EDITURA DIDACTICA $l PEDAGOGICAtennoredactor ; ye2eU Al Coperta re TIMPAY LEXAND RI octavy, NA ANA ‘A TARALUNGA Traducere: DAN RAUTU FAPTE SI DOCTRINE PEDAGOGICE Colectie Ingrijité de Maurice Debesse Jean Chateau L'ENFANT ET LE JEU — ed. II Les Editions du Scarabée Paris, 1967 PREFATA Existi pufine subiecte in domeniul psiho-pedago- gic care sa fi suscitat in ultima juméitate de secol atit de multe cercetéri ca jocul. Lucrarile lui Jean Chateau au contribuit in mare ‘misura la improspatarea datelor problemei. In fru- moasele sale expuneri, autorul a arditat ct dact jocul la copil este in primul rind o plicere intensi, el este in acelasi timp si o activitate serioasi in care imita- fia, structurile iluzorié, geometrismul pueril, antre- narea ete., au o importanfi considerabila. Ceea ce il intereseazi in special pe autor in lucrarea sa Co pi- lul si jocul sint, asa cum rezultd si din titlul cirfii, raporturile dintre joc $i natura copilului. Tre- zirea adeviiratului comportament ludic, pe care el i deosebeste net de jocurile functionale ale copilulut foarte mic, este legati de trezirea personalitafii. Tncercarea copilului de a se afirma pe sine se mani festa in jocuri sub doudi forme : atracfia spre cei mai ‘mari decit el, considerati ca ,motorul esenfial al copiltiriet®, si dragostea pentru ordine, pentru reguld, impinsai pind la formalism. Pe aceste dowd mari teme si-a construit J. Chateau captivantul siu studiu, Cu un fel de agerime plina de voiosie, care ne duce de 10 0 observafie 1a un citat sugestiv, de la rezultatul uneiINTRODUCERD DE CE SE JOACA COPILUL ? A devenit astazi un fapt banal semnalarea rolului capital al jocului in dezvoltarea copilului si chiar a adultului. ,,Omul nu este intreg decit atunci cind se joacai“, scria Schiller. Aceast& cugetare a fost mult comentata. Arta, stiinta si chiar religia nu sint adesea decit niste jocuri serioase. Omul se joaca. de-a pic- tatul sau de-a facut rime, aga cum joaci sah. Multe opere care au incintat generatii fntregi n-au fost pen- tru autorii lor decit niste jocuri admirabile. Se intim- pla chiar ca jocul s& se strecoare in speculatii legate fn aparent& in prea mica miasura de satisfactie intima pe care o aduce conduita ludicd?. Nu existé oare @ dozi.de joc in Maximele lui La Rochefoucauld ? Mitu- rile cu care Platon isi presara dialogurile n-au fost oare pentru el tot un joc ? In adevar, prin interme- diul jocului putem pardasi lumea nevoilor si tehnici- lor noastre, aceasta lume interesanta care ne incon- joara si ne incituseazé. Scipam de forta constringerii 1 Ludic — ce tine de foc (de la cuvintul latin ludus, foc).pului pentru a ne crea lumi xxterioare, de povara trupulu a ne de ‘utopie. Punem atunci in joc — admirati frumoasa or piguitate a cuvintului — funetii pe care acfiunca practicé le-ar fi lisat, nefolosite $i intrind in joc cu Frup si suflet, ne realiziim pe deplin. ; Toate acestea sint cu atit mai adevarate Ja copil, cu cit solicitudinea adultului il fereste de contactele prea bratale cu lucrurile inumane. Pentru copil, aproape orice activitate este joc. Tocmai prin joc el ghiceste si anticipeazi conduitele superioare. La copil, serie Clapartde, jocul este munca, este binele, este datoria, este idealul vietii. Jocul este singura atmosfera in care fiinta sa psihologicd poate si respire gi, in con- secint’, poate s& actioneze +. Copilul este o fiinfé care se joacd si nimic altceva. ‘A ne intreba de ce se joac& copilul, inseamna a ne intreba de ce este copil. ,Copilaria serveste pentru joc si pentru imitare*, spune tot Claparéde*®, Nu ne putem imagina copilria fra risetele si jocurile sale. §% presupunem cd, deodata, copiii nostri ar inceta SH se mai joace, c& in scolile noastre lectiile s-ar des- fagura in liniste, c& n-am mai fi distrasi de strigatele sau plinsetele care vin din gradina sau din curte. ‘Atunci n-am mai avea in preajma noastra aceasta lu- me a copiilor, care ne aduce bucurii si griji, ci un popor trist de pigmei stingaci si tacuti, lipsifi de inteligent& gi de suflet. Pigmei care, oricit ar creste, ar pasta Ge-a lungul intregii lor existente mentalitatea de piz- mei, de fiinte primitive. Caci sufletul gi inteligenta devin mari prin joc. Tocmai aceasta cumintenie, 1 Psychologie de l'enfant, t. I, p. 179. * Ibidem, p. 165. aceasti tlicere — de care pirintii gresi : ~ resit se bucu tneori — anunfii adesea la copilul mie grave defi- ciente mintale. Un copil care mu stie sf se joace, un umic bitrin“, este un adult care i si gi deasca. nu va sti si gin- Copiliria este, asadar, ucenicé a , agadar, ia_necesaré_virstei mature. A nu studia in cursul copiliriei dectt eres- | terea, dezvoltarea functiflor, fara a face nici un los jocului, ar insemna si neglijm acest impuls | tibil prin care copilul isi modeleazi singur i creste" si atit ; trebuie si spunem c& el ,se dezvolta" | prin joc. Prin joc el pune in actiune posibilitatile care decurg din structura sa particulara, traduce in fapte potentele virtuale care apar succesiv la supra- fata fiintei sale, le asimileaz si le dezvolta, le imbin& si le complica, isi coordoneaza fiinta si ii da vigoare. _ Agadar daci jocul dezvolta functiile latente, se intelege ci fiinja cea mai bine inzestrati este aceea care se joaci cel mai mult. O planta se mulfumeste si creascd si am cduta in zadar in toate functiile ei ceva ce ar aminti de jocul animalelor. Nici animalele inferioare — microbii, buretii, viermii — nu se joacé. Aparitia jocului la animalele superioare atest o eta- pi de o important capitalé in ascensiunea lent a formelor vii spre acea forma evoluata care este omul. Dar la formele animale superioare locul pe care-1 ocupa pericada de joc, copilaria, este si un semn cert al superioritatii sau al inferioritatii unei specii. Coba- iul, a cdrui inteligenté este foarte limitatd, se com- portd ca un adult de la virsta de doud trei zile, in timp ce goarecele alb mult mai inteligent are 0 copila~ rie care dureazii patru siptimini. Dac vom comparadin acest punct de vedere 0; constata ci maimuta are 0 cones Tmaatmuta, Vor La cimpanzeu, care are o longevitate nult mai seurty, ani, dar ajunge uneori la 60 de ani, medic de 40 de destul de bine cunoscut®. Ba poate trei perioade : o perioad& de copilirie, de la nastere pind la doi ani si jumatat i de tinerete, care dureazi de la doi ani's) pret pind la sapte sau opt ani si o maturitate sexsi dureazi de la sapte ani sau opt ani pind la circa dol sprezece ani", Puiul de cimpanzew merge in patra abe la gase luni gi se tine in pozitia verticala la tn an, Aceasta rapiditate a dezvoltirii initiale, depane de a fi favorabila inteligentel, ii este, dimpotriva vatémitoare. In adevar, cu cit este mai lunga copi- laria, cu atit creste perioada de plasticitate, in timpul cdreia animalul se joacé, imiti, experime teazi, adic& isi multiplicd posibilitZtile de actiune imbogiteste prin roadele experientei sale individu- ale capitalul foarte mic care i-a fost transmis prin ereditate* *, 7 Copiliria are deci drept scop antrenarea prin joc atit a functiunilor fiziologice, cit si a celor psihice. Jocul este, asadar, centrul copilériei, si nu-l putem analiza fara a-i releva, cum spunea Groos, rolul de preexercitiu. Rimine s& preciziim insi in ce consté acest rol de preexercitiu. In adevir, nu putem trata in acelasi fel jocul animalului si di Reariiale copiilor de diferite virete nt cversele decor! Urbain et Rode, Les singes anthropoides, * J. Claparéde, op. cit, p. 166. 10 grebuie si admitem ci jocul animalului depinde de structura si de instinctele lui ; un céfel nu va incer- fa sd impunga cu fruntea, aga cum face un ied, si nici fu se va juca cu un ghem de lind, ca un pisoi. Jocu- file animalelor depind de instinctele proprii fiecdrei specii si prin aceasta fl antreneaz& pe animal, preyii- tindu-l pentru activitatea adult. Prin aceste jocuri fiecare functie capita forfa si se precizeazi. Majori- tatea functillor instinctive sint, la prima lor apa- ritie, foarte vagi, foarte slabe, si activitatea care Je corespunde este foarte stingace. Prin joc ins& aeeste functii se exerseazi. Existi un joc al mersului si al alergatului care dezvolti muschii Picioarelor; exist jocuri de-a vindtoarea care precizeazi ‘instinctele de vinStoare, cum este ca- Fal jocului pisoiului cu ghemul de lind. Putem aplica pe de-a-ntregul animalului cea ce spune Lec despre copil, urmind teoria lui Groos : _,Cresterea fiecdrui copil este povestea ,,Frumoasei din Padurca ~Adormit&*, in care jocul are rolul printului. Un corp Virtual exist, dar existenta sa in act depinde de in- trebuintarea sa, iar intrebuintarea sa este prescrisi in instinctul de joc*. La copilul mic regdsim jocuri de acest fel, care sint simple exercitii ale functiilor. Putem sa le numim, impreund cu Ch. Buhler, jocuri funcfionale. Este suficient si observim citeva minute un copil de opt luni in cdruciorul stu, pentru a constata ase- menea jocuri : el igi loveste c&ruciorul cu piciorasul, scoate giruri lungi de gingureli, isi agit bratele ca si cum ar vrea si faci gimnastica suedezd, isi loveste 1 Lee, Play in education, p. 5 nucapul, apucd obiectele si le lasi si cady, Ni din aceste gesturi nu are o semnificatie nm Het anu pirea ci copilul ,nu face nimic, Si Sine: SNe 5 S-ar | tueazi o munca foarte importanta : ae es gur, face exercitii de migcare a iclosrelor zt sin va permite mai tirziu si meargi), schiteazi in ‘ace if relile sale limbajul c&ruia fi vine in ‘curing os igi obignueste miinile cu migcdrile. Nu. gisim ‘nici un gest inutil, fiecare activitate concur’ In ai! voltarea unei functii, la aparitia unor functii ml complexe ca vorbirea sau mersul, care ar fi imposi. \ bile fara zvircolirile si gingurelile ce le-au pregitit Activitatea pe care 0 comport jocurile functionate permite fieclirei functii si-si exploreze domeniul si si se extind’, pentru a da nagtere la noi rezultate. Astfel s-a putut observa ci aparitia la copil a unei functii noi — vorbirea, mersul ete. — da loc intot- _deauna la o mulfime de jocuri functionale, ca si cum copilul ar vrea ,s& incerce functia in. toate posibili- tatile ei", De aici migedri spontane, apoi activitati exploratoare care, in cursul primului an, capiti v important tot mai mare. Unii psihologi au incercat si masoare pentru fiecare lund a primului an dureta acestor activititi ludice spontane. lati rezultatele comunicate de d-na Ch. Buhler : Virsta (in luni) o12 3 45 6 7 8 9 0 MN I Durata activitafilor spontane (la 144 minute) 14 24 133 161 94 304 309 375 337 430 492 510 460 2 Wallon, L’évolution psycholc u fant, p. 66. colave deter we ‘Aceasti activitate spontan’, cvasiinexistenti 1a oul nascut, ajunge si ocupe Ta virsta de un an dou’ freimi din timpul pe care copilul il petrece in afava somnului. (© observatic remarcabili referitoare la aceste jocuri este ci cle se adreseazi exclusiv activitati Hfantile si in nici un caz objectulut joculul. , Activ! fatile copilului in cursul primulul an se caracteri- zeazi prin faptul ci sint independente de material, 2u alte cuvinte copilul executa migcirile caracte tice nivelului siu de dezvoltare, fird sa fie atent le natura materialului pe care il minuieste. In cursul tinei perioade copilul agit& orice obiect, dupa trel siptimini loveste obiectele uncle de altele sau le arunci. Este perioada in care copilul exercité func- tille ce se dezvoltd, oricare ar fi materialul folosit, In aceasti etapi nu importa nici materialul nici rezultatul activit&tii, ci mai curind antrenarea functici ca atare (practicarea functiei)*'. Aceste observatii ni se par deosebit de valoroase, deoarece — asupra acestui fapt vom insista mai jos — nu nu- mai jocul copilului mic, dar si jocul copilului mai mare este in intregime indreptat spre subiect, negli- jind obiectul. Pin& acuma n-am depisit nivelul jocului animal. Dar micul om, dup cum se gtie, nu se opreste aici Este un lucru lesne de inteles. S4 admitem impreuna cu Groos c& jocul are drept rol exercifiul functiilor. Cit timp e vorba de functii preformate in tendintele ins- tinctive, cum ar fi vinatul goarecilor la pisica, jocul 1Ch, Bihler, From birth to maturity, P. 78-80, 13nu poate decit s& urmeze aceste functij euict limitele domeniului lor. Exista ane Pistring functional ceva fix gi stereotip. De aceea p meee vedea destul de bine momentul in care la yy PT normal va aparea jocul care const& in agitarea obie, telor, sau jocul care const in lovirea lor. Dar struc. tura uman& comportd functii mult mai largi, ale c&ror linii mari nu pot fi indicate dinainte, al carp, domeniu nu poate fi delimitat dinainte. Cum si pro. vedem activititile care provin din functiile creatoae ale inteligentei ? Cum sé prevedem activitatile mul. tiple prin care se afirma personalitatea unui om ? De fapt, este vorba aici mai putin de adevirate functi date o dati pentru totdeauna (In orice caz, in struc. tura lor virtual) gi mai mult de creafii. De aceea jocul copilului va prezenta o varietate gi o imprevi- zibilitate pe care nu le gasim niciodat& in jocul mai mult sau mai putin mecanic al puiului de animal. tn timp ce jocurile animale depind esentialmente de specie si variazi de la specie la specie, jocul copilu- lui depinde in primul rind de o personalitate supl3, care se afirmi in felurite moduri prin activitati ‘Nu mai putem si facem apel, intr-un anume domeni la instinctele specifice, cdirora le corespund jocuril: functionale ale animalelor ; putem doar si urmérirt incercirile in toate directiile pe care le face o fiinti inteligenta, pentru a-si afirma propria fiinta. Exist? deci in activitatea ludici a copilului ceva lipsit d precizie, ceva instabil, ce lipseste la animal ; dar t mai prin aceasta se exprim& superioritatea omului fiint& autonomé gi creatoare. In jocul copilului de do: ani care-si aranjeazi cuburile in maniera sa vedem deja conturindu-se reflectia viitorului cetatean, Dar si nu ne grabim si mai intit si ciuttim si stu- diem pe scurt starea de tranzitie prin care activita- tea functional se transforma in aceast’ activitate autonoma ce di amprenta ef particular jocului copii- lor nostri. Gasim uneori si la animalele superioare jocuri pe vare d-] Guillaume le numeste jocuri de experimen- tare; de pild’, un céitel se joaci cu imaginea sa ta oglind’, 0 maimuta se poate juca cu nisipul sau cu aburul pe care fl asterne prin respiratia sa pe geam ; Ja animal ins& aceste jocuri constituie o exceptie gi ar fi greu s& le dam semnificatia pe care o au pentru copil jocurile cu nout, Aceste jocuri apar in mod nor- mal Ja copil in luna a patra (Piaget), daci nu chiar mai devreme (Ch. Bahler semnaleazi migciri de explorare incepind cu luna a doua). La inceput e vorba doar de mentinerea unui rezultat interesant Astfel, copilul care a provocat din intimplare un re- zultat nou, de pild’ a ficut si sune un zurgaléu, va repeta gestul de mai multe ori, Baldwin a numit acest proces ,reactia circular“, Vine apoi un moment cind noul intereseaz ca atare, ca noutate, chiar dac& nu prezint{ nici un caracter interesant. Din acel moment, copilul va c&uta si provoace noul variindu-si mai mult sau mai putin gesturile. El ajun- ge Ja un fel de experimentare a posibilititilor pe care ile oferd corpul sau, pe de o parte, si mediul ambi- ant, pe de alta parte. Caracterul activititii se schimbi deci. Daci la inceput era interesant rezultatul, pli- cerea senzorialé era cea care comanda gestul, acum, dimpotriva, plicerea senzorial& face loc placerii efec~ tuarii actului. Obiectul, sau mai curind senzatia inte- Tesant& se estompeazi in fata activiti{ii subiectului. 15Ceea ce place copilului este mai putin rezultatul in sine decit faptul ci el a produs acest rezultat. ctivitate ludic&é de un tip nou pe care animalul o ignora cu totul, activitatea prin care copilul isi afirma potentele, isi demonstreazi pro- pria sa valoare. De acum §ncolo ne va interesa exclu- siv aceasta activitate ludic& specific umani, deoa- rece din ea se nasc toate jocurile ulterioare. Dar, inainte de a o analiza mai indelung, sA ne ocupdém putin de originile ei. Ea provine dintr-o activitate Meresat (reinnoirea unui rezultat interesant), dar nu mai este indreptati spre placerea senzoriala pe care 0 dadea acest rezultat. Ea se desprinde astfel de obiect, care nu mai este decit o ocazie, un instru- ment, pentru obtinerea unui anumit rezultat. In felul acesta, ea este indreptat’ in intregime spre subiect, ea apare ca oreflectare asupra sa insiigi : ceea ce contea- za pentru copilul care a construit un turn din cuburi nu este atit turnul, cit edificarea lui, realizarea unel Luvari eare este a sa proprie. Prin aceasta laturd, noua activitate ludici se apropie de jocurile functiona- Je, care si ele nu gaisese inobiect decit o ocazie. Putem chiar considera ci ea continua direct jocurile func- tionale. Jocul functional provine inst exclusiv dintr-o trebuinta de activitate : copilul strigs din pricina unei impulsii interne, comparabile cu dorinta pe care o simtim uneori de a casca : daca isi agita picioarele 6 face dintr-o pornire asemindtoare cu cea care. ne fndeamné uneori si ne ,dezmortim picioarele*. Dim- potriva, in jocul copiilor mai mari, principiul ativi- tatii ludice nu mai trebuie ciiutat intr-un indemn intern al tendintelor, ci intr-o trebuint’i mai larga de | ‘a se afirma, de a-si dezvalui potentele. Bineinteles, ‘Apare atunci 0 a 16 aceste douai principii ale j - jocului i scat Se Pe elo ma pt Ht seer ® princpiol Jocului functional const Ae pean eee functie unic’, pornirea rete g a oe )AZA. principiului jocului specific Saat ea ne : intreaga fiinté si exprima titrenga . Jocul nu mai inseamni de acum inainte afte. area, eutirel sau cutfirel functii noi, cf afirmarea aula rape green cu prilejul unei activitati eae Ly aceasta activitate este o fi i fae ay si ens ed Se timp ce fata care Praetied jocurile functionale este te a egmente, alcdtuité din f ii care int doar aldturate si disparate, fiinta enna fief un Joc umen este 0 flint uniters (ou 0 sum’ ca pin acuta} care are personalitatea sa i care se n nica si simpli. Aceste consideratii ridicd evident o serie de probleme privind cirginea’ foe za personalitifii ; nu Je putem insi aborda aici. Sa revenim deci la jocul specific uman, singurul ere ne intereseazi acum, si si-l examinim mai adeaprospe. In acest scop ne vom putea ocupa de ieee jor le copiliriei, Analizind caracterele esen- ieee acestor jocuri, vom putea si ardttim mai bine principiul motor pe care pind aici n ane pe care pind aici doar lam : peice se joac& copilul ? Pentru a se amuza, pentru rt e o placere senzuala ? Nicidecum. Aceasta se Ss impla cind e vorba de jocurile copilului foarte mic, ae am convenit s& le lasiim deoparte, sau de o ‘tate serioasi, care nu are nimic de-a face cu 2—Copitul si jocul ijocul. Aceste observatii ne tanta: in fond, jocul copilului foarte mic si activita. tea serioasi, sursa de placere senzoriala (cum ar fj Suptul degetului sau sarutul pe propriul brat wen sint de acelagi ordin. De 0 parte si de alta, pliccres senzuala este aceea care comanda actul, Aici c vorba deci mai mult de o activitate practicé decit de una ludic&, si inclindim s& vedem in pretinsele jocuri ale copilului foarte mic doar pseudojocuri. Le numim jocuri, pentru ci ele dau nastere adeviratelo: jocuri uncori, dar ele nu izvorase citusi de putin din acelagi principiu. Analogia dintre cle este cu totul superficial, ea rezidi in forma exterioara a actului, care ne indeamna s& le confundam, dar nu in fondul insusi al activit&{ii, in principiul ei motor. Jocul func- tional provine dintr-o trebuint& senzuali si di nas- tere la 0 satisfactie senzuali. Copilul mic simte trebuinta de a-si exersa coardele vocale, acest exer- citiu ii procura placere la fel cum ne face ciscatul cind simtim dorinta de a cisca. E vorba de 0 activi- tate care are in vedere un rezultat concret si plicut ca orice activitate practici. Am avut deci dreptate cind pentru a cduta natura jocului am lasat deoparte aceste jocuri ale copilului foarte mic. Ele nu numai c& se mentin la nivelul animal, dar trebuie adiiugat ci la acest nivel animal nici nu exist’ la drept vor- bind un joc; existi o activitate practici, mai mult sau ‘mai putin variabilé in formele sale exterioare Adevaratul joc este cu totul altceva. y In primul rind, el prezinti un caracter serios de ‘sre de obicei nu se fine seama in suficenta masurg, w conduc spre 0 idee impor. Copilului, mai ales in primii sti ani, fi place adesea si facii pe nebunul*, ,.si se amuze*, dar el simte bine diferenta intre a face pe nebunul i a se juca (intre fooling si play, spun englezii), Jocul este serios, cl are indeobste reguli severe, presupune ostencali gi uneori duce chiar Ja istovire. Nu este un simplu amuzament, ci mult mai mult, Copilul care se joacd de-a doctorul isi ia rolul in serios intr-o misurd atit de mare, incit nu poate admite zeflemelele. ,,Daci veli observa un copil care se joaci, scrie Lee cu sub- tilitate, cred ci primul lucru care o s& va atrag’ aten- tia, va fi seriozitatea lui. Fie ci face o préjiturd din nisip, fie c& construieste ceva din cuburile sale, fie c& se joaci de-a vaporul, de-a calul, de-a locomotiva, fie ci face pe soldatul care-si apira tara, privindu-t fata veti observa ci cl pune tot sufletul in ceca ce face si ci este tot atit de absorbit de ocupatia sa ca si oricare dintre noi in cele mai serioase cercetiri ale noastre. Daci papusile sint bolnave si copiii le ia temperatura, trimit dupa doctor si le administreaxa aceste medicamente ciudate si inspaimintitoare pe care par si le reclame, de obicei, bolile pipusitor, veti constata ci e vorba de niste treburi serioase a c& nu_exist& nimic mai jignitor pentru copil decit si intervenim cu cuvinte stingace sau zeflemitoare® *. Tata de ce copilul, mai ales in primii ani, ajunge 7 fie atit de absorbit de rolul sau, tncit pentru moment se identificd cu personajul pe care-] joaca. Bristent acestei iluzii ludice a fost pusi in discufie uncorl, 1 Lee, Play in education, p. 2 < 19ate fi comfirmati prin numeroase exem, oe Tal doud anecdote clasice : Un copil de trei ani se joact de-a cosarul. Cing mga lui vine si-l pieptene, el se di la o parte strigi: Nu ma atinge, mamico, cosarul este atit de murdar ci o si te murdareasci pe degete"*, ‘Un copil de doi ani si jumitate, dintr-o famitig de"pricteni, se joacd destul de regulat cu pisiri do. mestice imaginare, pe care le hriineste cu griunte de asemenea imaginare. Fl cere si se lase deschisg usa od&ii in care igi fine oritiniile. Daci din intim- plare cineva inchide usa, copilul plinge : ¢ supirat c& bietele lui rajuste si puisorii de gina nu sint Tasati si iasi afara"’. Este vorba bineinteles de niste cazuri exceptionale, Dar daci 0 asemenea credinta in iluzie, 0 asemenea contopire totali cu situafia arbitrar imaginata este rari, nu putem totusi nega existenta ei. Imi aduc aminte de un copil dintr-o gradinit& care plingea cu hohote pretinzind cd a fost ciupit de o jucirie de lema in care el vedea o rata. Este sigur ci nu se prefaicea. Oricit de exceptionala ar fi o asemenea confuzie, ea atesti cu prisosinté importanta activititii ludice in constiin{a copilului. Copilul care se joaci intr-adevir "In lucrarea noastrd, Le réel et Vimmaginaire dans le jeu de Penfant, ne-am referit 1a 0 serie de exemple si am incercat si demonstram me- canismul acestei iluzii, Nu ni se intimplé oare si noud si ne identificdm cu personajele unui roman si sd plingem fmprouna cu cle? ? Scupin. Bubis erste Kindheit, p. 204. * D-na Necker de Saussure, L'éducation progres: sive, 0, 189, 20 nu se uiti in jurul stiu ca i un juciitor de belotai din- tr-o cafenea, care se cufunda in intregime in jocul siiu, pentru ci este o treaba serioasi Aceasti seriozitate a jocului infantil este totnsi deosebiti de ceea ce numim, in opozitie cu jocul, viata serioasi, Pentru a intelege natura jocului infan- til, trebuie sa precizim deci aceasta atitudine ludic’ + atit de misterioasa si atit de plin’ de farmec. Proble- ma nu este, de altfel, specific jocului. Atitudinea estetici, atitudinea omului de stiinta si chiar a omu- lui care mediteazi se ascamini foarte mult cu ati- tudinea Iudici. Acest Iucru nu trebuie si ne sur- prinda de loc, dac& admitem ca jocul este sursa comu- ni a tuturor acestor activitati superioare. Pentru moment, renuntind si delimitam atitudinea ludica fata de aceste atitudini apropiate, si ne multumim si | descriem si si 0 analizim pe cea dintii, Exemplele de iluzii pe care le-am citat mai sus ne arata in suficient& misura ci in joc seriozitatea im- plicé 0 desprindere de ambianti reald. Copilul pare sa uite realul si si se considere cogar, desi stie ca este copil. Cadrul concret al vietii familiale, situat la rin- dul situ intr-un cadru mai vast si social, a disparut. Copilul care se crede ciupit de o raja pare si nu vad aldturi de el pe ceilalfi copii si pe educatoarea lui Totul se petrece ca si cum jocul ar opera in lume o tietura, desprinzind obiectul ludic de ambianta si stergind tot restul. In fata constiintei apare net numai ceea ce se afli in avansceni; fundalul se estom- peazi, uneori pina la disparitie total’, de unde si iluzia, Jocul constituie astfel o lume aparte, o lume care nu-si giseste locul in vasta lume a adulfilor ; 21este un alt univers. Nu sint vazute decit marionetele cote se misc pe scend in timp ce artistii ascungj Gupa draperii nu sint luati in seam. Teatrul va pis, tra ceva din aceasta desprindere. ‘Dar a separa astfel lumea ludic& de cea reala in. seamnii a te separa pe tine insuti de ceca ce te incon- joara. Sint absorbit de joc, deci nu ma mai aflu in Jumea adultilor. Am de acum inainte lumea mea pro- prie, o lume in care imi pot exercita suveranitatea, Pot fi Tatal, Profesorul, Regele. Aceasta detagare contu- reazi astfel personalitatea mea, 0 inconjoaré cu o Tinie groasi gi in acelagi timp ii conferdi noi puteri. Prin joc, devin mai mare, scipind de domeniul in care nu eram decit subiect, un copil. Sint Capedunul, Intelegem deci c& jocul poate fi — prin unul din aspectele sale — evaziune si compensatie. Chiar si adultul cauti uneori in joc uitarea grijilor sale si o mirire iluzorie. Pariurile la curse, biliardul, vina- toarea sint auxiliare ale unei personalitafi slabe, care se cauti in zadar in domeniul durelor realitati socia- le. Copilul, care se stie mic, incearcd si el si se rea- lizeze in lumea sa ludicd. Dar aceasti fugd in afara realititii nu este tot- deauna 0 evadare. Si arhitectul care face planul unui baraj se refugiazii intr-o lume fictiva. El n-ar putea face un plan folosind pietre i beton : n-ar fi un plan, ci barajul insusi. Retrigindu-se in cabinetul siu de i schitele, el scapi de tirania lucru gi elaborindu-si realului, a defileului, a stincilor, a miinii de lucru. Dar planul siiu fi va asigura o mai mare stipinire asupra tuturor acestor lucruri de care fuge pentru moment. Aceasti desprindere nu este decit un inconjur. Arhitectul fuge de defileu pentru a reveni Ja el mai tirziu, asa cum o pisic’, in fata unui obsta- col ce o desparte de hrana rivnit&, se departeazi Je aceasta pentru un timp, spre a reveni la ca ocolind obstacolul. In aceste cazuri, detasarea este trisitura caracteristici a proiectului. In adevir, orice project Sste in primul rind o desprindere de lumea inconju- ritoare. Proiectez in imaginatie aceasti lume incon- juitoare, © realizez ca idee dar abandonez, pentru in timp realitatea ei concreta, fug de defileul in care voi construi barajul. ‘Aceasti naturi a proiectului este proprie si jocu- lui, Cind_copilul se_joaci_de-a_mama si_de-a_fiica, el se exerseazi in planul imaginar pentru_o viitoare___ realizare-concreti, Lumea jocului este deci o antici-_ pare a lumii preocupirilor serioase. Ni se va spune desigur ci de fapt copilul nu vede atit de departe, c& jocul nu este un antrenament. Am spus-o gi nol. Dar proba jocului realizeazi in fond un antrenament involuntar. Asa cum afirma Groos, jocul este_o pre- gitire pentru_vial%i_serioasi, Putem” concepe dect jocul ca un inconjur care in cele din urmi readuce subjectul la viatti serioasi, ca un proiect de viata serioasi care schieazi cu anticipatie aceasta viata. Prin intermediul jocului copilul dobindeste mai intii acea’ autonomie, acea personalitate si_chiar acele scheme practice pe care Je _va necesita activitatea lui, de adult, Fl nu le dobindeste in raport cu lucruri con- créte-sf dificil de minuit, ci in raport cu substitute imaginare. El opereazi ca un viitor aviator care se exerseazi mai intli la home-trainer’, inainte de a risca si pileteze ia avion real. Jecul este un inconjur 2 Instalatie de antrenament — Nota trad. 23Mout prin abstract : si gitesti din pictricele este seeduitt mai simpli, decit conduita intr-o buesti feat, dar prin aceasti conduitti simpli se formeary viitoarea gospodini. 4. Daci nu este consticnt de antrenamentul pe care. practic de fapt, copilul este constient ci joaci rolul MGultulul in lumea sa ludici restrins. Copiindu-1 pe adult, el i se poate asimila; gi cu atit mai bine, cu cit lumea ludicé s-a desprins de lumea adultilor, ficind mai dificil’ orice comparatie. Copilul poate sf joace rolul de adult, pentru ci se afl intr-o alts lume decit adultul ‘si pentru c& in aceasti lume adultul nu poate interveni in mod real. Dac, ag: cum credem: intregul joc este dirijat de dorinta'de a face pe adultul sau cel putin pe Omul mare, se infe- Jege cf aceasta detagare pe care o opereazii atitu. dinea ludic’, este indispensabila pentru joc. Tocmsi aceasta desprindere fi permite si nu se team de comparatie —- totdeauna defavorabili — intre reali zarea autenticl pe plan ludic 1 modelul existent i» planul adultilor. Putem din nou vorbi aici de 0 eva- dare, dac& vrem, dar nu este nicidecum evadarea pe care adultul o cauté in jocurile sale, Este evadarea in fata unei comparatii posibile si nimic altceva, ‘Aceasta afirmatie este insi in multe cazuri 0 exa- gerare; cici jocul infantil nu este totdeauna imi- tarea adultului. Atitudinea de desprindere este in aceste cazuri, fird indoiali, in parte, o fuga in fata atitudinii zeflemitoare a adultului, dar acesta este un aspect foarte secundar (in special cind copilul s¢ joacd in absenta adultului, sau in fafa unor adulti in care are incredere). Aspectul principal este un aspect creator. Desprinderea il transport pe copil intr-? 24 lume in care el este atotputernic, in care poate crea. O lume in care regulile jocului au o valoare pe care n-o au in lumea aduljilor. Desprinderea este aici ca un jurimint de a se supune regulilor traditionale, Cine a jucat a jurat“, spune Alain ; acesta este ins’ jurimintul de a uita’lumea vielii ‘serioase in care tegulile ludice nu mai conteazi. Prin aceasta deta~ area apare ca un act voluntar. Tn adevir, in cazul unor jocuri ca ulii si porum- peli sau horele cu cintece gi text, putem vorbi de o desprindere voluntara. Aceasta ne va face si infe- legem adevirata naturi a desprinderii care este voit’, aleasi. Fira indoiala, ni se vor aduce ca obiec- tie jocurile copiilor mici in care iluzia este. intensi gi pared impus%: se pare c& in_ acest caz copilul este detasat de mediul ambiant fara voia sa, deoarece pare si-l ignoreze complet. Aceste observatii ne vor permite acum si aborddm direct problema esentiala a atitudinii ludice. Este o atitudine de rea-credint, in sensul c& atunct cind m& joc refuz si vad ceea ce vid in mod real. Batul nu’ mai este bat, ci sabie; linia pe care am tras-o cu calciiul nu mai este linie, ci zid. A spune c& toate acestea sint numai o simpla conventie ar fi cu totul insuficient ; si arhitectul reprezinté un zid printr-o linie, dar pentru el linia ramine o simpli linie, un semn. Pentru jucditor insi linia trebuie con- siderati un zid, trebuie si fie un zid, Tovardgul de joacd care face: Uuuu ! trebuie sd fie un lup. $i se 3 Yn original : Jeu de barre — joc de alergare th care copii sint impirtiti in doud tabere — No- ta trad.jatimpla © prin aceasti atitudine de rea- avind in general drept model struosi; uneori ch eg nat mult sau mai putin mon- iinaginard. Vom rey ae Un rol in aceasta Lume curios. ‘To ‘veal mai jos asupra acestui subiest ber prin indepirtarca t Ja aceasti * Neat tn tey Le jen de Penta “i ct aceasta ‘area_noastté mts. eapeela, terarea, noes 50 ca faimoasa limb pisircasci®. Acest limbaj secret Gost 0 fugit de adult. Prin intermediul lui copilul eyadeaz’ din accasti lume de adulti, care vede in el o fiinta mica, sit si construieste o lume aparte. Are gridina sa in care nu pitrund decit initiatii i uneori foarte putini sint accia care cunose acest limbaj se~ creat, cel Mai adesea numai fratcle sau sora. ‘Aceste jocuri solitare n-au ins numai o laturd ne- gativa, cle nu sint numai o fugd. Prin natura lor po7i- fiva ele atest’ in adevar o reusit’. Acest limbaj secret este al met, cu $i aproape numai cu singur stiu si ma folosese de el. Cu ajutorul lui imi manifest la tindul meu superioritatea asupra adultilor, imi iau gevanga mea asupra lor. Cind aveam treisprezece ani ‘sa paisprezcce ani, am reusit s& cree impreuni cu unul dintre prictenii mei preferati, un limbaj de semne facute cu mina de care ma mai folosesc si astizi cu usurintS si care ne serveau pentru a vorbl fn tacere stind la dou% extremitati ale clasei. Dar acest limbaj n-avea decit in aparenta un scop prac- tic : nu ne foloseam de el pentru a ne consulta asupra tomelor noastre (nici nu cram in aceeasi sectie). PIA cerea pe care o incercam stind de vorba in acest fel se datora mai putin faptului ci aveam o posibititate de a ne comunica lucruri importante, si mai_mult satisfactici ci o facom printr-un mijloc ocolit, in pofida supravegherii adultului, Eva vorba aict de o fugi de adult, dar mai ales de una din acele revange frecvente asupra ciirora vom reveni mai tiraiu. Ne afirmam independenta noastri si ingeniozitatea noae: acesta n-ar fi tri pe seama pedagogului. Daca fost acolo, secretul nostru gar fi pierdut tot farmecul. 51SSE Aga se intimpla cu toate activititile secrete incep de la virsta de sase-sapte ani. Ele constitu eu reef saupra adultulti, 0 revansd, si prin acest ta. cle mai tin inci seama de adult. Intimplarea sec oot pe care copilul gi-o povesteste siesi si o impiirtisert titorva privilegiati joac in aceasta privinti care fanalog ext cel al colfigoarelor tainice pe care copit, Siie alege si le aranjeazi. Aceste colfuri secrete sit site alege 91 copotriva de indrigite. Ein primi tind podul casei, acest paradis al copiilor, unde = isese o liniste gi 0 independent perfect’, flr a fel Sune la socoteala cd el permite adesea’ explorarea acopexiguritor eu farmecul fructului oprit (Gi al re Vangei) si in acclagi timp al riscului, El mai ascunde adesea in cuferele sale vechi gi printre vechituri ne- numirate obiecté care, in miinile unui copil i tree prin mii de metamorfoze. Colturi secrete se mai giisese in pivnif’, in sopronul de lemne (intre gr mezile de lemme $i acoperig mi-am petrecut in copili- rie multe ore fericite), indaratul tufigelor din grading in facie si, in sfirsit, chiar in copaci. ae ceretele de acest fel ii oferd copilului un fel de Sete caer ain? lui, Este remarcabil faptul ci broprcatea este, din collie, un mifloe privilegiat de 251 afirma personalitatea, Se stie eft tine Un Om itrin la lucrurile sale, nemaifii il si afirme pe vitor prin activitti anal cemrese Hinkle fa ee cauts posed. Pentru foarte multi bite! agodiat in ae 7208 ch ‘Senten un emul ti bitrini avutul repreziné core fe Pentru un artist este tabloul sau simfonia eae gloria, In lucruri, si a in. afar? ui, rezida personalitatea s 1 as mcanecell 4 ld, a de oe ne ere re fiinfa umand ar fi lipsité resort si de vigoare. Se poate spune c& vechea vasit pe care batrinul o locuieste este parca scheletul fiin- fei sale. Copilul, ins, incapabil inci pentru aceasté activitate fecunda pentru care batrinul nu mai este capabil, cautd aceleast auxiliare ale personalitatit operon copil de trei ani gtie deja si se afirme, insu- sindu-si obiecte. Intr-un studiu asupra crizei_perso- Stati care marcheaz apropierca, v stei de trei nau d-ra Médici a subliniat foarte bine aceasté ca~ racteristica '. ‘AL Meu este prima, ca $i ultima afir- mare a Eului. ‘Aceasti afirmare solitar, ale cérei principale manifestiri le-am analizat, nu poate fi insd su- ficienti. Ea I-ar impinge pe copil in afara in- tregii societ&ti, cu exceptia cercului restrins format Uidoi sau trei initiati. O asemenea afirmare nu este Gecit manifestarea complexului de inferioritate cart Se dezvolti in mod natural dupa virsta de gase sau sapte ani, La copilul normal ful" se va. afirma si Sees alt mod si vom gisi o clasti de jocuri mult ma vast generati de acest alt mod de afirmare. "Am semnalat deja in treacit, ci modelul celui mai mare ia treptat locul Tatalui Insugi acest termen de mare, atit de folosit de copii si de pedagogi, este pentru noi o indicatie pretioas’. Pentru orice copil, mare este fiinta care are posibilitati superioare. Exis- t& ,mari® si ,mici de toate virstele. Pentru copilul din’ gradiniia sugarii din cregi sint ymici, Pe cind clevii din scoala primar sint ,mari* si el fi invidiaz’. Ce rusine pentru un copil mare si coboare din nou printre cei mici sau si fie tratat ca el. Se intimpla c&, 1 Lidge de trois ans et Vétude du caractére.ntru a pedepsi pe un gcolar, invé{&torul il tring, i a Peder Pintr-o clasi inferioard oy te een mici, Este una dintre cele mai cumplite pedepst mal Tuer il Ioveste pe copil in orgoliul lui, in gre fundul fiintei lui. - Copilul mare se impirtaseste putin din aureg, tatilui, ,, Fratele meu mai mare mi-a spus,« Mi-a spus un copil mare...“ — iat& tot atitea angy' Mente categorice. Uneori se intimpla chiar ca cel te mare si abuzeze de aceasti incredere si si profits de ea pentru a juca un renghi celor mai mici: j trimite si cumpere de la bacdnie a{a pentru taiat untul, rau prafuri de ,habar n-am® (in regiunes Béarn ,noudigos cuvint care nu serveste decit in acest scop semnificind : ,sa nu spui"). Una dintre cele mai mari bucurii pe care copilul © poate avea este si se joace cu copii mai mari. Firi indoiala, se intimpli ca un copil mic si fugi de cei mari, de frici sau din timiditate, dar acesta este un caz foarte rar. Indati ce poate, copilul mai mic ac- ceptii si joace un rol in jocul copiilor mai mari, c dac& acest rol este modest si sters. Vom reveni curind asupra acestei proces prin care copilul mai mic integreazi treptat in societatea copiilor mari (c@Pi- tolul II), proces capital si revelator. Si amindim dec! analiza lui pentru mai tirziu si si ne multumim @ semnala 0 forma de joc deosebit de semnificativi: jocul de tachinare. , . Exist mai multe feluri de a tachina. Uneori tachi: narea este cdutarea unei compensatii : copilul jign” de un altul, se razbuni jucindu-i_ un renghi, exemplu, ristunind banea pe care celiilalt sta. 5xis#) © tachinare-dominare, ca ceca care pentru copil?” Ba mai mare consti in a-l trimite pe copilul mai mi la priivillie cu comisioane caraghioase. In aceste doa feluri de tachinare se relevii o anumiti ostilitate si se poate spune ci cle constituie adesea preludiul pataii, putind fi adcvirate sfidari, Tachinarca care ne invereseazi este ins cu totul alt gen. Ea s-ar putea numi tachinare-colaborare. Copilul mai mic Tl {achineazi pe copilul mai mare pentru a putea intra in sfera lui de activitate, pentru a-i atrage atentia. ‘Aga sint cele mai multe tachinari ale copiilor fati de ‘adulti. Jocul ne dezviiluie ins& si alte genuri de tachi- nare.Cind un copil trece cu tot dinadisul prin fata celor mari in timp ce acestia se joact cu bile, cind ii impiedicd, prin prezenta lui nedorita, si se joace cu mingea, sau de-a capra, nu trebuie si vedem neapirat in aceasta un act de ostilitate, ci dimpotriva. Este mai curind o invitatie la joc asemanatoare cu hirjonelile prin care cifeii se invita reciproc la joaca. Ceea ce Zi place copilului este ,% ocupe mult loc* in domeniul care pare rezervat celor mai in virsti decit el. Prin aceasta, el ii silegte si-l ia in seama, si-i acorde un Joc in activitatea lor. Uneori chiar, el isi atinge scopul si este invitat la joc! Iat& cit de mare poate fi, de foarte adesea ori, bundvoina celor mai in virsti O astfel de tachinare poate constitui, in unele cazuri, un adevarat joc intre copil gi adult : cind un copil de cinci ani, pe care-l fineli pe genunchi, va agaseazit lovindu-va peste mind, este cit se poate de clar c& este 0 invitatie la joc, care — in cazul in care adultul este bine dispus — se termina cu un joc adevarat. Jocurile in care copili cauté si-i sperie pe alti 55sint de asemenea jocuri de tachinare, multe ori lipsite de orice intentie rea. Atractia spre cel mai in virsti, ale manifestari le-~am analizat mai sus, este _ Yim — motorul esenfial al copilariei, In joogé pare adesea ascunsi. In jocurile traditions et aceasti atractie capita o form particulara - qq in virstd este reprezentat in aceste cazuri prin rer" jocului. Cici regula jocului — yom rac curind la ea —este considerata c& find wt tenit& de la cei mai in virsta gi a o respecia insea’, a comunica cu cei mai mari. tn felul acesta orien » a cele SHEL cites, ice joe * din aceasta patra perioada a copilariei, care incepe | in jurul virstei de zece ani, este dirijat foarte riguros de atractia spre cel mai in virsté. Daca regulile si stricte, dacé numiaratoarea si formulele de joc consti- tuie o adevaraté liturghie, daci activitatea ludici apare ca un fel de ritual, aceasta se datoreste fap- tului ci in spatele jocului se contureazi mereu marca figura a celui mai in virsta. Acesta poate lua deci forme diferite in functie de virsta copilului, in functia de joc. Poate fi adu!t! insusi, si In special Tat&l. Poate fi cel Mare. Poale fi autorul regulilor tradifionale. Putin importd, atrac- fia vine de sus, ea actioneazi totdeauna cu aceea forfa. In tot timpul copiliriei, aceast atractie amin? mai mult sau mai putin concreti. Modelul adort este 0 fiinti apropiati si cunoscuté, Tatil sau Mare. De-abia spre sfirsitul copiliriei se conturea semnele unei transformiiri viitoare. Modelul coat! este inlocuit prin opera lui, regulile jocurilor trat 56 fionale. Aceste reguli mai au inc& un aspect conerct, deoarece ele dirijeazi activitatea concreta a jocului Totusi ele capiti o natura abstract’i, deaoarece nu sint decit reguli. Regulile tradifionale provin, ce-i drept, in gindirea copiilor, de la cei mai in virsta, $i adesea de la adulti. Cine sint ins& acesti mai’ in virst&, cine sint acesti adulfi nu este de loc clar. Sint cei mari, si copilul nu poate spune nimic in plus. Ul simte venind de sus o autoritate a cdrei sursi nu o mai cunoaste atit de clar ca in anii anteriori. Mai tirziu dar de-abia spre sfirsitul copiliriei (13—14 ani) el va ajunge si vadi in reguli pur si simplu niste conventii pastrate prin traditie. Cel mai in virsta isi pierde deci treptat natura sa concret&i si precisa. Si lucrul acesta este firesc, deoa- rece — fapt subliniat adesea de Piaget si confirmat de experienta pedagogilor — gindirea copiilor evolu- eazi treptat de la operatii concrete la operatii abs- tracte: la gréidinita se fac socoteli cu obiecte reale inainte de a cfectua operatii cu numere abstracte. Modelul activitatilor infantile trece prin aceleasl stadii. La inceput concret si precis in persoana Tata- lui, el devine tot mai vag, se imprastie extinzindu-se Ja totalitatea adultilor, a celor mai in virsta, pentru a se confunda in cele din urma cu 0 autoritate mai mult sau mai putin difuzd, autoritatea tradifi Or, activitatea ludic& este, prin anumite laturi ale ei, 0 activitate cu semnificatie morali, A urma un model, apoi o regula sociala, a-ti afirma personali- tatea, a incerca si te ridici spre o natura mai inalt, nu sint oare acestea tot atitea manifestéiri al ciror varacter moral este greu de tagiduit? Existé in joc 0 moralitate voalati, $i evolutia figurit celui mai 57"si conservatoare, copilul va trebui sé-si faci un pu - brutalitate impotriva traditiei, adolescentul va ¢ in virst{ manifestd avatarurile acestei moralitay; j, Hintile spontane. La inceput conereta si dominaty aes garda Tatalui, €a devine din ce in ce ne mtracti: si, Ja sfirsitul copilarici, const’ in one! enja fata de reguli abstracte si ‘traditionale. ae fen az ca si in celdlalt, modelul, tipul moral eet dat din exterior. $i dac copilul cauti in joc fnijloc de a se realiza, de a-si afirma Eul, acest in pe care-] afirma nu poate fi decit copia unui tip dat Fe alli — Tatal sau ,bitrinii*, In efortul situ de a ce franifesta, copilul care-si caut independenta o face Gupa un model strain, Autonomia sa devine, fit voia lui eteronomie. ae Pe de alti parte, 0 asemenea moralitate raimine deosebit de conservatoare. Dupi cum vom vedea, copilul inventeazi putin, el urmeazi de cele mai multe ori modele rigide. De aici rezulti un conserva- torism izbitor. Copilul tinde si refack mereu coea ce a ficut o dati, aga cum se vede in tipurile imuabite ale desenelor ‘sale (vom reveni mai jos la aceasté problemi). De aceea, regulile jocurilor, numaratorile micile formule, atesté o persisten{i surprinzitoare Pentru a se elibera de aceasti moral eteronomi ternic examen de constiin(a. El va trebui_ si inloe iasci autoritatea distanté si difuzi a »batrinilo printr-o autoritate liber-aleasi.(Va_trebui sa caule 1 insusi edi noi in afara regulilor tradifionale. Aces? va fi efortul adolescentei. Ridicindu-se adesea © ul in si-si ofere modele alese, modele care si-i apartind intregime. Acest efort de autonomie continu © ‘58 ea acelui Bu pe care ni l-a relevat jocul copitului. Hamai ci acest efort copilul il realizeazai prin alte Miiloace. Mai constient de, cl insusi, adolescent miJvonsidera caile indicate de tradifie. ste criza de GGginalitate pe care a analizat-o atit de bine d-1 Debesse *. Si totusi, acest efort de originalitate, de autonomic mai pistreazi adesea aspecte pe care jocul de copil PPie-au facut familiare. Adolescentul are si el mo- Gelele sale :eroi, sfinti, oameni mari. El se mai su- pune inci atractiei exercitate de cel mai tn virstd, Bl igi plaseaz’ cu ugurin{a viata sub semnul omului mare pe care-l admira: ,,Voi fi si eu pictor*. Mai mult — educatorii cunose bine acest aspect —, se intimplé 4 admiratia pasionati a adolescentului pentru cutare profesor (indeosebi la fete) il trans. forma pe profesor gi-i atribuie accasta figura ideala a omului mai in virsti atotputernic, a acelor uriasi foarte blinzi si foarte buni despre care vorbeste ‘Anatole France, regiisind astfel dincolo de ani acel ideal al Tatiilui care ne-a cdlduzit de-a Iungul intregii noastre copilarli. mar B. FORMAREA GRUPULUI Una dintre cele mai pregnante trisituri care arat& superioritatea copilariei omului asupra copilariel ani malelor rezida in existenfa unui grup care constituie © adevarata societate, Priviti-i pe copifi mai marl care se joac’ in curtea unci coli. Ei asculti de énile, 1 La erise @originalité jutanumite reguli, respect 0 anumitd disc; cindu-se de-a ulii si porumbeii sau ego J ia pas Bai fiecare participant 1a joc indeplinest functie ; in anumite ccremoniii ale fetitel fetitd trebuie si Indeplineasca pe rind acte py feeete si s& repete cuvinte rituale, Regulile, cuyintqe se? acestea vin din adincul veacurilor, reflects et, infantila, Pe de alta parte, daci cercetim matte gisim o ierarhie strict, un sef, loctiitort g. yo Sa observam acum animalele mici. Nu vont ga ele nici institutii tradifionale, ca la jocurile des? nial ierarhie stricta. Catelugii se pot Penn ine impreuna, dar fiecare generatie va treba. jyetscascl gesturile care formeaz’i jocurile cfinilor Vu existd aict nici tradifie, nici societate autentic, ci numai grupuri temporare si provizorii, ee De unde vine aceasta superioritate a pulului gm? Pisa indojald din superiortatea strubturil tae 1 rea creierului sdu, dint statura enti cali, dreaptd, din forma miinilor sale, dar st de ls Iungimea perioadei de copilirie’ eae eet : erio pillirie' gi ‘aioe lui intr-un univers. social. Seca opi noglrl sar nate in flecare vard, cum se intimpli Is ieatee a ii animale, si ar ajunge la maturitate nie de vara urmatoare, n-ar mai exista nici ? tradiie in copilitie, Dac omul nar fi o find ey daca oamenii, adunindu-se in grupuri, nu He conti’ Dy si pe copiii lor, n-ar exista nici o societal de oni: Dar omul este 0 Hing socials, cu 0 copilaie initieze si acest fapt permite copiilor nostri s4 ¢ intr-o societate de copii pentru societatea 4 eo anumiyy 60 re vor participa mai tirziu’ Avem aici nu dintre cei mai putin importanti ‘care conditioneaza demnitatea su- j Ja care ¥ din factoril, unt agi neglijat — ees 4a omului. . - et la si cercetiim cum se consti- period's deci osteneal ti deci 0s vercetii Meritt deer Paieste aceasta societate, si studiem moravurile i chiar religia ei. rele societatii de copii trebuie si facem fla un factor pur instinctiv, la o inter- %, analog celei care stringe laolalta jie de heringi. A spune ci omul este eamni a constata in primul rind te una dintre cele a céiror natura cjmporti o asemenea interactiune, precum albincle, furnicile, scrumbiile mici. Omul este atras de om ‘Acesta este un fapt. Totul se petrece ca si cum fp fiecare dintre noi ar exista un fel de prestiinta si un fel de nevoie de altul. Surisul, prima reactie sociala. este cea mai bun’ proba a acestui fenomen. Un alt factor esential, asupra c&ruia vom reveni adesea, este existenta la om a unci capacitati_ de imitatie. Nici aceasti capacitate nu este specifici exclusiv omului, Exist& specii de animale care stiu s&i imite, inclinatie evident’ la papagal sau la coto- fan’, Exist’ in schimb specii care nu posed’ aceas F La primitivi aceasta societate de copii poate solid organizatii si si dea nastere Ia _,societ de virsti* corespunzatoare ficcdrei generatit Verl in logiitura cu aceasta. de pild’. articolul lui G. Balandier, Lenfant chez les Lébou div Sénégal, in: ,Enfance, nr. 4, 1948. ‘Autorul serie, Sire alicle: ,.f) vorba deci de un fel de ‘nitiere in treburile publice care se face fn in- teriorul societétii de virsté", p. 300. apel mai in| airactie natural oile sau bancurl © fiint& social, ins ca specia umana es otaptitudine, cum in pofida aparentelor, ap imutelor Ja care psihologii au incereay ;C*! ca gascascl urme indubitabile ale unci imitans Cum se combina acesti factori si are copil? Surisul prin care copilul rispunde hy, ¢t a celor din jur apare din prima lung dag Set Tones, in medie in a treisprezecea zi). Pe la ing sociabilitatca copilului devine activa, gn itt luni gasea sau_a gaptea copilul inceared’ cu infoca® & includ& in jocul sau orice persoani prezenta i sau di obiecte si fi plac cu deosebire joc tier at fmnplicd Un ‘partener, Ga jocul’deS vel cn schimbul de jucarii ete. 1 Deocamdati ins nu este v af stabilite ew adult Legiturile ea ait tags neazii mult mai tirziu, Un sugar se intoresa ee age ge eae nevola acestct prezenie strine sf se fosc tot allt bine g singur, Copii cei mat mick r8imin tzolatt chi la gridini(®. De-abia po la patra ani apar primcl srupari de dot si trobuie sX agteptim virsta de wo as ent ase face intr-adevar simtit& nevoia de cout Oe ee Studiind grupurile constituite de cepit din gridingte, Wishtzsley gf Hetzer au co talat ck prescolant profert sf se. jonce Iza 0 crupati cite dol, In URSS. unde s-au Aleut tone {ncercitile posibile de a incuraja viata de grup S Copi. nu s-an realizat mari succese tn grdinitele 4 ontinaa atiile de acest fel nu mai sint inst exact? Buph cima Mul marl copit din gridinifele, noe ani, copilul isi cauti um tovariis. .De fi ascunselea, * Ch, Bithler, op. cit, p, 55, 62 nu se joack niciodati efectiv impreun’, serie d-ra Gardner vorbind despre copiti de aceast& virst, nu Te place s& se joace singuri. Rareori vedem un singur Fopil de aceast virsta in apropierea gropii cu nisip. Se nare ci Ie place sii se joace in prezenta alt pit. A separa un copil de aceasti v Taseamnii deja a-l pedepsi. In felul acesta se formear in gridinite grupuri foarte restrinse, in general, de doi sau trei copii. Taceredrile pe care le fac adesca copii cei mai virst- nici de a aduna grupuri mai mari sint rareori incu- nunate de succes. Nu trebuie totusi si ne imaginim Aceste grupuri ca nigte grupuri de cooperare. Copii ge joact unii Ting’ altii, impartasindu-gi_ succesele, Gar in general nt se joacd impreun’, cum observa ust d-ra Gardner. Avem de-a face eu un grup, dact diem sii zicem aga, dar un grup segmentar, format din unit&ti autonome. Aseméniitor cu accla pe care fl constituie doi pescari vecini pe malul fluviului st nu o echip’ de marinari de pe un vas de pescuit moruni. Vedem totusi, constituindu-se uneori grupuri de cooperare. Acestea sint in general limitate. Este cazul Jocului de-a sc&unelul in care doi copii fac un scéunel Gin miinile lor incrucigate, pe care se aseazi un al treilea sau al jocului analog de-a trasura. Foarte rar grupul poate cuprinde toli copii, Am vazut acest lucru cu prilejul unui joc de-a vacile din Lande, practicat in Chalosse, si care se reinnoieste in fiecare fan. Asemenca cazuri constituie ins exceptil. 1 The Children play centre, p. 16 6Copii din scoala primara, intre ase si ze, ! aproximativ, sint de asemenea incapabili 5% jn},°t! jack grupul segmentar printr-o adevaraty societar onganizati, in care fiecare si-si abi functia sq\% Tingese doar grupul segmentar. Un asemenea gen," potriveste in special cu jocurile de intrecere, =, | Gaflorese 1a aceast’ virsté. Dar alaturi de aac jocuri de competitie exist o mulfime de alte jou’ “pe care copilul le poate practica singur sew in grat De pilda, jooul de-a avionul, atit de réspindit in fice | noastre, Copilul isi intinde bratele de-o parte i ds alta a corpului : acestea sint aripile. Apoi inainteass ficind viraje elegante pe o, aripi si insotindu-si cursa de un uruit aseminitor cu cel al avionului, A face ca avionul,.ca motocicleta, ca iepurele de casi ca gaina, iat tot atitea imitatii care pot fi practicate de un jucitor, solitar. Dar, in general, in grupul copiilor din perioada a treia a copilariei, cind unul dintre ci initiazi un asemenea joc, el este preluat de ceilalti si in curind apare un grup. de joc alcituit din juc&tori care evolueaz unul lings altul. 5 In unele cazuri se constat totusi influenta unui juc&tor asupra altuia. O inovatie este preluaté de toti Jucitorii, Astfel, in jocul de-a giiina, care in esenté const in imitarea cotcodicitului, daci unul dintre copii simuleazi ca cloceste, ceilalti vor cloci si ei tofii oud imaginare. Asadar, jucitorii nu sint cu tot izolati.. Se schiteazi deja o colaborare, solidaritaie? mecanica tinde si devin& organic’. Se poate merge chiar mai departe. Astfel, jocul de-a avionul va ~ -Practicat e - avioane izolate care vor strdbate curtea. Dar 20s ~~ Avioane se lovese unele de altele. Se naste Fe e Hea. joc nou, 0 lupti de avioane : avioanele se ciocnese, 54 smulg aripile. Aceasti cooperare foarte limitatd se poate dezvolta. Dac& un copil posedi destul autori- tate pentru a-i impirti pe copii in doua tabere, asis- tam la o batdlie. Fiecare tabiri va avea chiar numele ei. Vedem deci cum se poate desfasura trecerea de la grupul segmentar la un grup de cooperare. Accasti trecere poate fi insi si mai evident in jocurile de competitie. Fie ci e vorba de alergare, de sarituri, de aruncarea unei sulite, de tragerea cu prastia, toate acestea pot fi jocuri ale unui copil izolat. Dar daca doi copii se joac& unul lingd altul, se naste in curind o rivalitate : cine va s&ri mai departe, cine va face mai multe ricosete, cine aleargi mai repede? Apar astfel jocurile de grup, in care copilul se lupt% cu alti copii. Jocul contra... a luat locul jocului alaturi de... In perioada a troia a copiliriei jocurile de acest fel sint foarte prost organizate, daci se poate vorbi intr-adevar de organizare. De regula, fiecare sare 1a intimplare si arunci la intimplare. De asemenca, fiecare este sigur ci a fiicut mai bine decit celatalt. Treptat insi jocul poate capita o forma organizatl. Exist{ in sfirsit jocuri care, riminind jocuri de copii, pot genera un adevirat grup de cooperare. F vorba de anumite imitatii, Am examinat pind acum numai imitatiile-realizate de un singur copil. Am vaizut insi ci asemenea imitatii se pot complica uneori, ca in cazul jocului de-a avioanele, transfor- mindu-se fntr-un joc de ansamblu. Copifi nu mal imit& avioane izolate, ci o lupt% de avioane (sau cel Putin ceea ce-si inchipuie ci ck este o asemenea lupta). Find vorba acum de imitatii mai complexe, 6 5 Copitut gt joese poate intimpla si fie necesari mai multi jycs Pate nut se poate ale&tui dintr-un singuy eet. gi dac& un copil izolat, poate ,,face ca trenul¢ Yagen, eo se intimpli adesea —~ el este tentat in curing serfectioneze aceasta copie. Este mai greu, fins ye fald, clei 0 asemenea realizare se loveste de obstacia pe care le vom examina mai jos. Ea poate te Totusi, dac& jocul rdmine destul de linistit, aoe copii’ nn se derkintuie in asa misurd inctt sit dezorganizeze. Aga se intimpli ou multe imitati pe care copili uneori reusesc si le organizeze : tre. ferigul ete. Trebuic s% recunoastem totusi ci, fara auoriaies eee mai mari, realizarea ramine medi- si c& dezlintuirea copiilor amenint& neincetat si pun’ capt jocului. Jocurile pe care le-am examinat sint jocuri de oat mici. Ele permit acestora si fac intre ei o primi eo paentl de erup organizat. care — repetam — este mediocrs si trecitoare, Tndeobste ins, in ast fel de jocuri coviti mici nu fac decit sti imite real Zatile at irbutite ale celor mai mari. Dorind st fie Gonserattdrept mari, ef inceared mereu si-si in pense: ace celor mal mari. Acestea sint jocurile ees cel mai mult. Acestea sint jocurile . care Se gindese in primal rind, eind sint satrebati pays } Jocurile pe care le practic (de ‘unde rezult ‘iach ¢ ne patlce a jocurilor pentru fiecare VF") Gael 9 efcctuim in acest fel, este in mod neces@° decalati). Dack reusese eiteadati si realizeze 0 3, Reale Ted, copiata dupi acea a copiilor marl al poe real ‘ fe ori el esueazi, Creatia lor nu MUP SF Bueste spontand, dar este si nesiguri. Dack hy cum ajunge copilul la jocuri organizal | _mingea, se preteazi aici trebuie si intreprindem investigatia. Aici nu ga- sim decit preludii ale unui cintec mai pur. Cercetarea noastri trebuie s& se indrepte spre copiii mai mari. Daci copiii mici invata sa coopereze intre ei, este pentru cA invata acest lucra de la cel mai mari, si jucindu-se cu cei mai mari. Este necesar deci si vedem cum sint acceptati copii mai mici in jocurile copiilor mai mari si cum se comport ci in aceste jocuri. Copilul, am spus noi, este atras de alt copil. Orice nou venit intr-o scoala cauti indati si-si facd prie- teni de joacd si reuseste repede. Reininger, studiind comportamentul copiilor nou venifi intr-o scoala din Viena, in timpul primelor lor contacte cu copii mat yechi'a constatat ci, dup’ trei zile, 99 la suté din noii veniti stabiliser’ contactul cu unul sau mai mulfi @intre colegii lor de clasi. Pind la adolescent, nou! Vonit este primit fra dificultate in grup. ,,Toti elevit mici, serie Varendonck, primesc foarte ugor un nou ‘acest lucru este adevarat in special pentra copii mai mici. Unele jocuri ca ,puricele® * jocul cu ‘cel mai bine acestei intrari in grup, Cind trei jucktori de unsprezece. Sau doispre- Zece ani incep si joace ,,puricele®, alti se ‘amestectt neincetat in joc, fart si se observe vreo opo7s ie din partea primilor juc&tori Trebuie si tinem de Datorit& acestei toleran {seama de o tolerant reci- fe. copilul proc’ a copiilor. eran 4 venit pentru prima dati intr-o scoalé se integresda tepede An grupul segmentar. Tot la aceastl tolerant fac s& salte In original Pim calger de lemn, apésindel ‘arsine. — Nota trad. atrebuie si facem apel spre a intelege integrarg copiilor mici in societatea copiilor mai mari. Bungg? nta unui copil pentru un alt copil este un fenomen natural. De la virsta de opt Juni copiii pot incerea dupa Ch. Bahler — si consoleze alti copii. Dar accasiy bunivointd, dezvoltata prin interventia adultilor, « manifesti in cel mai inalt grad in rolatiile ding topili mai mari gi copiii mai mici. In general, cop mari suporté cu ugurint tachinarile copiilor mic, Cind un copil mai mic intra in interiorul sotronul si impinge piatra cu piciorul, copilul mai mare dojeneste, dar nu-i face nimic. Dac un copil mic cade si se loveste, fetitele alearg’i si-l mingiie g si-l ingrijeascii. Fetitcle mai mari fac de ascmenca toaleta celor mai mici (aranjindu-le fundele, cordoa- nele etc). Adolescentii sint, indeobste, mai pu} binevoitori. © asemenea bunivointi nu se manifesta fari o anumita mindrie. A-l ajuta pe copilul mai mic, a arata ingiduitor cu cl, inseamna a te situa deasupra lui. S-a remarcat adesea ci exist o dozi de disprct in compitimire : Imi faci mila‘. Tar mila copiilor ~~ unii fati de altii — nu face exceptie de la accasit reguli, A aranja pirul unei [ctife mai mici inseamni a-i ardita ci stii si faci ccea ce ca nu gtic. Bundavoint® copiilor mai mari are deci doud surse : pe de 0 pat provine din sentimente naturale de simpatic, c@ teratractia, iar pe de alti parte constituie 0 méartu! in plus a acelei mindrii infantile de care am ™ vorbit. cae Aceastd analizii a buniivointei copiilor mai marl va ajuta si injelegem mai bine integrarea COPY mici in grupul copiilor mai mari. Accastd intes™ Je 68 se face treplat, ca si cum copilul mai mic ar trebui si facil o ucenicie. In adevir, la inceput el n-are dest un rol de spectator in jocurile copiilor mai mart Copiii mici constituie un public ciruia fi este rezervat un rol asemanditor corului din tragediile antice. Tl \ apreciazi, admira, face reflectii cu glas tare, izbue- neste uneori in hohote de ris, ii interpeleazii pe actori, A privi pe alti copii jucind inseamni deja pentru copilul mic o sursa de plicere sigur si lipsita de di- ficultati. A privi pe alli copii jucind inseamna deja a participa cit de cit la joc, inseamna a te scilda in atmosfera copiilor mai mari. Copilul mic care sti la marginea curtii are intrucitva atitudinea ,suporteru- lui* de fotbal care priveste din tribuna jocul ce se desfiigoari pe stadion. Si oare inainte de a juca fotbal, nu mergem indeobste si asistim la meciuri ? Oare surescitarea produsi de meci nu este adesea cea care trezeste vocatia sportiva ? Jucatorii au fost ade- sea in copilaria lor spectatori pasionati. Aceasta este valabil pentru toate jocurile pe care le practici copiii mari, Inainte de a participa la ele in mod activ part cipm in mod pasiv. Exist destule jocuri care admit sau chiar reclama un public. Orice ‘copil care initiazd un joc nou este, prin insusi acest fapt, inconjurat de un public de copii de virsta lui, mai mult sau mai putin plin de admi- ratie, Jocul de competitie nu poate avea sens fart Public. Iati niste copii jucindu-se de-a ,,cutitasul*. E vorba de a arunca un briceag in aga fel, incit sé se infigi cu virful intr-un copac, dupa ce s-a rotit 0 dati sau de doua ori in aer. Nu tofi copiii pot part- cipa la joc in acelasi timp, mai ales cind nu exist decit un singur briceag. In timp ce unul dintre jucd- 6tori isi demonstreazi indeminarea, ceilalti constituie ety, prin forta lucrurilor, un public care urmireste gi critica. In acest public se gasese deopotriva copii si Shari, care vor primi briceagul indaté ce le va Yoni rindul, si copii mai mici, care nu sint admisi la Joc. In rindurile publicului, atit copii mai mart ctt J Copiii mai mici joac’ acelasi rol. Jocurile bazate pe Pimiigag (yn-ai si arunci piatra atit'de departe ca mine®) presupun gi ele un public mai mult sau mai putin restrins, deoarece ramasagul implicd aici o competitie. Competitia pregateste deci intrarea copilului mic in jocul copiilor mai mari. El va face parte din pub- lic pind in ziua cind se va accepta si i se incredinteze briceagul. Dar jocurile de competitie rémin inca jocuri inferioare. Ble apartin mai curind perioadei a treia a copilariei (inainte de zece ani aproximativ) decit perioadei a patra. Nasterea unei adevarate so- cietiti de copii o permit numai jocurile tradifionale. Va trebui deci si cercetim acum mecanismul prin intermediul c&ruia copilul trece, in cursul acester jocuri, de la rolul de spectator la acela de actor. Un mare numir de jocuri traditionale nu comport’d un numar precis de jucdtori, ca forma clasicd a jocu- lui ,,G&seste-i loc 1. Astfel, daca se imita c caravané, se poate integra publicul, iar caravana, lungindu-se, va fi si mai impunitoare. Copii mai mici pot parti- cipa atunci la jocul copiilor mai mari. La fel in cazal jocurilor de-a'lupul, de-a defilarea, de-a_,,Nicolas* 1 patru jucdtori ocup colturile unui patrulater si-si schimba Ja rastimpuri locurile, in ume ‘ce un al cincilea jucitor inceared si ocupe ¥? colt liber. — Nota trad. 70 cul de-a lupul copiii mai mici fac parte din care se invirte cintind in jurul vizuinii lupu- fi si, cind Iupul iese din vizuind, ei fac parte din lef In jocul de-a defilarea, sint soldati ; in jocul Nicolas“, fac parte din ansamblul juciitorilor care Yatd in cor cuvinte tradifionale, in timp ce unul Sscunde 0 piatré in bascul unuia dintre jucdtori, iar on alt copil trebuie si-i ghiceasca locul, Fara doar i poate, exist multe jocuri in care copiii mai mici Piesi gisesc nici un foc: jocul cu bile, capra, gotro- nul. ulii gi porumbeii etc. Numirul jocurilor deschise celor mici ramine ins& destul de mare. Copii mai mici au totdeauna un rol subaltern in aceste jocuri. Ei nu sint niciodata lupul, condamnatul ori, in jocul de-a ,,Nicolas*, cel care cauta sau cel care ascunde, Ei completeazi in primul rind numéarul jucitorilor. Mai mult decit atit, copiii mai mari, care ii accept, fi neglijeaza indeobste ; rareori lupul cauta si prind’ pe vreunul dintre copiii mai mici ; este 0 prad’ prea usoari pentru el si deci captura fi va aduce putine merite. In jocul ,,Nicolas* un juciitor isi ascunde rareori piatra tn bascul unui copil mai mic. Si totugi, in pofida acestei desconsiderdri evidente din partea copiilor mai mari, copifi mai mici prefer& sii se joace cu cei mai mari decit si se joace singuri, atit de puternicd este atractia exercitaté de cel mai mare, In jocul de-a baba-carba copii mai mici sint in cere, dar, cum nimeni nu se ocupa de ei, ajung st se Plictiseascd pind intr-atit, incit se resemneazd si se joace fiecare singur pe locul ui. Cind inst copii mai mari anunti c& se va juca de-a baba oarba, cei mict Sint totdeauna gata s& li se alature. Mi-aduc aminte de o sceni tipici la care am asistat intr-una din zile. In jo alaiul nIn timp ce copiii mai ij m ip »p al mari jucau ,gaseste-ti loc au facut apel la Roger, un copi ei Loger, pil de noua ani si panel Juni, care’ de obicei era conducttorul ‘cele, Pars ‘oger si-a dat seama ins& de indata c& j se atrib ie cel mai ingrat rol, acela al jucdtorului di ce ii permiitea urlui copil deal ome } gin centru, ceca deplinind mult timp acest rol, si ia loc inte cincilea col}. Dupi citeva minute de joc Rone tt butit s& ocupe locul unui copil mai mare inten) acesta, impotriva regulilor, a refuzat sii cedeze acct loc, Roger jignit, a plecat in fugi. Dupa hi timp ins, avind ‘din nou greutati in jocul lor, copiii ma mari l-au chemat din nou pe Roger. Acesta a revenit docil, ocupind locul din centrul cercului. ry Putem infelege acum structura grupului copiilor mai mari. Nu este nicidecum un grep fx, cumar fi un grup de cercetasi, ci un grup cu hotare mereu schimbiitoare. Acest grup are un centru gi o periferie. La periferie se afl copiii mai mici, intr-o zona flotant’. Unii copii mai mici sint acceptati in grup numai in cazul in care nimeni nu este refuzat, in cazul in care este nevoie si se completeze numirul ; acestia marcheaz& limita extrema a grupului. Alfii, ca Roger, despre care am vorbit mai sus, pot fi chemati in timp ce ceilalti copii mai mici rimin in public; e vorba in acest caz de personalitati puternice, de sefi. Grupul copiilor mai mari nu este deci omogen, fiinded in anumite imprejurari el se mireste cu aceasté populatie inferioari. Dar daci acum fi vom Lisa de o parte pe copiii mai mici si ne vom ocupa de acest grup ca atare, vom mai gisi in rindurile lui 0 anumiti eterogeneitate. Copiii mai mari n-au toi anumits 2 } ' e, Daci fal de copii mai mici ci se comporti ; seniori feudali, in schimb, exista si in rindu- suzerani si vasali. S-a sulliniat de multe o MRistenta unor conducitori in societiifile de co ‘Acest fenomen de ycefalizare* prin care grupul isi pune un cap, este intr-adevir deosebit de raspindi intr-o societate de copii in virsta de la sapte ani in | gus, exist totdeauna un conducator. Bl apare adesea maj devreme, la virsta pregcolara. Am avut prilejul s& constat existenta incontestabilé a unor conduciteri de cinci ani care se pricepeau deja si organizeze, de bine, de rau, jocuri de grup. Dar pentru ca aceasta jeefalizare® $4 capete un caracter net, trebuie si a5- feptim o virstii mai mare. Autoritatea conducdtorubai se afirma treptat. Nu e vorba de o alegere constienta sau de un vot. Asemenea procedee nu se prea impacii cu fiin{e inc& incapabile si aprecieze in mod judicios, far partinire, valoarea celor de o seam cu ei. Chiar | si in adolescent asemenea procedee de alegere dau adesea rezultate mediocre. Mi s-a intimplat si orga~ nizez de vreo cincizeci de ori alegerea conducatorilor — sub diverse denumiri — in clase care se pregiteau pentru bacalaureat, Nu éra vorba de loc — cel putin la inceput — de a desemna un ,,responsabil* care si tind legatura cu direcfia, ceea ce ar fi facut ca ale- gerea si aibi rezultate si mai mediocre. Totusi, trebuie si mirturisesc ci_am fost uneori surprins de mediocritatea alegerii. Ratiuni mici, izvorite din spirit de grup (desemnarea unui extern, a unui elev din cutare sectie etc.) falsificau adesea alegerea. cu atit mai mult la copii mai mici un asemenea sistem Poate fi defectuos. Il vedem folosit doar in cadrut cetelor, forma{ii mai mult sau mai putin artificiale jerarhi ca nis rile lor 2care nu posed’ permanenta gi caractert rganiz grupurilor scolare, Se inimpkt peta a 0 lupta intze dowd personalitati puternice aaa tiietate in grup, dar este un fapt ce se remai ae special 1a copiii mai mari, in pragul adolescent ee ih perioada adolescentei (de pilda, in clasole de lices: In general, conducitorul se imptne treptat, ‘faa 2 cei din jur si observe cum. Unii copii consulta a Varendonck cu prilejul unei anchete cu acest ae nici n-au observat procesul de ,,cefalizare" a gro sa i Gin care Giceau parte. Aveau iimpresia cf grupul lor eal fe erup de egali, un grup democratic, cind de fapt ru le copii se a] i i i cna Eee Pi propie mai curind de un grup Conducitorul intervine neincetat in joc, 2 acela care decretezi, in general, ce joc aaa juee precizeaza regulile in caz de disput, ca si cum ar fi pizitorul constitutiei. El aplaneaza litigiile si este de obicei ascultat intocmai. El desemneazi rolurile fie- chrui juctitor, cind este cazul. El dirijeazd migcirile trupei. Autoritatea lui este uneori tiranicd ; daca un joc il plictiseste, el decreteazi schimbarea jocului el poate impune unui jucitor un rol care nu este Pe placul acestuia, sdvirsind uneori chiar nedreptiti flagrante. In general insi el stie si procedeze cu oare- care ponderalie gi si menajeze susceptibilitatea supv- silor sii. El simte printr-un fel de intuitie psihologicé atmosfera care domneste in grup gi procedeazd in consecintd. Este in acelasi timp diplomat i gef Arareori recurge la violent’ pentru a se face ascultat. ‘re, de altfel, la dispozitia sa o pedeapsi sevens: excluderea din joc, care este suficientd aproape tor deauna pentru a curma nesupunerile. 4 int calitiile lui? Este in general destul de virsta in sine confer’ un privilegiu. In price caz el nu apartine niciodata unei oe sau une! sectii mai mich, deoarece virsta scolar , dack se poate Spune astfel, este si mal important decit virsta reala. Th plus, el poseda initiative. ‘Are un sim} dezvoltat al Po Test i al ongexteil, ali naceest rolul stu de orere maestru de ceremonii, Are un caracter domi- mare ii place si comande, De asemenea posed 9 personalitate puternicd, A fi conducitor intr-un grup Te copii este in general un semn bun al reugitei_vit- (ere in lumea de adulti. In sfirsit, trebuie si aiba un Simt al dreptitii destul de dezvoltat, farii de care er fi expus si-si vad poporul revoltindu-se impot- riva lui. Si mentionam, in sfirgit, ci — in unele cazuri Sa Mlucitorul igi cedeazi’ temporar Iocul unui alt jucdtor. Aceasta se intimpla mai ales cind este vorba de un joc nou, In acest caz, juctitorul care a adus jocul si care il explicé celorlalfi preia in general rolul de sef. In plus, conducatorul poate si se faci inlocuit fn mod deliberat de loctiitorii sii. Caci conducdtorul copiilor are un stat major care-l ajut& in mune. Loctiitorii impreund cu conducitorul constituie nuc- leul grupului, iar copii mai mici reprezinti periferia bet Loctiitorii il inlocuiese pe conduciitor jn absent? Care sin mare, cach O asemenea organizare n-ar fi suficientd pentru a face din grupul de copii mari o adevaraté societat Si la animale existi destule grupuri ierarhizate c¥ un gef si cu loctiitori ai acestuia. Daci intr-un #7 de copii conduciitorul $i locfiitorii_acestuia mere in (semn evidert frunte, iar copii mai mici incheie sirul 5al ferarhici), vom regisi, fara indotats, acee ne in anumite socictati de animale, ugdn inh turmei pigese seful si ,batrinii® Societatea qe ta mai posedai insd si alte’ caractere pe care s/s cbt de animale nu Te cunoaste, Ba are tradifi, socettte vuri stricte. Fiecare grup are intr-adeviir institutiile sale lug In afara unor rare exceptii regulile de Joe nu se 1 Fes an Societatea color mari, ci sint date si nu fi modificate, deoarece vin de la cei mai mari, dintre Copii, care le cunose mai bine. Exist requli yadevi- rate", al cdror adevar este garantat numai prin ie. ditie (nu este oare aceasta forma primitiva a concep. tului de adevar 2). Toate regulile care difera de ace. tea sint false. Copii au invatat aceste reguli adeva, rate de la copiii mai mari si le vor transmite copiilor mai mici. Astfel se constituie in fiecare sat, la fiecare scoala, in fiecare cartier un patrimoniu mostenit de jocuri adevarate. La aceste reguli de joc trebuie adau- gate micile formule folosite de cutare sau cutare joc, numdaratori care servese pentru a fixa rolurile si, in sfirsit, cintecelé. Toate acestea sint strict determi- nate, alcdtuind un fel de liturghie a jocului de copii. Aceste institufii si aceste cuvinte pot varia si chiar variaza in mod firesc, de la un loc la altul. Fiecare dintre noi isi aduce aminte din propria experienta a, de pilda, regulile jocului de-a puia-gaia' nu sint pretutindeni exact aceleasi; cu atit mai mult regu- lile jocului cu bile sau ale sotronului. Anchetele pe care le-am facut in mai multe departamente depar- tate intre ele au revelat imortanta acestor diver- ico, nas- Pot * In original : le jeu d’épervier. 76 j icat intru-un sat poate cutare joc practicat intru. , Tn pins ¢ sabul vecin care, in schimb, cunoaste oo riccare prup are deci stocul siu'de jocuri sutiv stabil in ciuda aporturilor pe care’le pot stoc Per yii noi, Aceasta afirmatie este si mai vala- aduce cle formulele rituale. Numeroase anchete gente. fi necun! alte jocur’ bila pen lele fe. Nu fe anchete olcloristi cu privire la numaratori at efecto Parte multe variante ale unor numara- scos. je c& 0 anumité numari- tori celebre, $9 Pei Polonia ping in Spania, dar aera rae cemeninal taumieiMemetnajorsicle nu trebuie i nith, Pe aceasta tema sau. format atte ee ase variante si aceeasi numiritoare poate si itor mult in doud sate vecine, ba chiar si in douk Gifer e acelecasi scoli. Tn cursul_ anchetelor inte: prinse de nof ot privire Ja numaritori, am putut constata divergente si mai importante decit diverger cle existente intre jocuri. a W recoal aoe bagaj traditional il ofer fecal grup de copii esenta lui de societate adevarata, el este acel a care atest, de asemenea, valoarea fieciirui grup : existé grupuri mai bogate decit altele, ceea ce aie o.activitate gi o traditie mai puternict, Astiel, grup: tlle ar putea fi clasificate — vom reveni Ja acest subiect — dup’ codurile lor de jocuri si dup’ impo tan{a poertilor lor (a numiritorilor, mai ales), Exist ins& gruptiri despre care n-am vorbit pin acum gi care nu poseda nici o traditie de acest Este vorba de cete, pe care multi autori le-au studisl tn mod special. Cetele se deosebese de societatile d¢ ioc obignuite prin faptul ci sau constitult in mo) arbitrar, de bunaivoie. Din aceasta cauza ele a Vea nici o traditie care sf-i cimenteze. Ele ainlocuiasc& leg&tura pe care o formeaza sister mun de regull si de cintece prin alte procedeee > ar fi insignele, limbajul secret, grade conferite a™ rar De aici succesul cercetisicl, care a stiut a Sh vibreze aceast’ coarda sensibill. Dack lstm Geoparte cercetisia, care de altfel, se sprijing traditie mai larga si tsi trage puterea din insist Yo,” weiteres of, nm ¥oth pial dactt eata Yramalnioy 9 o's mult sau mai putin instabile. Intr-adevar, nu puree conta la copil si chiar la adolescent pe un angajamen care necesiti prea multZ perseverent&, prea multi stabilitate mintali la aceasta virst& Ceata isi tra Forts de qfveolle in: sacral -— i afin lb de arts cregte copilul in proprii sii ochi prin faptul c& posed un secret — dar alcituirea sa arbitrara este fragil. Prea intelectual’, prea departaté de lucrurile care, asemenea traditiilor, sint foarte apropiate de naturi ca anunti deja instabilitatea adolescentei si, in acelast timp, nevoia de afectiune, de prictenie, de camara- deric, In plus, ea se dezvolta tardiv, dup& unsprezece ani. Ea nu se poate mentine mult ‘timp, daci vreun interes practic nu-i di trup. Dimpotriva, o societate de joc obignuité rmine, in triinicia ei, ‘degajaté de orice interes. Departe de a duce spre conduite sociale sl Primejdioase, cum face adesea ceata, ea contri- buie la cresterea copilului, f&cindu-1 si participe la 0 socictate stabil’. Ea il conduce incetul cu incetul spre morala socialé a adultilor. Iar copilul pare ajunga la aeasté moral, dar intr-un fel pasiv, C8" supus, aservit sefului, El se formeazi, dar in acel@ timp se impotmoleste. Adolescenta il va salva. de are impotmolire chiar prin caracterul ef de 78 CAPITOLUL 11 DISCIPLINA JOCULUI A. REGULA ST ORDINEA ‘Am vorbit in capitolul precedent despre 0 morali- tate sociali implicit in jocul traditional al copiilor mai mari de zece ani. Aceasti moralitate rimine pasivi in sensul c& copilul se supune regulilor firé a discuta fundamentut lor. Regulile au valoare, pentra c& fac parte integrant& din societate. De la sine copilul nu-si pune de loc intrebiri asupra sursei lor. Intrebat de altii, el invoci pe ,,cei care au fost. Cum se poate inst impiica o astfel de moralitate cu acca nevoie de a-ti afirma personalitatea despre care am aritat c& este principiul motor al jocului de copii, 8 si al orictirci activitati infantile? Nu ne gasim oare in fata a doi factori opusi, unul flind sursa pasivitatit sia conservatorismului, iar celélalt sursa spontanc’- 48tii sia initiativel? Pentru a ne da seama de motivele acestei coexistente paradoxale a celor dows principii, trebuie si intelegem natura regulii de joc. Vom vedea astfel ci si atunci cind se supune wr reguli, copilul cauti de fapt si-si afirme eul cele 0 ESdoua principii sint insi departe de a supunerca fati de regula social e mijloacele pe care afirmarca eului pentru realizarea sa. Regula este in: sonalitatit. Si nu inaintim inst pre i intelege natura regulii ludice sf “Rancin ta entry cfytim mal Intl origina 3 fundamentul, °° nelinatia pentru regulA continud o tendints funda a sufletului de copil, tendintd carats Pro. nu i-au acordat destul atentie. In general, Qunee! apare ca find dezordonat, si face impresia ef nu ane si nu vrea sisi subordoneze actele unei organiza! Luptim pentru a-l obisnui si actioneze cu. metod si-si aseze lucrurile in ordine si ni se pare ci activi. tatea metodic& pe care el si-o insugeste treptat este exclusiv rezultatul educatiei pe care o primeste, Nu inseamnii insti aceasta si exagerim cultura pe care i-o putem da? E posibil oare si dezvoltim 0 ase- menea tendinti, 0 asemenea nevoie de ordine, fari a construi pe un fundament preexistent ? Cine spune cultura nu presupune oare un germene care trebuic cultivat ? S& nu ne inchipuim, asa cum facea Hel- vétius, ci prin educatie putem crea o fiint& complet noux. Copilul nu este o tabula rasa pe care puter inserie orice. Aga cum nu putem face dintr-un cop'l blond unul brun, dintr-un individ nervos unul flee matic, tot asa nu putem niciodat’, oricare ar ff metodele noastre, si ajungem a modela complet ©! et ul. Pedagogul nu este — si nu trebuie si incerte © fie — un creator, Este un gradinar care stie sa cult germeni, Educatia — si in aceasta privintl Rous, vedea hucrurile mai just decit Helvétius — con” fi antitet; ice, ste unul le poate strumentu] ° iar inte tiliza Per. Fa se multumeste s& dirijeze gi sd st&vileascd natura. FF smitiv, agaz’ diguri pentru a Intiri curen= torentul Prmgi ridicd baraje pentru @ face intregel tul_ atentic’ Fal mai degrab& intr-o mate decit, in torent St fred inainte nu exist’ tenidinfe puternice, alta, Perentul lipseste, nu poti face mare lucra, nu ta or pamnioturi intelenite, nv pofl constrol wzine; peti iemalut primitiv condiffoneazi orice progres or. ulterior dect in drept si eduttim Ta copil un funda- monn st aceste! reguli, fri de care, rationamentul, Tmetoda si morala sint lipsite de orice consistent&. Ch. Buhler a intuit aceasti problema si a vorbit despre o nevoie de ordine, inerenta sufletului copilu- Jui, dar numai doamna Montessori a stivt s& subli nicze importanta chestiunii, far& a-{ intrezAri totusi jntreaga importanta. Fa a semnalat Ja copilul de dot ani o nevoie de ordine care il impinge si repund luerurile la locul lor, care il face si se teama de ceea ce nu fi este familiar. In aceasta nevoie de ordine — credem noi — trebuie sé vedem cea mai impor- tant surs’ a regulii si prin ea a majorit&tii activiti- tilor superioare ale omului. S-o analizim deci in aminunt. La copil gisim mai inti o ordine care guverneaz’ cele mai simple conduite. Chiar si animalul este ca- pee as conduite de acest gen. S-au semnalat Ja ani- mane adevarate ritualuri: ,Animalele, chiar s1 cele obiceiat isi impun anumite rituri, CAci ce altceva este deceit! canidelor de a se invirti in jurul lor inainte se culca ?©4, Asemenea ritualuri sint curente la 1 Picard. Les phénoménes sociaur chez Tes ant maux, p. 191. ar § > Copitut si jormtsugari: un copil plinge pentru c& fl agezim 4 apucindu-l de mina dreaptd si nu de cca stings co obicci. Un altul plinge pentru ci la culcare ean anumite rituri familiale. Ceva mai tirziu ins& furnizeazi repelitii care sint ca o schitare a ordi La copilul mic de un an sau de doi ani, gisim jour care constau in reluarca neincetata a aceleiasi active, tAti, Repetarea unui anumit cuvint este foarte free. venta si repetarea unor anumite suncte, a unor anu. mite silabe de citre prunc continua. Unele jocuri devin adevirate obsesii : un copil de opt iuni loveste de o sut& de ori clapele unui pian farsa obosi, un altul deschide gi inchide mercu o cutie. Exista peri- oade manifeste de joc: timp de citeva zile copilui se amuzi lisind si cadi diverse obiecte, sau’ agitin- du-le. Si copilul din gréidiniti mai este inca indemnat la repetiri. Fl poate, de pild’, si urce de o suti de ori in gir cele trei trepte ale unei sciri. O astfel de inclinatie pentru repetare a scrisului: un copil care reproduce necontenit litera a pe o pagina albi nu oboseste cum oboseste un adult. Ritmurile sint 0 repetare si mai precoce. S-a putut vorbi de ritmuri vitale, precum ritmul somnului, ritmul febrei. Sugarului ii place ritmul. El se foloseste de ritm pentru a se legina in cadentéi muzicali de Ja virsta de sase luni; pentru a dansa el isi agit picioarele in cadena, bate ritmic din palme; chiar si ginguritul ui urmcazii adesea un fel de ritm. Mai tirziu ritmul insoteste multe activitati gcolare. Se stie cit este de greu — gi poate inutil — si-l facem pe un copil si spund tabla inmulfirii, fri a face apel 1@ 2 Guillaume, Limitation chez Venfant, p. 112. ae aU omis jocul ne sm vocal, insotit adesea de o legtinare ritmicé ‘ai. Recitarea are acelasi caracter. eea, pocziile copiilor nostri comport multe De accetnuite ritmuri. Edificator in aceast pri- repetirt $1 va] numiaratorilor cu repetarea lor con- vinti este Sir il accentuat ce caracterizeazi rostirea simu, cH Pile copiilor, formulele sint totdeauna Jor, Jn MU yovordrile, zeflemisirile capita adesea scandate, Selcr, La fel si melopeele inventate de aceladl ar ge scandea7i ca aceasta, semnalata de d-ra folie 1; .Copilas draigilas, care-mi_stai in brate. te Medici | Sabese, copilag dragalas**. In sfirsit, si mention’ unele jocuri a ciror valoare nu rezida ae cm ritm, cum ar fi jocul cu coarda gi cel cu mingea. : De accea nu este de mirare c& jocul copiilor mai mai ale dominat mereu de accastii inclinatie pentra Tim si pentra repetare. SA ne gindim la formulele, neincetat repetate si scandate, prin care copii s? indeamni la joc: Cine vrea si se joace de-a...% Si ne gindim la cintecele care se repeti pind la satu- ratie si pe care copilul le indrageste cu deosebire. SA ne gindim la unele jocuri ale fetitelor ca: ,,Turnule, ja seama", in care acelasi rit, se repeta pina este indeplinit de toate fetitele ; la baieti gasim acelasi procedeu de jocuri ca: ,Bob, bob de orz, in care jar copil trebuie si aleagi pe rind intre dou’ oluri secrete reprezentind fiecare o tabira. un rit a corp } Lage de trois ans, p. 88. In original : ,Le petit bébé — Qui est sur mes’}y fenoux — Je Vaime bien — Je Vaime bien". — Nota trad, 83Una dintre cele mai izbitoare manifestiy; tei inclinatii pentru repetare o gisim tn ale aves, copiilor, care reprezinté un joc de un gen qoset® Copilul nu numai cd are, in concepti: Cosebit, pilul nu numai cd a sa des; leti", un“ anumit tip pe care-1 repoti, dae 2° nici si deseneze, unul ling’ altul, o muitime qe yt is de te asemindtoare. Am reprodus intr-o alt luceee desen avind nouasprezece case pe recto si optspe zece pe verso. Copilului insi fi pot plicea tot ates, bine si figuri fara nici o semnificatie. Bl reproduce neincetat cerculefe, zig-zaguri sau altceva. Am gist pe un desen saptezeci si noua de roti de ciruta ! Pini acum, n-am vorbit decit de repetare. Dar activitatea copilului poate fi dirijaté printr-o ordine supcrioar’, printr-o ordine matematici. Este un punct important asupra ciruia trebuie si insistim Unul dintre cele mai izbitoare semne ale acestei tendinte se giseste in aritmomania care per: un foarte mare numér de adulti. Care dintre noi nu s-a trezit in copilirie mergind pe bordura unui tro- tuar si faicind, de exemplu, cinci pasi pe linia de despirtire a pietrelor de bordura, apoi alti cinci pasi in interiorul pietrelor? Cine nu s-a pomenit numirind treptele unei scdri din cinci in cinci sai din trei in trei sau incercind si obtind, sirind peste una sau doua trepte, ca numirul total de pasi si fie un multiplu exact de cinci sau de trei? Acest com- Portament bizar capiti uneori chiar o semnificatie magica : dacd reugesc si gdsese un multiplu de tre voi primi o scrisoare. Anchetcle pe care le-am efec tuat timp de multi ani asupra citorva sute de adoles- cenfi_ne-au ardtat ci aproximativ trei sferturi dit numarul lor impirtgeau aceastd manie. Numéarul 4 . it in aceste exercitii este numarul cel mai des foloste ne sint i cele privilegiate. S.ar 2 Naat Ja adulti, si in special in arta, alte mar- tea gis! “stei valori deosebite acordate numerelor turii ole gti care, prin caracterul lor de joc sau de in attate inruditd cu jocul, nu par si prezinte de loc acest aritmetism. . “Accasti simpatie pentru numere este atft de mare ta copil, incit {I vedem adesea jucindu-se de-a numi- aan Am vizut adesea pe strada copii al ciror joc const{ numai in a spune sirul natural al numerelor. De aceea nu este de mirare ci numerele ocupa ade- sea tm loc important in jocuri. Aceasta se observa foarte bine in jocurile cu mingea. Jocul de-a ,,felina- rele“ (,Lanternes et bigoubernes“), descris de J. Renard” in Cloportes, const in a ghici numarul de pietricele pe care Je-a ascuns in mina un alt copil. In jocul ,de-a brinza* copii basci leagind pe unul dintre tovardgii lor, tinindu-l pe brate si numérind : un chil, doua’ chile etc, Cea mai convingiitoare mir- turie a’ acestui aritmetism o reprezinta insd numa- Ritorile. Dintre 272 de numérdtori fnregistrate in doussprezece gcoli, 105 confineau numere. Si ne gindim numai la aceste numéaratori celebre : 1. — Un, deux, trois, nous irons au bois, Quatre, cing, six, cueillir de cerises ... (Unu, doi, trei, mergem la padure, Patru, cinci, sase, sé culegem mure).* 2. — Une boule, deux boules: trois boules ; roule (Un bulgiras, doi bulgirasi, trei bulgdrasi, rostogoleste-te), * Fireste am facut o talm pera (nota trad).3. ~ Pai passé: sur un petit pont, — dix-huit batons. Un, deux, trig > 24, £0 . Un, ot 5 OMpig (Am trecut peste podete, — pele o7 dixie bete. Unu, doi, trei... optsprezech SPizeee joe os ie, deux oes... sept ois, oa toi gisca, doua giste.., wi ; saphes), gis Sapte giste, esti ty . 5 — 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9. — pai 12) ae 17, 8 9. — Fai trouve un (1, 23, 4, 5, 6, 7, 8, 9. — Am 8. aes 3.) 12; Touloused, Exista gi un gceometrism infantil tot ati izbitor va si aritmetismul. Il gisim chiar in ee ae practicate in gridinite. Forma geometric a cuburilor departe de a displace copilului, ii di dimpotriva posibilitatea de a obtine suecese care-1 incinti, asticl incit jocul cu cuburile rimine jocul preferat al copii- lor din gridinite. Sistemul d-nei Montessori face neincetat apel la acest geometrism si, in general, la fnclinafia copilului pentru ordine. Si ne gindim ia turnurile, scirile, incastririle pe care le realizeazi sopilul. De la aceastt virsti, sau si mai devreme copilul se poate amuza, asemenea unui adult, age- vindu-gi_ cdr\ile una peste alta, in perfecta ordine. nOrdinea, spune d-na Montessori, este una din nevolle care corespund unei adevarate bucurii a viefii** Printre alte exerci{ii de aceeasi inspiratic practicate in yridinita, si citim pe acelea mentionate de Bardot si Claveat, foarte folosite in Franta, de 6 inspiratle 1 Intr-o culegere de numiritori, jntitulata Brin- dilles (Editions Collin), am reprodus un mare numdar de asemenea numéritor! aritmetice. 2 Lenfant, p. 55. Risit un vitelug, 86 identi. Si oare figurile metric gi metodic’i ¢ geomet” calizate cu sfoaraé nu comporta o metoda 7 eometrice realiz < netod Be ose Neci de loc surprinziitor faptul ci, lisat copilul din gradinia ajunge vepede s& cometrice cu obiectele, toate de su scoici, care-i stau la dispozitie. Faceti 0 Oe an: Tasafi un copil de cinci sau ase ani si se joace cu boabe de fasole pe o masi. ste aproape Sigur cel Ie va ageza in diverse forme geometrice imperfecte, bineinteles. . Paci trecem acum la desen, care pentru: copil este un adevarat joc, vom gisi acei ,omule}i cu forme geometrice*, pe care-i semnala inci Perez, Trun- chiuri pitrate, fete rotunde rivalizeazi aici cu copaci avind ramuri perpendiculare pe trunchi. Gisim chiar foarte multe desene flird nici p semnificatie (la origine, cel putin, cici, dacd-1 intrebim pe copil, cl le va gisi repede'un sens), al c&ror farmec vine ex- clusiv de la regularitatea lor. O forma des intilnita este pitratul cu diagonalele sale (forma frecventi i in mizgiilelile pe care adultul le face in nestire pe 0 foaic de hirtic, in timp ce se gindegte la altceva). Jocurile cu nisip, foarte raspindite in curfile noas- tre vara, confirmi acest lucru. Copilul mie se mulju- meste si faci o linie dreapti sau un cere. Copii mai mari transforma grimada de nisip in conuri, apoi construiese clidiri mai mult sau mai putin geomet- tiee. Ajunge si observiim castelele clidite pe plajele hoastre, pentru a nu mai avea nici o indojalé asupra existen{ei unui geometrism la copii. Am putea gasi i alte dovezi ale acestei tendinte, Ne Vom referi numai la caleidoscop gi 1a acel joc foarte apreciat de copii din mediul rural care consté in a fn voia lui, CO} deseneze figuri gi 87taia cu cufitul figuri pe o bucaté de cotor de varzi; desenele au totdeauna Sau uy rm metrice. eg ~ ‘Ynclinatia pentru ritmi Be afia pentru ritmuri si repetari, ari . geometrismul sint diverse manifesting wmetismy ale nevoii de ordine pe care o regisim deen tular gustul copilului pentru colectii, a areiae potrivs ir metoda Decroly. Aceastii nevoie de ordine oo a fra indoiald, din factori foarte divergi’ Py MS parte, din acea nevoie de simetrie, de simplitatc’ «. armonie, pe care ,psihologii Formei au descopsics actionind in perceptia noastra spontand. Pe de alia parte, din frica fafa de ceea ce nu este familiar, manifestati clar de copilul mic. Astfel, dup ultimul razboi, copiii mici refuzau bananele, fructe rare pe atunci, cu care nu erau obignuifi. Regiisim acesti doi factori $i la animal. La copil ins ci se combina spre a genera, gratie afirmérii cului, o inclinatie pentra ordine care are semnificatie de un cu totul alt ordin. Un obiect agezat in ordine este un obiect pe care-l patem regasi, dupa cum obiectul familiar este un opiect cu care stim in ce fel si actiontm. Ordinea lesneste deci actiunea prin care eul se exprimi $i se afirma. Datorita ordinii, nu numai cai regises? obiectele, dar de asemenea, si mai ales, ,,m& regases¢ pe mine“, cum se spune in popor. Ma regiisesc in aceasta ordine, gisese in lucruri un instrument doci! al actiunii mele. O lume ordonati este o lume de ustensile, cum spune Heiddeger, o lume modelata pri” si pentru actiunea mea. A face ordine in lumea in- conjuraitoare inseamni deci a dispune lumea {9 functie de gesturile mele viitoare, a 0 adapta actelot mele, a mi-o asimila. O camer& ordonaté poarlé 88 ia personalititit locatarului el. Prin ordine,” jitatea mea trece deci, ca si zicem aga, in mi le aproprii. Las in lucruri amprenta mea, - rie a individualitatii mele. O grémada. de etre, prin faptul cA este in mod evident o lucrate Pietrcisla, o agezare arbitrard, denotdi 0 ordine care ariste naturalé. O piramida de pietre ayezaté pe niyful unui munte atest cd omul a trecut Pe acolo. Puci descoperim in pamint pietre puse in ordine, ca Dentra un zid, recunoastem de asemenea 9 lucrare Prout de om. Ordinea este deci ca 0 pecete pe care © aplic lucrurilor, ca si cum le-ag imprima meu personal. Sau, ca gi cum ne-am pune acele inifiale pe care copii le graveaz pe arbori, pentra f arita ci au trecut pe acolo (de altfel in aceasta privinfd si adulfii ramin adesea copii). Inclinajia pentru ordine este deci, ca si atractia copilului mai mare, una din formele pe care le imbrac& tendinja de ase afirma pe sine. Daca atractia copilului mai mare precizeazi scopul, inclinatia pentru ordine, la rindul ei, precizeazi mijlocul care trebuie folosit. ‘Acest mijloc — ni se va spune insi — pare destul de redus fata de vastul domeniu al jocului de copii, Impresia se datoreazi faptului cd nu am insistat incd asupra celei_mai importante consecinte ale acestei inclinatii pentru ordine : inclinatia pentru regula. Regula este ordinea pusa in actele noastre. Am Putea distinge dow’ notiuni de ordine, Pe de 0 parte, 0 ordine obiectiva, cum este ordinea numerelor sau grdinea riurilor ‘care trebule strbatute pentra ond fee de la Paris la Bordeaux. Pe de alta parte, | dane subjectivl, aceea pe care 0 pun in actele si in lurile mele, pentru a facilita jocul lor. Trebuie mart persona jucruri 5 o martu 89, ordini in aparenta i Dress, fan operat ing divine. In realitate, ordinea aciiunii apare oo" si ca este cea care comand’ mai tirziu ordinentintl ilor si ordinea lucrurilor. Nu existdi mai multe ena ci numai mai multe niveluri ale acoleiasi notiuni ae ordine. Tar regula corespunde unuia dintre seo niveluri, si anume unui nivel ined mult inferior” Inatnte de a ajunge la folosirea facila a gindini Teprezentative, ordinca pe care copilul o pune in Tume se adreseaz& in acclasi timp Iucrurilor $1 ac- Vunilor sale. El nu stie inci’ si deosebeased ac{iuni sale de obiectivul lor final, nu separa inci obicet de activitatea prilejuita de acesta, asa cum nu sepa- ram cldura de soba. Pe aceasti treaptd ordinea nu este propriu-zis nici subiectiva, nici obiectiva, ci it acelasi timp subiectiva gi obiectiva sau, mai bine-zis, este anterioara atit subiectivului cit si obiectivultt Atunci ins& cind folosirea gindirii reprezentative extinde, vedem aparind impreund cu regula, ca ° interiorizare a notiunii de ordine, 0 ordine subice- tiva. De la primele reprezentari sau, ceea ce est? acelasi lucru, de la primele jocuri reprezentativ® copilul face apel la o regul embrionard. Modelele care le copiazé nu sint oare tot atitea reguli care” dirijeazi comportamentul ? Jocul de-a mama 4 ! | ~ fagula jocul sturi umiir de ir de gesturi, un numa: d ade modelul real. Conceptia pe model este ged ce # imitati ine astfel de 7 Orice joc de imitatie confine astl ’ a waa este regull nu sint ined des- T conerct : mama, invatitoarea, pre- li desprinse de acest ine un care CO uli implicite, wrfpse de model P i tit regu. Mai tiriu, apar reg Nn st capes oneret, reguli arbitrare. O dati cu acest: mide reguli clementare se precizeazi cu adevdira junea de regula. . 7 eri un copil de cinci-sapte ani g’sim o multime de jocuri, inventate repede si uitate repede, care constau in a urma astfel de reguli. Aceste jocuri par si cons- tituie o activitate atit de minora incit de obicei sint complet uitate. Avem impresia totusi ci freeventa si varietatea lor ar trebui si le asigure o soarti mai bund. Inceputuri ale unor astfel de jocuri se pot gisi la o virstai foarte frageda. SA Iudm, de pilda, copilul de un an si jumitate observat de’ d-na Montessori, al cirui joc consta numai in a transporta, unul cite ah un teanc de servetele dintr-un colt al camerii hui alt colt, Pentru a le readuce apoi la loc. Sa geomet’ iocurile de aranjare, de pild%, jocurile netrice cu boabele de fasole despre care ami vorbit ae Teista’s Presupun o reguli formulata in inte- claré, Sf nent Jocuri a ciror esenta este si mai merging, Ze gindim la jocul pe care il practictim ee otuarului. Ce alti atractie ea simpla ascultare de o regulii a intr-o astfel de comportare an . Este prea generala, persist Pentru a nu fi naturala (doaro reguli generala; d ae rali; dar ar in: Birerea dr-ulut Knack): se ofnsemna shaders 3s joc similare, precum : ole Prea mutt deg ormuli strigind ; 'sié mergi in cake’ 2% © mi picior ; si mergi pmerg! in calciie nUMity Tasate de un ores ibaa cileind exa S20 inte cicletet in fata tuturer corgiten st, ain Pe urmele daul'zid': sf nel ¢ meee ee Se meres ues bh unui zid ; sd urci o scar& de-a-nda ‘Bi Pe muchig in doua trepte ; si a-ndiritelea sat din da ; 3; SA mergi strimbi sau din douj i net indu- ui see jhelncetat asemenea sen ce Copilui . De pilda, » woe. ” eori - de simple, De pida, si urmezi limitelé curt pent Anivistest! im jurul Gi resend aie i in jurul tau, repetind: ,Taticul’ mon ne mica mea, gridinifa: meat (o fetita detrei oni) a eas rei ani). anette Segue impune din interior, in moi _— seama de o anumita deme copilul poate si fini a unui copac rasturnal, © ourte'de found neregults |. Wrotuar cu bordurd. Dar situatia sur determing exis ania ial result’ wet ia nu determin’ ex imilatie re po mult, in timp ce in jocurile de siritnta pentetr Ba Man i ao aes fecal trebui servi multor scopuri: i a, aici obiectul jocului poat? servi milter scoputl, iar-copllul alege fn mod arbitrar scop. Regul i isi imagineazi cutare sau cutare la arbitraré poate chiar si apard ca fiind complet exterioara situatiei Se jocurile care const situatiei ; aga se intimpla in toa’? i lisence au in a merge intr-un fel neobi§- nuit sau tn a repeta formule bizare. Aicl intra in jo° ait conan el, constitute singura conditie. Nu corpul. externe, ci numai una singurd, intern’ A pee i i lil a urea a urmirim astfel evolutia in care CoP, le la activitaiji practice, instinctlv" (cu exceptia diferente- ane animalului si omului comune instincte), ajunge la 0 activitate care are 0 pstracté. st interioara. La jnceput actul se Se i Mjepinde mai ales de el; corpul farsi indoiald, dar ca 9 nu este suficient si-ti fie foame 1 este astfel rezultanta unui complex ‘at din nevoi si din. obiectul satis- te cufundaté complet in lumea uurile gratuite ea se desprinde de aceasta in sensul ci prezenta obiectului de joc isi pierde din influenta; nevoia de a se juca_intr-o Piifel de manier nemaifiind vital si tiranic’, ase- astfel a aitor nevoi, copilul poate si neglijeze o juctitie prezent’, pentru a practica un joc de alti natura (in timp ce pentru o flin{& careia Ti este sete, prezenta biuturii comanda actul de a bea). Jocul nu mai este geal comandat din exterior cu rigurozitate + intinderea aoenkuln stu permite variatii continue ; copilul pale nis enle! opiate se joace cu un zurgalau, asa Wiel ee a ea. Dack n-are zurgiléul, se va ae ine de el. O dati cu jocul figurativ ae ence pala fat ea lueru crete, Modelul nu mai ie eles fie eceent fa jovial ee a ce otpont' od mitie. ai et intirea lui, iar aceasta amintire g,Pere oe ine, th isinea mee Rolul acestei amintiri orice aminti altfel reduce extrem de mult, fiindci simplifica, Ton “pe tendinta de a se stiliza, de a se dar se poate nae cu papuga se poate juca cu 0 papusé Austere a ea gernen nine at Care alt obiect ; Pesta doen este nevale de obiect pentru a face Seana ee URL cate aceasta din ur- ne aflim in pragul regulii arbitrare. A ctuale intervin, fatern-extern form facerii lor. Fiinta es coneret’. © dati cu joc 93,legina o pipusi imaginara este un joc Jo concret prin amintirea vaga a pipusii real, Balt inc dy ce ins&i aceasta amintire cedeaz& locul simplei indaty unui joc care const in a face gestul length’ trecut la o regula arbitrara, Succesiunea Santi &3 de jor ping ta ase sat sapte ani atest deci sue tic a copilului spre notiuni neconcrete, spre former de sisteme de reguli abstracte. area Cum se poate impica aparitia acestei regull artis. rare cu afirmarea eului, pe care am considerat-; motorul copildriei 2 Pentru a intelege acest Iucra este suficient si continuzim analiza rolului notiuni de ordine pe care am inceput-o mai sus, fiindea regula nu este decit o specificatie a notiunii de ordine. A-{i dirija conduita inseamn& a o ordona, deci a fi stipin pe ea. Cind imi fac un plan, de pilda, de a merge pe bordura trotuarului, si il realizez, sint sigue ci fac gesturi care imi apartin in intregime. Imi manifest vointa prin permanenta actului meu : urmez bordura trotuarului. Nu ma las abitut din drum nicl de dificultati, nici de tentatiile care vin din afara. Nu mi las influentat de capriciile mele. M& afirm singv* printr-un act care este al meu. Pentru copil, care este putin capabil de o actiune laborioasi care si durert si sti proclame valoarea personalitatii sale, actul fet dup& o regul& tine loc de munc&. Dac& este un 2 care dispare indat& ce s-a nascut, daci jocul nen donat regulei este o activitate fara viitor, atit timp CU mi joc, simt ci personalitatea mea se afirma prin aceastii ,supunere fati de legea pe care _ prescris-o si in care Rousseau vedea libertare inssi. 4 e foarte periculoast. ste Ja inceput o simpls ore. Cit 3 nereze repede s ca poate si dept mi regulile ectelor mete, pot 2 insdl n ig mea. Vom vedea inséi cit de Puts i rou fi c copii. le are Ie inventeaz’ in Ee Ele nu pot da loc uli elementare. ‘ demu, Jocurile cu regula arbitrarg, eg le si uitate repe- am mal spusio, nt ete Fence deedeltastahie aero caracterizeazi primii ani, astfel de jo- curi se dovedese a fi insuficiente, Pe de alti parte, aceste jocuri nu satisfac atractia c&tre copilul mai mare. Jocurile cu reguli arbitrari sint ca o pauzat intre dou acte, in care rolul il joaci copilul mai mare. Ele apar foarte devreme, dar nu se dezvolt& cu adevirat decit atunci cind sint in declin imitatiile vietii adultilor, la sfirsitul perioadei a doua a copi- Briel si la inceputul perioadei a treia, in general intre cinci si opt ani. Este epoca in care copilul aban- doneaz treptat cultul adultilor, pentru a se multumi cu cultul copiilor mai mari ; jocurile cu regula arbit- tard pi pot gsi locul mai ales in acest interval. Pe boars ce atractia exercitat de copilul mai mare some ica cle cedeaz locul unor jocuri de alt gen : tats ae sera (deci sociale) si jocurile imi- am vara raditionale. In acelasi timp, dupa cum treptat, Joona ates Seementar’ se concentreazé Jocuri solitare .. CU TeBula arbitrar’ — indeobste Pregitese jocurile nePot Geel dinui. In schimb, ele Jcurile de competitie. Intr-adeviir, orice 1 de Jibertate est ceva nou. De a mod arbitrar sint unui joc care Va 95doua a copiliriei, comandate si ele din in timp ce in jocurile de dai exist un model, aici nizatd deo regula abstract’. In plus, socitates ds adulti nu-si mai giiseste locul in joc. Remulile tea. ditionale provin din societatea de copii. Ori, aceasti societate impune reguli stricte ; ca este tiranicd $i seful cetei de copii este simbolul viu al acestei tira: vnii, Dupa ce s-a desprins un timp, in virsta ete tii, de presiunea adultului, copilul se impotmol est din nou fn rutina sociali. Moralitatea care face ape la reguli fixe, la dogme, aceasta moralitate Prete omului cu principii, nu este oare de cele ra al ori triumful pasivitatii si al dependentel i imv- impotriva acestei moralititi formate din regu! abile se va ridica adolescenta. exterior. Dar, imitatic din aceast& porioa’ canavaua jocului este fur- B. OBSTACOLE IN CALEA DISCIPLINET regula cel ‘ereguld, aut? tim? ‘I in Copilului Si place regula ; el giseste in r mai sigur instrument al afirmarii sale. Lge el manifesta Permanenta fiintei sale, ort “atita nomia sa. De ce fi trebuie atunci copilului socie- Ja cinei opil care, on eT eras asteapta, ru a ajunge Si act cl 1 pun in conta‘ ze destul opal oi epund c& este vo egal co tatu diferite i wee 1 exterioara, al cdrei fea ita autonomd, st 0 TORU er apt, copi- imat consfinteste CEE eee aiane deosebire, cum 0 nu simte citusi de putin aii inferioari regulii ite adult palrinsugi, regula social fi este supe- preseriso de copitul insusi, regula socisla Voor, Ta Haart. Ba provine tn f6pt de aretic difuzA dar vigu- ponrl In sine teats aceasta mAretic difur dar vigw- roast care este legati de copii mi ee dea se impune, de a constringe (cum se in general cu regula de adult, dupa cum vom araita me jos), ea actioneazi prin atractia sa. Copilul est : foarte constient de faptul ci el devine mai mare dace asculti de aceasti regula traditional, decit dact nyenteaza reguli arbitrare. El face o deosebire neti intre Vjocul adevarat*, in care se joack »serios®, st enatele we care le poate inventa de la’caz la cvs. Pentru el au valoare numai regulile joculut adevarat. Celelaite nu sint decit. conventii treciitoare, Obstacolnt ici 4% feluri rba aici de doud mala arbitrara, care vine vation impotriva ; aceasti obser- ade Se cit pentru unele reguli ale Core a ing estelele care tmnpledien stabilirea pre- Sale trebuie ag att 4 joc pe bara regulilor traditi- SA le chutim tn alti parte. Coca to 97_ import nu este atit natura si scopul ci social. Disciplina joculut. vir, indata ce apare un grup nese, rare intre membrii grupului. Accasty dificil. Cercetind a ence ee colatorare vom analiza deci, in acelagi timp nec love Pe. de o parte se afla in cal Be obstacolc jocului, iar po de alta parte, in eavet hy, disc societati stabile. es Sa climingim mai intii un anumit secundari. Sint foarte multi. Si mention’ plu, atracfia lucrului wiizut, care ne irda ee indreptim spre acest Iuerw, Sa obser ate automobilistil sau ciclistul novice se ine atras de obstacol. fn multe eazuri, objectul peat exorelt asupra noastra un fel de eet thie ne Indeamnd sit inaintim. Accasté tendinf in wine uncort in jocul copilulul. Astfel, in jail dea caer: pili care simuleaza c& trag cu pusti ima Rinare asupra unuia dintre tovaragit for, de. i eeu til curtii, nu se pot abtine, in profida cforturlor depuse do copiti mal mari care orgar'- zenz’ focul, de a nu se apropia de cel impuscat, ce df loc 1a dezordline. Tmi aduc aminte of 2m ve a zi doi copii de vreo cinci ani care invely {aserd un dans de silbatec!: sfireatt unl in fata altt ie terminindu-se de fiecare dati cu o buse) Jadi, pentru c& cei doi _copit se apropiat unt 5 pind ajungeau si se ating’. oltstabititatea copiitor mici actionear in acc” Sens. Cind copiti mict_ participa la jocurile ©OP.': tai mari, Hi se intimpla adesea si se Plictisern a si caute 0 alt ocupatie ; ef piirisese jocul Pent! Miri imiir de factor in ace! oR iyi o cliruta care trece pe drum ; Pipa-oarba sau de-a soarecele si pisica, ‘ei igi pot stra locul in cercy practicind in acelasi timp un joc Ge pild, facind desene pe pamint. E sufi- { observaim citeva minute pe cop’ dintr-o cient sa ees + fqradinita, pentru @ constata cu citi ugurin{é trec ci fe ia un joc la altul. Psihologii au incercat s%i misoa- oe in mai multe feluri variatiile acestei instabilitat. Bortrand si d-na Coret consider’ ci persistenta unui Copil intr-un joc ales de el fine de la 10 minute, in coedie, 1a copii de trei-patru ani, pind 1a 26 de minu- tela copiii de gase ani. Ch, Buhler, studiind copii fe accleasi virste, a ajuns la cifre medii de asement Csificatoare pentru jocurile particulare (2448 de Cimmute pentru jocurile de constructie: 15—78 de minute pentru jocurile de clasificare). Dup& acceasi Tutoare numarul distragerilor in cursul unui joc 2r wivia de la o medic de 12,4 in perioada de la trei la patru ani pind la o medic de 6.4 in perioada de la Pinel la sase ani, Sc infelege c& asemenea instabili- tate poate constitui un obstacol major in organizarce tmui joc de grup in care fiecare copil trebuic si pas treze un anumit loc. Jocul de grup se dezvolta din aceastii cauzi incet, pe masurli ce descreste insta- bilitatea. _Un alt factor care nu trebuie neglijat este incapa~ citatea psihologict a copiilor mici de a practica coreet jocurile traditionale. O activitate sportivi —- sim nastii stiu acest Iucru --- nu se poate incepe 1a ori virsti, De asemenea, trebuie tinut cont de sex: in majoritatea sporturilor atletice fetitele sint mai pre- coce decit baietii eu cel putin doi ant (pentru siritura in indltime — cu patru ani). Jucitor de tenis shu 99cit de greu este serviciul normal biifelti mici si pentru femei. Fometio "18 pentny ve fiziologice clare — nu arunci in goneentts my. ta fel ca birbatii, Sotronul naming (eee © pats un joc greu pentru fetite; de aseme, mult timp intr-un picior. Aceste doud activitati sint’ Mit inaccesibile copiilor din gridinita. De foarte eae ori joeurile de Brup incercate la gradinita, a Multe din simple motive fiziologice : in jocul deg ee cakul se prabugeste sub povara calaretulu = °C SA trecem acum la doud obstacol: iale : centrismul si dezlintuirea, Bgocentrismel na oe Propriu numai copilului; il gisim de asemenea ls animale si la adult. El const in incapacitatea de a privi lumea dintr-un alt punct de vedere decit acela in care in centru se afl& eul meu, in situarea intr-v perspectiva unici, a ta proprie, nesocotind toate celelalte perspective pe care le cunose alti unei probleme oarecare un om normal si cultivat considers succesive diverse puncte de vedere, diver- se aspecte ale problemei. El se intreaba ce i se v8 intimpla in cutare ipotez si ce se va intimpla cu alfii in aceeasi ipotez’. Fl incearcd si iasi din prop- rhul siu eu, se intreab% ce ar gindi un alt om Jt acceasi situatie, ce ar gindi alfii despre propriile * acte. Geometrul este — pare-se — tipul perfect 7 acestei preocupiri de a evita egocentrismil: or privesc un cub, nu vad decit un aspect al IN 2 figura pe care o pot desena pe tabla nu-mr nu niza nici ea decit un aspect al acestui cub: U8. ma multumese cu acest aspect, ci imi imagin’ el nf Pectivele pe care le-ag avea dacd m-ag situa @ Tg Taport cu cubul. Incere sa ma desprind de persP? 100. pe care mi-o impune perceptia si sd privese cubul oarecum din toate partile in acclasi_ timp. In felul festa fac sii dispara primatul corpului meu ca centru perceptiv, m& gindesc ca si cum n-ag fi legat prin corpul meu, de un anumit loc gi astfel de o anumiti perspectiva asupra lumii. Aceastd atitudine a geome- frului este tipul atitudinii gindite, care refuza sa ju- dece lucrurile dup% aparenta particulara pe care ele 9 reprezinta si care este in functie de pozitia noastra ci Je consider din toate punctele de vedere posibile. Pentru a-{i forma o pirere justi despre un munte sau despre un oras, trebuie si le vezi din mai multe puncte de vedere si si fii in stare si coordonezi aceste puncte de vedere intr-un sistem nonperceptiv care va fi oragul sau muntele. La fel, pentru a rezolva 0 problema tehnicd, sociali sau politici, trebuie si iesim din propria noastra gdoace si si ludm in consi- derare intreaga problema. Egocentrismul consta in incapacitatea de a face asemenea ciil&torii de explorare imaginara, in incapa- citatea de a schimba punctul de vedere, A-ti forma o Prere despre un oras, despre un munte, despre o problemi umana dupa aspectul pe care ele il prezint Propriei tale fiinte intr-un moment dat, inseamn’ & te lisa antrenat de egocentrism. De aici se vede cit de importanti este notiunca de egocentrism pentru Psiholog. Egocentric este curteanul care vizindu-i pe Usbek si pe Rita in saloanele de la Versailles, exclami in opera lui Montesquieu : Cum poate fi cineva Persan 2 Egocentric este govinul pentru care fara sa are totdeauna dreptate. Egocentric este sectarul care refuzi si ia in considerare credintele si doctrinele ce nu sint ale sectei sale, ale partidului sdu, ale bisericlt Jot xsale. Egocentrici sint si patronul care nu y, beneficiile sale si salariatul care nu vede riul sdu. In toate aceste cazuri, egocentris, dintr-o incapacitate — favorizat& adesea de credinti — de a schimba sistemul de coordeng a adopta alte coordonate. El presupune o rigicnsi gindirii, o lips de suplete inteleciuala. 1 dens ® gindire dirijaté prea energic intr-un anumit sens. si cum volanul automobilului s-ar fi intepenit.1 Din ce cauza se poate infepeni atit de tare volanul ‘Am vorbit mai sus de rea-credint& ; acesta este un caz frecvent. Citi dintre noi nu refuzi din rea-cre- dint, si asculte argumente care ne displac, in scop:l de a pstra propria noastra perspectiva si a avea sub cap perna moale a opiniilor gata ficute? In ace: sens, egoismul poate si dezvolte adesea egocent mul, Nu totdeauna, totusi deoarece egoismului fi este util uneori si cunoasci punctul de vedere al adversa- rului. Trebuie si admitem ins existenta unui ego- centrism intentional si uneori chiar voluntar: ,N' vreau si va ascult !“ Acest egocentrism nu este totugi decit o derivare secundara, 0 formatie proprie adultului care calcu- lead. Daci vrem sa giisim originea egocentrismulti, trebuie si vedem ce priipastie il separi adesca « ede docs decit sagt mul rezulty 1 Pacon d& o definitie bund a egoncentri fi egatura’eu Tdola specus, citing cusetare ea Heraclit: ,...oamenii cauti stiintele in Por priile lor lumi mici, nu in lumea mai mar “1, comund tuturor (Novum Orgonum Apha P. ie, [Vezi si F. Bacon, Noul Organon, Editura 473) miei R.P.R., Bucuresti, 1957, p. 42 (Note Bacon Maioritatea idolilor pe care-i examineaya ys? nu sint oare manifestari ale egocentris! (doa jectuali, pierduti in reflexiunile lor, tle rg pund in locul semenilor Jor Shalzac un personaj foarte semni- paistd in oe fies care,” pasionat de céutarea iv, Balt e, desi ipi adora familia, o ruineadi pietrel filozofars Sale, fara si-gi dea seama de dezas- pentru cerce™s', provoacd in jurul sau. Taté un copil trele pe care A Pe amuzii citind, si aldturi de el un de saple ar atru ani, care nu stie SA citeascd si care alt copil de petupunem, ef pentru a-l consola, copilul ! piigyare il intinde cartea sa. Avem aici un exemplu de egocentrism pur, imbinat cu o bundvointé evidenta. te eral acesta purem infelege coexistenta la copil a Guusimii faté de animale si a bundivoinfei pe care 0 Ganifesta in alte imprejurari; ca si-i fie mili de animalul care sufera, trebuie si te poti ,pune in focul lui. Jocurile cu animale sint de multe ori mirturii ale egocentrismului copilului. Copilul care se joacii inecind mustele in api pentru a le reanima apoi punindu-le in sare este acelasi care, in alte imprejuriri, se va arfita plin de dragoste fati de o libelulé. Pentru el nu exist in aceste atitudini nici o contradictie. La virsta sa frageda cl infelege destul de prost de ce pisica se infurie cind este trasi de cated ne titudic, g2%e 1a copil nu este de Joc cea gh ioe miscula din rea-credin(&, province prea" tinen t-0 rigiditate a sistemelor intelectual Paning wae Gindirea incipient’ a copitulul Perspective Teme Incapabild st se desprind de Une Hinge ener 31 egocentrick care este acea a acest mifioc: oe Cunoaste Feprezentarea, ce nu posed inunat de a deplasa lucrurile $i de a citi int m. ; isn incapabil 103