Sunteți pe pagina 1din 4

Tema 1 Introducere în teoria generală a dreptului

1.Orice știință are un obiect sau domeniu de cunoaștere.


Obiectul teoriei generale a dreptului(TGD)este reprezentat prin:
-Legități generale privind apariția, dezvoltarea, evoluția și funcționarea dreptului și statului
-Fenomenele juridice si statale, relații juridice și de putere în stat, categoriille și noțiunile.
-Noțiunile și categoriile științifice
2. TGD ca știință ca are scop studiul fenomenelor de drept și stat.
TGD ca disciplină de studiu are ca scop să ofere viitorului jurist cunoștințe în disciplinile
juridice cît și în activitatea practică.
3.???
4. noțiune judiciară- reprezintă totalitatea regulilor și normelor juridice care reglementează
conduita oamenilor în relațiile sociale, într-o colectivitate politic determinată, susceptibile
de a fi impuse prin forța coercitivă a statului.
Categorie juridică-?????
5.Rolul noțiunilor și categoriilor elaborate de Obiectul TGD este de cunoaștere a
operațiunilor, regulilor, mijloacelor folosite pentru acest domeniu.??/
6. funcțiile TGD sunt:
de cunoaștere-cunoașterea și explicarea fenomenelor și proceselor juridice din viața
societății,
euristică-cunoașterea unor noi legi ale vieții juridico-statale a societății,
de prognozare-înaintara ipotezelor științifice de dezvolttare ulterioară a drptului și statului,
metodologică-limbajul juridic universal și metodele de cercetare comune tuturor stiințelor
juridice,
practico-organizatorică-realizează analiza teoretică a practicii juridice, elaborează și
implementează recomandări pentru soluționarea practică a problemelor juridico-sociale.
7. metodele universale de studiu a dreptului sunt:
-analizi și sintezei
-ascensiune de la simplu la compus
-inducția și deducția
8.metodele speciale juridice sunt:
-logicii formale ce constă în studierea, comentarea, sistematizara și interpretarea formelor
drptului pozitiv.
-juridico-comparativă permite stabilirea semnelor comune ale fenomenelor, obiectelor,
proceselor.
- juridico-istorică este o metodă de cunoaștere a dreptului, statului, doctrine istorice.
9. Teoria generală a statului şi dreptului ca ştiinţă juridică, integrată în sistemul ştiinţelor
sociale, nu poate fi abordată într-un mod separat. Un indiciu important îl constituie şi
corelaţia ei cu alte ştiinţe sociale.TGD constituie punctul de reper al terminologiei celorlalte
stiințe juridice. Științele ramurale au importantă pentru teoria drptului, oferindu-i material
faptic. Concluziile și datele științelor juridice ramurale servesc ca permisă pentru
generalizările teoretic mai aprofundate.
Tema 2. Apariția statului și dreptului
1. Comunitatea primitivă- prima formaţiune social-economică, cuprinzînd perioada cea mai
îndelungată din istoria omenirii, caracteristică pentru istoria tuturor regiunilor populate ale
globului pămîntesc.
2. Premisele apariției statului:
- premise economice,
- premise sociale,
- premise militare.
Premisele apariției dreptului:
- transformarea obiceiurilor primitive în normele obiceiului juridic.
- crearea dreptului de către organele statului (legi, coduri)
-precedentul juridic sau administrativ în crearea normelor juridice
3. Comunitatea primitivă dispunea de un simplu sistem de organizație al putrii, apararea
intereselor comunității era susținută de autoritate ceea ce constituia o componentă
suficientă.
4. Statul ca si dreptul apar din necesitatea de a menține ordinea, pacea si armonia socială,
minimalizarea consecințelor negative ca urmare a intereselor particulare, de a garanta
siguranță persoanelor și a bunurilor de care dispun, crearea condițiilor de realizare a nevoior
atît personale cît si a întregii societăți.

Tema 3. Caracterizarea generală a statului


1. Esența statului-Statul este o instituţie care deţine autoritatea exclusivă de a impune
anumite reguli de conduită socială în interiorul unei arii geografice determinate.
2. Caracteristicile statului:
- Teritoriul ce reprezintă dimensiunea materială a statului - întinderea de pămînt, cu limite
precis stabilite,
-Populația reprezintă dimensiunea demografică, psihologică și spirituală a statului.
-Autoritatea publică exclusivă. Specificul oricărei puteri constă în posibilitatea de a-și
impune voința altora, de a determina supunerea sau subordonarea altora.

3. Forma statului exprimă modul de organizare a conţinutului puterii, structura internă şi


externă a acestui conţinut. Componentele formei de stat sunt:
– forma de guvernământ;
– regimul politic;
– structura de stat.
4. Forma de guvernămînt arată cum este organizată puterea în stat prin organele sale,
coraportul dintre aceste organe. După forma de guvernămînt un stat poate fi monarhie sau
republică iar structura de stat se referă la organizarea puterii de stat în raport cu teritoriul şi
populaţia, raporturile ce se constituie între elementele sistemului statal, formaţiunile statale,
circumscripţiile administrativ-teritoriale. Din acest punct de vedere, statele se împart în
unitare sau simple şi federative sau compuse.
5. Republica parlamentară este o republică unde prim-ministrul (sau cancelarul) este
șeful guvernului, autoritatea executivă în stat, șeful statului (Președinte) având, cu mici
excepții, funcții simbolice pe cînd republica prezidențială este o formă de guvernământ în
care președintele este atât șeful statului, cât și șeful executivului.
6. CONSTITUŢIA RM din 29.07.1994 Articolul 1 spune că :
(1) Statul Republica Moldova este un stat suveran şi independent, unitar şi indivizibil.
(2) Forma de guvernămînt a statului este republica.
(3) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului,
drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul
politic reprezintă valori supreme şi sînt garantate.
7. Mecanism al statului întruchipează puterea de stat și este compus din toate organele de stat
cu competente speciale ce realizează sarcinile și funcțiile de stat.
8. Scopul statului contemporan-?
9. Funcțiile interne ale statului reprezinta activitatea statului spre rezolvarea sarcinilor
interne ale țării. Funcțiile interne sunt: politice, economice, sociale, fiscale, ecologice,
informaționale, apărării ordinii de drept si a securității.
10. Funcțiile externe ale statului sunt măsurile întreprinse pentru dezvoltarea parteneriatelor
cu alte state, apararea și pstrarea păcii și securității naționale și internaționale, integrarea în
economia mondială.
11. Rolul statului, ca principala institutie de organizare si conducere politica a societatii, se
realizeaza prin anumite functii:
1 pe plan intern:
a.functia legislativa,;
b.functia organizatorica,
c.functia judecatoreasca;
d.functia economica
e.functia sociala,
f.functia administrativa
g.functia culturala
h. functia de aparare pe plan intern
2. pe plan extern:
a.functia de aparare a independentei si suveranitatii statale
b. functia de organizare a colaborarii cu statele lumii
c. functia de aparare a pacii în lume
Toate aceste functii satisfac anumite cerinte reglatoare, normative si chiar punitive
concepute pentru a asigura buna functionare si eficienta social-umana, a principalelor
domenii de activitate statala, de exercitare a puterii sau puterilor în cadrul statului de drept.

12. Statul reprezintă principala instituție a sistemului politic, deoarece, prin intermediul său, se
realizează elementele esențiale ale organizării și conducerii societății. Datorită acestui fapt,
problematica statului ocupă o importantă pondere în aria de investigație a
fenomenului politic.
13.???????????
Tema 4 Caracterizarea generală a dreptului