Facultatea de Inginerie

PLAN DE AFACERI
CUPRINS

1.DESCRIEREA INDUSTRIEI
2.DENUMIRE
3.SEDIUL
4.ACTIONARI
5.SALARIATI
6.PERSONALUL TESA
7.DOMENIUL DE ACTIVITATE
8.PRODUSE
9. PARCUL DE MASINI SI PROCESUL TEHNOLOGIC
10. CLIENTII
11. CONCURENTA
12. PERSPECTIVE
13. PLANUL DE MARKETING
14. CONTROLUL FINANCIAR
15. PROCESUL TEORETIC AL REALIZARII TESATURILOR
16. CONFECTII DIN TESATURI SI TRICOTURI
17. PRODUSELE FIRMEI
 1. DESCRIEREA INDUSTRIEI

Tricoturile, ca produse finite, sunt rezultatul diferitelor tipuri de procese

tehnologice a căror diversitate este determinată de structura tricotului, materiei prime
prelucrate, tipul utilajului şi destinaţia produsului.
Procesul tehnologic reprezintă un proces de fabricaţie sau o parte a acestuia, care
cuprinde totalitatea operaţiilor în decursul cărora materia primă, materialele,
semifabricatele, se transformă în produs finit prin modificarea dimensiunilor, a formei, a
aspectului sau a poziţie lor relative.
Fluxul tehnologic reprezintă circulaţia materiei prime, a semifabricatelor şi a
produselor finite, în succesiunea operaţiilor dintr-un proces tehnologic, şi drumul parcurs
de materia primă de la intrarea ei în fabricaţie până la ieşirea din societate, sub formă de
produs finit. Fluxul tehnologic trebuie să asigure deplasări minime, fără încrucişări şi
întoarceri.

Schema tehnologică generala de fabricaţie a tricoturilor:

 Calitatea
Ca o motivaţie mai personală pot menţiona faptul că în zona de est a României sunt
foarte multe fabrici care se ocupă cu confecţionarea produselor vestimentare, dar care au
o producţie de peste 92% realizată pentru export, şi doar restul de aproximativ 8% din
producţia lor este pentru ţara noastră. Şi aici trebuie menţionat faptul că aceste 8 procente
sunt formate din rebuturile producţiei. Această siuaţie trebuie să se schimbe. Oamenii
merită ceva mai , produse de calitate.

FORMA LEGALA DE ORGANIZARE:

Societate cu răspundere limitată(SRL) este considerată societatea comercială al cărui
capitaleste divizat în părti sociale conform actului de constituire şi ale cărui obligaţii sunt
garantate cu patrimoniul societaţii.
Elementele care au motivat alegerea anume acestei forme de organizare juridica sunt:
- permite însumarea resurselor financiare ale persoanelor partenere, sporind astfel şansele
de majorare a capitalului disponibil;
- necesitatea scazuta de publicare a darilor de seama privind activitatea financiara, astfel
concurenţii nu capătă informaţii despre activitatea întreprinderii;
- întreaga activitate este bazată pe cunoştinţele, abilităţile, angajaţilor, aceasta facând
majoră problema selectării corecte a condidaţilor pentru posturile manageriale;
- uşurintă în manipularea afacerilor neavând în mare măsură nevoie de acordul
acţionarilor în luarea unor decizii care necesită a fi solutionate rapid şi de importanta
minoră care nu ar afecta în mod direct afacerea;
- procedura de constituire, înregistrare e simpla şi comparativ ieftină şi rapidă.

MISIUNEA FIRMEI:
Misiunea afacerii este de a produce şi comercializa produse profitabile pe piaţa internă
şiexternă, în scopul permanentei îmbunataţiri a pecepţiei pe care clientii, angajatii şi
asociatii o v-or acumula despre calitatea activitaţii noastre.
Ne vom dezvolta în principal prin inovarea şi perfecţionarea de noi produse, servicii
lucrând pe bază de contracte, succesul depinde în cea maimare mâsură de felul în care v-
om satisface cerintele pieţei.
Noi suntem deplin constienţi că succesul este direct proporţional cu calitatea salariaţilor
noştrişi cu grija pe care o manifestăm faţă de aceştia. Pentru a-i depaşi pe concurenţii
noştri, este absolutnecesar să luptam permanent pentru pefecţionare.
Ob priv cresterea si /sau profitabilitatea
Profitabilitatea:cresterea profitului cu 7% pe an
Alte ob de manag sau personale
Atitudinea şi performanţa în muncă: se doreste de a se realiza o diminuare a
absentismuluicu 50% în urmatorii 3 ani
Stadiul de dezvoltare:
S.C. C&D.Tricot S.R.L. este o firma noua pe piata industriei textile. Activitatea acesteia
va incepe in toamna anului 2018. Societatea va inregistra activitatea pe 5 ani, urmand
prelungirea acestei durate in urma analizei unor indicatori in timpul desfasurarii
activitatii.
2.DENUMIRE

Numele firmei este “C&D.Tricot”, alegerea acestuia sugerează initialele, pe de o

parte, iar a doua parte a numelui sugereaza domeniul de activitate.

3.SEDIUL
Societatea a închiriat o parte din cladire clădire de 250 m², cladirea fiind ocupata doar la
parter.
Clădirea este complet utilată, spaţii amenajate pentru birouri, grupuri sanitare, lumină,
gaz, apă, telefon, fax, curte. Spaţiul are acces auto şi tir. Chiria este de 2743 lei/lună.
Sediul este situat pe strada Progresul nr 7, Sebeș, județul Alba.
 4.ACTIONARI

Actionarii firmei sunt: Aloman Dana si Ispas Carmen.

5.SALARIATI

Numarul total al salariatilor firmei este 100, astfel:

 Direct productivi 82
 TESA 18

6.PERSONALUL TESA

Personalul TESA este alcatuit din echipa de mecanici ce cuprinde 5 persoane;

echipa de paznici cu 5 persoane; asistentul directorului general; cate o persoana pentru
compartimentele de : contabilitate,salarizare, import-export si trei persoane la urmarirea
productiei.

7.DOMENIUL DE ACTIVITATE
 Conform clasificarii CAEN, domeniul principal de activitate il constituie
fabricarea de metraje prin tricotare, cod CAEN 1760. Ca activitati complementare firma
presteaza si operatiuni de confectii tricotaje precum si finisaje ale confectiilor, ca :
aplicarea de accesorii, calcare, ambalare.
Planul acţiunilor planificate până la începerea activităţii

Nr. Timp de Responsabil Cost

Activitatea realizare,luni orentativ,lei
1 Înfiinţarea firmei C&D.Tricot
- înregistrarea întreprinderii
1,5 250

- verificarea denumirii 39

- redactarea documentelor de
constituire pentru înregistrare 108

- eliberarea modelelor de
documente(p/u o foaie)
3

- ştampila Manager 290

general
- autorizaţia 800

- publicarea informaţiei în
Buletinul Oficial Înregistrării
de Stat 54

- depunerea capitalului 5400

statutar

2 Examinarea stării actuale a

secţiei
3 Aprecierea cheltuielilor pentru
arenda localului şi utilajului
1
4 Proiectarea secţiei de 1100
producere
5 Efectuarea lucrărior de 1 Muncitori 2500
reparaţie
6 Instalarea utilajului, verificarea 1,5 1200
funcţionării

7 Asigurarea cu personal 1,5 Managerul 800

8 Instruirea personalului 1 Resurse Umane 400

9 Incheirea contractelor cu 1 Manager 150

intermediarii Comercial
10 Inchierea contractelor cu 1 150
furnizorii

11 Începerea producerii pentru un 339603

ciclu de productie
Total 1,5 3366091

8.PRODUSE

Produsul principal al firmei a fost la inceput serviciul de lohn.Orientarea spre

acest produs era determinat de stadiul de inceput al firmei, de experienta si de nivelul
resurselor.Conducerea firmei urmareste dezvoltarea si in aceasta directie, urmarindu-se
ca in viitor firma sa realizeze propriile produse.
Materia prima este importata din Italia, Germania, Franta sau din tara.Produsul
finit este exportat clientilor externi, urmand ca apoi sa se indrepte catre consumatori.
 Produsele se adreseaza familiilor in general, persoanelor dinamice, sportive dar si
oamenilor de afaceri si sunt disponibile intro gama diversa de sortimente si culori special
concepute si realizate pentru a satisface cerintele tuturor clientilor indiferent de varsta.
De mare importanta este ambalarea, etichetarea, si prezentarea directa clientilor ;
mentinandu-se in acest caz conditiile calitative de standarde internationale si cu ambalaje
ecologice.
Portofoliul de produse, in continua schimbare si reactualizare este creat in
departamentele de cercetare-dezvoltare si sunt testate pe piete de dimensiuni mai mici
pentru o buna observare a reactiei consumatorilor finali inainte de a deveni comenzi
viitoare. In crearea acestor articole echipa de creatie urmareste o linie clasica pentru a
acoperi toate cerintele pietei si introducerea de elemente moderne pentru generatiile
tinere.

9. PARCUL DE MASINI SI PROCESUL TEHNOLOGIC

Firma isi incepe activitatea de productie cu patru sectii: tricotaje si confectii ;

calcatorie, destinata finisarii; spalare, vopsire si tratare a acestor produse.
In momentul de fata firma detine masini moderne, automatizate si beneficiaza de
consultanta straina in folosirea lor:
Sectia de tricotaje are in dotare:
 48 masini SHIMA SES FF22, finete12
 12 masini SHIMA SES FF22, finete5
 6 masini SHIMA SES FF22, finete 3
 2 masini PROTTI
 2 bobinatoare automatizate , toate importate din Italia.
Masinile sunt foarte usor programate cu articolele care se doresc a fi fabricate cu
ajutorul disketelor (suport floppy).
Firul receptionat este prima faza parafinat cu ajutorul celor doua masini de bobinat
iar apoi tricotat panouri.Aceste panouri sunt atent controlate si trimise in urmatoare
sectie – confectii, unde sunt imbinate cu ajutorul urmatoarelor masini : feston (3);
 keturi (58) de finete 16, 12, 10, 7, 3; OV (6); traveta (4); masini de cusut rectilinii si
se recontroleaza la manechini (3).
Partea de confectionat este urmata de la caz la caz, in functie de tipul articolului si
al compozitiei firului utilizat fie de spalare, vopsire, tratare cu balsam si alte solutii
speciale, fie calcate in cea de-a treia sectie.
Finisarea produselor are loc in calcatorie unde parcul de masini include: masini
Brother FGF, Brother 11 pentru atasarea etichetelor de marca, a marimii si a
compozitiei, etichete de pret (ce difera in functie de tara de destinatie), nasturi si alte
accesorii particulare.Produsele (pulovere, fuste, pantaloni, caciuli etc) sunt supuse
unui control final pentru a indeparta orice imperfectiune urmand a fi calcate la patru
prese KASS FG 43. In urma acestei operatii fiecare produs trebuie sa respecte in
functie de marime fisa tehnica a articolului ceruta de client; marja accepatata fiind de
0,5 cm. Sunt indepartate petele de ulei, scamele, firele straine si apoi sunt ambalate
atent in containere speciale .Clientul face un control selectiv al comenzilor iar daca
0,5% din comanda prezinta probleme intreaga comanda este respinsa urmand a fi fie
imputata fie transportata inapoi la firma si remediata.

10. CLIENTII

Compania isi desfasoara mai intens activitatea pe teritoriul Romaniei, in zonele

urbane relativ mari, cu o retea larga de magazine.
Politica de pret aplicata pe piata difera de la un produs la altul. Astfel pentru
produsele similare oferite de catre firmele concurente se aplica strategia pretului minim
fata de acestia.Pentru produsele particulare se recurge la o politica agresiva de pret pana
la aparitia pe piata de noi variante de articole.
Firma isi propune mentinerea imaginii pozitive create in decursul a zeci de ani de
activitate bazata pe o calitate de nivel superior si o gama cat mai variata si modernizata
an de an.Firma isi propune sa acopere segmentul de piata a marilor sai concurenti dar si
eventualele segmente din piata inca nefructificate din zona UE.

11. CONCURENTA
 Stiut fiind faptul ca tara noastra se afla intr-o regiune europeana foarte cautata
pentru forta de munca foarte ieftina si ca acest domeniual textilelor necesita forta de
munca extinsa – firma are foarte multi concurenti in tara dar mai ales peste hotare.
In Romania nu mai putin de 29 de firme cu care lucreaza in sistem lohn:
- spalatorii : Martelli Europe Buzau, Grandsert Timisoara
- tricotaje, confectii si finisare : Eurotricot Brasov; Gnoato, Maglia, GMC din Sibiu;
Kandisky Oradea;Tre-Ro, Tricotex, Paola din Bucuresti; Linia 41 Bihor; Maglia
Cluj; Anton Industries Arad; Alpinigi Pitesti; Maglificio 2002 Ramnicu Sarat.
Riscul de a pierde principalii clieti este din acest motiv foarte ridicat .Astfel avem ca
obiectiv principal mentinerea la cele mai inalte standarde calitative a produselor
executate, respectarea termenelor de livrare impuse de client si o continua modernizare a
parcului de masini.

12. PERSPECTIVE

Un prim proiect al conducerii este schimbarea spatiului actual prin constructia

unui sediu propriu, o continua modernizare a parcului de masini, si realizarea exportului
cu mijloace proprii de transport.
Pe viitor firma isi propune mentinerea la cele mai inalte standarde calitative in
vederea cresterii profitului si a realizarii unei imagini pozitive.Se doreste realizarea de
produse proprii prin lansarea de articole create in interiorul firmei, infiintarea unui
department de marketing si o rupere de sistemul lohn, prin actionare pe piata ca unic
producator si distribuitor a propriilor produse.

13. PLANUL DE MARKETING

Întreprinderea va activa în cadrul şi sub influienţa mediului din care face parte.
Deoarece el apare ca o sumă de ,,opurtunităţi şi obstacole”, rezultă că performanţele
firmei vor depinde, pe de o parte, de măsura cunoaşterii fizionomiei şi mecanismului său
de funcţionare, iar pe de altă parte, de capacitatea şi perceperea sa de a fructifica
opurtunităţile şi de a se adapta continuu funcţionării sale.
 Caracteristica esenţială a mediului de marketing al întreprinderii constă în
caracterul său deosebit de dinamic, de aceea, evaluarea cat mai corectă a evoluţiei lui
determină întreaga activitate de marketing şi performanţele firmei.
Studiul de piaţa cuprinde totalitatea activităţilor sistematice concepute şi desfaşurate
pentru culegerea, înregistrsrea, prelucrarea, analiza şi interpretarea informaţiilor
referitoare la fenomenele şi procesele pieţei în scopul formularii concluziilor necesare
procesului managerial. Aceasta sugerează nivelul cererii şi a ofertei care in Sibiu pe piaţa
de comerţ actuală este la un vivel ridicat, nivelul preţurilor la fel este foarte mare.
Piaţa reprezintă o structură internă deosebit de complexă. Ea este formată dintr-o
mare diversitate de consumatori, cu obiceiuri, gusturi, nevoi. Deaceia apare necesitatea
de segmentare a pieţei, cu scopul de a ne adapta mai bine politica de marketing.
Segmentarea pieţei – procesul de divizare a pieţei în anumite părţi (segmente,
subgrupe), cu nevoi şi preferinţe sociale, care diferă prin caracteristica cererii la marfă,
precum şi prin reacţia la complexul de acţiuni de marketing. La baza segmentării se află
necesitatea evidenţei depline a cerinţelor diverşilor consumatori.
Piaţa întreprinderii se referă la spaţiul unde ea este prezentă cu produsele sale, cu
prestigiul şi influienţa sa. Ea se defineşte prin gradul de pătrundere a produselor care intră
în profilul de activitate în consum al firmei şi se măsoară prin cifra de afaceri efectiva sau
potenţială.
Fiecare întreprindere are un rol special în formarea pieţei globale, atât în calitate de
vânzător al unor produse cât şi în calitate de cumpărător. În baza activităţii sale,
întreprinderea selectează modalităţile de sporire a eficacităţii sale, şi de realizare a
producţiei prin determinarea locului pe care îl va ocupa în cadrul pieţei naţionale şi
internaţionale.
Întreaga activitate de marketing este strâns legată de economia de piaţă şi de
mecanismul funcţionării pieţei. Activitatea de marketing pe piaţă începe cu studierea
conţinutului acesteia, verificându-se oportunitatea şi eficienţa tuturor activităţilor legate
de obiectul tranzacţiei vânzare – cumpărare.
Strategii de marketing
Pentru atingerea unui nivel competitiv vom elabora strategii care ne vor spori
vânzările, acestea vor fi :
- strategia penetrării pieţei, implimentată prin mărirea eforturilor de vânzare şi
reclamă,
- strategia dezvoltării pieţei, o vom obţine prin introducerea produselor existente pe
noi pieţe,
- strategia dezvoltării produsului, determinată prin suplimentarea produselor de pe
pieţele existente, aceste produse vor constitui modificări existente sau inovaţii, în
dependenţă de evoluţia preferinţelor clienţilor.
În scopul maximizării impactului produselor asupra consumatorului vom elabora
şi implementa strategii de produs acestea vor fi determinate de:
- caracteristica produsului oferit, aspectul exterior, calitate, design,
- ambalarea şi eticheta, care va fi bine gandită având ca scop atragerea cumpărătorilor,
- gama variată de produse, punând un mare accent pe inovaţie.
Politici de marketing
Politica de preţ
Stabilirea preţului depinde de : factorii interni care sunt – costul, marja de profit
stabilită şi factorii externi - cererea, concurenţa, preţul pe care clienţii sunt dispuşi să-l
plătească.
Preţul se va stabili prin negocierea dintre producător şi clienţi, acestea fiind
persoane juridice. Indiferent de gradul de unicitate al produsului, preţul său trebuie să fie
acceptabil pentru clienţii potenţiali ai firmei.
Scopul esenţial în stabilirea preţurilor îl constituie descoperirea acelei combinaţii de
costuri privind preţul de vânzare şi volumul vânzărilor care va acoperi costurile variabile
ale realizării unui produs şi va contribui la acoperirea costurilor fixe şi la obţinerea unui
profit.
Tehnica de determinare a preţurilor va fi cea de determinare a preţului de vânzare
prin adăugarea unei cote marginale fixe la costuri (adaos). Folosind această metodă,
întreprinderea va stabili un preţ format din costul materialelor directe, a muncii directe,
cheltuielile de fabricaţie, costurile administrative şi de vânzare, plus o marjă de profit
dorită, ţinând cont şi de preţurile existente pe piaţă.
Politicile de preţ duse de către întreprindere vor fi: politica preţului orientat către
concurenţi şi a preţului orientat după cerere.
Politica de produs
În cadrul mixului de marketing produsul ocupa locul central, deoarece el este cel
ce satisface direct cerinţele de consum şi prin vănzarea lui se realizează legătura cu piaţa
şi eficienţa economică a firmelor.
Scopul esenţial al politicii de produs îl constituie crearea de bunuri care să corespundă
cerinţelor, preferinţelor consumatorilor şi să asigure un profit pe toată duratade viaţă a
lor. Realizarea acestui obiectiv presupune abordarea produsului din perspectiva de
marketing.
Componentele principale ce definesc un produs în viziunea marketingului sunt:
componentele corporale, acorporale, comunicaţiile privind produsul, imaginea
produsului.
Politica promoţională
Obiectivele stabilite de firmă privind politica de promovare:
- stabilirea unei imagini a firmei,
- creşterea vânzărilor,
- informarea clienţilor asupra produselor şi îmbunătăţirilor aduse lor.
Politica promoţională are scopul de a urmări nu numai vânzarea mărfurilor, dar
să-l convingă şi să-l îndrumeze pe consumator spre satisfacerea nevoilor sale raţionale.
Această politică trebuie să stimuleze, să dezvolte şi să orienteze nevoile consumatorilor.
cu caracter exclusiv ,Publicitatea este un mijloc de comunicare în masă
Partea de bază a .care îmbină procesul de informare cu cel de convingere ,comercial
.publicităţii este reclama ce este un mijloc de stimulare în politica promoţională

14. CONTROLUL FINANCIAR

Situaţia fluxului de numerar (lei)

Nr crt Anul 1 Anul 2 Anul 3

1 Soldul mijloacelor baneşti la

începutul perioadei - 1678030 3823356

Încasări
2 Vanzarea produselor 4996040 9152880 10340880
3 Oferirea spaţiilor publicitare - -

4 Alte încasări 150000 - -

5 Total încasări - - -
6 Plăţi
7 Furnizorilor 3153688 5246991 8243688
8 Salarii şi contribuţii sociale 67572 75000 106200

9 Plata chiriei 32916 32916 32916

10 Arenda utilajului 42996 42996 42996
11 Impozit pe venit 157631 1485263 1499436
12 Credit rambursat 10000 20000 20000
13 Dobânda bancară 3207 4388 1688
14 Datorii financiare pe termen 100000
scurt
 15 Alte plăţi - - -
16 Total plăţi 3468010 7007554 9946924
17 Soldul mijloacelor la sfarşitul 1678030 3823356 4217312
perioadei

Bilanţul contabil

Anul Anul Anul

2018 2019 2020
ACTIV Mijloacele de care dispune întreprinderea sau de care are nevoie
pentru a-şi desfăşura activitatea
Active nemateriale pe termen - - -
lung

Active materiale pe termen lung - - -

Active financiare pe termen lung - - -

Alte active pe termen lung - - -

ACTIVE CURENTE - - -
Stocuri de mărfuri şi materiale 163332 536268 520450
Creanţe pe termen lung 914198 631987 3573600
Investiţii pe terman scurt - - -
Mijloace băneşti 1678030 3823356 4217312
Total - ACTIV 2755560 4991611 8311362

PASIV Totalitatea surselor utilizate la formarea activelor

CAPITALUL PROPRIU
Capital statutar şisuplimentar 5400 5400 5400
Rezerve - 793243 2278506
Profit narepartizat 893243 1485263 1499436
Capital secundar - - -
DATORII PE TERMEN
LUNG
Datorii financiare pe termen lung 40000 20000 -
Datorii pe termen lung calculate - - -
DATORII PE TERMEN 100000 - -
SCURT
Datorii financiare pe terman scurt - - -
Datorii comerciale pe terman 1559286 2425600 4263414
scurt
Datorii pe termen scurt calculate 157631 262105 264606
TOTAL - PASIV 2755560 4991611 8311362

Cheltuieli indirecte de producţie calculate pe produs

Nr Tipul cheltuielilor Notarea Suma, lei

convenţională
1 Cheltuieli salariale pentru muncitorii Cs.a. 4200
auxiliari
2 Cheltuieli salariale pentru alte Cs.a.c 6400
categorii de salariaţi
3 Cheltuieli salariale personal Cs.p.a 9000
administrativ
4 Cheltuieli privind arenda utilajului Aut. 3500
5 Cheltuieli pentru energia electrică Ce+E 5200
6 Alte cheltuieli indirecte de producţie CM 3000
Total cheltuieli indirecte de producţie CI 31300
Calculul preţului unităţii de produs

Nr. Articolul de calculaţie Notarea Valoarea, lei

convenţională
1 Cheltuieli materiale totale CMT 90
2 Cheltuieli directe pentru remumerarea Cs.d 20
muncii
3 Defalcări din fondul de salarizare şi D 3
cel suplimentar
4 Cheltuieli directe pentru unitatea de Cv 100
produs
5 Cheltuieli indirecte pentru unitatea de CI 10
produs
6 Cost de producţie Cp 110
7 Cheltuieli comerciale(3%) Cc 5
8 Cheltuieli generale şi Cga 35
administrative(32%)
9 Alte cheltuieli operaţionale(10%) Cop 1
10 Cheltuieli ale perioadei de Cpg 40
gestiune(7+8+9)
11 Cheltuieli de consum(6+10) Cconsum 150
12 Beneficiu b 30
13 Preţ de livrare fără TVA p 175
14 TVA 34
15 Preţ de livrare inclusiv TVA 200
Total: 1003

15. PROCESUL TEORETIC AL REALIZARII TESATURILOR

16. CONFECŢII DIN ŢESĂTURI ŞI TRICOTURI
 Producţia de confecţii din ţesături şi tricoturi s-a dezvoltat, pe plan mondial si la
noi în ţară, într-un ritm mult mai mare decât celelalte categorii de produse textile,
deoarece au gradul cel mai ridicat de prelucrare şi există o cerere susţinută pe piaţa
internă şi externă.

Cerinţele de calitate ale confecţiilor

Principalele cerinţe de calitate ale oricăror confecţii textile se pot împărţi în trei
mari grupe:
 estetice şi de prezentare;
 durabilitate;
 fiziologice şi de confort.
1. Caracteristicile estetice şi de prezentare ale confecţiilor sunt hotărâtoare în
decizia de cumpărare; ele se modifică rapid în timp şi terbuie să fie adaptate sezonului şi
grupelor de vârstă, sex şi destinaţiei de utilizare.
Adaptarea confecţiilor la linia modei reprezintă o condiţie hotărâtoare pentru
satisfacerea preferinţelor foarte diverse ale cumpărătorilor. De aceea, la realizarea
confecţiilor în serie mare trebuie să se aleagă din madă ceea ce corespunde nevoilor,
obiceiurilor şi exigenţelor actuale din punct de vedere estetic, al confortului şi
purtabilităţii.
Există tendinţa de realizare a confecţiilor de la serii relativ mari, specifice
produselor de calitate medie, spre confecţii în serii mici, la produsele de lux. Aceasta
corespunde exigenţelor care sunt diferenţiate după preferinţe, dar şi după venituri.
2. Caracteristicile fiziologice şi de confort. Rolul îmbrăcămintei din punct de vedere
fiziologic şi al confortului este de a păstra căldura corpului, de a permite trecerea
transpiraţiei şi a aerului în scopul creării condiţiilor optime de desfăşurare a activităţilor
fizice şi intelectuale, în funcţie de condiţiile mediului ambiant.
Există o strânsă corelaţie între factorii care determină fiziologia îmbrăcămintei:
corpul uman, climatul înconjurător, activitatea desfăşurată şi îmbrăcăminte.
Pentru menţinerea constantă a temperaturii corpului, în orice condiţii climaterice şi
de activitate desfăşurată, îmbrăcămintea trebuie să îndeplinească trei caracteristici
esenţiale:
 - capacitatea de izolare (It)
- capacitatea de transport a umidităţii corpului (Tu)
- capacitatea de aerisire permanentă a corpului (Ac).
Realizarea unor confecţii optime din punct de vedere fiziologic presupune un
echilibru perfect între cele trei caracteristici.

Obţinerea confecţiilor
Materialele folosite pentru obţinerea confecţiilor sunt:
- materii prime de bază: ţesături, tricoturi ( care tind să fie utilizate din ce în ce mai
mult, datorită avantajelor calitative şi economice pe care le prezintă), precum şi imitaţiile
de blănuri;
- materiale auxiliare: căptuşeli, întărituri, garnituri, furnituri, accesorii. Căptuşelile
au un rol funcţional deosebit în asigurarea gradului de confort al confecţiilor. Sunt
realizate din ţesături obţinute din fibre chimice, celulozice (care au o bună
higroscopicitate) sau uneori sintetice, care le conferă o rezistenţă superioară la frecare.
Întăriturile se obţin din ţesături apretate din bumbac, cânepă sau fibre sintetice sau din
materiale neţesute. Cele mai utilizate sunt vatirul, canafasul, rosarul pentru întărirea
diferitelor părţi ale confecţiilor care trebuie să aibă o anumită formă stabilă în timp.
Alegerea materialelor se face în funcţie de destinaţie, culoare, structură, modă, sex
şi vârstă.

Principalele operaţii de obţinere a confecţiilor

Principalele operaţii de obţinere a confecţiilor de serie sunt:
- crearea şi omologarea modelelor;
- elaborarea şabloanelor;
- formarea şpanului;
- croirea;
- confecţionarea;
- finisarea.
Crearea modelelor se face în funcţie de cerinţele pieţei, pe linia modei, de
posibilităţile de reproducere în serie, de proprietăţile materialelor.
 Şabloanele sunt copii ale tiparelor, elaborate pe baza măsurătorilor antropometrice.
Formarea şpanului constă în aşezarea foilor de ţesături sau tricoturi pe o masă
specială, în straturi succesive, în vederea croirii simultane a detaliilor pentru mai multe
produse.
Şablonarea constă în încadrarea contururilor şabloanelor pe şpan şiînsemnarea
acestora în vederea realizării operaţiei următoare.
Croirea sau ştanţarea constă în decuparea simultană a pieselor (detaliilor) din
materiale textile, operaţie care trebuie să asigure exactitatea dimensiunilor şi formelor
acestor subansamble.
Confecţionarea se realiează cu ajutorul maşinilor clasice de cusut universal sau
speciale sau cu maşinile noi care permit asamblarea prin lipire (termocolare) sau sudură
(electrică) a pieselor realizate din fibre sintetice.

Finisarea constă în aplicarea garniturilor, furniturilor, călcarea etc. Cuprinde un

ansamblu de operaţii finale, în scopul îmbunătăţirii proprietăţilor estetice sau modificării
unor proprietăţi ale ţesăturilor. Operaţiile de finisare se aplică diferenţiat, în funcţie de
natura şi felul firelor din care sunt obţinute, destinaţia şi structura ţesăturilor. Operaţiile
de finisare cuprind: operaţii de finisare fundamentale (albirea,mercerizarea, vopsirea şi
imprimarea), finisarea finală (apretura) şi operaţii
mecanice moderne.
Albirea. Are drept scop distrugerea pigmenţilor naturali din fibre şi a resurselor
de impurităţi prin folosirea unor substanţe oxidante sau reducătoare. Înaintea efectuării
albirii au loc operaţii preliminare albirii şi anume: pârlirea, descleierea, fierberea şi
spălarea. Albirea propriu-zisă se face prin folosirea, în general, de compuşi ai clorului
(hipocloritul de sodiu, de calciu, cloritul de sodiu) sau peroxizi (apa, oxigenată, peroxidul
de sodiu etc.). Agentul activ de albire este oxigenul în stare atomică, ce acţionează asupra
pigmenţilor din fibre. Albirea ţesăturilor este influenţată de concentraţia soluţiei,
temperatură,pH, raportul de flotă, durata de albire, prezenţa bioxidului de carbon,
calitatea
operaţiilor preliminare, a catalizatorilor şi a luminii etc. Prin albirea obişnuită se
realizează distrugerea şi eliminarea pigmenţilor naturali numai în proporţie de 85-86%,
un tratament mai intensificat ar degrada fibrele. De aceea, albul obţinut prin albire se
corectează prin azurare şi prin albire optică.
Azurarea constă în tratarea materialului textil cu un colorant albastru care, cu
galbenul produsului textil, devine cenuşiu deschis, nedecelabil de ochi, conferind un alb
plăcut.
Albirea optică constă în tratarea cu substanţe fluorescente care reţin radiaţiile
ultraviolete (cu lungimi de undă de 300-400 nm) şi le transformă în radiaţii vizibile,
albastre, cu lungimea de undă de 400-530 nm. Aceste radiaţii albastre se adiţionează cu
cele galbene şi produc impresia de lumină albă. Defecte de albire: pete de clor, pete de
rugină, pete galbene datorită albirii incomplete,
albire excesivă (scade rezistenţa) ş.a.
Dintre cele mai moderne procedee de albire aplicate în practică este procedeul de albire-
vopsire cu folosirea coloranţilor direcţi şi de cadă. Prezintă următoarele efecte
economice: reducerea timpului de tratare la jumătate, economie de abur, energie,
substanţe chimice şi auxiliare, creşterea producţiei şi
productivităţii muncii, iar apele reziduale sunt în cantitate mai mică şi mai puţin
impurificate.
Mercerizarea. Este operaţia de tratare la rece, sub tensiune mecanică, timp de 2-3
minute cu o soluţie de hidroxid de sodiu 26%. Prin mercerizare, celuloza devine
alcaliceluloză nestabilă, care, prin spălare cu apă (operaţie ce urmează după mercenizare),
se transformă în hidrat de celuloză sau celuloză regenerată. În urma mercenizării se
conferă ţesăturii un luciu mătăsos stabil şi o mai
mare afinitate pentru coloranţi. Prin mercenizare mai rezultă o serie de consecinţe
secundare şi anume: creşterea rezistenţei la tracţiune cu 10-20%, reducerea alungirii la
rupere şi a durabilităţii, creşterea higroscopicităţii şi a absorbţiei faţă de lichide.
Tehnologiile noi de mercenizare se referă la mercenizarea fierbinte, mercenizarea cu
vacuum, mercenizare uscată, mercenizare cu amoniac lichid şi altele.
Vopsirea. Se bazează pe procesul de sorbţie a coloranţilor de către fibră. Aceste
proces al vopsirii arată că între colorant şi fibre există forţe de atracţie şi se stabilesc
legături intermoleculare de hidrogen, forţe Van des Waals. Vopsirea se realizează cu
diverse clase de coloranţi: direcţi, de cadă, de
sulf, bazici ş.a., după procedee corespunzătoare, pe baza parametrilor: temperature
iniţială şi finală, concentraţia de colorant, timpul de albire, adaus de substanţe auxiliare
etc. Un aport deosebit la îmbunătăţirea calităţii ţesăturilor vopsite îl au agenţii auxiliari
noi care conferă proprietăţi superioare de rezistenţă şi înlătură efectele ecologice şi
toxicologice nefavorabile. Aceşti agenţi auxiliari sunt: de egalizare, acceleratori de
vopsire, agenţi de antimigrare, agenţi de udare, agenţi de
îmbunătăţire a rezistenţelor etc.
Imprimarea. Este o vopsire locală, prin care sunt transpuse pe suprafaţa ţesăturii
desene în diferite culori, realizată cu ajutorul pastei de imprimat. Pasta de imprimat este
constituită dintr-o soluţie de coloranţi cu adaos de pastă de agglutinant (substanţe de
îngroşare ca: amidon, dextrină, clei, albumină ş.a.). Imprimarea textilă poate fi realizată
prin trei procedee:
- imprimarea directă se realizează cu cilindrii gravaţi sau cu şabloane şi este cea
mai utilizată;
- imprimarea prin rezervare constă în acoperirea locală a ţesăturii cu o pastă de
protecţie ce conţine substanţe care împiedică pătrunderea şi fixarea coloranţilor cu care
ţesătura este vopsită ulterior. Ca pastă de protecţie se foloseşte ceara topită.
- Imprimarea prin corodare constă în aplicarea în contul desenelor a unei paste
care distruge culoarea existentă. Se utilizează Rongalitul (substanţă reducătoare şi
decolorantă).
Finisarea finală cuprinde totalitatea operaţiilor de finisare finală prin care se
redau materialului calităţile pierdute în operaţiile anterioare (albire, vopsire, imprimare)
sau se conferă noi însuşiri. De aceea, unele operaţii de finisare finală sunt tratamente noi,
moderne.
Apretarea. În condiţiile actuale, constituie un tratament modern în scopul
îmbunătăţirii proprietăţilor estetice, confortului, măririi durabilităţii, a întreţinerii uşoare
etc. Aplicarea apreturilor chimice se realizează, în general, prin simpla adiţie a produselor
în dispersie, emulsie sau suspensie. În vederea obţinerii unor
Efecte permanente, apreturile au evoluat spre modificarea fibrelor sau spre
utilizarea prepolimerilor reticulari care formează o peliculă macromoleculară în jurul
acestor fibre. Dintre polimerii utilizaţi: poliacrilaţi, poliolefine, polisiloxani şi poliuretani.
 Mărimea confecţiilor
Confecţiile se realizează după mărimi, iar acestea se stabilesc periodic pe baza
măsurătorilor antropometrice în funcţie de grosimea şi înălţimea grupurilor de oameni
împărţiţi pe sex şi vârstă. Lungimea confecţiilor se stabileşte în funcţie de talie, produs şi
modă. Întrucât corpurile cu acceaşi grosime a bustului prezintă circumferinţe variate la
nivelul centurii, şoldurilor, umerilor, se iau şi acestea în calcul.
În ţara noastră se produc confecţii pentru toate categoriile de conformaţii, grupate şi
notate cu A, B, C şi D.

GRUPA CONFIGURAŢIA
A ZVELTĂ
B PROPORŢIONALĂ (NORMALĂ)
C CORPOLENT-PROPORŢIONALĂ
D CORPOLENT-NEPROPORŢIONALĂ

Confecţiile pentru adulţi se produc în trei talii pentru bărbaţi şi în două talii pentru
femei, în grosimile 42-60 (din doi în doi), iar pentru adolescenţi în grosimile 41-47 (din
doi în doi). Confecţiile pentru copii se împart în patru grupe de vârstă.
Confecţiile din tricoturi, numite şi tricotaje, se produc numai după grosimi. Pentru
adulţi, între 42-56, iar pentru între 26-40.

Defectele confecţiilor

Principalele defecte ale confecţiilor provin de la materiile prime, auxiliare şi de la

procesul tehnologic de obţinere.
Defectele datorate procesului de obţinere provin de la croire, prin deformarea pieselor, a
dimensiunilor, de le confecţionare, devierea cusăturilor, montarea greşită a unor piese,
nesimetria aşezării pieselor, diferenţe ale dimensiunilor faţă de model etc.
Defectele de aspect ale ţesăturilor au o importanţă deosebită, deoarece ele
afectează cerinţele estetice.În funcţie de natura şi dimensiunile defectelor şi având în
vedere condiţiile tehnologice de obţinere a ţesăturilor şi de prelucrarea lor în confecţii,
defectele de aspect se grupează în trei clase:
- clasa A, defecte tolerabile care nu prejudiciază confecţia finită;
- clasa B, defecte care, în anumite limite de dimensiuni şi număr, implică
scăzăminte;
- clasa C, defecte inadmisibile.

În clasa A se cuprind defecte: nopeuri, flameuri, cârcei, fibre străine, striaţii uşoare,
aspect neliniştit al culorii, fire îngroşate, biezare, urme de ace etc.
În clasa B se cuprind defecte ca: fir gros vizibil, fir lipsă, pată, dungi sau blende de la
vopsire, abateri de la dimensiunea laturii caroului, îngustare a lăţimii, fire uleiate ş.a. În
funcţie de mărimea lor, aceste defecte se clasifică:
- de tipul 1, care au dimensiuni reduse şi nu afectează aspectul comercial
al ţesăturii, sunt tolerabile şi nu se marchează;
- de tipul 2, defecte care, fie prin dimensiune, sau fie prin frecvenţa mai mare de un
defect la 3 cm, nu sunt tolerabile, ele necesitând un scăzământ.
În clasa C intră defecte care, prezente pe ţesătură, afectează calitatea confecţiei şi conduc
la cuponare. În clasa C se cuprind: fir tensionat, striaţii în urzeală, zone lucioase, zone
împâslite, zebrare, desime neuniformă, flor lipsă, diferenţă de nuanţă a lizierei etc.
Prezentarea principalelor defecte ale ţesăturilor şi cauzele apariţiei lor sunt prezentate în
urmatorul tabel.

Nr.crt. Denumirea defectului Caracterizare si cauzele aparitiei

0. Fire îngroşate, Influenţează mult calitatea ţesăturilor de

flameuri mătase. Provin din filaturi.
1. Nopeuri Se prezintă ca mici aglomerări de fibre
scurte şi se datorează conţinutului mare
de bumbac mort şi impurităţi, precum şi a
curăţirii incomplete la cardare

2. Blende de fire Benzi de culoare, nuanţă sau calitate

diferită în ţesătură.

3. Cuiburi Ruperea firelor de urzeală şi agăţarea lor

de cele vecine.

4. Defecte de culoare în Nerespectarea ordinii de aşezare a firelor

urzeală de urzeală din raportul de culoare al
desenului în operaţiile de urzire.

5. Fire lipsă în urzeală Ruperea firului în timpul ţeserii şi

sau în bătătură reînnodarea lui. Afectează mult rezistenţa
ţesăturii.

6. Margini defecte Se prezintă ca urmare a năvădirii

necorespunzătoare a marginii ţesăturii.

7. Liziera defecta Este specific ţesăturilor obţinute pe

maşina de ţesut STB şi constă în
neasigurarea dimensiunii lizierii de 17
mm, ca urmare a capetelor firelor tăiate
ce apar deasupra ţesăturii.

8. Pete nelavabile din finisaj Pete de rugină, de vopsea şi de

manipulare.
9. Pete de calandru Datorită impurităţilor prinse pe valţuri.

10. Dungi de albire Ţesătura intră cutată în instalaţia de albit,

este prea tensionată şi se contractă în
timpul uscării.

11. Dungi de la vopsire Aspect determinat de nerespectarea

procesului de vopsire (afinitate şi viteză
mare de epuizare a coloranţilor de cadă,
cutarea ţesăturilor vopsite la uscare pe
cilindru, ţesături cu fire de torsiuni
diferite).

12. Vopsire neuniforma Aspect neuniform al culorii, determinat

de folosirea apei dure, tensionări diferite,
acidulare necorespunzătoare, stoarcerii şi
uscării neuniforme, precum şi a
termofixării neuniforme.

13. Imprimare neuniforma Aspect neuniform al imprimării, cauzat

de diferenţa de presiune la capetele
cilindrului de imprimat, urme de scame şi
fire în sistemul de imprimare, montarea
greşită a culorilor, valţuri de imprimare
şlefuiţi necorespunzător şi de lipsa de
atenţie la strecurarea pastei de imprimare.

14. Margini oxidate Defect datorat nerespectării parametrilor

de lucru ca:
temperatură, raport de flotă şi
 concentraţii.

15. Biezarea Neperpendicularitatea firelor de bătătură

cu cele de urzeală, determinată de
prinderea incorectă în rama de egalizat,
coaserea greşită a capetelor ţesăturii şi
nerespectarea proceselor tehnologice de
finisare.

16. Raport de imprimare deplasat Pasta de imprimare nu umple complet

locul rezervat şi se remarcă suprapunere
de culori, aceasta din cauza dereglării
raportului între valţurile de imprimat.

17. Margini neimprimate Margini slab imprimate ca urmare a

nerespectării procesului tehnologic de
imprimare

18. Sangerari de colorat Cedarea colorantului, ca urmare a

folosirii unor coloranţi care nu rezistă la
tratamente ulterioare.

19. Lipsa fluor Porţiuni unde nu se observă fluorul, ca

urmare a nelegării firului în canal.

20. Scamosare neuniforma Stratul pufos este neuniform, ca urmare a

tensionării
neuniforme a ţesăturii la scămoşare.

21. Flotari de fire Firele de urzeală leagă peste un număr

 mare de fire de bătătură ca urmare a
funcţionării incorecte a iţelor.

22. Fie uleiate Fire impure datorită însemnării cu cretă

uleioasă sau a murdăririi în timpul
prelucrării şi depozitării. Influenţează
mult calitatea ţesăturilor albite şi a celor
de mătase şi tip mătase.

Clasificarea şi caracterizarea sortimentului de confecţii textile

Confecţiile textile fac parte din grupa mărfurilor de primă necesitate datorită rolului
şi funcţiilor pe care le au de reglare a temperaturii corpului omenesc, de exercitare a unei
influenţe asupre activităţii fizice şi intelectuale, precum şi asupra psihologiei individuale
şi colective.
Confecţiile textile au un grad de prelucrare ridicat, de aceea şi ritmul de creştere al
producţiei şi desfacerilor este mai mare decât la alte categorii de produse textile.
Confecţiile textile fac parte din categoria mărfurilor semidurabile, la care uzura
morală, cauzată de acţiunea factorului „modă”, este mult mai puternică decât a factorilor
de naturăfizico-mecanică sau chimică.
→După natura materiilor prime, confecţiile pot fi:
-din ţesături, care la rândul lor se împart în cele patru grupe: de bumbac şi
tip bumbac, de lână şi tip lână, de mătase şi tip mătase, de in şi tip in;
-din tricoturi de bumbac şi tip bumbac, de lână şi tip lână, de mătase şi tip
mătase;
-din blănuri şi imitaţii de blănuri;
-din materiale neţesute, caşerate.
→După frecvenţa cererii şi utilizării sunt confecţii:
-de strictă sezonalitate: primăvară-toamnă, toamnă-iarnă;
-pentru toate anotimpurile, cu desfacere în tot timpul anului.
 →După destinaţia şi împrejurările în care au fost purtate, confecţiile textile sunt
pentru:
-sport;
-vacanţă şi timp liber;
-agrement;
-ocazie;
-de lucru pentru diferite activităţi;
-pentru interior şi uz casnic.
→După vârstă şi sex, confecţiile textile sunt pentru:
-nou-născuţi;
-preşcolari;
-adolescente şi adolescenţi;
-adulţi (femei şi bărbaţi).
În cadrul fiecărei grupe de confecţii se deosebesc subgrupele de produse în funcţie
de poziţia şi rolul lor: -sortimente principale şi complementare;
-articole de îmbrăcăminte interioară şi articole de îmbrăcăminte
exterioară.
Confecţiile pentru copii se realizează din ţesături sau tricoturi din fibre cu
higroscopicitate bună (bumbac, celofibră) mai ales pentru lenjeria de corp, iar pentru
îmbrăcămintea exterioară şi din celelalte categorii de fibre naturale şi chimice.
Confecţiile pentru preşcolari şi şcolari trebuie să fie uşoare, comode, să permită
lejeritatea în mişcări, să ţină seamă de modificările mai rapide ce pot avea loc în
conformaţia corpului.
Confecţiile pentru adolescente şi femei se caracterizează printr-o mare diversitate
de forme, modele, poziţii coloristice, desene imprimate sau contextură, datorită exigenţei
mai mari şi a preferinţelor diversificate a acestei categorii de populaţie.
Confecţiile pentru adolescenţi şi bărbaţi se realizează din toate categoriile de fibre
naturale şi chimice, cu excepţia mătăsii.

Ambalarea, marcarea, depozitarea şi transportul confecţiilor textile

Ambalarea confecţiilor textile se face în funcţie de destinaţie, mărime, clasă de calitate şi
preţul de vânzare cu amănuntul.
Ambalarea articolelor mai mari se poate realiza în ambalaje colective, de transport,
în cutii de carton sau lăzi, în care se aşează câte 5 bucăţi sau multiplul lui 5, în vederea
facilitării operaţiilor de transport şi a recepţiei cantitative şi calitative (extragera probelor)
a loturilor de confecţii.
Ambalajul individual este, de regulă, şi cel de prezentare al confecţiilor în
magazine; de aceea, se realizează din materiale plastice (pungi din polietilenă
transparentă, sau cutii de carton cu ferestre din polietilenă, mai ales pentru confecţiile
scumpe (blănuri, paltoane, pardesie etc).
Marcarea se face prin înscrierea pe eticheta fixată pe ambalajul de transport, pe cel
de prezentare sau chiar pe produs, a unor specificaţii pentru cumpărător: marca de
fabrică, denumirea fabricii, mărimea confecţiei, simbolul ţesăturii sau tricotului,
compoziţia fibroasă, simbolul întreţinerii ( acesta este prins de confecţie într-un loc mai
puţin vizibil, din materialul textil) şi preţul. Marcarea mai cuprinde şi specificaţia pentru
evidenţa contabilă şi identificare: codul (numărul) articolului şi codul de bare, numărul
sau codul controlului de calitate (CTC), numărul standardului, data fabricaţiei.
Depozitarea confecţiilor se face în încăperi ferite de razele solare, aerisite, a căror
parametrii atmosferici (temperatură şi umiditae relativă a aerului) se dirijează în funcţie
de natura fibrelor componente.
Aşezarea confecţiilor ambalate colectiv se face pe rafturi, palete, grătare, la distanţa
de 15 cm de podea sau de sursele de căldură, iar cele ambalate individual, pe umeraşe, pe
suporţi speciali menajaţi etc.
Transportul se face cu mijloace acoperite, pentru a le proteja de acţiunea factorilor
atmosferici.

Verificarea calităţii confecţiilor textile

În aprecierea calităţii ţesăturilor se utilizează un sistem de indicatori, iar nivelul valorilor
lor, pentru fiecare tip de ţesătură, este prevăzut în norme interne sau standarde de stat.
Controlul calităţii se realizează prin determinarea efectivă a acestor indicatori de calitate,
pe baza unor probe prelevate din loturi, în condiţii date.
Sistemul de indicatori cuprinde: indicatori estetici şi de prezentare, indicatori fizico-
mecanici, indicatori igieno-sanitari şi de confort şi parametrii ecologici.

Principalii indicatori estetici şi de prezentare sunt:

Aspectul este dat de culoare, desen, contextură, fineţea firelor, defecte, luciu.
Defectele pot influenţa negativ calitatea şi, din această cauză, este limitat gradul de
admisibilitate, în funcţie de tipul ţesăturii.
Draparea (mularea). Este proprietatea de a forma cute dorite şi dungi.
Caracterul acestor cute şi stabilitatea lor în timp depind de proprietăţile fibrelor, de
legătură, proprietăţile mecanice, gradul de torsionare al firelor etc. Ţesăturile fine
formează cute mici.
Gradul de alb. Este specific ţesăturilor albite şi nevopsite. El trebuie să aibă
valori între 85-86%. Se determină (cu leucometru) prin metoda bazată pe măsurarea
factorului de reflexie sau prin metoda bazată pe măsura componentelor tricomatice X, Y,
Z ale culorii materialului textil.

Caracterizarea merceologică a ţesăturilor textile

Rezistenţa vopsirilor şi imprimărilor. Reprezintă stabilitatea vopsirii la acţiunea

diferiţilor agenţi fizici şi chimici ca: lumina zilei, apă, apă de mare, frecare în stare
uscată, frecare în stare umedă, transpiraţie, spălare etc.
Rezistenţa vopsirii se apreciază prin:
- modificarea (schimbarea) culorii, nuanţei culorii şi strălucirii ei;
- cedarea colorantului pe material albit şi nevopsit.
Aprecierea rezistenţei vopsirii la lumina zilei se realizează cu scara de albastru cu opt
trepte de apreciere, de la unu la opt, cifra opt reprezentând rezistenţa vopsirii celei mai
bune. Pentru toate celelalte încercări rezistenţa vopsirii se apreciază cu scara de gri, cu
cinci trepte de apreciere (unu-cinci), cifra cinci corespunzând vopsirii celei mai
rezistente.
Modificarea dimensională la spălat. Constă în modificarea dimensiunilor, în
procente, a unor epruvete, în condiţiile spălării standard, în funcţie de destinaţia ţesăturii
şi compoziţia fibroasă. Se apreciază separat pe direcţia urzelii şi separat pe direcţia
bătăturii, iar valoarea modificării dimensionale este însoţită de semnul minus când
dimensiunile se micşorează şi cu semnul de plus dacă dimensiunile se măresc.
Modificarea dimensională la umiditate şi uscare constă în modificarea
dimensiunilor, în procente, după următoarele încercări:
- menţinerea timp de cinci zile la temperatura de 80oC şi o umiditate
relativă de 50%;
- scufundarea în apă, un timp determinat;
- menţinerea alternantă timp de două ore la temperatura de 60oC şi apoi
două ore în apă la temperatura de 20oC, după care urmează uscarea la 60oC.

Principalii indicatori fizico-mecanici

Sunt indicatorii care ne ajută la aprecierea rezistenţei şi durabilităţii materialului, precum

şi stabilirea consumului de material pentru confecţionare .

Indicatori igienico sanitari şi de confort

Sunt indicatori ce au o pondere însemnată pentru anumite grupe de ţesături, ca de

exemplu pentru lenjerie, stofe de mobilă, pături, prosoape etc.
Capacitatea de absorbţie şi cedare a umidităţii. Exprimă capacitatea de
a absorbi umiditatea de pe corp şi a o ceda mediului. Viteza schimbului depinde de
natura fibrei (repriza), legătură, finisaj şi condiţiile mediului exterior. Se apreciază
prin capilaritate (înălţimea la care se ridică apa în capilarele ţesăturii, în mm, în timp de
30 min) şi prin durata de absorbţie a picăturilor de apă (secunde).

Metodologia verificării calităţii loturilor de confecţii este, în general, aceeaşi ca la

ţesături, cu deosebirea că aici apar unele determinări specifice.
După extragerea eşantionului calculat în funcţie de mărimea lotului şi nivelul de
control (I, II sau III), se fac verificările următoare:
- marcarea cu toate specificaţiile necesare;
- modul de ambalare;
- aspectul, culoarea, modelul prin compararea cu mostra etalon;
- dimensiunile principale (lungimea, lăţimea) sau cele prevăzute în
datele normative;
- identificarea defectelor de la materia primă şi auxiliară, precum şi
cele de la confecţionare.
Când rezultatele verificărilor organoleptice nu sunt concludente se trimit probe
pentru analize de laborator ale caracteristicilor tehnice (proporţiile fibrelor din amestec,
rezistenţa la rupere, alungire etc.).

17. PRODUSELE FIRMEI

1.Clasificarea produselor firmei

a)dupa sezon
 Toamna-iarna – perioada de productie este : martie-august
 Primavara-vara -perioada de productie este : septembrie-
ianuarie
b)dupa varsta utilizatorilor produselor:
 Pentru copii
 Pentru adolescenti
 Pentru adulti
 c)dupa sexul utilizatorilor produselor
 Pentru barbati
 Pentru femei

2.Proces tehnologic

1.Se receptioneaza firul (pe culori/ cote sau partite/ compozitie/ numar metric sau
finete)
Firul se procura de catre clienti de la filature din strainatate (Italia, Franta, Spania) sau in
tara (Rifil Piatra Neamt, Filatura Buzau, Fileca Ramnicu Valcea etc). Sunt insa clienti
care doresc sa achizitioneze firma firele si celelate materii prime de care au nevoie.
De cand intra firul in magazine se divide pe comenzi/ articole/ combinatii. Fiecare cutie
are scrisa pe o foaie datele de mai sus si continutul culoare- partita – compozitia firului
numarul metric – denumirea firului si a filaturii, data la care a intrat in magazie si
bineinteles clientul.
Astfel se evita problemele si exista un control eficinent a tuturor tipurilor de fire care
intra in firma.
1.Se face un prototip (campion) cu documentatia clientului.Clientul trimite firmei
un desen care ilustreaza cum ar dori sa arate produsul iar firma, prin departamentul de
programare creaza efectiv modelul.Masinile de tricotare (Shima Sieki 122FF – japoneze)
sunt computerizate si functioneaza pe baza de diskete.
2.Se trimite acest prim campion clientului, care pe baza lui face modificarile
dorite. Cu modificarile primite pe prima mostra se fac programele pentru tot setul de
marimi care se doreste : XXS,XS,S,M,L,XL,XXL.
Cate o bucata din fiecare marime e livrata clientului.Daca sunt acceptate de client se
poate pleca in productie.Clientul va livra pe model (articol) unul sau mai multe ordine
(comenzi).
O comanda poate fi de la 80 bucati pana la 20000 bucati sau chiar mai multe. Daca sunt
mai multe culori/ modele in general se livreaza clientului panouri din fiecare culoare
pentru aprobare.Nu se pleaca in productie fara aceste aprobari deoarece firele pot
prezenta o serie de defecte, neimplinind unele calitati:
 Vopsire calitativa si uniforma
 Torsionare buna si fara noduri
 Finete constanta
 Bai asemanatoare
Acestea sunt aspectele care trebuiesc urmarite .
1. Pentru a putea pleca in tricotaje/ tricotare de panouri fata, spate, maneci,
guler, buzunare sau alte accesorii se predau muncitorilor diskete si documentatia privind
culorile si asezarea lor pe masini.
Exista personal instruit sa faca CTC : pentru pastrarea unor masuri constante pe toate
masinile.Pe 12 masini este o persoana, iar pe 33 masini este o persoana care face CTC.
Persoana de pe masini verifica daca bucatile care ies sunt bune, fara defecte si le leaga in
pachete de 30 de bucati.Bucatile care au mici defecte ce se pot repansa sunt notate si puse
separat. Pachetele sunt adunate in carucioare si reverificate .
2. Intrate in confectii acestea se imbina (cos) si sunt controlate individual
piesa cu piesa.
3. Daca sunt articole care trebuiesc vopsite sau spalate chimic, bluzele se
impacheteaza in containere metalice si livrate la fabrici din Romania care se ocupa de
aceste operatii.
Orice bluza proaspat vopsita se spala cu solutie de fixare a culorii.Daca pe un articol sunt
imbinate mai multa culori, in apa se foloseste solutie antiinfiltranta; aceasta are rolul de a
evita amestecarea unei culori intr-o alta. Daca e cazul sunt brodate sau imprimate .
4. Daca bluzele necesita spalare normala cu balsam sau in apa, firma
dispune de masini RENZACCI.
Intotdeauna bluzele de lana, bumbac sunt spalate cu balsam industrial pentru a oferi
volum si un tuseu frumos.
5. Urmatoarea etapa consta, daca e cazul, in aplicarea accesoriilor : nasturi,
fermoare, fundite, blanite, etichete de compozitie si de spalat, etichete de marca, etichete
sau cartoane de pret.
6. In calcatorie bluzele sunt recontrolate la “manechini luminosi” pentru
eventuale defecte.Toate defectele se remediaza :
 Petele de ulei, pix se curata cu solutii speciale
 Gaurele si ochiurile scapate se repanseaza
 Cusaturile slabe sunt intarite
Pentru fiecokare faza de lucru muncitorii au de facut niste norme, spre exemplu : la un
articol clasic la baza gatului de dama:
 Montare guler – 25 bucati/ora
 Montat maneca – 20 bucati/ora
 Cusatura laterala ov – 60 bucati/ora
 Cusut eticheta marca – 180 bucati/ora
 Controlat la manechin bluze – 100 bucati/ora
 Calcat la presa – 55 bucati/ora
 Impachetari + ambalari in pungi – 75 bucati/ora
7.Calcare produselor se face cu tipare de fier, prese automate, in prima faza,
iar apoi se retuseaza cu calcarea manuala.
Pentru fiecare articol se stabileste calitatea firului materiei prime, temperatura de
spalare si de calcare.
La o presa lucreaza un muncitor care are tiparul de metal pregatit si masurile.
Articolul e introdus in tipar, asezat pentru a atinge masurile dorite.I se da abur si apoi
imediat aer rece. Daca nu s-ar efectua racirea, bluzele asezate una peste alta s-ar turti de
la caldura si si-ar vor pierde volumul si aspectul.

3.Caracteristici de calitate

Calitatea unui produs se verifica in functie de cativa indicatori de calitate cum ar

fi:
Aspectul, rezistenta vopsirii si a imprimeurilor, modificarea dimensionala la
spalat, capacitatea de absorbtie si cedare a umiditatii, rezistenta la uzura prin frecare,
capacitatea de izolare termica..etc.
 4.Defecte
♪ baraturile –sunt dungi care apar pe tricot ca urmare a nereglarii corecte a
masinilor de tricotat (acele masini tricoteaza neuniform – creaza efect de valuri
neuniforme). Un articol de calitate nu trebuie sa prezinte niciodata un astfel de defect.
♪ cusaturile prea stranse sau prea slabe – creaza un articol neaspectuos, incretit
sau prea larg; de asemeni cusatura poate ceda in momentul utilizarii produsului.
♪ ochiuri scapate sau gaurele rezultate in urma agatarii – se trimit la repansat
♪ repansari vizibile
♪ elasticitate scazuta
♪ pete de ulei sau pix
♪ imbinari de cusaturi necorespunzatoare
♪ scame sau fire straine

5.Metode de verificare a calitatii

 Masurarea cu centrimetrul pe baza fiselor tehnice
 Masurarea elasticitatii bluzei – se numara 100 ochiuri si se masoara
distanta : tragand/lejer
Exemplu: la 100 ochiuri – 10cm (lejer)
- 21cm (prin tragere)

 Control in confectie pe linia de productie - responsabili in picioare care

controleaza prin sondaj articole:
-cusaturile sa nu fie prea stranse sa cedeze sau prea slabe si sa ramana larg( Foarte
important - masurarea gulerului : daca nu este in dimensiunile dorite, fie nu intra bluza
pe cap fie pocneste):
 CTC in tricotaje pe masini si la imbinare
 Controlul in confectie se face la manechine luminoase (niste aparate pe
care se imbraca bluza. Datorita luminarii puternice ies in evidenta toate defectele:
- gauri
- ochiuri pierdute (scapate)
- baraturi
 - fire straine
- scame
- cusaturi groase
- repansari vizibile, neaspectuoase
Acelasi tip de control se efectueaza si in calcatorie. Aici articolele sunt impartite pe culori
si pe defecte. Dupa ce se remediaza defectele, produsele se intorc la CTC.
Numai dupa ce sunt bune ele se vor calca la prese.
 La impachetarea lor in pungi fiecare persoana care se ocupa de aceasta
operatiune urmareste sa nu existe defecte scapate, indeparteaza orice scama
sau fir strain.

Astfel verificare produselor se face pe tot parcursul procesului tehnologic dar si la final.
Daca clientul la receptia marfii controleaza prin sondaj 100 bucati si gaseste 0,5%
defecte, poate returna marfa pentru ai fi reparata.
Sunt clienti care fac acest control in interiorul fabricii. Se controleaza din fiecare culoare/
marime.Daca se gasesc probleme se da la recontrol marimea care prezinta defecte
calitative si se amana exportul/ livrarea.

6.Premise ale obtinerii calitatii

Pentru a obtine un produs de calitate, sunt necesare:
 Masini performante de tricotare, confectionare, spalare, calcare
 Ingrijire constanta a masinilor (mecanici; ulei; schimb regulat de piese,
ace;suflare – conteaza mult si calitatea pieselor de schimb -in general sunt
achizitioante din Germania si Italia (Grosz Beckert, Schmetz)
 Mecanici pregatiti profesional
 Un CTC pregatit
 Materie prima de calitate superioara achizitionata de la filature renumite
pe plan international
 Un control repetat (in tricotaje,confectii si final in calcatorie)