ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

Referat la ecotehnologii

Poluarea si degradarea solului

STUDENT:COJOCARI DIANA

FACULTATEA DE MANAGEMENT
 2017

CUPRINS

DEFINITII

GENERALITATI

ACTIVITATI GENERATOARE

GRADE DE POLUARE

POLUAREA RADIOACTIVA

CONCLUZII SI RECOMANDARI

BIBLIOGRAFIE
DEFINITII

Poluarea solului consta in orice actiune care produce dereglarea functionarii normale a
acestuia ca suport si mediu de viata pentru plantele terestre superioare din cadrul
diferitelor ecosisteme naturale sau antropice (create de om).

Degradarea se manifesta prin degradare fizica, adica prin fenomene de compactare,

degradare a structurii etc, chimica, adica poluarea cu metale grele, modificarea pH-ului etc.
si biologica, adica poluarea cu germeni de boli etc.
”Geneza, degradarea şi poluarea solului–Partea I NC Sabău, C Domuţa, O Berchez - Univ. din Oradea, 1999”

GENERALITATI

Omul a inceput sa inteleaga mai ales in ultimele decenii ca progresul societatii

umane s-a transformat treptat in instrument de distrugere, cu efecte dezastruoase asupra
naturii.
Odata cu aparitia civilizatiei umane a aparut si interventia brutala a omului prin
exploatarea nerationala a naturii si alterarea mediului prin poluarea produsa de activitatile
industriale, agricole, menajere. Efectul de sera, distrugerea stratului de ozon, ploile acide au
avut consecinte din ce in ce mai dramatice in ultimii ani.

Indicii sintetici ai efectului poluarii sunt in general urmatorii:

· deprecierea recoltei calitativ si cantitativ;

· sporirea cheltuielilor necesare pentru mentinerea recoltei la parametrii

cantitativi si calitativi anterior poluarii.

Este insuficient sa se considere ca poluarea solului include numai sau preponderent

poluarea chimica, fenomen care include intreaga gama a proceselor de degradare a solului.

La evaluarea gradului de depreciere a solului se are in vedere nu numai modificarea

insusirilor acestuia, ci intreg ansamblul de implicatii in lantul si reteaua trofica (sol -
microorganisme - plante - animale - om - societate umana -biosfera), deci intr-o abordare
sistemica.
ACTIVITATI GENERATOARE

Simbolul Denumirea tipului de poluare

Pa Poluare prin lucrari de excavare la zi (exploatari la zi, balastiere, cariere, s.a.)

Pb Poluare prin acoperirea solului cu deponii, iazuri de decantare, depozite de steril

de la flotare, depozite de gunoi s.a.

Pc Poluare cu deseuri si reziduuri anorganice, materiale anorganice, inclusiv metale,

saruri, acizi, baze de la industrie (inclusiv industria extractiva)

Pd Poluare cu substante aduse de vant (hidrocarburi, etilena, amoniac, bioxid de sulf,

cloruri, fluoruri, oxizi de azot, compusi cu plumb etc.)

Pe Poluare cu materii radioactive

Pf Poluare cu deseuri si reziduuri organice de la industria alimentara si usoara

Pg Poluare cu deseuri si reziduuri vegetale agricole si forestiere

 Ph Poluare cu dejectii animale
Pi Poluare cu dejectii umane
Pj Poluare prin eroziune si alunecare
Pk Poluare prin saraturare
Pl Poluare prin acidifiere

Simbolul Aprecierea gradului de Reducerea cantitativa si calitativa a productiei

poluare a solului vegetale reportata la productia realizata pe
solurile poluate (%)

Pm Poluare prin exces de apa

Pn Poluare prin exces sau carente de elemente nutritive
Po Poluare prin compactare, inclusiv formare de crusta
Pp Poluare prin acoperirea solului cu sedimente produse prin eroziune

Pq Poluare cu pesticide
Pr Poluare cu agenti patogeni contaminati (agenti infectiosi, toxine, alergenti etc.)

GRADE DE POLUARE
0 Practic nepoluat Sub 5
1 Slab poluat 6-10
2 Moderat poluat 11-25

3 Puternic poluat 26-50

4 Foarte puternic poluat 51-75
5 Excesiv de poluat Peste 75

Prin studiile efectuate s-a constatat, de exemplu, ca potentialul

de fertilizare a solului, reliefat de randamentele productive, scade treptat, pe
masura ce creste gradul sau de poluare (tabelul 2.).

Pentru a putea actiona asupra sursei de poluare a solului, este necesar

sa se cunoasca activitatile productive care provoaca asemenea fenomene. Natura
si sursa poluantilor sunt legate nemijlocit de lucrarile de escavare la zi,
de exploatarile miniere la zi, balastiere, cariere, foraje etc.

POLUAREA RADIOACTIVA
 Industria chimica si nucleara determina poluari mari atat atmosferei, cat
si solului. O atentie deosebita trebuie acordata poluarii provocate de industria
acidului sulfuric, a acidului azotic si a clorului.In prezent, criza de energie
determina trecerea la utilizarea tot mai intensa a energiei atomice ca
alternativa a consumului de combustibili fosili. Concomitent cu aceasta, au
crescut si pericolele legate de intensificarea poluarii ecosferei cu substante
radioactive.

Plantele au sensibilitati diferite, in functie de dimensiunile nucleilor si

ale cromozomilor..Poluarea radioactiva a solului este de data mai recenta si
consta din depunerile radioactive si depozitarea pe sol a reziduurilor cu continut
bogat de izotopi. Cei mai periculosi radionuclizi sunt cei cu viata lunga, cum
sunt: strontiu-90 (26 de ani) si cesiu-137 (30 de ani).

In principal, strontiu radioactiv se concentreaza in sol in cantitate

mai mare, ca urmare a precipitatiilor abundente. El este mentinut in
straturile superioare prin forte electrostatice, de unde este antrenat in cazuri de
eroziune.

In ultimul timp se acorda importanta si carbonului-14 care ia nastere in aer

sub actiunea radiatiilor cosmice, plecand de la azot. El se poate depozita in sol, de
unde intra cu usurinta in ciclul metabolic al plantelor ajungand ulterior la animale
si la om. Nu se poate sti in prezent daca poate atinge niveluri suficiente pentru a
avea efecte nocive.

Radionuclizii cazuti din atmosfera, partial sunt adsorbiti de sol, partial

de plante si intra in cicluri trofice, iar o parte sunt spalati de ape si transportati
in rauri, lacuri, mari.Un mare pericol potential pentru contaminarea ecosferei cu
izotopi radioactivi il reprezinta depozitarea deseurilor radioactive din uzinele
atomoelectrice.

„APIMONITORINGUL CALITĂȚII MEDIULUI AMBIANT ÎN ZONA DE CENTRU”2016, GLIGA OLESEA.

CONCLUZII SI RECOMANDARI
Poluarea solului înseamnă orice acţiune care produce dereglarea funcţionării normale
asolului ca mediu de viaţă, în cadrul diferitelor ecosisteme naturale sau create de om
(antropice),dereglare manifestată prin degradarea fizică, chimică, biologic a solului, care
afectează negative fertilitatea sa, respectiv capacitatea sa bio-productivă din punct de
vedere calitativ şi cantitativ.

Măsurile prioritare de conservare a solului vor cuprinde:

-efectuarea de lucrări agricole cu utilaje și mașini,de asolamente;

-utilizarea unor procedee agricole cu impact redus asupra mediului;

- practicarea unei agriculturi organice;

-elaborarea unui proiect de lege privind conservarea solului, dupa modelul țărilor
europene;

-aplicarea mecanismelor economice de prevenire a degradării solului;

- perfecționarea actelor normative în vigoare privind obligațiile persoanelor care

efectuează lucrări ce conduc la degradarea stratului fertil al solului, cu definirea clară a
responsabilităților pentru restabilirea fertilității lui;

-elaborarea unei harți naționale a terenurilor degradate;

-stimularea restabilirii fâșiilor forestiere de protecție și aplicarii de măsuri antieroziune;

-reglementarea exploatării pășunilor;

-reglementarea exploatării pădurilor;

-intensificarea eforturilor de reîmpadurire;

-optimizarea modului de ocupare a terenurilor;

-revenirea la practica de rotație a culturilor;

BIBLIOGRAFIE

1. http://geografiamediului.blogspot.md/2015/01/degradarea-solului-masuri-de- protectie.html

2. http://www.scritub.com/geografie/ecologie/POLUAREA-SI-DEGRADAREA-SOLULUI35646.php

3. http://www.creeaza.com/legislatie/administratie/ecologie-mediu/DEGRADAREA-SI-POLUAREA-
SOLURIL776.php
4. http://www.naturalist.ro/viata-si-sanatate/degradarea-solului/

5. „APIMONITORINGUL CALITĂȚII MEDIULUI AMBIANT ÎN ZONA DE CENTRU”2016, GLIGA OLESEA.

6. ”Geneza, degradarea şi poluarea solului–Partea I NC Sabău, C Domuţa, O Berchez - Univ. din Oradea,
1999”