Sunteți pe pagina 1din 45

PROGRAMA ŞCOLARĂ ADAPTATA PENTRU

ELEVI CU TULBURĂRI DE INVAŢARE

Curriculum adaptat după:

1.Programa scolara pentru disciplina,,Comunicare in limba romana” si


,,Matematică şi explorarea mediului”, Aprobată prin ordin al ministrului
Nr.3418/19.03.2013
2.Anexa nr. 2 la ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 5003 /02.12.2014
3.PROGRAMĂ ŞCOLARĂ PENTRU ELEVII CU DEFICIENŢĂ MINTALĂ
UŞOARĂ ŞI MODERATĂ,Iasi 2005

ŞCOALA GIMNAZIALĂ HELEGIU


ÎNVĂŢĂMÂNT PRIMAR

Înv. CRISTEA ELENA

1
Comunicare în limba română

COMETENTE GENERALE

1.Receptarea de mesaje orale în contexte de comunicare cunoscute


2. Exprimarea de mesaje orale în diverse situaţii de comunicare
3.Recepatrea unei varietati de mesaje scrise, in contexte de comunicare
cunoscute
4.Redactarea de mesaje în diverse situaţii de comunicare

2
POSIBILE DIRECŢII PENTRU DIFERENŢIEREA SARCINILOR LA NIVELUL
CLASEI,

VOLUMUL – Se poate reduce numărul de elemente pe care elevul trebuie să le înveţe


şi să le completeze.
METODELE DE PREDARE – Se pot : utiliza diverse materiale didactice ilustrate,
introduce mai multe exemple practice, planifica activităţi practice, utiliza grupuri de
învăţare prin cooperare.
PARTICIPAREA – Se poate adapta măsura în care elevul este implicat activ în
rezolvarea sarcinii, va primi sarcini mai simple (eventual practice) pe care să le poată
îndeplini.
TIMPUL – Se poate adapta timpul alocat învăţării, completării unei sarcini sau a unui
test, astfel se vor stabili ritmuri de învăţare diferite (creşterea sau scăderea ritmului).
NIVELUL DE SPRIJIN – În funcţie de necesităţi, se poate aloca mai mult sprijin
individual anumitor elevi prin apelarea la: colegi care sa îi ajute, cadre didactice de
sprijin, tutori elevi (de aceeasi vârsta sau mai mari).
GRADUL DE DIFICULTATE – Se pot adapta: nivelul conţinuturilor, tipul
problemei, regulile pe care elevul le poate folosi în rezolvarea sarcinii (permisiunea
utilizării calculatorului la ora de matematică, simplificarea instrucţiunile pentru
rezolvarea sarcinii, schimbarea regulilor pentru a raspunde nevoilor elevilor).
REZULTATUL – Se poate adapta modul în care elevul poate răspunde cerinţelor: a
răspunde la întrebări oral, nu în scris; a folosi un caiet de comunicare pentru unii
elevi; a permite elevilor să demonstreze cunoştinţele pe care le au prin utilizarea
unor mijloace practice.
MODIFICAREA CURRICULUMULUI – Se pot adapta obiectivele sau rezultatele
aşteptate folosind acelaşi conţinut (a se cere acţiunile/cunoştinţele facile).
ÎNLOCUIREA CURRICULUMULUI – Se pot folosi instrucţiuni şi materiale de
învăţare diferite pentru a răspunde scopurilor personale de învăţare ale unui elev (în
timpul unui test de limbă, un elev îşi dezvoltă abilităţile de utilizare a calculatorului
în sala de calculatoare).
PROIECTAREA DE MATERIALE SĂ RESPECTE :
 Includerea unei informaţii mai reduse pe aceeaşi pagină;
 Folosirea culorilor contrastante;
 Sublinierea informaţiei cu creioane colorate;
 Utilizarea în pondere mai mare a exerciţiilor de completare cu răspunsurile
potrivite;
 Reflectarea şi exemplificarea cu extrase din experienţe practice
 Acoperirea unor porţiuni din pagină;

(Lista orientativa cu modalitati de adaptari curriculare :


- renuntarea la anumite capitole , teme;
- esentializarea continuturilor;
- utilizarea materialului concret,obiectual si reprezentativ;
3
- adaptarea modalitatii de evaluare particularitatilor de dezvoltare ale elevului;
- utilizarea desenului , a reprezentarilor grafice si insusirea unor modalitati de
autocontrol.
- diminuarea gradului de dificultate si a volumului temelor scrise . )

 Obiective de referinţă şi exemple de activităţi de învăţare-cls.I

1.Receptarea de mesaje orale in contexte de comunicare cunoscute


Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
La sfârşitul clasei I elevii vor fi capabili: Pe parcursul clasei I se recomandă
următoarele tipuri de activităţi:
1.1 să înţeleagă semnificaţia globală a mesajului oral - jocuri de executare a unor comenzi
orale;
- exerciţii de imitare a unor onomatopee
(bee, bzz, vjj, cu-cu etc.);
- exerciţii de prezentare a unor fapte şi
întâmplări pe baza unor imagini şi cu
întrebări de sprijin;

1.2.să sesizeze intuitiv corectitudinea unei propozitii - jocuri de ordonare logica a cuvintelor în
ascultate propozitii;
- exercitii de perceptie fonica a intonatiei
propozitieienuntiative si interogative (fara
terminologie);

1.3.să distingă cuvintele dintr-o propoziţie dată, - exerciţii de delimitare a cuvintelor în


formată din două sau trei cuvinte, silabele dintr-un enunţuri ( 2-3 cuvinte)
cuvânt de 2 silabe deschise şi sunetele dintr-o silabă - exerciţii de identificare a silabelor din
formată din 2 sunete cuvinte formate din 2 silabe deschise;
- exerciţii de distingere a sunetului
iniţial din cuvânt sau a sunetelor din
silabe formate din 2 sunete;

1.5. sa manifeste curiozitate fata de mesajele emise de - simulari ale unor situatii concrete de
diferiti interlocutori comunicare pe teme
cotidiene concrete;
- jocuri de grup cu teme date;

2.Exprimarea de mesaje orale în diverse situaţii de comunicare

4
Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
La sfârşitul clasei I elevii vor fi capabili: Pe parcursul clasei I se recomandă
următoarele tipuri de activităţi:
2.1. sa pronunte corect sunetele specifice limbii -exercitii de pronuntie;
romane, diftongii, triftongii, alte combinatii de sunete -repetare dupa model;
in cuvinte si separat in silabe
2.2 sa utilizeze cuvintele in enunturi simple, - exerciţii de utilizare a cuvintelor date
pronuntate clar si corect în contexte adecvate;
- exerciţii de despărţire a cuvintelor în
silabe;
2.3 să manifeste iniţiativă şi interes pentru a comunica - exerciţii de dialog cu persoane
cu ceilalţi diferite (folosirea formulelor de salut
şi prezentare);
- joc de rol „Mă numesc…”

3.Receptarea unei varietati de mesaje scrise, în contexte de comunicare cunoscute


Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
La sfârşitul clasei I elevii vor fi capabili: Pe parcursul clasei I se recomandă următoarele
tipuri de activităţi:
3.1 să identifice literele mici şi mari din - exerciţii de asociere a sunetului cu litera;
alfabet - exerciţii pentru lărgirea câmpului vizual de o
silabă;
3.2. sa sesizeze legatura dintre - exercitii de formulare de întrebari si raspunsuri pe
enunturi si imaginile care le marginea textului si a imaginilor care-l însotesc;
însotesc - exercitii de realizare a unor desene pornind de la
enunturile
citite (si invers);

3.3 să citească în ritm propriu litere, silabe - exerciţii de citire a cuvintelor monosilabice,
cuvinte monosilabice, formate din 2-3 sunete formate din 2-3 sunete;
- exerciţii de punere în corespondenţă a
cuvintelor scrise cu litere de mână sau tipar cu
imaginea;

3.4. sa manifeste curiozitate pentru lectura -exercitii de acomodare cu cartea;


-exercitii de observare a cartii, de orientare in
pagina, de respectare a directiilor de citire.

4.Receptarea unei varietati de mesaje scrise în de comunicare cunoscute


Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
La sfârşitul clasei I elevii vor fi capabili: Pe parcursul clasei I se recomandă
următoarele tipuri de activităţi:
4.1 să scrie corect litere, silabe, cuvinte monosilabice - exerciţii de trasare a elementelor
5
(2-3 sunete); grafice;
- recunoaşterea literelor mari şi mici, de
tipar şi de mână
- exerciţii de adoptare a poziţiei corecte
şi comode pentru scris;
- exerciţii de scriere a unor elemente
grafice pregătitoare scrierii literelor
mici şi mari de mână;
- exerciţii de scriere a literelor,
silabelor de 2 sunete;
- exerciţii de scriere a cuvintelor
monosilabice formate din 3 sunete şi
a cuvintelor bisilabice în care
silabele sunt formate din 2 sunete;
4.2 să scrie corect, lizibil şi îngrijit silabe şi cuvinte - exerciţii de încadrare corectă în
monosilabice formate din 3 sunete şi cuvinte bisilabice pagina caietului (data, alineatul);
( unde silabele sunt formate din 2 sunete); - exerciţii de apreciere corectă a
spaţiului dintre cuvinte;
- exerciţii de copiere, transcriere a
silabelor, cuvintelor monosilabice
formate din 3 sunete;
- exerciţii de copiere, transcriere a
cuvintelor formate din 2 silabe (unde
silabele sunt formate din 2 sunete);
4.3 să utilizeze convenţii ale limbajului - exerciţii de copiere, transcriere de
scris(punctul,semnul intrbarii,majuscula) cuvinte formate din una sau două
silabe (silabe formate din 2 sunete);
- dictări de cuvinte monosilabice
formate din 3 sunete şi cuvinte
bisilabice cu silabe de 2 sunete

Conţinuturile învăţării

 Formarea capacităţii de citire/ lectură


 Cartea- volum, coperte, pagina de titlu, foaie/pagina,
*numerotarea paginii, directii de orientare in pagina
 Literele mari si mici de tipar si de mana: a, m, i, c, u, n, r, e, t,p,
d, o,b,f,g,h,js,ş,t,ţ,u,v;
 Citirea cuvintelor monosilabice, formate din 3 sunete învăţate;
 Citirea cuvintelor bisilabice, unde silaba are 2 sunete învăţate;
 Formarea capacităţii de comunicare
 Acte de vorbire: a saluta, a se prezenta, a formula o rugăminte, o idee/ o părere, o cerere

 Cuvântul- element de comunicare;


 Propoziţia alcătuită din 2-3 cuvinte
 Comunicarea non-verbală ( gesturi, mimică)
 Dialogul- formule de salut, de prezentare;
 Comunicarea scrisă:
 Procesul scrierii:
6
 Organizarea scrierii- elemente grafice pregătitoare scrierii literelor
mici şi mari de mână;
 Literele mici şi mari de mână: a, m, i, c, u, n, r, e, t, p, d,
o,b,f,g,h,js,ş,t,ţ,u,v;
 Scrierea silabelor formate din două /trei sunete;
 Scrierea cuvintelor monosilabice, formate din 3 sunete şi a unor
cuvinte bisilabice, în care silabele sunt formate din 2 sunete
învăţate;
 Scrierea de mână şi aşezarea corectă în pagina caietului;
 Elemente de construcţie a comunicării
 Propoziţia – cuvântul – silaba;
 Sunetele limbii române: a, m, i, c, u, n, r, e, t, p, d, o,b,f,g,h,js,ş,t,ţ,u,v;

Se va pune accentul pe activitati de genul


- exerciţii de ascultare şi confirmare amesajului ascultat
- descrie sala de clasǎ/ şcoala/ drumul de acasǎ pânǎ la şcoalǎ
- descrie membrii familiei;
- recunoaşte imaginile şi denumeşte încǎperile unei locuinte/ spune ce activitǎţi se
desfǎşoarǎ în fiecare camerǎ;
- enumera parţile componente ale unui fruct/ plante;
- recunoaşte fructele/ legumele / cerealele;
- recunoaşte cele trei stari ale apei;
- recunoaşte, din imagini, anotimpurile;
- aratǎ parţile corpului omenesc;
- aratǎ animale domestice si sǎlbatice;
- enumerǎ câteva elemente ale unor meserii;
- enumerǎ mijloacele de transport cele mai cunoscute;
- cunoaşte poziţiile obiectelor în spaţiu;
- formuleazǎ propoziţii corespunzǎtoare anotimpului;
- cunoaşte onomatopeele;
- completeazǎ ce lipseşte într-un desen;

Literele şi sunetele:
- distige locul fiecǎrui sunet şi litere în cuvânt;
- reprezintǎ grafic cuvântul, silabele şi sunetele;
- subliniazǎ litera într-un text scurt;
- scrie corect literele mici şi mari de mânǎ;
- uneste cuvintele scrise cu litere mari cu cuvintele scrise cu litere mici
- coloreazǎ imagini care încep cu anumite litere;
- identificǎ toate literele care formeazǎ un cuvânt;
- amplaseazǎ corect literele în reţeaua de linii a caietului de scriere;
- recunoaşte sunetele şi literele din care sunt alcǎtuiţi diftongii; pronunţǎ corect
diftongii în cuvinte;
- recunoaşte literele din care sunt alcǎtuite grupurile de litere;
- exemplificǎ şi scie corect cuvinte care conţin grupuri de litere la început,mijloc şi
sfârşit, în cadrul: copierii, transcrierii sau dictǎrii;
- reprezintǎ grafic numǎrul de cuvinte al propoziţiei prin linii;
- reprezintǎ numǎrul silabelor prin liniuţe;
- reprezintǎ grafic,prin puncte, sunetele unui cuvânt;
- cunoaşte sunetul cu care începe/ se sfârşeşte un cuvânt;
7
- identificǎ ce sunet s-a schimbat între douǎ cuvinte;

Cuvântul:
- încercuieşte cuvântul care corespunde ilustraţiei şi cuvântului care o
denumeşte,dintre alte cuvinte asemǎtoare;
- citeşte fǎrǎ literalizare cuvinte din 1- 4 silabe, fǎrǎ greseli;
- citeşte corect cuvintele care- l conţin pe “x”
- desparte cuvintele în silabe şi reconstruieşte din silabe cuvintele;
- gaseşte litera care lipseşte, pentru a forma cuvântul monosilabic;
- gǎseşte silaba care lipseşte pentru a forma cuvinte cu sens;
- ordoneazǎ silabele pentru aforma un cuvânt;
- formeazǎ familii de cuvinte;
- creeazǎ cuvinte noi, prin adǎugare/ omisiune de silabe;
- scrie corect cuvinte copiate, transcrise,dictate, fǎrǎ omisiuni sau înlocuiri de litere;
- cunoaşte câteva cuvinte cu înţeles asemǎnǎtor/ opus;
- cunoaşte diminutivele/ pluralul cuvintelor;
- atribuie însuşiri corecte unor obiecte/ fenomene etc.
- desprinde sensul unui cuvânt din context;
- foloseşte cuvintele noi şi în alte contexte

Propoziţia:
- formeazǎ propoziţii din douǎ sau mai multe cuvinte, dupǎ imaginile date;
- spune cât mai multe despre imaginile date;
- formuleazǎ propoziţii interogative plecând de la o imagine;
- comparǎ propoziţiile din punctde vedere al numǎrului de cuvinte;
- citeşte propoziţii scurte( 3-4 cuvinte),fǎrǎ reveniri asuprea cuvintelor formate din
1-3 silabe, folosind intonaţia cerutǎ de punctuaţie;
- sǎ respecte spaţiul dintre cuvinte,majuscula primului cuvânt din propozitie şi
semnele de punctuaţie;
- sǎ copieze, sǎ transcrie şi sǎ scrie dupǎ dictare(autodictare) propoziţii

Textul:
- citeşte cu voce tare, în ritm propriu, texte scurte;
- citeşte textecare conţin dialog, cu intonaţie;
- raspunde la întrebǎri legate de textul citit;
- redǎ,prin povestire, conţinutul de idei al unui text;
- scrie corect un text în cadrul: copierii, transcrierii sau dictǎrii
- aşeazǎ corect în paginǎ un text scris, respectând regulile de scriere a titlului,
alineatului şi a substantivelor proprii

Semnele de punctuaţie:
- recunoaşte punctul, virgula, semnul întrebǎrii, semnul exclamǎrii, linia de
dialog,douǎ puncte;
- foloseşte la citire intonaţia specificǎ unui îndemn, mirare, întrebare

8
#Obiective şi activităţi de învăţare ( nivel B ) cls. II

1.Receptarea de mesaje orale in contexte de comunicare cunoscute

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare


La sfârşitul clasei a II-a elevul va fi Pe parcursul clasei a II-a se recomandă următoarele
capabil: activităţi:

1.1 să distingă cuvintele dintr-o propoziţie - exerciţii de delimitare a cuvintelor în enunţuri;


formată din 2-3 cuvinte - exerciţii de stabilire a poziţiei unui cuvânt într-o
propoziţie formată din 2-3 cuvinte;
1.2 să distingă silabele din cuvinte - exerciţii de despărţire a cuvintelor în silabe;
formate din 1-2-3 silabe - jocuri de identificare a poziţiei silabelor în
cuvinte formate din 2-3 silabe;
1.3 să distingă sunetele din silabe - exerciţii de distingere a sunetului iniţial şi final
deschise dintr-o silabă formată din două sunete;

2.Exprimarea de mesaje orale în diverse situaţii de comunicare

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare


La sfârşitul clasei a II-a elevul va fi Pe parcursul clasei a II-a se recomandă următoarele
capabil: activităţi:
2.1 să integreze cuvinte date în enunţuri - exerciţii de utilizare a cuvintelor date în
contexte adecvate;
- exerciţii de despărţire a cuvintelor în silabe;
- exerciţii de dicţie;

3. Receptarea unei varietăţi de mesaje scrise, în contexte de comunicare cunoscute

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare


La sfârşitul clasei a II-a elevul va fi Pe parcursul clasei a II-a se recomandă următoarele
capabil: activităţi
3.1 să identifice literele alfabetului limbii - exerciţii de asociere a sunetului cu litera ;
române, grupurile de litere,silabe, cuvinte - exerciţii de citire selectivă a silabelor formate
si enunturi în textul tipărit şi în textul scris din două sunete;
de mână
3.2 să sesizeze legătura dintre enunţuri şi - exemple de punere în corespondenţă a
imaginile care le însoţesc cuvintelor scrise cu litere de mână sau/şi
tipar cu imaginea;
3.3 să citească în ritm propriu cuvinte - exerciţii de citire a cuvintelor formate din 2-3
formate din 2-3 silabe şi propoziţii silabe;
formate din 2-3 cuvinte - exerciţii-joc de citire globală;
- exerciţii de citire a unor propoziţii formate din
2-3 cuvinte;

9
4.Redactarea de mesaje scrise în diverse situatii de comunicare

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare


La sfârşitul clasei a II-a elevul va fi Pe parcursul clasei a II-a se recomandă următoarele
capabil: activităţi
4.1 să scrie corect litere, silabe (formate - exerciţii de trasare a elementelor grafice;
din 2 sunete), cuvinte formate din 2-3 - exerciţii de adoptare a poziţiei corecte şi comode
silabe deschise pentru scris;
- exerciţii de scriere a unor elemente grafice
pregătitoare, care să faciliteze scrierea literelor şi
scrierea în duct continuu;
- exerciţii de scriere a literelor, silabelor,
cuvintelor formate din 1-2-3 silabe deschise şi a
propoziţiilor formate din 2-3 cuvinte;
4.2 să scrie corect, lizibil şi îngrijit - exerciţii de încadrare corectă în pagină a textului
propoziţii scurte (dată, alineat);
- exerciţii de apreciere corectă a spaţiului dintre
cuvinte;
- exerciţii de copiere, transcriere a unor cuvinte,
propoziţii sau texte scurte (formate din 3-4
propoziţii);
4.3 să utilizeze convenţii ale limbajului - exerciţii de folosire a punctului la sfârşitul
scris (punctul, scrierea cu majusculă) propoziţiei;
- exerciţii de scriere cu majusculă (la început de
propoziţie şi la substantivele proprii-nume de
persoane);
- exerciţii de copiere/ transcriere a unor
substantive proprii, a unor propoziţii enunţiative;
- dictări de litere, silabe, cuvinte din 2-3 silabe
deschise;
- dictări de propoziţii formate din 2-3 cuvinte.

# Obiective de referinţă şi activităţi de învăţare nivel A-cls.II

1. Receptarea de mesaje orale în contexte de comunicare cunoscute

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare


La sfârşitul clasei a II-a elevul va fi Pe parcursul clasei a II-a se recomandă următoarele
capabil: activităţi:
1.1 să înţeleagă semnificaţia globală a - jocuri de executare a unor comenzi orale;
mesajului oral - exerciţii de recunoaştere a unor momente din
textul audiat, pe baza unor imagini prezentate;

1.2 să sesizeze intuitiv corectitudinea - jocuri de ordonare logică a cuvintelor în propoziţii;

10
unei propoziţii ascultate - exerciţii de percepţie fonică a intonaţiei
propoziţiilor enunţiative şi interogative (fără
terminologie);

1.3 să distingă cuvintele dintr-o - exerciţii de delimitare a cuvintelor în enunţuri;


propoziţie dată, silabele dintr-un cuvânt - exerciţii de stabilire a poziţiei unui cuvânt într-o
şi sunetele dintr-o silabă propoziţie;
- jocuri de identificare a poziţiei silabelor în cuvânt;
- exerciţii de descoperire a unor cuvinte care să
înceapă, să conţină sau să se termine cu o silabă
dată;
- exerciţii de distingere a sunetului iniţial, final sau
din interiorul unei silabe sau al unui cuvânt;

2.Exprimarea de mesaje orale în diverse situaţii de comunicare

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare


La sfârşitul clasei a II-a elevul va fi Pe parcursul clasei a II-a se recomandă următoarele
capabil: activităţi:
2.1 să formuleze clar şi corect enunţuri - exerciţii de alcătuire a unor enunţuri cu accent pe
verbale potrivite unor situaţii date pronunţia clară şi corectă;
- exerciţii de construire corectă a unor enunţuri după
imagini;
- exerciţii de construire a unor enunţuri, folosind
cuvinte date;
- exerciţii de memorare;
2.2 să integreze cuvinte noi în enunţuri - exerciţii de utilizare a cuvintelor noi în contexte
adecvate;
- exerciţii de despărţire a cuvintelor în silabe;
- exerciţii de compunere a cuvintelor, pornind de la
o silabă dată;
- exerciţii de dicţie;
- exerciţii de schimbare a sensului unui cuvânt prin
modificarea unui sunet sau a unei silabe;
2.3 să manifeste iniţiativă şi interes - exerciţii de dialog cu persoane diferite (folosirea
pentru a comunica cu ceilalţi formulelor de adresare, salut, prezentare);
- activităţi de exprimare a propriei păreri în legătură
cu fapte, întâmplări cunoscute;

3. Receptarea unei varietăţi de mesaje scrise, în contexte de comunicare cunoscute

11
Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
La sfârşitul clasei a II-a elevul va fi Pe parcursul clasei a II-a se recomandă următoarele
capabil: activităţi:
3.1 să identifice literele şi grupurile de - exerciţii de asociere a sunetului cu litera (grup de
litere litere- sunet)
- exerciţii pentru lărgirea câmpului vizual de o
silabă
- exerciţii de citire selectivă
- exerciţii de citire la prima vedere;
3.2 să sesizeze legătura dintre enunţuri - exerciţii de punere în corespondenţă a cuvintelor
şi imaginile care le însoţesc scrise cu litere de mână sau tipar cu imaginea;
3.3 să citească în ritm propriu, corect - exerciţii de citire integrală a cuvintelor
un text cunoscut - exerciţii de citire a unor texte cunoscute, formate
din 4-5 propoziţii
- exerciţii de citire selectivă;

4. 4.Redactarea de mesaje scrise în diverse situatii de comunicare

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare


La sfârşitul clasei a II-a elevul va fi Pe parcursul clasei a II-a se recomandă următoarele
capabil să: activităţi:
4.1 să scrie corect litere, silabe, cuvinte - exerciţii de trasare a elementelor grafice;
- exerciţii de adoptare a poziţiei corecte şi comode
pentru scris;
- exerciţii de scriere a unor elemente grafice
pregătitoare, care să faciliteze scrierea literelor şi
scrierea în duct continuu;
- exerciţii de scriere a literelor, silabelor, cuvintelor
din 2-3 silabe deschise şi a propoziţiilor formate
din 2-3-4 cuvinte;
4.2 să scrie corect, lizibil şi îngrijit - exerciţii de încadrare corectă în pagină a textului
propoziţii scurte (dată, alineat);
- exerciţii de apreciere corectă a spaţiului dintre
cuvinte;
- exerciţii de copiere, transcriere a unor cuvinte,
propoziţii sau texte scurte (4-5 propoziţii)
4.3 să utilizeze convenţii ale limbajului - exerciţii de folosire a punctului, a scrierii cu
scris (punctul, scrierea cu majusculă) majusculă;
- exerciţii de copiere/transcriere a unor substantive
proprii, a unor propoziţii enunţiative;
- dictări de cuvinte din 2-3 silabe deschise;
- dictări de propoziţii din 3-4 cuvinte.

B. CONTINUTURILE ÎNVATARII

1. Formarea capacitatii de citire/lectura

12
Literele mici si mari ale alfabetului.
Grupurile de litere: ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi.
Citirea cuvintelor.
Citirea propozitiilor.
Intonarea propozitiei interogative (fara terminologie).
Citirea textelor.
2. Formarea capacitatii de comunicare
Comunicarea orala
Acte de vorbire: a se prezenta şi a prezenta pe cineva, a identifica un obiect/ o persoană/ un loc, a
cere şi a da informaţii, a formula o idee, a cere si a da informatii
_ Cuvântul – element de comunicare.
_ Propozitia/enuntul - alcatuirea de propozitii/enunturi despre obiecte, fiinţe
_ Dialogul – convorbirea între doua sau mai multe persoane. Formulele elementare de initiere si
de încheiere a dialogului.
Schimburi verbale:
initierea sau încheierea unui schimb verbal;
identificarea unei persoane sau a unui obiect;
formularea unor întrebari si a unor raspunsuri;
oferirea unor informatii despre identitatea proprie sau despre identitatea membrilor familiei;
oferirea unor informatii despre forma si despre utilitatea unor obiecte;
exprimarea propriei pareri în legatura cu un fapt.
discutii libere despre jocuri, jucarii, filme de desene animate, filme pentru copii; despre
întâmplari si fapte din viata proprie, despre comportarea civilizata, despre mediul scolar,
despre regulile de circulatie rutiera, despre regulile de igiena sanitara, despre ocrotirea
mediului înconjurator etc.
Comunicarea scrisa-Alfabetul limbii romane
Procesul scrierii-Literele mici si mari de mana
-Grupurile de litere ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi
. Scrierea cuvintelor. Despartirea cuvintelor în silabe
Scrierea propozitiilor enuntiative si interogative.
_ Ortografia. Scrierea ortografica a cuvintelor. Scrierea cu litera mare la începutul propozitiei.
Scrierea cu litera mare a substantivelor proprii .
Scrierea corecta a cuvintelor care contin grupurile de litere: ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi.
_ Punctuatia. Folosirea corecta a semnelor de punctuatie: punctul, semnul întrebarii.
_ Copierea literelor, a cuvintelor, a propozitiilor. Scrierea dupa dictare. Pentru dictare se vor
utiliza silabe, cuvinte şi propoziţii.
Scrierea funcţională
Copieri. Transcrieri (litere, silabe, cuvinte, propoziţii, texte de maxim 30 de cuvinte). Dictări
Biletul
Invitaţia. Felicitarea
Scrisoarea. Jurnalul (text şi desene)
3. Elemente de constructie a comunicarii
Propozitia. Cuvântul. Silaba.
Sunetele limbii române. Articularea vocalelor si consoanelor.

 Obiective de referinţă şi exemple de activităţi de învăţare clasa a III-a

1. Receptarea de mesaje orale în contexte de comunicare cunoscute

13
Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
La sfârşitul clasei a III-a elevul va fi Pe parcursul clasei a III-a se recomandă
capabil: următoarele activităţi
1.1 să desprindă informaţii de detaliu - activităţi în grup de confirmare,
dintr-un mesaj ascultat reprezentare a mesajului audiat,
selectarea şi ordonarea unor ilustraţii
legate de mesajul ascultat: 2-3
elemente;
- exerciţii de mimică, gestică;
1.2 să distingă sensul cuvintelor într-un - exerciţii- joc de tipul „La ce
enunţ foloseşte?”, „Ce poţi face cu…?”
- exerciţii de sesizare a înlocuirii unor
cuvinte cu altele cu sens asemănător
sau opus;
- exerciţii de stabilire a sensului unui
cuvânt necunoscut prin raportare la
context;

2.Exprimarea de mesaje orale în diverse situaţii de comunicare

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare


La sfârşitul clasei a III-a elevul va fi Pe parcursul clasei a III-a se recomandă
capabil: următoarele activităţi
2.1 să îmbine enunţuri într-un mesaj - exerciţii de construire a unor enunţuri
propriu pe baza unui set de cuvinte date,
ilustraţii, benzi desenate;
- exerciţii de prezentare a unor obiecte,
persoane;
2.2 să pronunţe clar şi corect enunţuri - exerciţii şi jocuri de dicţie;
- memorări de poezii scurte ( 1-2 strofe);
- întrebări şi răspunsuri referitoare la
textul citit;
2.3 să manifeste o atitudine degajată în - exerciţii de transmitere a unor
comunicarea orală cu persoane cunoscute informaţii despre identitatea proprie;
- exerciţii- joc de mimică şi gestică;

3. Receptarea unei varietăţi de mesaje scrise, în contexte de comunicare cunoscute

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare


La sfârşitul clasei a III-a elevul va fi Pe parcursul clasei a III-a se recomandă
capabil: următoarele activităţi
3.1 să identifice elemente de bază ale - exerciţii de observare dirijată şi de
organizării textului în pagină identificare a titlului, autorului;
- exerciţii variate de citire;
- exerciţii de identificare şi de analizare a
imaginilor aferente textului;

14
3.2 să desprindă informaţii esenţiale - exerciţii de formulări de răspunsuri la
dintr-un text citit întrebările puse de învăţător;
- exerciţii de recunoaştere a personajelor
din anumite texte narative;
3.3 să citească în ritm propriu un text de - exerciţii de citire în gând, cu voce tare,
mică întindere şoptit un text format din trei-patru
propoziţii;
3.4 să manifeste interes pentru lectură - exerciţii de iniţiere în scopul citirii unor
lecturi;
- joc: „recunoaşte personajul”, şezători,
ghicitori;
- memorarea şi recitarea unor poezii;
- vizitarea bibliotecii şcolii;

4.Redactarea de mesaje scrise în diverse situatii de comunicare

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare


La sfârşitul clasei a III-a elevul va fi Pe parcursul clasei a III-a se recomandă
capabil: următoarele activităţi
4.1 să scrie corect litere, silabe, cuvinte, - exerciţii de scriere a literelor, silabelor,
enunţuri cuvintelor, propoziţiilor (formate din 3-
4 cuvinte);
- copiere, transcriere;
- exerciţii de punere în corespondenţă
imagine- cuvânt;
4.2 să utilizeze sensul cuvintelor noi în - exerciţii de sinonimie, antonimie (fără
enunţuri proprii terminologie);
- exerciţii de punere în corespondenţă a
cuvântului cu sinonimul sau antonimul
său;
4.3 să scrie corect, lizibil şi îngrijit - exerciţii de copiere sau transcriere a
propoziţii şi texte scurte unor texte scurte;
- exerciţii de apreciere corectă a spaţiului
dintre cuvinte;
- exerciţii de încadrare pe spaţiu şi în
pagină;
4.4 să utilizeze convenţii ale limbajului - exerciţii de copiere a unor texte ce
scris (virgula, două puncte) conţin semnele de punctuaţie;
- scrierea după dictare a unor propoziţii
scurte;
- scrierea unor propoziţii ce conţin
semnele de punctuaţie: virgula, două
puncte în cadrul unei enumerări.

15
 Conţinuturile învăţării

1. Formarea capacităţii de citire/ lectură


 Cartea—asezarea textului în pagină.
Grupurile de litere ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi
Alfabetul limbii române
 Citirea cuvintelor, enunţurilor, textelor scurte
 Textul ( texte scurte, cunoscute). Titlul. Autorul.
 Textul literar ( textul în versuri şi textul în proză).
 Textul narativ ( fără terminologie)—recunoaşterea personajelor.
2. Formarea capacităţii de comunicare
 Comunicarea orală
 Propoziţia. Intonarea propoziţiilor enunţiative şi interogative.
 Formulare de răspunsuri la întrebări.
 Oferirea unor informaţii despre identitatea proprie.
 Reguli de vorbire eficientă: : elemente de politeţe verbală asociate actelor de
limbaj utilizate (salutul, prezentarea, formularea unei cereri,ascultarea si
respectarea opiniei celuilalt;
 Povestirea unor fapte şi întâmplări după benzi desenate (3-4 imagini).
 Comunicarea scrisă
 Scrierea de mână şi prezentarea textului.
 Aşezarea corectă în pagina caietului ( titlu, alineat, spaţiu între cuvinte).
 Ortografia. Scrierea corectă a cuvintelor („m” înainte de „b” sau „p”, grupurile de
litere „ce”, „ci”, „ge”, „gi”, „che”, „chi”, „ghe”, „ghi”, diftongii „oa, ea, ia, ie”,
scrierea corectă a cuvintelor care conţin „â”, „î” (numai la începutul cuvintelor),
„x”. Scrierea ortogramelor „într-o” şi „într-un”.
 Punctuaţia. Semnele de punctuaţie: punctul, semnul întrebării, virgula, două
puncte (numai în cadrul unei enumerări).
3. Elemente de construcţie a comunicării
 Lexicul – cuvântul, sinonime, antonime;
 Fonetică – sunetul- litera, vocale, consoane, silabe, despărţirea în silabe
 Scrierea funcţională
Copieri (texte de maxim 50 de cuvinte)
Transcrieri (texte de maxim 50 de cuvinte)
Dictări (texte de maxim 40 de cuvinte)
Biletul de mulţumire, de informare, de solicitare
Felicitarea
 Afişul

16
LIMBA SI LITERATURA ROMANA
 Obiective de referinţă şi exemple de activităţi de învăţare cls.IV
1.Receptarea de mesaje orale în contexte de comunicare cunoscute

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare


La sfârşitul clasei a IV-a elevul va fi Pe parcursul clasei a IV-a se recomandă
capabil : următoarele activităţi :
1.1 să sesizeze sensul global al unui mesaj - exerciţii de formulări de răspunsuri la
întrebări adresate de învăţător
1.2 să deducă sensul unui cuvânt - exerciţii de înlocuire a unui cuvânt
necunoscut prin raportare la mesajul prin sinonime sau prin antonime
aacultat - exerciţii-joc : « La ce foloseşte ? »
2.Exprimarea de mesaje orale în diverse situaţii de comunicare

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare


La sfârşitul clasei a IV-a elevul va fi Pe parcursul clasei a IV-a se recomandă
capabil : următoarele activităţi :
2.1 să construiască texte orale scurte pe - exerciţii de construire a unor texte
baza unui support vizual orale pe baza unor imagini, aunui şir
de imagini sau pe baza unui şir de
întrebări
2.2 să pronunţe clar şi corect un mesaj - exerciţii de rostire fluentă şi corectă a
unor mesaje ;
- exerciţii de dicţie ;
- memorări, recitări ;
2.3 să redea prin cuvinte proprii conţinutul - formulare de răspunsuri la întrebări ce
unui fragment dintr-un text citit vizează informaţii esenţiale ce se
desprind din text ;
- exprimarea propriei păreri în legătură
cu întâmplări sau personaje dintr-un
text citit ;
2.4 să-şi adapteze vorbirea la diferite - conversaţii pe teme cunoscute ;
situaţii de comunicare în funcţie de - utilizarea formulelor de salut, de
partenerul de dialog prezentare, de solicitare, de
permisiune ;
2.5 să utilizeze corect în exprimarea orală - exerciţii de construire a propoziţiilor
proprie elementele de construcţie a simple şi a propoziţiilor dezvoltate ;
comunicării - exerciţii de înlocuire a unor cuvinte cu
sinonime sau cu antonime ;
2.6 să manifeste cooperare în diferite - exerciţii de dezvoltare a iniţiativei
situaţii de comunicare comunicative şi a curajului de a
interveni în actul comunicării ;
- exerciţii de exprimare a propriilor
opinii şi gânduri în legătură cu fapte şi
întâmplări cunoscute ;
- exerciţii de rezolvare a unor sarcini în
grupe mici de lucru ;

3. Receptarea unei varietăţi de mesaje scrise, în contexte de comunicare cunoscute


17
Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
La sfârşitul clasei a IV-a elevul va fi capabil : Pe parcursul clasei a IV-a se recomandă
următoarele activităţi :
3.1 să identifice elemente de bază ale organizării - exerciţii de recunoaştere a titlului,
textului literar autorului, alineatelor ;
- exerciţii de aşezare a textului în raport
cu ilustraţia ;
- exerciţii de citire selectivă în funcţie
de diferite repere : versul, strofa ;
3.2 să citească în ritm propriu, în mod conştient, - exerciţii de citire a textelor scurte,
corect un text respectând intonaţia impusă ;
- exerciţii de citire selectivă ;
- exerciţii de citire a unor texte literare
la prima vedere, în ritm propriu ;

4. Redactarea de mesaje în diverse situaţii de comunicare

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare


La sfârşitul clasei a IV-a elevul va fi capabil : Pe parcursul clasei a IV-a se recomandă
următoarele activităţi :
4.1 să respecte regulile de despărţire a - exerciţii de aplicare a regulilor de despărţire
cuvintelor în silabe, ortografia şi punctuaţia într- în silabe în dictări, copieri, enunţuri proprii ;
un text propriu - exerciţii de folosire corectă a majusculei,
- exerciţii de utilizare corectă a semnelor de
punctuaţie ( punctul, virgula, semnul
întrebării, semnul exclamării) ;
- exerciţii de corectare în perechi a greşelilor
de punctuaţie ;
4.2 să redacteze texte de mică întindere, ţinând - exerciţii de construire de propoziţii pe baza
seama de părţile unei compuneri unor imagini ;
4.3 să aşeze corect în pagină textele scrise, - exerciţii de aşezare corectă a textului în
respectând scrierea cu alineate, spaţiul liber între pagină ;
cuvinte - exerciţii de plasare corectă a titlului şi a
alineatelor ;
- exerciţii de apreciere corectă a spaţiului
dintre cuvinte ;
4.4 să manifeste interes pentru redactarea - exerciţii de redactare a unor bilete adresate
corectă şi îngrijită a textului cu destinaţie colegilor ( săculeţul cu amintiri) ;
specială- scrierea funcţională- biletul - exerciţii de completare a datelor personale ;
- copieri, transcrieri, dictări,
4.5 să realizeze acordurile gramaticale în - exerciţii de stabilire a acordului gramatical ;
enunţurile redactate - exerciţii de completare a propoziţiilor
lacunare ;
- exerciţii de redactare a propoziţiilor simple
şi dezvoltate .

 Conţinuturile învăţării

1. Formarea capacităţii de citire/ lectură


18
 Cartea- actualizare, aşezarea textului în pagină, cuprinsul
 Textul literar.
 Textul narativ—recunoaşterea personajelor.
 Poezii cu tematică diversă—strofa, versul.
 Textul nonliterar—afişul.
2. Formarea capacităţii de comunicare
 Comunicarea orală :
Componentele comunicării dialogate ;
Povestirea orală a unui fragment dintr-un text narativ ;
Formularea ideilor principale sub formă de titluri sau sub formă de întrebări ;
Intonarea propoziţiilor enunţiative, interogative şi exclamative.
 Elemente de comunicare nonverbală : -- gesturi, mimică :
 Utilizarea formulelor de salut, de prezentare, de permisiune, de solicitare ;
 Formularea unor răspunsuri la întrebări date ;
 Povestirea unor fapte şi întâmplări după un support vizual ;
 Exprimarea acordului sau dezacordului în legătură cu atitudinea unei persoane.
 Comunicarea scrisă :
Procesul scrierii : -- organizarea textului scris ;
 aşezarea corectă în pagină: plasarea titlului şi folosirea alineatelor
 ortografia şi punctuaţia:
 scrierea cuvintelor care conţin pe “m” înainte de « b » sau « p » ;
 scrierea cuvintelor care conţin diftongii : “oa, ea, ia, ie, ua, uă”;
 scrierea corectă a cuvintelor care conţin “â” sau “î”;
 scrierea corectă a ortogramelor “într-o” şi “într-un”;
 Semnele de punctuaţie : punctul, semnul întrebării, semnul exclamării, două
puncte, virgula în enumerare ;
 Scrierea funcţională : biletul, felicitarea ;
 Copieri, transcrieri, dictări;
 Scrierea imaginativă : -compunerea unor texte scurte ( 4-5 enunţuri) pe baza unui
support vizual : un şir de ilustraţii, benzi desenate ;
 Scrierea despre textul literar : furmularea în scris a răspunsurilor la întrebări, cu
ajutorul învăţătorului ;
3. Elemente de construcţie a comunicării :
 Lexicul : -cuvântul ;
- cuvinte cu sens asemănător ;
- cuvinte cu sens opus ;
 Fonetică : - sunetul şi litera ;
- vocalele şi consoanele ;
- scrierea şi pronunţarea cuvintelor care conţin diftongi;
- scrierea cuvintelor care conţin litera “x”;
- silaba şi despărţirea cuvintelor în silabe ;

19
MATEMATICĂ EXPLORAREA MEDIULUI

COMPETENŢE GENERALE

1. Utilizarea numerelor in calcule


2. Evidentierea caracteristicilor geometrice ale unor obiecte localizate in spatiul inconjurator
3. Identificarea unor fenomene/relatii/regularitati/structuri din mediul apropiat
4. Generarea unor explicatii simple prin folosirea unor elemente de logica
5. Rezolvarea de probleme pornindde la sortarea si reprezentarea unor date
6. Utilizarea unor etaloane conventionale pentru masurari si estimari

 Obiective de referinţă şi exemple de activităţi de învăţare cls. I

1. Utilizarea numerelor în calcule elementare

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare


La sfârşitul clasei I elevul va fi capabil:
Pe parcursul clasei I se recomandă următoarele
activităţi:
1.1 să recunoasca si sa scrie numerele in -recunoaşterea cifrelor de la 0 la 9, ca simboluri
concentrul 0-31 convenţionale ale numerelor mai mici decât 10;

-reprezentarea numerelor de la 1 la 31 cu ajutorul unor


obiecte (jetoane, creioane, mărgele etc.) sau semne
(cerculeţe, linii etc.);
- exercitii de numărare cu pas dat, înainte si înapoi, cu si
fără sprijin în obiecte sau desene;
- citirea numerelor de la 0 la 31;
- scrierea numerelor de la 0 la 31;
20
1.2 să citească, să compare, să ordoneze -compararea grupurilor de obiecte (bile, beţişoare,
numerele naturale în intervalul 0-31 puncte etc.) prin figurarea lor unele sub altele,
încercuirea părţilor comune ale grupurilor, punerea în
corespondenţă 1 la 1 a elementelor grupurilor;

- identificarea „vecinilor” unui număr;


- selectarea unor numere după un criteriu dat (ex.:
„Încercuiţi cu verde numerele mai mari decât 3 şi mai
mici decât 15”);

- ordonarea unor numere date, crescător sau


descrescător;

1.2 să efectueze operaţii de adunare şi - exerciţii de adunare şi scădere cu numere naturale,


scădere în concentrul 0-31 cu sprijin de obiecte;
- exerciţii de descompunere a numerelor, pe baza
unui material concret;
- exerciţii de operare cu numere, folosind obiecte
sau desene;

1.6. sa utilizeze unele denumiri şi


simboluri matematice (sumă, total, -aflarea sumei/diferenţei a două numere mai mici decât
diferenţă, =, +. -) în rezolvarea şi/sau 31;
compunerea de probleme
-jocuri de rol care necesită gruparea/regruparea de
obiecte şi relaţia întreg-parte (ex.: „La ora de sport”,
„La bibliotecă” etc.

2. Evidenţierea caracteristicilor geometrice ale unor obiecte localizate în spaţiul înconjurător


Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
La sfârşitul clasei I elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei I se recomandă următoarele
activităţi:
2.1 să stabilească poziţii relative ale - exerciţii- joc de poziţionare (înainte-înapoi; sus-
obiectelor în spaţiu jos; interior- exterior);
2.2 să sorteze, să clasifice obiecte date
sau desene după criterii diverse - jocuri de identificare a obiectelor din realitatea
imediată sau din imagini, în funcţie de poziţia pe care o
au faţă de un reper;
- selectarea unor desene după criterii date;
- grupări de obiecte după mărime, formă, culoare;
- alcătuirea unor formaţii de obiecte;

3. Identificarea unor fenomene/relaţii/ regularităţi/structuri din mediul apropiat

21
Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
La sfârşitul clasei I elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei I se recomandă următoarele
activităţi:
3.1.sa descrie unele fenomene/procese/
structuri repetitive simple din mediul - continuarea unor modele repetitive reprezentate prin
apropiat, în scopul identificării unor obiecte, desene sau numere;
regularităţi
- jocuri de tipul: „Ce anotimp este?” pentru
recunoaşterea fenomenelor naturii în situaţii reale sau în
imagini (ploaie, ninsoare, vânt etc.);
- diferenţierea anotimpurilor, două câte două, în funcţie
de caracteristicile specifice observate

-realizarea unor desene având ca tematică locuinţa,


3.2.sa manifeste grija pentru comportarea camera proprie;
corectă în relaţie cu mediul familiar - participarea la acţiuni care implică un mediu curat şi
prietenos în cadrul clasei;
- realizarea unor desene/afişe/colaje care să prezinte
norme de comportare civilizată;

4. Generarea unor explicaţii simple prin folosirea unor elemente de logică


Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
La sfârşitul clasei I elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei I se recomandă următoarele
activităţi:
4.1.sa formuleze unele observaţii asupra - jocuri de mişcare în care se folosesc operatorii logici
mediului apropiat folosind limbajul „şi”, „nu” (ex.: „Copiii care au ochi verzi şi păr blond
comun, reprezentări prin desene şi să ridice mâna.”);
operatorii logici „şi”, „nu” - executarea unor instrucţiuni care folosesc operatorii
logici (ex.: „Copiii care nu au şosete verzi să facă 2 paşi
în faţă.”);

4.2. sa identifice relaţii de tipul „dacă... - identificarea consecinţelor unor acţiuni asupra
atunci…” între două evenimente propriului corp;
succesive - jocuri de mişcare pentru evidenţierea forţelor şi a
efectelor acestora: deformarea/ ruperea/ spargerea;

5. Rezolvarea de probleme pornind de la sortarea şi reprezentarea unor date


Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
La sfârşitul clasei I elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei I se recomandă următoarele
activităţi:
5.1. sasorteze/clasifice unele obiecte/ -gruparea obiectelor/corpurilor după un anumit criteriu
materiale etc., pe baza unui criteriu dat (formă, culoare, mărime, grosime, gust, utilitate,
naturale/prelucrate etc.);

- sortarea pe diverse categorii: legume/fructe; cu gust


dulce/acru etc.;

22
5.2. sa rezolve probleme în care intervin - jocuri de rol în care intervin operaţii de adunare sau
operaţii de adunare sau scădere cu 1-5 scădere cu 1-5 unităţi în concentrul 0-31 – (ex.: „La
unităţi în concentrul 0-31, cu ajutorul cumpărături”, „În parc” etc.)
obiectelor - rezolvarea de probleme în care numerele sunt date
obiectual sau figurate prin semne simple: puncte,
cerculeţe, linii etc.

6. Utilizarea unor etaloane convenţionale pentru măsurări şi estimări


Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
La sfârşitul clasei I elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei I se recomandă următoarele
activităţi:
6.1.sa utilizeze unele măsuri - alegerea potrivită a unor unităţi neconvenţionale
neconvenţionale pentru determinarea şi (palma, creionul etc.) pentru măsurarea lungimii;
compararea lungimilor - precizarea dimensiunii unui obiect cu ajutorul unor
unităţi de măsură neconvenţionale;
- exerciţii-joc de comparare a unor lungimi;

6.2.sa utilizeze unele unităţi de măsură -marcarea unei săptămâni pe calendar;


pentru determinarea/ estimarea duratelor - ordonarea cronologică a anotimpurilor/zilelor
unor evenimente familiare săptămânii;
- realizarea unui orar săptămânal, cu ajutorul desenelor
şi simbolurilor;
- aşezarea unor imagini în ordinea derulării
evenimentelor dintr-o zi;

6.3. sa realizeze unele schimburi -recunoaşterea bancnotelor de 1 leu, 5 lei, 10 lei


echivalente valoric folosind reprezentări - confecţionarea „banilor” necesari pentru o activitate-
neconvenţionale în probleme-joc simple joc
de tip venituri-cheltuieli, cu numere din - jocuri de utilizare a banilor (ex.: „La magazin”, „În
concentrul 0-31 parcul de distracţii” etc.);
- jocuri de gestionare a unui mic buget – pentru excursie,
vizită la muzeu, plimbare în parc, vizionarea unui film
etc.;

 Conţinuturile învăţării
 Elemente pregătitoare pentru înţelegerea unor concepte matematice
- Orientare spaţială şi localizări în spaţiu (înainte- înapoi; sus- jos;
interior- exterior;);
- Grupare de obiecte şi formare de mukţimi;
- Sortări ţi clasificări de obiecte după criterii date: culoare, formă,
mărime;
- Comparare prin punere în corespondenţă;
 Numerele naturale de la 0 la 31: citire, scriere, comparare, ordonare;
 Adunarea şi scăderea în concentrul 0—10 şi 0—31;
 Probleme care se rezolvă printr-o singură operaţie, folosind obiecte concrete;
 Elemente intuitive de geometrie: interiorul şi exteriorul unei figuri geometrice.

23
 Obiective de referinţă şi exemple de activităţi de învăţare clasa a II-a

1. Utilizarea numerelor în calcule elementare

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare


La sfârşitul clasei a II-a elevul va fi Pe parcursul claseia II-a se recomandă următoarele
capabil: activităţi:
1.1 să scrie, sa citeasca si formeze - reprezentarea numerelor de două cifre cu ajutorul
numerele pana la 100 numărătorii de poziţionare;
- reprezentarea prin obiecte (beţişoare, bile etc) a
numerelor din intervalul 0 -100;
- reprezentarea zecilor prin mănunchiuri de câte 10
beţişoare;
- citirea numerelor de la 0 la 100;
- scrierea numerelor de la 0 la 100, pe reţeaua caietului
de matematică;

1.2 să compare si sa ordoneze numerele -compararea grupurilor de obiecte (bile, beţişoare,


naturale în intervalul 0-100 puncte etc.) prin figurarea lor unele sub altele,
încercuirea părţilor comune ale grupurilor, punerea în
corespondenţă 1 la 1 a elementelor grupurilor;

- identificarea „vecinilor” unui număr;


- selectarea unor numere după un criteriu dat (ex.:
„Încercuiţi cu verde numerele mai mari decât 3 şi mai
mici decât 15”);
- identificarea numerelor pare şi impare dintr-un şir (ex.:
numerotarea clădirilor pe o stradă);
- identificarea „vecinilor” unui număr de la 0 la 100;

1.3 să efectueze operaţii de adunare şi - exerciţii de adunare şi scădere cu numere naturale,


scădere,mental si in scris, în cu sprijin de obiecte;
concentrul 0-100 - exerciţii de descompunere a numerelor, pe baza
unui material concret;
- exerciţii de operare cu numere, folosind obiecte
sau desene;
-jocuri de rol care solicită compunerea/ descompunerea
numerelor din concentrul 0-100 (ex.: La piaţă, Facem
ordine în bibliotecă etc.);
-
1.6. sa unele denumiri şi simboluri
matematice (sumă, total, diferenţă, =, +. -aflarea sumei/diferenţei a două numere mai mici
-) în rezolvarea şi/sau compunerea de decât100;
probleme - aflarea unui termen necunoscut, folosind metoda
balanţei;
- identificarea numărului mai mic/mai mare pe baza
comparării a două numere mai mici decât 100 şi scrierea

24
relaţiei;
-jocuri de rol care necesită gruparea/regruparea de
obiecte şi relaţia întreg-parte (ex.: „La ora de sport”,
„La bibliotecă” etc.

2. Evidenţierea caracteristicilor geometrice ale unor obiecte localizate în spaţiul înconjurător


Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
La sfârşitul clasei a II-a elevul va fi Pe parcursul clasei a II-a se recomandă următoarele
capabil: activităţi:
2.1 să stabilească poziţii relative ale - exerciţii- joc de poziţionare (înainte-înapoi; sus-
obiectelor în spaţiu jos; interior- exterior);
2.2 să sorteze, să clasifice obiecte date
sau desene după criterii diverse - jocuri de identificare a obiectelor din realitatea
imediată sau din imagini, în funcţie de poziţia pe care o
au faţă de un reper;
-identificarea poziţiei pe care o ocupă diverse obiecte în
desene/realitatea imediată, în raport cu alte obiecte
precizate;
- jocuri de poziţionare a obiectelor în spaţiu, în raport cu
alte obiecte precizate (ex.: aşază creionul galben în
stânga creionului roşu);

2.3. Recunoaşterea unor figuri şi corpuri -conturarea pe foaie velină a unor forme geometrice
geometrice în mediul apropiat şi în plane (pătrat, triunghi, dreptunghi, cerc), cu ajutorul
reprezentări plane accesibile (incluzând unor şabloanelor;
desene, reproduceri de artă, reprezentări - desenarea formelor geometrice (pătrat, triunghi,
schematice) dreptunghi, cerc), pe reţeaua de pătrate din caietul de
matematică;
-decorarea unor obiecte cu motive geometrice prin desen
sau colaj;

3. Identificarea unor fenomene/relaţii/ regularităţi/structuri din mediul apropiat

25
Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
La sfârşitul clasei a II-a elevul va fi Pe parcursul claseia II-a se recomandă următoarele
capabil: activităţi:
3.1.sa resolve problem prin observarea -completarea de şiruri de numere/obiecte ordonate mai
unor regularitati din mediul apropiat mici decât 100, respectând reguli precizate;
-diferenţierea anotimpurilor, două câte două, în funcţie
de caracteristicile specifice observate
-identificarea unei zile/luni care lipseşte dintr-o serie
dată (ex.: ianuarie,...., martie; joi,...sâmbătă);
- descoperirea algoritmului de rezolvare a unor exerciţii;
- verbalizarea modului de rezolvare a unor probleme

-activităţi practice de întreţinere a spaţiului verde din


3.2.sa manifeste grija pentru comportarea curtea şcolii sau a colţului verde din clasă;
corectă în relaţie cu mediul natural - utilizarea unor unelte şi materiale de curăţare a
mediului (greblă, mănuşi de protecţie etc.);
-realizarea unor desene/afişe/colaje care să prezinte
norme de comportare civilizată;

4. Generarea unor explicaţii simple prin folosirea unor elemente de logică


Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
La sfârşitul claseia II-a elevul va fi Pe parcursul claseia II-a se recomandă următoarele
capabil: activităţi:
4.1.sa formuleze rezultatele unor -jocuri logico-matematice referitoare la reuniunea a
observatii folosindcativa termini două mulţimi disjuncte;
stiintifici, reprezentări prin desene şi - punerea în scenă a unor probleme/situaţii problematice
operatorii logici „şi”, „nu” care folosesc operatorii logici “şi”, “sau”, “nu”;
-prezentarea unor fotografii/desene ale unor plante în
diferite etape de dezvoltare ale acestora;

4.2. sa identifice relaţii de tipul „dacă... - identificarea consecinţelor unor acţiuni asupra
atunci…” între două evenimente propriului corp;
succesive - jocuri de mişcare pentru evidenţierea forţelor şi a
efectelor acestora: deformarea/ ruperea/ spargerea;

5. Rezolvarea de probleme pornind de la sortarea şi reprezentarea unor date

26
Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
La sfârşitul claseia II-a elevul va fi Pe parcursul clasei a II-a se recomandă următoarele
capabil: activităţi:
5.1. sa sorteze/clasifice unele date din
mediul apropiat pe baza a doua criterii identificarea dintr-un şir de imagini a celor care
întrunesc simultan două condiţii (ex.:animale cu schelet
intern şi cu două picioare; cu patru

-înregistrarea schimbărilor meteorologice în calendarul


naturii utilizând simboluri-desene – soare, nori,
precipitaţii, vânt;

5.2. sa rezolve probleme în care intervin -identificarea semnificaţiei datelor unei probleme
operaţii de adunare sau scădere în - identificarea cuvintelor care sugerează operaţii
concentrul 0-100, cu ajutorul aritmetice (a dat, a primit, s-a spart)
obiectelor,imaginilor sau reprezentarilor - rezolvarea de probleme folosind obiecte concrete sau
schematice reprezentări simbolice

6. Utilizarea unor etaloane convenţionale pentru măsurări şi estimări


Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
La sfârşitul claseia II-a elevul va fi Pe parcursul clasei a II-a se recomandă următoarele
capabil: activităţi:
6.1.sa utilizeze unele măsuri - alegerea potrivită a unor unităţi neconvenţionale
neconvenţionale pentru determinarea şi (pahare/sticluţe de plastic etc.) pentru măsurarea
compararea capacitatilor si a lungimilor capacităţii;
lungimilor -alegerea potrivită a unor unităţi neconvenţionale
(palma, creionul etc.) pentru măsurarea lungimii;
- precizarea dimensiunii unui obiect cu ajutorul unor
unităţi de măsură neconvenţionale;
- exerciţii-joc de comparare a unor lungimi;

6.2.sa utilizeze unele unităţi de măsură -aşezarea unor cartonaşe reprezentând zilele săptămânii,
pentru determinarea/ estimarea duratelor în ordinea succesiunii lor în săptămână;
unor activitati cotidiene - precizarea lunilor specifice unui anotimp;
- identificarea datei unor evenimente din viaţa personală
a copilului (ziua de naştere, prima zi de şcoală, prima zi
a vacanţei de vară , Ziua Internaţională a copilului,
Mărţişorul etc);

6.3. Realizarea unor schimburi -recunoaşterea bancnotelor de 1 leu, 5 lei, 10 lei,50


echivalente valoric folosind reprezentări lei,100lei
convenţionale standard si nonstandard în
probleme-joc simple de tip venituri- - recunoaşterea monedelor de 1 ban, 5 bani, 10 bani, 50
cheltuieli, cu numere din concentrul 0- de bani;
100 - schimbarea unui grup de monede/bancnote cu altul
având aceeaşi valoare;

27
- jocuri: Schimbul de cartonaşe (ex.: un cartonaş cu
animale valorează cât două cu fotbalişti);

 Conţinuturile învăţării
 Elemente pregătitoare pentru înţelegerea unor concepte matematice
- Orientare spaţială şi localizări în spaţiu (înainte- înapoi; sus- jos;
interior- exterior;);
- Grupare de obiecte şi formare de mulţimi (noţiunile de „mai mult”,
„mai puţin”, „ la fel”);
- Sortări şi clasificări de obiecte după criterii date: culoare, formă,
mărime, utilităţi;
- Ordonări: mic, mijlociu, mare;
- Comparare prin punere în corespondenţă;
 Numerele naturale de la 0 la 31, de la 0 la 50: citire, scriere, comparare,
ordonare;
 Adunarea şi scăderea fără trecere peste ordin, în concentrul 0—31 şi 0—50;
 Probleme care se rezolvă printr-o singură operaţie, folosind obiecte concrete:
beţişoare, bile, desene;
 Elemente intuitive de geometrie:
o forme plane: pătrat, triunghi, dreptunghi, cerc
o interiorul şi exteriorul unei figuri geometrice
o Orientare spatiala si orientari in spatiu
o Pozitii ale unui obiect:verticala, orizontala,oblica, interior, exterior;

 Măsurători folosind etaloane nestandard


 lungime (pas, palmă, creion etc);
 capacitate

 Măsurarea timpului: ziua, săptămâna, luna, ora fixă pe ceas;


 Unităţi monetare: leul
 Colectarea si gruparea datelor

28
MATEMATICA

 Obiective de referinţă şi exemple de activităţi de învăţare clasa a III-a

1. Utilizarea numerelor în calcule elementare

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare


La sfârşitul clasei a III-a elevul va fi Pe parcursul clasei a III-a se recomandă următoarele
capabil: activităţi:
1.1 să scrie, sa citeasca si formeze -reprezentarea numerelor de trei cifre cu ajutorul
numerele pana la 1000 numărătorii de poziţionare;
- citirea şi scrierea numerelor de la 0 la 1000;
- transcrierea cu cifre a unor numere din intervalul 0 –
1000, scrise în cuvinte;
- jocuri de asociere a numerelor mai mici decât 1000 cu
reprezentarea lor prin desen;
- identificarea ordinelor şi claselor;
-evidenţierea cifrei unităţilor/zecilor/sutelor dintr-un
număr;

- identificarea „vecinilor” unui număr de la 0 la 1000;

1.2 să compare si sa ordoneze numerele


naturale în intervalul 0-1000,folosind - ordonarea crescătoare/descrescătoare a unor numere
pozitionarea pe axa numerelor naturale de trei cifre prin compararea acestora două câte
două;
- identificarea unor numere mai mici decât 1000 în
condiţii precizate;

-aproximarea unor valori numerice: sume cheltuite pentru


un obiect/serviciu, vârsta unor arbori/animale;

-identificarea, scrierea şi citirea relaţiei de ordine între


numere date;

1.4 să efectueze operaţii de adunare şi


scădere,mental si in scris, în - numărare cu pas dat (din 2 în 2, din 20 în 20, din 100 în
concentrul 0-1000 100 etc.) cu sau fără suport intuitiv;
- compunerea şi descompunerea numerelor în concentrul
0 – 1000, folosind obiecte, desene şi numere;
- jocuri de rol care solicită compunerea/ descompunerea
numerelor din concentrul 0-100 (ex.: La cumpărături, În
parcare etc.);

1.5. sa efectueze înmulţiri şi împărţiri în


concentrul 0-1000 prin adunări/scăderi - adunarea cardinalelor unor mulţimi care au acelaşi
repetate număr de elemente;
- jocuri de extragere repetată a unui anumit număr de
elemente dintr-o mulţime dată;
29
- evidenţierea mai multor modalităţi de grupare a
elementelor unei
-inmultirea a doua numere de o cifra( table inmultirii)
- efectuarea de înmulţiri în concentrul 0-100 , prin
adunări repetate sau utilizând proprietăţi ale înmulţirii;
-impartirea numerelor naturale in concentrul 0-100
1.6. sa utilizeze unele denumiri şi
simboluri matematice (sumă, total, - rezolvarea de exerciţii de tipul: „Află suma/ diferenţa/
diferenţă,produs,cat =, +. -) în rezolvarea produsul/ câtul/ jumătatea/ sfertul/ dublul etc.”;
şi/sau compunerea de probleme - utilizarea fracţiilor jumătate, respectiv sfert, utilizând
suport concret sau desene (pizza, tort, măr, pâine, cutie de
bomboane, caiet etc.);
- aflarea unui termen necunoscut, folosind metoda
balanţei, proba adunării/scăderii sau prin încercării;

2. Evidenţierea caracteristicilor geometrice ale unor obiecte localizate în spaţiul înconjurător


Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
La sfârşitul clasei a III-a elevul va fi Pe parcursul clasei a III-a se recomandă următoarele
capabil: activităţi:
2.1 să localizeze unele obiecte prin -identificarea poziţiei pe care o ocupă diverse obiecte în
stabilirea unor coordonate in raport cu un desene/realitatea imediată, în raport cu alte obiecte
sistem de referinta dat, folosind precizate;
sintagmele invatate - poziţionarea obiectelor în spaţiu, în raport cu alte
obiecte precizate;

- poziţionarea obiectelor în spaţiu, în raport cu alte


obiecte precizate;

- compararea poziţiei a două obiecte din mediul apropiat;

2.2 să evidntieze unele caracteristici


simple specifice formelor geometrice - identificarea şi denumirea formelor plane: pătrat,
plane şi corpurilor geometrice identificate triunghi, dreptunghi, cerc
în diferite contexte - recunoaşterea şi descrierea formei obiectelor/ feţelor
unor corpuri din mediul apropiat
- recunoaşterea unor corpuri geometrice în mediul
apropiat (cub, cuboid, sferă, cilindru, con);

identificarea numărului de forme geometrice plane dintr-


un desen dat/ dintr-o figură geometrică „fragmentată”;

30
3. Identificarea unor fenomene/relaţii/ regularităţi/structuri din mediul apropiat
Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
La sfârşitul clasei a III-a elevul va fi Pe parcursul clasei a III-a se recomandă următoarele
capabil: activităţi:
3.1.sa rezolve problem in cadrul unor -completarea de şiruri de numere mai mici decât 1000 sau
investigatii, prin observarea unor de obiecte ordonate , respectând reguli precizate;
regularitati din mediul apropiat -realizarea unor modele repetitive (prin desen sau cu
obiecte), respectând o anumită regulă;
- completarea unor spaţii lacunare dintr-un şir de
obiecte/simboluri/numere;
- identificarea algoritmului de rezolvare a unor exerciţii;
- verbalizarea modului de rezolvare a unor exerciţii si
probleme

-realizarea unor colecţii de plante din diferite medii de


viaţă, la nivelul clasei;

-efectuarea de drumeţii în scopul de a observa medii de


3.2.sa manifeste grija pentru comportarea viaţă naturale;
corectă în relaţie cu mediul natural si - identificarea consecinţelor unor acţiuni ale omului
social asupra mediilor de viaţă explorate;
- exprimarea unor opinii (acord/dezacord) cu privire la
anumite atitudini şi comportamente observate în mediile
de viaţă explorate;
- realizarea unor postere referitoare la regulile ce trebuie
respectate în pădure/la locul de picnic/ pe stradă etc.;

4. Generarea unor explicaţii simple prin folosirea unor elemente de logică


Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
La sfârşitul clasei a III-a elevul va fi Pe parcursul clasei a III-a se recomandă următoarele
capabil: activităţi:
4.1.sa descrie un plan de lucru folosind -jocuri logico-matematice ;
cativa termini stiintifici, reprezentări - punerea în scenă a unor probleme/situaţii problematice
prin desene şi operatorii logici „şi”,sau, care folosesc operatorii logici “şi”, “sau”, “nu”;
„nu” -prezentarea unor fotografii/desene ale unor plante în
diferite etape de dezvoltare ale acestora;
-comunicarea prin desen sau verbal a unor efecte pe care
le au fenomene ale naturii asupra mediului înconjurător;

4.2.sa formuleze unele consecinţe - identificarea consecinţelor unor acţiuni asupra


rezultate în urma observării unor relaţii, propriului corp;
fenomene, procese simple - jocuri de mişcare pentru evidenţierea forţelor şi a
efectelor acestora: deformarea/ ruperea/ spargerea;

5. Rezolvarea de probleme pornind de la sortarea şi reprezentarea unor date

31
Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
La sfârşitul clasei a III-a elevul va fi Pe parcursul clasei a III-a se recomandă următoarele
capabil: activităţi:
5.1. sa sorteze/clasifice si inregistreze -selectarea/gruparea unor figuri geometrice după mai
prin desene si tabele a unor date din multe criterii date;
mediul cunoscut - selectarea materialelor de lucru după mai multe criterii
date (ex.: Alegem materiale tari, aspre şi colorate.) ;
- realizarea unor colecţii de materiale/ obiecte după
criteriul conductivităţii electrice şi utilizarea lor în
activităţile curente (pietricele, dopuri de sticlă, nasturi
etc.);
-înregistrarea observaţiilor din investigaţii în tabele;

5.2.sa rezolvee probleme de tipul a±b=x; -identificarea semnificaţiei datelor unei probleme
a±b±c=x în concentrul 0-1000; a·b=x; - identificarea cuvintelor care sugerează operaţii
a:b=x, în concentrul 0-100, cu sprijin în aritmetice (a dat, a primit, s-a spart, a distribuit in mod
obiecte, imagini sau reprezentări egal,,pentru fiecare)
schematice - rezolvarea de probleme folosind obiecte concrete sau
reprezentări simbolice
-rezolvarea unor situaţii problematice reale prin utilizarea
operaţiilor de adunare şi scădere în concentrul 0-1000,
respectiv de înmulţire şi împărţire în concentrul 0-100

6. Utilizarea unor etaloane convenţionale pentru măsurări şi estimări


Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
La sfârşitul claseia III-a elevul va fi Pe parcursul clasei a III-a se recomandă următoarele
capabil: activităţi:
6.1.sa utilizeze unele măsuri -alegerea potrivită a unor unităţi neconvenţionale pentru
neconvenţionale pentru determinarea şi măsurarea masei;
compararea maselor,capacitatilor si a -măsurarea masei unor obiecte folosind etaloane de
lungimilor forme şi mărimi diferite; consemnarea rezultatelor şi
discutarea lor;
- modificarea unei reţete culinare simple în vederea
realizării unui număr mai mare/mai mic de porţii;
- aprecierea maselor unor obiecte, „cântărite” în
propriile mâini ;
- compararea maselor unor obiecte dintre care masa
unuia se cuprinde de un număr întreg de ori în masa
celuilalt;
6.2.sa utilizeze unele unităţi de măsură - ordonarea unor jetoane cu numele zilelor săptămânii
pentru determinarea, compararea si sau ale lunilor anului;
ordonarea duratelor unor evenimente - identificarea datei unor evenimente din viaţa personală
variate a copilului;
- găsirea corespondenţei dintre un eveniment şi anotimpul
în care acesta are loc;
- completarea calendarului personal/ calendarului clasei
cu evenimente care au importanţă pentru copii/ activităţi
extraşcolare;

32
6.3. Realizarea unor schimburi -recunoaşterea bancnotelor de 1 leu, 5 lei, 10 lei,50
echivalente valoric folosind reprezentări lei,100lei,200lei,500lei;
convenţionale standard si nonstandard si -recunoaşterea monedelor de 1 ban, 5 bani, 10 bani, 50
prin utilizarea banilor în probleme-joc de bani;
simple de tip venituri-cheltuieli, cu - schimbarea unui grup de monede/bancnote cu altul
numere din concentrul 0-1000 având aceeaşi valoare;
-jocuri: Schimbul de cartonaşe , ,,La cumparaturi’’, ,,In
excursie

- măsurarea capacităţii unor obiecte şi exprimarea


6.4.sa identifice şi utilizeze unităţile de acesteia în mililitri;
măsură uzuale pentru lungime, - măsurarea masei unor obiecte şi exprimarea acesteia în
capacitate, masă (metrul, centimetrul, kilograme/grame;
litrul, mililitrul, kilogramul, gramul) şi a - identificarea instrumentelor de măsură potrivite pentru
unor instrumente adecvate efectuarea unor măsurători (rigla, panglica de croitorie,
metrul

Conţinuturile învăţării
 Numere naturale de la 0 la 1000: formare, scriere, citire, comparare, ordonare.
 Adunarea şi scăderea numerelor naturale în concentrul 0-1000
 terminologie specifică: termen, sumă, „cu atât mai mult”, „cu atât mai puţin”;
 în concentrul 0-1000, fără trecere peste ordin;
 în concentrul 0-1000, cu trecere peste ordin.
 Inmultirea numerelor naturale in concentrul 0-100
 înmulţirea a două numere de o cifră (tabla înmulţirii)
 înmulţirea unui număr cu 10, 100
 -înmulţirea a două numere dintre care unul este scris cu o cifră
 proprietăţile înmulţirii
 Împărţirea numerelor naturale în concentrul 0 - 100
 împărţirea numerelor de două cifre la un număr de o cifră cu rest 0 (tabla împărţirii dedusă
din tabla înmulţirii)
Probleme care se rezolvă printr-o operaţie sau prin două operaţii;
 Fractii subunitare si echiunitare
 Elemente intuitive de geometrie:
 forme plane: pătrat, triunghi, dreptunghi, cerc;
 interiorul şi exteriorul unei figuri geometrice;
 Măsurări folosind etaloane neconvenţionale
 Unităţi de măsură:
 metrul;
 litrul;
 unităţi de timp: ora, minutul, ziua, săptămâna, luna

 monede

 Obiective de referinţă şi exemple de activităţi de învăţare clasa a IV-a


33
1. Identificarea unor /relaţii/ regularităţi/structuri din mediul apropiat
Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
La sfârşitul clasei a IV-a elevul va fi Pe parcursul clasei a IV-a se recomandă următoarele
capabil: activităţi:
1.1.sabserve unele modele / regularităţi -
din cotidian, pentru crearea de
raţionamente proprii - identificarea în cotidian / desene / imagini / machete /
filme documentare a elementelor repetitive
- identificarea regulii de construcţie a unui şir de
simboluri sau numere

-
1.2.sa Aplice reguli pentru acontinuarea
unor modele repetitive realizarea unor modele repetitive (cu desene sau cu
obiecte), respectând o regulă dată
- realizarea unor modele repetitive utilizând figuri/
corpuri geometrice de diferite mărimi şi culori
- generarea/ completarea unor şiruri de simboluri sau de
numere folosind o regulă dată

2. Utilizarea numerelor în calcule elementare

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare


La sfârşitul clasei a IV-a elevul va fi Pe parcursul clasei a IV-a se recomandă următoarele
capabil: activităţi:
2.1. Recunoaşterea numerelor naturale
din concentrul 0- 10 000 şi a fracţiilor - citirea unui număr şi scrierea numerelor de la 0 la 10
subunitare sau echiunitare, cu numitori 000 cu cifre / litere
mai mici sau egali cu 10 - identificarea, într-un număr, a cifrei unităţilor / zecilor /
sutelor / miilor
- compunerea şi descompunerea numerelor în / din mii,
sute, zeci şi unităţi
- numărare crescătoare şi descrescătoare din 1 în 1, din 2
în 2, din 3 în 3, cu precizarea limitelor intervalului (de
la ...până la.., mai mic decât ... dar mai mare decât ...)

1.2 să compare si sa ordoneze numerele - compararea a două numere mai mici decât 10 000
naturale în intervalul 0-10 000,respectiv folosind numărătoarea poziţională sau reprezentări
a fractiilor subunitare sau echiunitare - compararea unor numere mai mici sau egale cu 10 000
utilizând algoritmul de comparare
care au acelasi numitor, mai mic sau egal - utilizarea semnelor <, >, = în compararea numerelor
cu 10 sau fracţiilor cu ajutorul unor exemple concrete şi a unor
34
reprezentări grafice

2.3. Ordonarea numerelor naturale în -precizarea succesorului şi/sau a predecesorului unui


concentrul 0 – 10 000 şi respectiv a număr
fracţiilor subunitare sau echiunitare care - ordonarea crescătoare/descrescătoare a unor numere
au acelaşi numitor, mai mic sau egal cu mai mici sau egale cu 10 000
10 - rotunjirea/aproximarea numerelor în contexte similare
unor situaţii din viaţa cotidiană
- determinarea unor numere care să respecte condiţii
date (mai mic decât ..., mai mare sau egal cu ... etc.)

2.4. Efectuarea de adunări şi scăderi de


numere naturale în concentrul 0 - 10 000 - efectuarea de adunări/scăderi de numere naturale, fără
sau cu fracţii cu acelaşi numitor trecere și cu trecere peste ordin, în concentrul 0 – 1 000

descompunerea numerelor în concentrul 0 – 1 000,


utilizând adunarea şi scăderea, fără trecere și cu trecere
peste ordin
- descompunerea numerelor în concentrul 0 – 10 000,
utilizând adunarea şi scăderea, fără trecere și cu trecere
peste ordin
- jocuri de rol care solicită compunerea/ descompunerea
numerelor din concentrul 0 – 10 000

2.5. Efectuarea de înmulţiri de numere în -rezolvarea de exerciţii folosind tabla înmulţirii


concentrul 0 - 10 000 şi de împărţiri - efectuarea de înmulţiri cu 10, 100
folosind tabla înmulțirii, respectiv tabla - rezolvarea de exerciţii folosind tabla împărţirii
împărțirii - efectuarea de înmulţiri între numere formate cu două
sau trei cifre şi numere formate cu o cifră
- efectuarea de înmulţiri între numere formate cu două
cifre
- utilizarea unor proprietăţi ale înmulţirii în calcule

- utilizarea calculatorului pentru verificarea rezultatelor


unor operaţii de înmulţire şi împărţire

3. Explorarea caracteristicilor geometrice ale unor obiecte localizate în spaţiul înconjurător


35
Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
La sfârşitul clasei a IV-a elevul va fi Pe parcursul clasei a IV-a se recomandă următoarele
capabil: activităţi:
2.1 să localizeze unele obiecte in spatiu
si in reprezentari, in situatii familiare - descrierea poziţiei obiectelor din spaţiu, în raport cu
alte obiecte
- descrierea structurii unui ansamblu de obiecte
- utilizarea reprezentărilor schematice/realizarea
planului clasei, marcarea sau citirea indiciilor etc.
- realizarea unor desene, respectând condiţii date

jocuri de orientare în spaţiu


- găsirea unor obiecte folosind indicii

2.2 să exploreze unele caracteristici


simple ale figurilor şi corpurilor - identificarea şi denumirea figurilor geometrice plane
geometrice in context familiale - recunoaşterea şi descrierea unor obiecte care au forma
unor corpuri geometrice cunoscute, din mediul apropiat
(cub, paralelipiped, cilindru, sferă, con)
- conturarea figurilor geometrice plane cu ajutorul
instrumentelor de geometrie/şabloanelor (pătrat,
triunghi, dreptunghi, cerc)
- realizarea unor desene/ colaje folosind figurile
geometrice învăţate
- identificarea numărului de figuri geometrice plane
dintr-un desen dat/ dintr-o figură geometrică
„fragmentată”
-construirea unor corpuri geometrice folosind diverse
materiale (beţişoare, scobitori, plastilină etc.)
- jocuri de construcţii cu corpuri geometrice

4.Utilizarea unor etaloane conventionale pentru masurari si estimari


Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
La sfârşitul clasei a IV-a elevul va fi Pe parcursul clasei a IV-a se recomandă următoarele
capabil: activităţi:
4.1. Utilizarea unor instrumente şi unităţi
de măsură standardizate, în situaţii - utilizarea instrumentelor şi a unităţilor de măsură
concrete standard, adecvate în realizarea unor măsurări

- măsurarea unor dimensiuni, capacităţi/volume, mase,


folosind instrumente adecvate
- înregistrarea şi interpretarea rezultatelor unor
măsurători, folosind exemple din viața cotidiană
- identificarea şi compararea valorilor monedelor şi a
bancnotelor
- înregistrarea activităţilor desfăşurate în şcoală într-un
4.2. Operarea cu unităţi de măsură interval de timp stabilit (de exemplu, într-o săptămână)
standardizate, fără transformări - ordonarea unor date în funcţie de succesiunea derulării

36
lor în timp (de exemplu, activităţi într-o zi/ săptămână)
- efectuarea unor calcule folosind unităţi de măsură
pentru lungime, masă, capacitate (volum), unităţi
monetare

4.5.Rezolvarea de probleme in situatii familiare


Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
La sfârşitul clasei a IV-a elevul va fi Pe parcursul claseia IV-a se recomandă următoarele
capabil: activităţi:
5.1. Utilizarea terminologiei specifice şi
a unor simboluri matematice în - rezolvarea de exerciţii de tipul: „Află produsul/ câtul/
rezolvarea şi/sau compunerea de jumătatea/ sfertul/ dublul etc.”
probleme cu raţionamente simple - identificarea unor fracţii, utilizând suport concret sau
desene (pizza, tort, măr, pâine, cutie de bomboane,
tablete de ciocolată etc.)
- aflarea unui termen necunoscut, folosind metoda
balanţei sau prin efectuarea probei adunării/ scăderii
- utilizarea simbolurilor (<, ≤,>, ≥,=) pentru
compararea unor numere sau a rezultatelor unor operaţii
aritmetice
- identificarea rolului parantezelor rotunde asupra
rezultatului final al unui exerciţiu

5.2. Înregistrarea în tabele a unor date


observate din cotidian - selectarea şi gruparea unor simboluri /numere/
figuri/corpuri geometrice după mai multe criterii date şi
înregistrarea datelor într-un tabel
- ordonarea unor evenimente/obiecte din cotidian după
anumite criterii (după dimensiuni, preferinţe)
- înregistrarea în tabele a observaţiilor din investigaţii

5.3. Rezolvarea de probleme cu -identificarea şi analiza datelor din ipoteza unei


operaţiile aritmetice studiate, în probleme
concentrul 0 - 10 000 - identificarea cuvintelor/sintagmelor în enunţurile
problemelor care sugerează operaţiile aritmetice studiate
(a dat, a primit, a distribuit în mod egal, de două ori mai
mult etc.)
- rezolvarea şi compunerea de probleme folosind
simboluri, numere sau reprezentări grafice
- asocierea rezolvării unei probleme cu o reprezentare
grafică /desen sau cu o expresie numerică dată

 Conţinuturile învăţării

37
 Numere naturale de la 0 la 10 000: formare, scriere, citire, comparare, ordonare:

 Adunarea şi scăderea numerelor naturale în intervalul 0—10 000


 terminologie specifică: termen, sumă, cu atât mai mult, cu atât mai puţin;
 aflarea numarului necunoscut ;
 Înmulţirea şi împărţirea numerelor naturale in concentrul 0-10 000
 înmulţirea numerelor scrise cu o singură cifră;
 terminologie: de atâtea ori mai mult, dublul;
 tabla înmulţirii;
 ordinea efectuării operaţiilor ( cu numere până la 10 000),
 împărţirea numerelor naturale la o singură cifră, în relaţie cu tabla înmulţirii;
 terminologie: de atâtea ori mai puţin, jumătate, sfert;
 tabla împărţirii dedusă din tabla înmulţirii;
 ordinea efectuării operaţiilor şi folosirea parantezelor rotunde;
 Înmulţirea şi împărţirea în intervalul 0—10 000
 înmulţirea cu 10 , 100;
 înmulţirea unui număr natural de 2 cifre cu un număr natural scris cu o singură cifră;
 împărţirea la 10 şi la 100;
 împărţirea unui număr natural de trei cifre la un număr natural de o cifră, fără rest, fără
împrumut;
 Rezolvare de probleme cu o singură operaţie.
 Fracţii subunitare şi echiunitare cu numitorul mai mic sau egal cu 10
 diviziuni ale unui întreg: doime, treime, ..., zecime; reprezentări prin desene
 terminologie specifică: fracţie, numitor, numărător
 Elemente intuitive de geometrie:
 Forme plane: pătrat, triunghi, cerc, dreptunghi, punctul, segmentul;
 Interiorul şi exteriorul unei figuri geometrice;
 Observarea şi descrierea intuitivă a obiectelor cu forme spaţiale de cub, sferă.
 Măsurători folosind etaloane neconvenţionale: palmă, cot, pas,
 Unităţi de măsură pentru:
 Lungime: metrul şi centimetrul;
 Capacitate: litrul;
 Masă: kilogramul;
 Timp: ora, minutul, ziua, săptămâna, luna, anul;
 Monede şi bancnote: recunoaştere,
 Utilizarea instrumentelor de măsură adecvate: metrul, rigla gradată, cântarul.

38
Programa școlară
pentru disciplina
ȘTIINȚE ALE NATURII
CLASELE a III-a – a IV-a

Competențe generale

1. Explorarea caracteristicilor unor corpuri, fenomene şi procese

2. Investigarea mediului înconjurător folosind instrumente şi procedee specifice

3. Rezolvarea de probleme din viaţa cotidiană valorificând achiziţiile despre


propriul corp şi despre mediul înconjurător

 Obiective de referinţă şi exemple de activităţi de învăţare clasa a III-a


39
1. Explorarea caracteristicilor unor corpuri, fenomene și procese
Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
La sfârşitul clasei a III-a elevul va fi Pe parcursul clasei a III-a se recomandă următoarele
capabil: activităţi:
1.1. Identificarea unor caracteristici ale -observarea unor corpuri și identificarea
corpurilor vii și nevii caracteristicilor acestora (de exemplu: organisme vii
pentru identificarea părților componente, diferite
obiecte pentru identificarea unor proprietăți precum
formă, culoare, transparență)
- utilizarea unor modele pentru identificarea
caracteristicilor principale ale corpurilor reprezentate
(de exemplu: schițe de hărți pentru observarea
suprafețelor de apă și uscat, mulaje ale unor tipuri de
animale din diferite grupe)
- observarea dirijată a unor scheme simple, desene
pentru identificarea etapelor unor fenomene/ procese
(de exemplu: circuitul apei în natură)

1.2. Utilizarea unor criterii pentru


compararea unor corpuri, fenomene și
procese identificarea unor criterii de comparare a unor
corpuri, fenomene, procese din aceeași categorie (de
exemplu: diverse proprietăți ale metalelor, diverse
caracteristici ale unor animale;

- compararea unor corpuri, fenomene, procese din


aceeași categorie în scopul stabilirii asemănărilor și
deosebirilor între ele (de exemplu: compararea
metalelor după diferite proprietăți, a animalelor după
diferite caracteristici)

2.Investigarea mediului înconjurător folosind instrumente și procedee specifice


Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
La sfârşitul clasei a III-a elevul va fi Pe parcursul clasei a III-a se recomandă următoarele
capabil: activităţi:
2.1. Identificarea etapelor unui demers -formularea unor întrebări ce duc la necesitatea unei
investigativ vizând mediul înconjurător investigații pentru aflarea răspunsului (de exemplu:
pe baza unui plan dat „Planta are nevoie de lumină pentru a trăi?”)
- identificarea metodelor de lucru (de exemplu:
observarea a două plante de același tip, crescute în
condiții identice, dar cu iluminare diferită)
- stabilirea resurselor necesare (de exemplu: două
ghivece cu mușcate plantate în același tip de sol, apă,
hârtie închisă la culoare)
- implicarea în alegerea modalităților de lucru
(individual/ în grup)

40
2.2. Aplicarea planului dat pentru - colectarea de date utile investigației din surse diferite
efectuarea unei investigații a mediului (cărți, reviste, internet, filme, excursii, experiențe
înconjurător simple) pentru diferite etape
- parcurgerea etapelor de lucru (de exemplu:
realizarea unui paravan din hârtie închisă la culoare în
jurul unui ghiveci, plasarea celuilalt ghiveci alăturat,
udarea periodică a plantelor)
- realizarea de observații periodice asupra aspectului
cercetat (de exemplu: observarea culorii frunzelor
celor două plante, a ritmurilor de creștere la cele două
plante, a orientării creșterii celor două plante, a
apariției de noi frunze sau flori)

2.3. Reprezentarea grafică a rezultatelor - reprezentarea în grafice, tabele, diagrame a unor


unor observații realizate în cadrul date obținute experimental (de exemplu: realizarea
diferitelor etape ale demersului unui tabel cu date zilnice referitoare la ritmul de
investigativ utilizând tabele, diagrame, creștere al plantelor aflate în condiții diferite de
formule simple iluminare)
- realizarea unor desene, planșe, colaje, afișe care să
ilustreze aspecte ale investigației realizate (de
exemplu: realizarea unui afiș cu fotografii ale plantelor
aflate în condiții diferite de iluminare, în etape
succesive ale investigației)

3. Rezolvarea de probleme din viața cotidiană valorificând achizițiile despre propriul corp și
despre mediul înconjurător
3.1. Recunoașterea consecințelor unui stil -recunoașterea unor factori de risc asupra propriei
de viață sănătos asupra propriului corp sănătăți, pornind de la prezentarea unor texte scurte,
vizionarea unor filme, studii de caz (de exemplu:
reducerea numărului de ore de somn)
-recunoașterea unor forme de odihnă activă și a
necesității lor, în urma unor discuții (de exemplu:
lectură, activități artistice, sportive)
- realizarea unui program personal de echilibrare a
perioadelor de învățare cu cele de odihnă activă și
somn în scopul aplicării zilnice

3.2. Recunoașterea consecințelor -recunoașterea unor forme de poluare prin observații


propriului comportament asupra mediului realizate în natură, prin realizarea unor experiențe
înconjurător demonstrative (de exemplu: plasarea în aer a unor
cartonașe albe unse cu vaselină și observarea
elementelor reținute de acestea)
- observarea efectului poluării asupra unor organisme
prin experiențe demonstrative (de exemplu: udarea
periodică a unei plante cu suc de lămâie simulând
ploile acide)
- identificarea comportamentelor distructive ale omului
față de mediu prin jocuri de rol, simulări, chestionare
(de exemplu: chestionarea membrilor familiei, a
prietenilor asupra felului în care depozitează deșeurile)

41
Conținuturi

 Științele vieții
Caracteristici ale lumii vii
- Caracteristici ale viețuitoarelor (nevoi de bază - apă, aer, hrană; creștere; reacții la schimbările
mediului; înmulțire)
- Reacții ale unei plante la diferite schimbări ale mediului
- Reacții ale corpului animal la schimbări ale mediului (temperatura) sau în diferite situații
(pericol, mișcare)
Omul - menținerea stării de sănătate
- Activitate și odihnă
 Științele pământului
Pământul - mediu de viață
- Apa, aerul, solul. Surse de apă - tipuri, utilizări
- Resurse naturale - tipuri, folosire responsabilă
- Mișcarea apei pe suprafața Pământului
- Schimbări ale stării de agregare a apei. Circuitul apei
Influența omului asupra mediului de viață
- Poluarea apei, a solului, a aerului
 Științele fizicii
Corpuri - proprietăți
- Proprietăți ale corpurilor (formă, culoare, lungime, întindere, masă, volum)
- Stări de agregare (solid, lichid, gaz) - identificare în funcție de formă și volum
- Proprietățile unor metale. Utilizări
- Interacțiuni dintre corpuri (gravitațională, magnetică, electrică, de contact - frecarea)
Forțe și efecte
- Efectele diferitelor interacțiuni dintre corpuri (deformare, mișcare)
- Mișcare și repaus. Caracteristici ale mișcării (distanță, durată, rapiditate)

Tipuri de transformări ale materiei


- Topire, solidificare, vaporizare, condensare

42
 Obiective de referinţă şi exemple de activităţi de învăţare clasa a IV-a

1. Explorarea caracteristicilor unor corpuri, fenomene și procese


Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
La sfârşitul clasei a IV-a elevul va fi Pe parcursul clasei a IV-a se recomandă următoarele
capabil: activităţi:
1.1. Identificarea unor relatii intre3 -utilizarea unor modele pentru observarea relațiilor
corpuri I cadrul unor fenomene si procese dintre componentele unui sistem (de exemplu:
utilizarea unor planșe, diapozitive reprezentând diverse
medii de viață pentru observarea relațiilor dintre
condițiile oferite de acestea și aspectul viețuitoarelor)
- observarea dirijată a unor scheme simple, desene
pentru evidențierea relațiilor dintre componentele unui
sistem (de exemplu: schema unor lanțuri trofice simple,
schema unui circuit electric)
- recunoașterea unor caracteristici ale unor corpuri,
fenomene, procese pornind de la prezentarea unor
scurte texte științifice adaptate vârstei elevilor, a unor
povești sau povestiri (de exemplu: descrierea ciclurilor
de viață la unele organisme)
- observarea unor aspecte dinamice ale realității
înconjurătoare sau mai îndepărtate de mediul de viață
cunoscut prin vizionarea unor filme sau realizarea
unor jocuri de rol (de exemplu: mișcarea planetelor
Sistemului Solar)

1.2. Utilizarea unor criterii pentru identificarea unor criterii de ordonare, clasificare în
ordonarea si clasificarea unor corpuri, cadrul unor grupe de corpuri, fenomene, procese (de
fenomene și procese exemplu: diverse caracteristici ale unor viețuitoare în
diferite etape de viață, gradul de scufundare în apă al
corpurilor, capacitatea materialelor de a conduce
căldură sau curent electric, transparența corpurilor)
- ordonarea unor corpuri, etape ale unor fenomene/
procese după anumite criterii (de exemplu: ordonarea
etapelor ciclului de viață la un organism; ordonarea
corpurilor în funcție de gradul de scufundare în apă)

2.Investigarea mediului înconjurător folosind instrumente și procedee specifice


Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
La sfârşitul clasei a III-a elevul va fi Pe parcursul clasei a III-a se recomandă următoarele
capabil: activităţi:
2.1. Elaborarea unui plan propriu -construirea punctului de plecare al investigației
pentru realizarea unei investigații a proprii/ identificarea unei probleme, prin formularea
mediului înconjurător unor întrebări (de exemplu: „Ce se ascunde în sămânța
unei plante?”)
- stabilirea etapelor investigației proprii
- identificarea metodelor de lucru (de exemplu:
observarea unor semințe puse la încolțit)
- stabilirea resurselor necesare (de exemplu: 10

43
semințe de fasole sau alte plante, vase, vată, apă)
- implicarea în alegerea modalităților de lucru
(individual/ în grup)

2.2. Aplicarea planului dat pentru - colectarea de date utile investigației din surse diferite
efectuarea unei investigații a mediului (cărți, reviste, internet, filme, excursii, experiențe
înconjurător simple) pentru diferite etape
- parcurgerea etapelor de lucru (de exemplu:
realizarea unui paravan din hârtie închisă la culoare în
jurul unui ghiveci, plasarea celuilalt ghiveci alăturat,
udarea periodică a plantelor)
- realizarea de observații periodice asupra aspectului
cercetat (de exemplu: observarea culorii frunzelor
celor două plante, a ritmurilor de creștere la cele două
plante, a orientării creșterii celor două plante, a
apariției de noi frunze sau flori)

2.3. Reprezentarea grafică a rezultatelor - reprezentarea în grafice, tabele, diagrame a unor


unor observații realizate în cadrul date obținute experimental (de exemplu: realizarea
diferitelor etape ale demersului unui tabel cu date zilnice referitoare la ritmul de
investigativ utilizând tabele, diagrame, creștere al plantelor aflate în condiții diferite de
formule simple iluminare)
- realizarea unor desene, planșe, colaje, afișe care să
ilustreze aspecte ale investigației realizate (de
exemplu: realizarea unui afiș cu fotografii ale plantelor
aflate în condiții diferite de iluminare, în etape
succesive ale investigației)

3. Rezolvarea de probleme din viața cotidiană valorificând achizițiile despre propriul corp și
despre mediul înconjurător
3.1. Identificarea unor modalități -recunoașterea unor factori de risc asupra propriei
obișnuite de menținere a sănătății sănătăți, pornind de la prezentarea unor texte scurte,
vizionarea unor filme, studii de caz (de exemplu:
consum de alimente nesănătoase, lipsa mișcării)
- extragerea unor informații utile despre alimente prin
exerciții de citire a unor etichete ale produselor
alimentare (de exemplu: termenul de garanție al unui
aliment)
-identificarea unor reguli de igienă prin discuții,
simulări (de exemplu: igienă alimentară, necesitatea
aerisirii camerei, necesitatea activităților sportive)
3.2. Identificarea unor modalități de -exersarea unor deprinderi de utilizare rationala a unei
protejare a mediului înconjurător resurse( de ex.inscenari cu situatii in care un copil nu
opreste apa de la robinet cand periaza dintii, nu stinge
lumina cand paraseste incaperea;
-amenajarea și întreținerea spațiului verde al școlii,
îngrijirea plantelor/ animalelor din colțul viu al clasei,
realizarea și îngrijirea unui acvariu/ terariu, îngrijirea
animalelor domestice/ de companie
44
Conținuturi

 Științele vieții
Omul - menținerea stării de sănătate
Cicluri de viață în lumea vie
- Părinți și urmași în lumea vie: asemănări și deosebiri
- Principalele etape din ciclul de viață al plantelor și al animalelor
Relații dintre viețuitoare și mediul lor de viață
- Adaptări ale viețuitoarelor la condiții de viață din diferite medii (pajiște, pădure, râu, mare, deșert)
Omul - menținerea stării de sănătate

- Dieta echilibrata, miscare


 Științele pământului
Pământul in Sistemul Solar
-Planetele Sistemului Solar. Mișcările Pământului
- Soarele - sursă de căldură și lumină. Ciclul zi - noapte, anotimpuri. Modificările vremii
- Ritmuri cotidiene și anuale ale activităților viețuitoarelor

Influența omului asupra mediului de viață


-
- Dispariția speciilor (vânătoare/ pescuit excesiv).
-Protejarea mediului

 Științele fizicii
Corpuri - proprietăți

-Plutirea corpurilor în apă


- Proprietățile apei. Utilizări ale apei în diferite stări de agregare
Schimbări ale caracteristicilor corpurilor și materialelor
- Amestecuri și separarea amestecurilor
- Dizolvarea. Influența temperaturii asupra procesului de dizolvare
- Ardere, ruginire, putrezire, alterare, coacere
Energie - surse și efecte
- Transferul de căldură între obiecte. Materiale conductoare și izolatoare de căldură
Curent electric. Lumină
- Circuite electrice simple

45