Contrarevolu�ia industrial�

precizam recent pe http://cursdereformare.ro/ c� am scris la un moment dat o serie

de articole �n care remarcam c� �ntr-o economie, cum e cea rom�neasc�, care ?i-a
corelat cadrul legislativ cu cel comunitar, aplicarea salariului minim pentru munca
prestat� de robo?i, �nso?it� de plata impozitului pe venit ?i a contribu?iilor
aferente, precum ?i de taxe pe proprietate ?i de mediu, este compatibil� cu stadiul
de dezvoltare al unei Uniuni Europene ce merge pe m�na economiei sociale de pia?�.

Dar am uitat s� men?ionez c� atunci c�nd am spus aceste lucruri m� antrenam pentru
o nou� specie literar�: romanul SF economic.

Se vede �ns� c�, p�n� la urm�, cineva vrea s� transforme science fiction-ul �n
realitate, fiindc� nici n-am terminat bine de zis c� Parlamentul European ?i-a
exprimat dorin?a ca robo?ii s� fie considera?i �persoane electronice�, iar
companiile care �i angajeaz� s� achite contribu?ii sociale pentru ace?tia, av�nd �n
vedere distorsiunile pe pia?a muncii pe care folosirea lor le-ar putea provoca. �i
nu doar la parlamentari am reg�sit aceste preocup�ri, ci �i la candidatul socialist
la alegerile preziden?iale din Fran?a, care enumer� printre priorit�ile programului
s�u taxarea robo?ilor.

�n fine, dup� toate aceste �provoc�ri� am stat �i m-am g�ndit mai bine �i mi-am
reamintit un alt text �n care observam c� e greu ca robo�ii s� se substituie
creierului uman. Pot s� dep�easc� puterea de calcul a oamenilor, dar, �n definitiv,
pe ei cine-i programeaz�?!

Haide�i s� vedem cum procedeaz� robo�ii �n momentul de fa��. Verific� toate

variantele p�n� identific� solu�ia. Nu manifest� inspira�ie, creativitate, ci
muncesc p�n� g�sesc rezultatul. Robotul pare un prost harnic. Deoarece oamenii
inteligen�i �in op�iuni deschise. �i, c�nd apare o problem�, reac�ioneaz�,
capaciteaz� creativ resursele de�inute �i o rezolv�.

Pentru ca un robot s� ajung� la performan�ele creierului uman e nevoie s� fie

cuantic. Un fel de Stephen Hawking, c�ruia i se capteaz� semnalele de pe cortex.
Robo�ii pot c�tiga partide de �ah �n fa�a campionilor, ca Deep Blue cu Garry
Kasparov, dar n-au capacitatea s� revolu�ioneze ap�rarea sicilian�, precum marele
maestru interna�ional. Ei vor procesa mai rapid datele furnizate de programator,
�ns� nu vor inventa nimic.

A�adar, oric�t s-ar crede IT-i�tii Dumnezei, ei nu pot stabili la robot dec�t un
algoritm, cel care l-a f�cut pe Murphy s� exclame: Fere�te-te de pro�tii harnici!
V� �nchipui�i ce tragedie ar fi dac� robo�ii s-ar apuca s� aplice strict, f�r�
imagina�ie, �i f�r� s� cr�cnesc� reglement�rile str�mbe ale politicienilor?

Bine totu�i c� savan�ii �i inginerii de v�rf sunt �ncrez�tori �n capacitatea lor de

a programa ma�ini cu inteligen�� artificial� s� fie st�p�ni de sclavi �ng�duitori,
informeaz� The Onion.

Potrivit portalului, membri ai Asocia�iei pentru Promovarea Inteligen�ei

Artificiale (AAAI) au �ncercat s�-i asigure pe critici c� oamenii pot crea ma�ini
care, �n ciuda capacit�ii lor de calcul aproape nelimitate, vor da dovad� de un
minimum de compasiune dup� ce preiau controlul total asupra civiliza�iei.

Dar asta nu-l opre�te pe Hawking s� spun� c� miniaturizarea va m�ri puterea de

calcul a robo�ilor peste nivelul creierului uman, ceea ce �i va face pe oameni s�-
�i piard� locurile de munc�.
O declara�ie �n favoarea �ncetinirii r�sp�ndirii automatiz�rii �i finan�area altor
tipuri de locuri de munc� pentru oameni reg�sim �i la cel mai bogat om din lume,
Bill Gates: ��n prezent, un muncitor care presteaz�, s� zicem, activitate �n
valoare de 50.000 de dolari �ntr-o fabric�, acest venit este impozitat. Dac� un
robot face acela�i lucru, te-ai a�tepta s� fie taxat �ntr-o manier� similar�. Nu
cred c� firmele care folosesc robo�i vor fi indignate de aceast� tax�.

Nu e chiar o surpriz� leg�tur� �trainic� �ntre corporatism ?i socialism. De fapt, e

o regul� verificat� de-a lungul istoriei: capitali?tii devin sociali?ti pe m�sur�
ce-?i extind ?i-?i consolideaz� businessul. �n perioada romantic� a revolu?iei
informatice din Silicon Valley, pe un calculator IBM, programele erau compatibile
indiferent dac� aveai un model 286 sau 486.

Ast�zi, Windows 10 nu merge pe orice configura?ie. Dac� �l vrei, e?ti obligat s�-?i
schimbi ?i hardul, ?i softul. Mai mult, dac� nu faci update-urile cerute de
produc�tor, consta?i c� nu-?i mai merge sistemul.

Practic, upgradarea a devenit o obliga?ie, nu mai e o op?iune liber� a clientului.

Dac� vrei s� r�m�i la Windows XP, n-ai cum, pentru c� nu mai exist� drivere. Clien?
ilor li se �ncalc� libertatea de alegere. Socialismul informatic a �nlocuit
capitalismul informatic.

Iar cea mai important� problem� ce trebuie pus� pe tapet cu subiect �i predicat
este c� ma�inile au fost mereu �nvinuite de �omaj de-a lungul istoriei. Deci ceea
ce se vede acum nu e nici pe departe o noutate.

La �nceput, sabo�ii olandezi �i francezi blocau r�zboaiele de �esut, ceea ce a

consacrat termenul de sabotaj, �i cam �n aceea�i perioad� luddi�ii englezi
incendiau casele �i �i amenin�au pe inventatori cu moartea.

Apoi, �n anii �30, filmul Timpuri Noi al lui Chaplin reprezint� dovada c� ma�inile
sunt din nou �nvinuite pentru pierderea locurilor de munc�.

Mai nou, presa din Rom�nia pl�nge pe um�rul muncitorilor sindicaliza�i de la Dacia
c� vor fi �nlocui�i cu robo�ii.

Iar din acest periplu nu trebuie s� lipseasc�, bine�n�eles, spusele �colegului� lui
Karl Marx, Friedrich Engels, potrivit c�rora: �Proletariatul a luat fiin�� �n urma
introducerii ma�inilor�, �i c�,��n actualele imprejur�ri sociale perfec�ionarea
ma�inilor poate avea pentru muncitori numai urm�ri defavorabile �i c�t se poate de
ap�s�toare; fiecare ma�in� nou� aduce cu ea �omaj, mizerie �i lipsuri�.

Sau cele ale primei doamnei a Statelor Unite, Eleanor Roosevelt: �Am atins ast�zi
punctul �n care echipamentele cu productivitate mare �nseamn� ceva bun doar dac� nu
arunc� pe drumuri lucr�torii�.

Dar indiferent de ceea ce spun marxi�tii, fabiani�tii �i ecologi�tii, fabrican�ii

cresc productivitatea cu ajutorul utilajelor mai performante �i profiturile
suplimentare ob�inute merg �n trei direc�ii: capitalizarea propriei firme,
investi�ii �n alte domenii ori majorarea consumului fabricantului.

Indiferent de variant�, resursele ob�inute permit cre�terea gradului de ocupare. �i

apoi, ca urmare a sporului de productivitate, fie se m�resc salariile, fie se
reduce pre�ul bunurilor cump�rate, ceea ce echivaleaz� cu un avans al nivelului de
trai.

�ns� aceste lucruri pozitive se �nt�mpl� dac� nu intervine statul. Dac� el impune
pe timp de pace taxe ca �n vreme de r�zboi, �i acestea induc �i impredictibilitate
mediului de afaceri, pentru c� se modific� permanent, nu se mai poate discuta de
prosperitate la nivelul individului.

O a doua chestiune este c� statul pretinde s� fie partener de afaceri al firmelor

�i le ia un procentaj din profit, chiar dac� n-a investit nimic.

�i ce ne facem c� cele mai importante companii �n loc s� majoreze productivitate

contribuind la o a doua Revolu�ie Industrial�, ofer� pie�elor, pe post de progres
tehnic, ni�te �juc�rii�, numite smartphones?

Astfel, inova�ia nu e destinat� avansului tehnologic, ci divertismentului. Ceea ce

�nseamn� c� pia�a prefer� produse cu care s�-�i trateze frustr�rile provocate de
politicienii �i birocra�ii ce o �mpov�reaz� fiscal.

Din c�te se observ� a ap�rut o ni�� de pia�� care �ntre�ine prostia, deoarece aceia
care folosesc telefonul mobil �l mai utilizeaz� doar marginal pentru scopul �n care
a fost creat: comunicarea.

�n ciuda denumirii, telefonul ajunge s� aib� mai multe facilit�i pentru altceva,
care, de facto, genereaz� izolare.

Iar vulnerabilitatea tot mai mare a tinerilor fa�� de acest autism social indus
tehnologic nu poate avea alt� explica�ie dec�t degradarea procesului educa�ional,
at�t �n �coal�, c�t �i �n familie.

#
http://www.theonion.com/article/scientists-confident-artificially-intelligent-mach-
51170