Fizioterapia in Timpul Sarcinii si dupa Nastere

Sarcina este un moment propice pentru introducerea unui stil sănătos de viață. În acest sens, numeroase ghiduri
naționale (britanice, canadiene, americane) recomandă tuturor gravidelor inițierea sau continuarea
antrenamentelor de menținere a funcției cardio-respiratorii și a forței.

Un stil de viață sedentar poate contribui la slăbirea musculaturii și a sistemului cardiovascular, reprezintă un
factor de risc pentru o creștere excesivă de greutate în cursul sarcinii, diabet gestațional, preeclampsie, varice,
creșterea incidenței dispneei și a durerilor lombare, complianță psihică redusă la modificările organismului
matern în sarcină. (de verificat beneficiile, nu sunt toate reale)

Fizioterapeuții din toată lumea realizează de mult timp instruirea femeilor în cadrul cursuri pre- și post-natale.

Pentru mult timp fizioterapeutii din toata lumea au fost angajați in cursuri de exerciții si instruire prenatala si
post-natala.(Figura 1).

Din punct de vedere al activității fizice, al doilea trimestru de sarcină (după 18 săptămâni) este considerat
momentul cel mai propice pentru inițierea unui program de antrenament fizic.

Figura 1. Exerciții aerobice cu impact redus (fără alergări sau sărituri) recomandate pentru toate gravidele
sănătoase, contribuie la reducerea excesului ponderal și menținerea adaptării cardio-respiratorii.
Pe durata sarcinii se recomandă exerciții aerobice de menținere (aerobic fitness) cu durata de cel puțin 30 de
minute, preferabil în fiecare zi a săptămânii. Dacă gravida este total neantrenată înainte de sarcină, este
recomandat să devină activă fizic, dar în loc de 30 de minute de fitness aerobic pe zi, va începe cu 15 minute și
această durată poate fi crescută gradat la 30 de minute.

În sarcină se recomandă ca intensitatea exercițiilor aerobice să fie de 12 – 14 pe scala Borg, cu o variație între 6
– 20, ceea ce implică o dificultate oarecum crescută (transpirație ușoară și recunoașterea intensificării
respirației)

Gravidele vor purta un echipament ușor, sutien, nu vor face exerciții într-un mediu cu temperatură ridicată și
vor consuma apă în cursul și după antrenament.

Datorită posibilității comprimării venei cave inferioare în poziție de decubit dorsal, nu se recomandă exercițiile
cu gravida întinsă pe spate după luna a 4-a de sarcină.

În cursul sarcinii se recomandă exerciții aerobice fără sărituri sau alergări (activități cu impact redus) sa de
exemplu mersul cu sau fără bastoane de sprijin, exerciții aerobice cu impact redus / antrenarea mersului / dans
(fără alergări sau sărituri), ciclism de interior, aparate de mers, benzi de alergat, etc., exerciții aerobice acvatice,
sau înot (temperatura apei trebuie sa fie mai mica de 320C in timpul exercițiilor și sub 350C în cazul înotului).
Suplimentar, gravidele sunt sfătuite să realizeze antrenarea forței, în special a mușchilor planșeului pelvin, dar
de asemenea pentru mușchii abdomenului, spatelui, brațelor și coapselor.

Eficiența exercițiilor pentru planșeul pelvin în timpul sarcinii

O analiza Cochrane recentă a concluzionat că femeile fără incontinență urinară (IU) anterioară, dar care au fost
distribuite aleatoriu la o antrenare intensivă antenatală a musculaturii planșeului pelvin, au o probabilitate cu
56% mai redusă de a dezvolta IU spre sfârșitul sarcinii și cu aproape 30% mai redusă de a acuza IU până la 6
luni postpartum. În cadrul lehuzelor care au acuzat IU persistentă trei luni după naștere, cele care au făcut
exerciții de antrenare a musculaturii planșeului pelvin au raportat cu 20% mai puține cazuri de IU la 12 luni de
la naștere, comparativ cu femeile fără asemenea exerciții. Femeile care au beneficiat de antrenamentul
musculaturii pelvine după naștere au raportat cu 50% mai puține situații de incontinență fecală. Până în prezent,
nu este clar dacă este eficientă abordarea întregii populații, și există puține studii care să evidențieze efectele pe
termen lung ale programelor de antrenament pre și post-natal.

Nu este cunoscut cel mai optim nivel pentru un antrenament eficient la musculaturii planșeului pelvin în cursul
sarcinii și după naștere. Totuși, pe baza studiilor randomizate publicate cu rezultate pozitive, poate fi
recomandat un protocol de antrenament ce urmează principiile antrenării forței cu o urmărire atentă a
participantelor cel puțin o dată pe săptămână și cu evidențierea aproape de contracțiile maxime, cu o durată de
minim opt săptămâni. Pentru motivație și eficiență a costurilor se recomandă o clasă de exerciții urmată de
predare individuală și evaluarea capacității de a realiza o contracție corectă a musculaturii planșeului plevin.
Cursul ar trebui sa se concentreze pe 30 de minute de exerciții aerobice de impact scăzut, ce antrenament
general al forței ce include trei seturi de 8 până la 12 contracții la intensitate maximă a musculaturii planșeului
pelvin, întindere, postura corpului și relaxare. (Figura 2)

Figura 2. Grup de lehuze realizând exerciții pentru planșeul pelvin, împreună cu copiii lor.