOL_IDA(2017)
607358_EN.pdf, accesat în data ade 17.12.2017
 http://ec.europa.eu/eurostat/tgm/table.do?tab=table&init=1&language=en&pcode=tps
00203&plugin=1, accesat în data de 12.12.2017