11.

Vopsirea şi imprimarea materialelor textile mixte

Prin produse textile mixte se înţeleg fire, ţesături, tricoturi în

componenţa cărora intră fire de natură diferită. În structura ţesăturilor
sau tricoturilor pot intra fire mixte şi fire unitare din punctul de vedere
al compoziţiei fibroase. Dacă din punct de vedere al confortului şi al
preţului de cost, amestecurile reprezintă o cale modernă de utilizare
raţională a materiilor prime, nu acelaşi lucru se poate afirma şi
despre comportarea tinctorială. Proprietăţile fibrelor din amestec
(hidrofile – hidrofobe, poroase – neporoase, termoplastice -
netermoplastice), situate la doi antipozi, complică mult procesele
tinctoriale.
Iniţial s-a folosit vopsirea separată a fibrelor (nefilate sau
semifilate) urmată de prelucrarea mecanică (amestecarea, filarea şi
ţeserea) cu obţinerea unor efecte de culoare (melanj, carouri, etc.).
Pentru fibrele sintetice se foloseşte şi metoda „vopsirii în masă” adică
coloranţii (de regulă pigmenţi) se introduc în baia de filare sau în
topitura polimerilor înainte de filarea chimică. Această metodă se
poate folosi dacă pigmenţii dau un amestec omogen cu polimerul
topit sau dizolvat, dacă sunt solicitate culori închise (altele decât cele
de modă), iar din punct de vedere economic dacă cantităţile de fibre
ce urmează a fi vopsite sunt mari (de ordinul tonelor).
Cazul cel mai frecvent al vopsirii produselor mixte (fire, ţesături,
tricoturi) este vopsirea ambelor componente într-o singură culoare
(ton în ton) dar se practică şi vopsirea bicoloră, fiecare componentă
în altă culoare. Aceste obiective se pot obţine prin metode de vopsire
diferite: într-o baie în treaptă unică, într-o baie în două trepte, în două
băi. Se pot folosi clase diferite de coloranţi cu afinitate pentru fiecare
fibră sau aceeaşi clasă de coloranţi care să vopsească ambele fibre
ton în ton. Prin considerarea comportării tinctoriale specifice a
fiecărei fibre din amestec se poate vopsi un singur tip de fibră,
celelalte rămânând albe, rezervate.

11.1. Vopsirea ţesăturilor cu conţinut de lână

Căile de vopsire a acestor ţesături sunt redate în tabelul 11.1.

11.1.1. Vopsirea semilânii
Ţesăturile tip semilână pot fi obţinute din fire filate din
amestecuri de fibre de lână şi fibre celulozice (bumbac sau celofibră)
sau cu urzeală de bumbac sau celofibră şi bătătura din lână.
Vopsirea bicoloră. La ţesăturile cu urzeală de bumbac şi
bătătură din lână, firele pentru urzeală sunt vopsite în prealabil,

207
ţesătura fiind apoi supusă vopsirii cu coloranţi acizi sau metal –
complecşi, fără afinitate pentru fibrele celulozice.
Tabelul 11.1. Metode de vopsire a ţesăturilor cu conţinut de lână
Amestecul Clase de coloranţi Metode de vopsire
Lână / fibre Acizi, metal – complecşi, Bicoloră, ton în ton
celulozice direcţi, de semilână (într-o baie, în două
băi)
Lână / fibre Acizi, metal – complecşi ton în ton (într-o baie)
poliamidice selecţionaţi
Lână / fibre acrilice Acizi, metal – complecşi, ton în ton (într-o baie,
cationici în două băi)
Lână / fibre Acizi, metal – complecşi, ton în ton (într-o baie,
poliesterice de dispersie selecţionaţi în două băi)
În mod asemănător, se vopsesc ţesăturile de lână care conţin
aşa numitele fire de efect („spic”), care pot fi introduse necolorate în
ţesătură iar după vopsirea lânii ele vor rămâne albe, sau pot fi în
prealabil vopsite cu coloranţi rezistenţi la supravopsire (stabili în
mediu acid la fierbere).
Pentru vopsirea în două culori a unei ţesături ce conţine ambele
categorii de fibre nevopsite, se vopseşte lâna într-o primă baie, cu
coloranţi acizi sau metal – complecşi iar în baia a doua se vopseşte
fibra celulozică cu coloranţi direcţi.
Pentru reuşita vopsirii se impun următoarele condiţii: coloranţii
pentru lână să aibă afinitate nulă pentru bumbac; coloranţii direcţi să
aibă epuizare maximă pe fibrele celulozice la temperaturi mai mici de
1000C, când lâna nu se vopseşte; adaosul unor substanţe care
blochează centrele active din lână (taninuri, tiofenoli sulfonaţi sau
sulfataţi) astfel încât se pot folosi temperaturi spre 80 0C.
Vopsirea ton în ton.Procedeele de vopsire în două băi se
aplică ţesăturilor mixte în care cele două fibre nu se găsesc în
acelaşi fir iar pentru ţesăturile cu ambele fibre în acelaşi fir se
foloseşte metoda de vopsire în baie unică.
Pentru vopsirea în baie unică a semilânii, se folosesc mai ales
coloranţii direcţi, care funcţie de comportarea faţă de semilână se
împart în: coloranţi care vopsesc uniform lâna şi bumbacul; coloranţi
care vopsesc mai intens bumbacul; coloranţi care vopsesc mai intens
lâna. Pentru vopsirea semilânii se pot folosi coloranţii din categoria a
I-a fără alte adaosuri, în timp ce la coloranţii din categoria a II-a este
necesară şi adăugarea de coloranţi acizi.
Pentru stabilirea unei tehnologii raţionale de vopsire se vor lua
în considerare efectele oarecum contradictorii a parametrilor (pH,
temperatură, adaos de electrolit) asupra vopsirii celor două fibre,
prezentate succint în tabelul 11.2.

208
 Tabelul 11.2. Efectul parametrilor la vopsirea semilânii
Vopsirea celulozei Vopsirea lânii
pH-ul Neutru Acid
Temperatura 1000C – creşte sorbţia şi uniformizarea
700C – măreşte epuizarea
Adaos de Epuizare Egalizare
electrolit
În funcţie de pH şi de comportarea coloranţilor se practică
vopsirea în mediu neutru sau în mediu acid.
11.1.2. Vopsirea amestecurilor lână / fibre poliamidice
Structura similară a celor două fibre explică comportarea
tinctorială în principiu aceeaşi. Apar însă unele particularităţi şi
anume: afinitatea coloranţilor acizi şi viteza lor de vopsire mai mari
pentru fibra poliamidică decât pentru lână; pentru fibre poliamidice,
mulţi coloranţi anionici prezintă o valoare de saturaţie. De aceea, la
culorile deschise şi mijlocii până la atingerea valorii de saturare,
vopsirea fibrei poliamidice este mai intensă, iar la culori închise,
peste valoarea de saturare a fibrei poliamidice, lâna se va vopsi
intens.
Pentru egalizarea vitezelor de vopsire la culorile deschise şi
medii se vor folosi agenţi de frânare anionici, cu afinitate pentru
fibrele poliamidice, care într-un tratament prealabil vor bloca
preferenţial centrele de vopsire ale poliamidei cu obţinerea vopsirii
ton în ton.
Pentru culori închise, se vor folosi coloranţi acizi sau complecşi
2:1 care au o viteză mai mare de vopsire a fibrei poliamidice.
11.1.3. Vopsirea amestecurilor lână / fibre poliacrilonitrilice
Tehnologia vopsirii în baie unică, implică vopsirea lânii cu
coloranţi anionici (acizi, cromatabili sau complecşi 2:1) în treapta a
I-a după care se introduc coloranţi cationici pentru fibrele
poliacrilonitrilice. Nu se pot adăuga simultan ambii coloranţi deoarece
s-ar produce precipitarea reciprocă.
În faza a II-a a vopsirii, colorantul cationic trece şi pe lână dar la
prelungirea duratei de fierbere migrează de pe aceasta pe fibra
poliacrilonitrilică pentru care are afinitatea mai mare. Pentru evitarea
precipitării se pot folosi 2 băi succesive.
11.1.4. Vopsirea amestecurilor lână / fibre poliesterice
Dificultatea vopsirii acestor amestecuri constă în faptul că lâna
soarbe o cantitate mai mică sau mai mare de colorant de dispersie,
ceea ce influenţează negativ rezistenţele vopsirii.
Amploarea sorbţiei coloranţilor de dispersie pe lână
(capacitatea de murdărire a lânii) depinde de o serie de factori şi
anume: natura colorantului de dispersie şi a acceleratorului;

209
concentraţia de colorant şi accelerator; temperatura; pH-ul şi durata
vopsirii.
Vopsirea poate fi realizată discontinuu (într-o baie sau în două
băi) sau semicontinuu (vopsire continuă termosol pentru componenta
poliesterică şi vopsirea discontinuă pentru lână).
La vopsirea în două băi, în prima baie se vopseşte fibra
poliesterică cu sau fără acceleratori, după care urmează o curăţire
intermediară reductivă a lânii care este apoi vopsită cu coloranţi
anionici în baia a doua.
Pentru evitarea inconvenientelor legate de folosirea
acceleratorilor (pătarea materialului, toxicitate, preţ de cost ridicat), la
vopsirea fibrei poliesterice, se pot folosi temperaturi mai mari de
1000C. Astfel la 1060C se poate folosi jumătate din cantitatea de
accelerator aplicată la fierbere. Eliminarea totală a acceleratorilor
este posibilă pentru culori deschise şi mijlocii dacă se folosesc
temperaturi de 110 – 1150C în prezenţă de aldehidă formică care
protejează lâna, faţă de solicitările umidotermice. Folosirea aldehidei
formice implică însă selecţionarea coloranţilor.
Procedeele într-o baie folosesc amestecuri selecţionate de
coloranţi de dispersie şi anionici, aplicate fie la temperaturi până la
1000C, fie până la 1060C, în prezenţă de acceleratori. Tratarea
intermediară reductivă nu se poate aplica deoarece ar afecta
coloranţii anionici adsorbiţi de lână.

11.2. Vopsirea amestecurilor tip bumbac

11.2.1. Vopsirea amestecurilor fibre celulozice / poliester

Vopsirea acestui amestec foloseşte coloranţi specifici fiecărei

fibre: coloranţi de dispersie pentru poliester şi diferite clase de
coloranţi pentru componenta celulozică (direcţi, de cadă, de sulf,
reactivi azoinsolubili).
11.2.1.1. Tehnologia vopsirii prin epuizare
Având în vedere rezistenţele superioare impuse îndeosebi la
vopsirea firelor, se utilizează amestecul de coloranţi de dispersie
selecţionaţi şi coloranţi de cadă (amestecuri furnizate de fabricile de
coloranţi sau selecţionaţi în laborator). În ambele cazuri, tehnologia
vopsirii discontinue cuprinde 4 faze: vopsirea componentei
poliesterice; vopsirea componentei celulozice, curăţarea reductivă;
oxidarea şi săpunirea. Baia de vopsire conţine: amestecul de
coloranţi, agent de dispersare, agent de complexare, acid acetic (pH
= 5).
Temperatura iniţială este de 60 – 70 0C, după care se încălzeşte
flota la 125 – 1300C, necesară vopsirii fibrei poliesterice. În această
210
fază colorantul de dispersie se fixează pe fibra poliesterică iar cel de
cadă se depune ca pigment pe fibra celulozică.
Pentru reducerea colorantului de cadă, în faza a doua se
răceşte baia la 70 – 800C, se adaugă hidroxid de sodiu, hidrosulfit de
sodiu, un egalizator. Pentru o bună epuizare după 15 – 20 minute se
răceşte baia la 50 – 60 0C. Curăţarea reductivă se realizează cu o
soluţie diluată de hidroxid şi hidrosulfit de sodiu, iar tratamentele
finale de oxidare şi săpunire se aplică într-o singură operaţie.
Prin procedee discontinue se mai pot aplica şi alte amestecuri
de coloranţi, ca de exemplu: de dispersie şi direcţi stabili la
temperaturi peste 1000C (procedeul de vopsire în baie unică într-o
treaptă sau două trepte); de dispersie şi reactivi (procedeu într-o baie
sau în două băi); de dispersie şi de sulf (procedeu în două băi).
11.2.1.2. Tehnologii de fulardare (semicontinue şi continue)
Amestecul de coloranţi de dispersie şi de cadă (sau de sulf) se
poate aplica în variantă semicontinuă (termosol-pad-jigg sau
termosol-pad-batch) sau continuă (termosol-pad-steam).
Amestecul de coloranţi de dispersie şi reactivi se poate aplica
semicontinuu (termosol-pad-batch) sau continuu (procedeu cu o
fulardare – all-in – termosol – termosol – termofix) sau cu două
fulardări (termosol-pad-steam).
Amestecul de coloranţi de dispersie şi cuvosoli se poate aplica
continuu prin termosolare – developare (termosol-develop), iar
coloranţii de dispersie şi naftoli se pot aplica continuu prin procedeu
cu o fulardare – all-in (pad-termosol) sau cu două fulardări (pad-
develop-termosol). Pigmenţii, aplicabili pe ambele fibre se pretează
la tehnologii continue simple şi ieftine de tip fulardare-uscare-
condensare (pad-dry-cure).
11.2.2. Vopsirea fibrelor celulozice în amestec cu fibrele
poliamidice
Se poate realiza cu coloranţi direcţi care au afinitate pentru
ambele fibre şi cu sorbţia pentru fiecare din componente reglabilă
prin modificarea temperaturii, pH-ului şi adaosului de electrolit.
Temperatura ridicată şi mediul acid favorizează sorbţia colorantului
direct pe fibra poliamidică în timp ce adaosul de electrolit favorizează
vopsirea fibrei celulozice. Pentru vopsirea ton în ton se folosesc
procedee într-o baie sau în două băi, care folosesc eventual şi
coloranţi acizi pentru completarea vopsirii poliamidei.
Şi pentru aceste amestecuri se pot aplica tehnologii continue:
pentru coloranţii de dispersie şi reactivi se aplică o tehnologie de
fulardare-termosolare iar pentru coloranţii acizi sau metal-complecşi
în amestec cu reactivi se aplică o tehnologie fulardare-termofixare-
fixare umedă (pad-termosol-wet).
211
 11.2.3. Vopsirea fibrelor celulozice în amestec cu fibrele
poliacrilonitrilice
Pentru fibrele celulozice se pot folosi coloranţi direcţi sau
reactivi iar pentru fibrele poliacrilonitrilice coloranţi de dispersie sau
cationici. Vopsirea poate fi făcută prin procedee discontinue (într-o
baie sau în două băi) sau prin procedee continue (fulardare-
termofixare).

11.3. Imprimarea directă a materialelor textile mixte

Imprimarea amestecurilor fibre celulozice / fibre poliamidice se

obţine cu coloranţi direcţi, acizi, complecşi 2:1, pigmenţi, de cadă,
cuvosoli.
Coloranţii direcţi şi acizi sunt aleşi dintre aceia care se fixează
bine pe fibrele celulozice în prezenţa ureei sau tioureei şi care în
acelaşi timp au afinitate pentru fibrele poliamidice, în prezenţa
mediului acid (sulfat de amoniu), dar şi a unui agent de umflare
pentru poliamidă – fenolul.
Rezultate bune se obţin şi prin folosirea de coloranţi direcţi,
împreună cu coloranţi complecşi 2:1 pentru poliamidă. De asemenea
coloranţii de cadă pot fi aplicaţi prin procedeul rongalită – carbonat
alcalin.
Imprimarea amestecurilor fibre celulozice / fibre poliesterice se
poate realiza cu o singură clasă de coloranţi (pigmenţi, coloranţi de
cadă selecţionaţi, coloranţi de dispersie speciali – Cellestren) sau cu
două clase de coloranţi (de dispersie împreună cu cei de cadă,
reactivi sau cuvosoli).
Imprimarea cu pigmenţi cuprinde fazele de aplicare a pastei,
uscare, fixare.
Imprimarea cu coloranţi de cadă selecţionaţi cuprinde: aplicarea
pastei, uscare, termosolare, fulardare alcalină – reducătoare, aburire,
spălare.
Imprimarea cu coloranţi de dispersie selecţionaţi (procedeul
Dubin) cuprinde: aplicarea pastei, uscare, termosolare, spălare.
Coloranţii de dispersie tip Cellestren au proprietatea că se pot fixa pe
fibrele celulozice în prezenţa unor solvenţi miscibili cu apa –
polietilenglicoli.
Imprimarea cu coloranţi de dispersie şi reactivi se realizează
prin procedee într-o treaptă (aplicarea pastei, uscare, fixare,
termosolare, spălare) sau în două trepte (aplicarea pastei, uscare,
termosolare, fulardare alcalină, aburire, spălare).

212
 Imprimarea cu coloranţi de dispersie şi de cadă se realizează în
două trepte (aplicarea pastei, uscare, termosolare, fulardare alcalin –
reducătoare, aburire, spălare).
Imprimarea cu coloranţi de dispersie şi cuvosoli se realizează în
două trepte (aplicarea pastei, uscare, termosolare, developare,
spălare).
Imprimarea amestecurilor din fibre celulozice şi poliacrilonitrilice
cu coloranţi cationici pentru componenta acrilică şi coloranţi direcţi,
reactivi, de cadă, pentru fibra celulozică. Coloranţii de cadă
selecţionaţi imprimă satisfăcător ambele fibre. Etapele de imprimare
sunt: aplicarea pastei, uscare, aburire, spălare.

213