ANUL VI. - No.

14 r n ^ A A T O »Vom lovi deopotrivă în străinul parazitar

15 MaiU 1930. 27905*2 şi în R o m â n u l necinstit şi înstrăinat!**

Organ al „Ligii Apărării Naţionale Creştine"

: Apare la 1 şi 15 a fiecărei luni

CUPRINSUL:
•

Rezultatul alegerilor parţiale

A. C. C u z a : Memoriu cu privire la naţionalizarea
oraşelor României.
I. C. C ă t u n e a n u : Tulburări antisemite în Mara­
m u r e ş . — Un judeţ oropsit.
I. T a r n o s c h i : Pe marginea peirei.
I. Măgură: „Lacrimi şi s â n g e " de d n a C . d r Ş o t e l
€î. A. Costea : Cum sau purtat jidanii în răsboiu.
Şt. P e n e ş : 0 datorie a Bisericii ortodoxe.
„Alegerea dlui A. C. Cuza"
C . : Cine a dat drepturi cetăţeneşti Evreilor ?
Lupta naţională creştină în plin avânt

Un număr 12 Lei
Abonamentul în interiorul ţării 1 an 300 Lei, 6 luni 150 Lei
în străinătate . . 1 an 400 200
h :
r I i/4 UUU\1U
Redactor r e s p o n s a b i l : D r . Lazar Isaicu. Iii: iii

REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA TIPOGRAFIA „ARDEALUL"

CLUJ,STRADA | B O B N-rul 7 STR. MEMORANDULUI Nr. 2 2 .

© BCU CLUJ
 AML VI. - tfr. 14. (Üuj, 15 Mai 19S0

ÎNFRĂŢIREA ROMANEASCA
Organ al „Ligii Apărării Naţionale Creştine"

A c u m în u r m ă , cu p r i l e j u l alege­
Rezultatul alegerilor p a r ţ i a l e rilor comunale dela 14 M a r t i e
pentru Cameră şi Senat d i n 4 Maiu, a u a d u s d i n n o u o m a r i 1930, făcute pe b a z a legii a d m i n i s ­
grijă partidelor politice, c a r e î n t o v ă r ă ş i t e c u J i d a n i i s e b u c u r a u trative locale, dela 29 I u l i e 1929
c ă L . A . N . C. a r f i d i s p ă r u t dtepe arema o f i c i a l ă a v i e ţ i i n o a s t r e — s u p r a l i c i t â n d u - s e î n t r e dânsele,
publice. care dă m a i mult, — partidele, a u
S ' a f ă c u t d o v a d a , n u n u m a i c ă , î n j u d e ţ e l e u n d e L . A . N . G. trecut şi a d m i n i s t r a ţ i i l e o r ă ş e n e ş t i
1

şi-a pus candidatura, există u n p uter nie curent naţionalist şi e r e . în m a n i l e J i d a n i l o r .

ştim, d a r ş i c ă a c e s t curient î ş i p o a t e i m p u n e c u v â n t u l î n l u p t ă , Căci f i g u r â n d pe toate listele, ş i
de această dată, c u guvernul ş i lupiştii, cauzând neputincioşilor pe acele ale g u v e r n u l u i şi pe acele
a d v e r s a r i o î n f r â n g e r e b i n e m e r i t a t ă : l a R&miam, p r e ş e d i n t e l e .ale opoziţiei, ş i pe a l e l o r p r o p r i i ,
n o s t r u A . C. C u z a a o b ţ i n u t o s t r ă l u c i t ă i s b â n d ă . S ă t r ă i a s c ă ,sub diferite n u m e — fie c a „Ji­
întru mulţi ani! dani naţionali'', „zionişti;" fie c a
Onoare şi m u l ţ u m i r e s e c u v i n e să a d u c e m iscusitului şi „Jidani români", a i ,JJ. E. R.", fie
energicului organizator, avocatul Manea, al judeţului R o m a n ; pa J i d a n i „socialişti şi „comunişti",
p r e c u m ş i luptătorilor neînfricoşaţi d i n judeţele Soroca ş i Ca- î n dare ei f o r m e a z ă a p r o a p e u n a ­
liacra, c a r i prin p r o p a g a n d a l o r a u trezit s u f l a r e a r o m â n e a s c ă n i m i t a t e a , ş i î n tot c a z u l ei î i c o n ­
l a d r e a p t ă j u d e c a t ă ş ţ a u f ă c u i d o v a d a c ă L . A . N . C, 'este p e d u c ; fie c a „bloc muncitoresc" sau
calea de a s e întări, spre s p a i m a Jidanilor şi propăşirea n e a m u ­ „bloc evreesc" — J i d a n i i s e i n t r o ­
lui românesc, c e trenne s ă r ă m â n ă s t ă p â n n e d i s c u t a t î n ţara lui. duc î n consiliile c o m u n a l e , u n d e
„înfrăţirea Românească" vor a p ă s a c u toţii, s o l i d a r i , i n t e r e ­
sele l o r j i d ă n e ş t i : susţinuţi şi de
' p a r t i d e l e , c a r t e l a te cu d â n ş i i .
L i g a Apărării Naţionale Creştine
LA C H I Ş I N Ă U , pe l â n g ă c a r t e ­
lul l o r cu p a r t i d e l e , J i d a n i i s ' a u
Memoriu m a i p r e z i n t a t şi cu o „listă evre->
ească", î n t r u n i n d 2004 voturi, faţă
eu privire la naţionalizarea oraşelor României de 1661 d e v o t u r i d a t e ' l i s t e i p a r t i ­
Ihalta R e g e n ţ a d u l u i liberal, şi de 3324 v o t u r i î n ­
Naţionalizarea oraşelor R o m â ­ trebue impusă tuturor acelora t r u n i t e de lista guvernului, pe c a r e
niei, este p r o b l e m a cea m a i î n s e m ­ c a r e p r e t i n d s ă c o n d u c ă destinele ei f i g u r e a z ă i a r ă ş i î n m a r e n u m ă r .
n a t ă a n a ţ i e i r o m â n e ş t i , pe o a r e ea naţiei. In starea de a z i : partidelor A p o r t u l l o r electoral — ş i n u m ă r u l
este c h e m a t ă s ă o rezolve g r a b n i c : de guvern. consilierilor de c a r e v o r dispune—•
d a c ă voeşte s ă existe. • • î n a l t a Regenţă, stând m a i presus le a s i g u r ă J i d a n i l o r s t ă p â n i r e a a b ­
Căci oraşele s u n t centre ele con­ de p a r t i d e , a r e a c e a s t ă s u p e r i o a r ă solută a a d m i n i s t r a ţ i e i o r ă ş ă n e ş t i ,
d u c e r e politică, economică şi c u l ­ c h e m a r e , î n faţa unei p r i m e j d i i n a ­ cu d e c l a s a r e a e l e m e n t u l u i r o m â ­
turală. tionale vădite, a s u p r a c ă r e i a nu nesc.
iViici o n a ţ i e n u poate t r ă i ca n a ­ m a i poate fi nici o c o n t r o v e r s ă şi LA T Í G H I N A , guvernul, în car­
ţie s t ă p â n ă pe p ă m â n t u l ei — şi nici o î n d o i a l ă . tel c u - J i d a n i i , î n t r u n e ş t e 1656 v o ­
s ă - ş i î n d e p l i n e a s c ă m i s i u n e a s a de î n t r u p â n d , s u v e r a n i t a t e a naţiei, t u r i . I a r J i d a n i i se m a i p r e z i n t ă
civilizaţie, — d a c ă n u s t ă p â n e ş t e pe timpul minorităţii Regelui, cu numele de ,,comunişti", î n t r u ­
oraşele. Î n a l t a Regenţă a r e d a r t o a t ă a u t o ­ n i n d 1316 v o t u r i , şi c a „Evrei" cu
Din acest p u n c t d e vedere, s i t u a ­ r i t a t e a , a s u p r a t u t u r o r , când. a c e a ­ 382 v o t u r i . Astfel c ă g u v e r n u l cu
ţia n a ţ i e i r o m â n e ş t i este g r a v p r i ­ s t ă s u v e r a n i t a t e este a t i n s ă p r i n o J i d a n i i , a r e 18 locuri, î n consiliul
m e j d u i t ă . Geeace se petrece în R o ­ g u v e r n a re c o n t r a r ă î n s u ş i .scopului -comunal, i a r „comuniştii" jidani
m â n i a , n u se m a i vede î n nici o de existenţă a Statului. î n c ă 14. Şi aici, a ş a d a r , î n t r e g u l
a l t ă ţ a r ă civilizată d i n l u m e . T r e ­ Guvernarea, p a r t i d e l o r , este v ă ­ consiliu este d o m i n a t de J i d a n i ,
ime s ă ne d u c e m an ţările coloni­ dit c o n t r a r ă acestui scop — d e p ă ­ sui) forma făţişă, cea m a i p e r i c u ­
a l e , cu p o p o r a l i i primitive, ea s ă s t r a r e a. n a ţ i e i r o m â n e ş t i , ca naţie loasă, a „comunismului" c a r e se a-
•mai g ă s i m o s t a r e asemănătoare s u v e r a n ă şi s t ă p â n ă a p ă m â n t u l u i firmâ la g r a n i ţ a bolşevică.
cu a n o a s t r ă : nu popor cu oraşe ei. LA GliTATKA AI/HĂ, guvernul
•străine. . D e s n a ţ i o n a l i z a r e a oraşelor, s t ă cartelat cu Jidanii, întruneşte
Cu orice preţ, politica S t a t u l u i ca tristă d o v a d ă a i n c a p a c i t ă ţ i i , a lfilîO voturi, i a r „lista evreească"
R o m â n e s c treime d a r s ă rezolve dezinteresului s a u a, complicităţii' 831, p^ste j u m ă t a t e a v o t u r i l o r d a t e
problema naţionalizării oraşelor. imrtidelor, c a r e a u avut, r â n d pe g u v e r n u l u i , d o m i n â n d şi aici a d ­
G r i j a rezolvării acestei probleme. r â n d , g u v e r n u l î n manile lor. ministraţia comunală.

© BCU CLUJ
ies
LA C E R N Ă U Ţ I , guvernul carte­
lat c u J i d a n i i , obţine 7153 v o t u r i ,
pe c â n d J i d a n i i ca „swial-demo-
craţi" obţin 3200, a p r o a p e j u m ă t a ­
te, s t ă p â n i n d a d m i n i s t r a ţ i a o r a ş u ­
lui.
LA O R A D E A - M A R E , pe g r a n i ţ a
de a p u s „comuniştii" în cea m a i
m a r e p a r t e J i d a n i , se p r e z i n t ă cu
2589 de v o t u r i . I a r guvernul carte­
l a t c u J i d a n i i şi cu toate celelalte
minorităţi abia întruneşte 5234,
administraţia oraşului rămânând
î n m a n i l e m i n o r i t a r i l o r , cu 23 lo­
c u r i a t r i b u i t e listei, de a m e s t e c ă t u ­
r ă s t r ă i n ă , a g u v e r n u l u i , şi 9 lo­
11
c u r i d a t e „comuniştilor 'compacţi.
• LA S A T U - M A R E , guvernul cu
J i d a n i i şi toate m i n o r i t ă ţ i l e , abia
a j u n g la 4138 d e . v o t u r i , faţă d e
3334 de „comunişti", care domină
administraţia o r a ş u l u i c u ceilalţi
m i n o r i t a r i , depe lista g u v e r n u l u i .
LA T I M I Ş O A R A , „blocul guver­
namental", c u „Jidanii" şi c u toţi
m i n o r i t a r i i , obţine 7622 de v o t u r i ,
pe c â n d „comuniştii" ei s i n g u r i a u
3531. L a î m p ă r ţ i r e a m a n d a t e l o r , se
aleg: 7 n a ţ i o n a l - ţ ă r ă n i ş t i , fi m a ­
ghiari, 5 g e r m a n i , 4 socialişti, 2
zionişti şi 12 c o m u n i ş t i . Aşa
J I D A N I I — CARE SUNT ŞI „NA­
ŢIONAL-ŢĂRĂNIŞTI", ŞI MA­
G H I A R I " , Ş I „ G E R M A N I " , .ŞI „ S O - .
CIALIŞTI"/ ŞI „COMUNIŞTI" —
s t ă p â n e s c —; î n m o d absolut, a d ­
m i n i s t r a ţ i a şi a a c e s t u i o r a ş .
I n sfârşit, î n vechiul R e g a t —
d e o c a m d a t ă I N MOLDOVA — toa­
te a d m i n i s t r a ţ i i l e o r a ş e l o r s u n t s t ă ­
p â n i t e d e J i d a n i ; p u ş i pe liste la
întrecere, de partidul naţional-ţâ-
rănist, c a şi de p a r t i d u l naţional-
liber, şi m a i p r e z e n t â n d u-se îşi în
deosebi c u listele 'lor j i d ă n e ş t i : „co­
muniste", „sioniste" s a u altele.
U n e x e m p l u de d e s n a ţ i o n a l i z a r e
p r o g r e s i v ă a oraşelor, a j u n s ă la c a ­
p ă t u l ei, niA oferă ORĂŞELUL
M I H Ă I L E N I , c u 650 v o t a n ţ i , d i n
c a r e guvernul a a v u t 116, hveres-
canii 124, liberalii 98, i a r Evreii
301, m a i m u l ţ i a p r o a p e decât toţi
î m p r e u n ă , ş i c a r e astfel a u r ă m a s
s t ă p â n i pe a d m i n i s t r a ţ i a c o m u n a ­
lă. A c e s t a este t i p u l a d m i n i s t r a ­
tiv al v i i t o r u l u i , la c a r e tind, şi l a
care lucrează Jidanii, cu ajutorul
p a r t i d e l o r , 'pare c a inconştiente de
eeeace fac,
Căci î n a s e m e n e a c o n d i ţ i i , n a ţ i o ­
n a l i z a r e a o r a ş e l o r — a ş a d a r con­
d u c e r e a politică, economică şi cul­
turală a Românilor de către Ro­
m â n i —• î n s e m n e a z ă că a fost d e ­
finitiv p ă r ă s i t ă d e p a r t i d e : c a r e n u
a u în vedere decât n u m a i interesele
lor electorale vremelnice,
P r i n urmare, în România:
MINORITARII, STĂPÂNI
O R A Ş E , VOR C O N D U C E P E MA­
JORITARI.
I n a cela ş t i m p :
S t ă p â n i n d oraşele, î n t r e altele,
şi în n u m e l e a n a r h i e i , „comunis-
ie" — c u m s a u i n t r o d u s , în m a r e
n u m ă r . în. consiliile c o m u n a l e dela
C h i ş i n ă u , Tighina,' Cetatea Albă,
Cernăuţi, Oradea-Mare, Satu-Mare,
Timişoara — minoritarii lucrează
făţiş la d i s t r u g e r e a S t a t u l u i m a j o ­
r i t a r i l o r : c a r e d a r , t r e b u e s ă zicem
că le î n c r e d i n ţ e a z ă p u t e r e a lui, ca
să se d i s t r u g ă pe sine.
A r fi apoi, c a m a j o r i t a r i i m u n c i ­
tori, să-şi dee m u n c a lor, p e n t r u î n ­
t r e ţ i n e r e a oraşelor m i n o r i t a r e , cu
civilizaţie s t r ă i n ă .
S u n t contraziceri de fapt, pe c a r e
nici o teorie, nici o c o n s t i t u ţ i e , nici
u n t r a c t a t i n t e r n a ţ i o n a l , nici o „Li­
gă a N a ţ i u n i l o r " n u poate s ă le j u s ­
tifice, şi m a i ales, n u le p o a t e i m ­
p u n e , n i c i u n u i p o p o r , c a r e voeşte
să existe.
F a ţ a d e a c e a s t ă situaţie, s ' a r p u ­
tea i n v o c a totuşi argumentul —
c o n s t i t u ţ i o n a l —• ca n a ţ i a s ă se a-
că p e r e ea s i n g u r ă , c u votul.
Bar naţia nu poate fi pusă la
vot: ca să hotărască dacă voeşte să
existe, sau nu.
E x i s t â n d î n toate t i m p u r i l e , şi
î n trecut, şi î n viitor —• pe o a r e t r e ­
bue s ă le r e p r e z i n t e p r e z e n t u l —
n a ţ i a n u se c o n f u n d ă cu a l e g ă t o r i i
de a z i ; s t â n d p u r u r e a s u b p r e s i u n e a
partidelor, care au toată puterea î n
m a n i l e lor. (Când n a ţ i a r o m â n e a s ­
că, v ă z â n d u - ş i e x i s t e n ţ a p r i m e j d u i ­
tă, se va ridica, s ă se a p e r e , este de
p r e v ă z u t c ă ea se va a p ă r a altfel
decât c u b u l e t i n u l d e vot.
Această p r e v e d e r e , t r e b u e s ă d e ­
termine acţiunea conducătorilor
Statului.
Existenţa naţiei, care se rezumă
în suveranitatea sa deplină, asupra
pământului ei — imposibilă
stăpânirea oraşelor — este faptul
hotărî tor, care primează pe toate
celelalte.
D a c ă legile î i s ü n t c o n t r a r e : legi­
le t r e b u e s c h i m b a t e .
Dacă sunt organizaţii vicioase
c a r e i se o p u n : aceste o r g a n i z a ţ i i
trebue înlăturate, pe c â t m a i e
t i m p , pe cale legală.
„Liga Apărării Naţionale Creşti­
ne", al cărei program) cuprinzând
naţionalizarea oraşelor, a fost a p r o ­
b a t de u n m a i e ' n u m ă r de R o m â n i ,
în trei alegeri g e n e r a l e , —• şi c a r e
a a v u t la 1926, î n A d u n a r e a D e p u ­
taţilor, 10 r e p r e z e n t a n ţ i — a s u s ţ i ­
n u t î n c ă o d a t ă p r o g r a m u l s ă u şi
î n alegerile c o m u n a l e d e l a 14 M a r ­
PE tie 1930, fie cu liste p r o p r i i , ca la
I a ş i , la C e r n ă u ţ i , l a H u ş i şi l a Coţ-
m a n i , fie î n c a r t e l c u alte g r u p ă r i ,
ca „bloc r o m â n e s c " , ca la Cluj, la
T i m i ş o a r a şi la Galaţi.
Pretutindeni, voturile a t r i b u i t e
listelor L .A. N . G. — d a c ă facem
a b s t r a c ţ i e de voturile J i d a n i l o r , şi
socotim n u m a i voturile r o m â n e ş t i
— a u fost d e s t u l de n u m e r o a s e , ca
să v ă d e a s c ă existenţa u n u i p u t e r n i c
curent pentru naţionalizarea ora­
şelor: c a r e de altfel, n u a r e nevoe
să se legitimeze p r i n v o t u r i .
L a I a ş i , cu 18.000 v o t a n ţ i , d i n
c a r e n u a u votat d e c â t 10.000 —
d a c ă s c ă d e m voturile j i d ă n e ş t i —
L. A. N . G. a î n t r u n i t a p r o a p e 2 5 %
din voturile R o m â n i l o r .
La Cluj, „lista blocului r o m â ­
n e s c " î n f r u n t e c u r e p r e z e n t a n ţ i i L.
A. N . C , D. G. S i o n , Prof. I. G.
G ă t u n e a n u . D r . V a l e r i u P o p fost
deputat al L. A. N . C.', Dl
Gheorghe Ghili, Dr. E l e n a B r a t u
—• lista susţinută de întreaga
r o m â n i m e neînregimentată în p a r ­
tide, şi de s t u d e n ţ i m e a u n i v e r s i t a r ă
—- a r e p u r t a t u n s t r ă l u c i t succes,
p a r v e n i n d s ă î n t r o d u c ă î n consi­
liul m u n i c i p a l 10 r e p r e z e n t a n t i a i
săi, î m p o t r i v a listei m i n o r i t a r e c u
guvernul.
La T i m i ş o a r a , b i r u i n ţ a listei m i ­
n o r i t a r e , p r e z i n t a t e de g u v e r n , a
provocat o puternică mişcare n a ­
ţională românească, cerând a n u l a ­
rea alegerilor, pe b a z a d r e p t u l u i
n a t u r a l d e s t ă p â n i r e a o r a ş e l o r Ró"
m â n i e i de c ă t r e R o m â n i .
F a ţ ă de aceste m i ş c ă r i , ö a r é sé
vor g e n e r a l i z a , d o c t r i n a p r o c l a m a t ă
de L. A. N . G. — d u p ă c a r e a d m i ­
n i s t r a ţ i a o r a ş e l o r este u n a t r i b u t
>exclusiv al s u v e r a n i t ă ţ i i n a ţ i o n a l e
se i m p u n e c o n d u c ă t o r i l o r S t a t u l u i ,
ca s i n g u r a î n d r u m a r e c a p a b i l ă s ă
a s i g u r e l i n i ş t i t a -propăşire a n a ţ i e i
româneşti.
fără Această consideraţie justifică in­
tervenţia constituţională a înaltei
Regenţe, faţă de partide.
Dacă î n a l t a Regentă — prin au­
t o r i t a t e a s u p e r i o a r ă cu c a r e o i n -
vesteşte C o n s t i t u ţ i a — n u i m p r i m ă
partidelor de guvern această î n d r u ­
m a r e necesară, obligându-le să lu­
creze p e n t r u n a ţ i o n a l i z a r e a o r a ş e ­
lor, c a o condiţie ca î n a l t a R e g e n t ă '
să le î n c r e d i n ţ e z e g u v e r n u l : este
de p r e v ă z u t c ă oraşele R o m â n i e i s e
vor d é s n a t i o h a l i z a p r o g r e s i v , p r o ­
vocând revolta R o m â n i l o r , depose­
d a ţ i d e oraişele lor.
I n cazul acesta, M. S. Regele M i -
h a i I, la m a j o r i t a t e , va d o m n i peste"
un p o p o r r o m â n e s c , s t ă p â n i t dő
© BCU CLUJ

J i d a n i —• d a c ă ei vor c o n t i n u a a o-
c u p a oraşele t ă r i i — s a u peste u n
p o p o r î n c o n t i n u ă f r ă m â n t a r e , ca
să se elibereze de d â n ş i i .
C u p r i n s ă de a c e a s t ă î n g r i j o r a r e ,
„ A d u n a r e a publică delii I a ş i , din
9 M a r t i e 1930 — c o n v o c a t ă de L.
A. N. 'C. î n vederea alegerilor m u ­
nicipale — d u p ă desbaterile u r i n a ­
te, a, cerut cu a c l a m a ţ i i u n a n i m e ,
ca p r o b l e m a n a ţ i o n a l i z ă r i i o r a ş e ­
lor, să fie s u p u s ă , respectuos, şi
î n a l t e i Regenţe, de c ă t r e p r e ş e d i n ­
tele A d u n ă r i i .
Indeplinindu-mi misiunea, am
Tulburări antisemite în Maramureş
I n ziua de 8 M a i u a m p r i m i t -de­
la „ D i r e c ţ i u n e a şcoalei d i n B o r ş a "
următoarea telegramă:
„Pentru manifestaţia antisemită
Danilă, preoţii, învăţătorul creştini
arestaţi, schingiuiţi. întreg satul a-
sediat. Protestaţi. Veniţi urgent".
I n ziua de 9 M a i u a m primi/t u r ­
m ă t o a r e a c a r t e p o ş t a l ă s e m n a t ă de
preotul Andrei Berinde:
„ B o r ş a , 7. V. 1930.
„ I n B o r ş a a s t ă z i s ' a u comis a r e s ­
t ă r i ilegale şi m a l t r a t ă r i pe u r m a
m a r e i manifestaiţii n a ţ i o n a l p a t r i o ­
tice ce a fost D u m i n e c ă iîn 4. V. a.
c. Au fost r i d i c a ţ i d e l a domiciliul
p r e o t u l u i p a r o h d i n Şesul P o e n i i
( B o r ş a ) : D-l. s t u d . C o n s t a n t i n D ă -
n i l ă c a p u l m a n i f e s t a n ţ i l o r şi c a r e
î n a i n t e cu d o u ă l u n i e r a s ă fie
omorât de J i d a n i tot aici în
B o r ş a (cazul care-1 p u b l i c ă zia­
r u l U n i v e r s u l î n n u m ă r u l d i n 27.
I I I . a. c. „o şcoală b o m b a r d a t ă cu
m e t r i de J i d a n i " , p r e c u m a fost p u ­
blicat şi î n foaia D - V o a s t r e . Au
fost a s e m e n e a a r e s t a ţ i d e j a n d a r m ă -
r i e Dl. P r e o t I. D u m i t r e s c u , c a r e
este ş i P r e ş e d i n t e l e C u l t u l P a t r i e i
d i n loc. A s e m e n e a P r e o t u l A n d r e i
B e r i n d e cu soţia s a D - n a E m i l i a
Berinde, m a i mulţi învăţători din
loc şi ţ ă r a n i r o m â n i m a l t r a t a ţ i şi
d u ş i î n l a n ţ u r i pe p l a c u l j i d a n i l o r
d i n loc, c a r i a u i n t e r v e n i t p e n t r u
a c e a s t a la Sighet d e u n d e a u venit
la faţa locului D-nii ofiţeri de j a n ­
d a r m i şi m a i m u l ţ i j a n d a r m i , fă­
c â n d a r e s t ă r i l e n o a s t r e ilegal. Şi
aceste toate de ce? fiindcă n o i a-
ceştia a m fost c a p i i m a n i f e s t ă r i l o r
naţionai-antisemite de Dumineca 4
a. c. Rog binevoiţi a publica u r g e n t .
Andrei Berinde".
Cititorul s ă comenteze faptul, c ă
forţa publică a s t a t u l u i r o m â n s t ă
la d i s p o z i ţ i a J i d o v i m e i p a r a z i t a r e ,
c o m i ţ â n d ilegalităţi î n e x e r c i ţ i u l
o n a o r e a s u p u n e î n a l t e i Regenţe, a-
ceastă p r o b l e m ă , r e z u m a t ă în p r e ­
zentul ,.Memoriu", şi în -,Manifes­
tul c ă t r e I e ş e n i " , dela 9 M a r t i e
1930, pe c a r e D. l u n i u Lecca, fost
d e p u t a t al L. A. N . C , este a u t o r i ­
zat s ă le p r e z i n t e î n a l t e i Regente,
şi s ă le desvolte. verbal, î n a u d i e n ţ a
ce va binevoi ,să-i a c o r d e .
Cu p r o f u n d respect
Prerşedintele Suprem al
„Ligii A p ă r ă r i i N a ţ i o ­
nale Creştine"
A. C. CU ZA
I a ş i , 25 M a r t i e 1930.
f u n c ţ i u n i i s p r e a obţine m a i (depar­
te s u p u n e r e a şi r ă b d a r e a p o p u l a ţ i e i
de -baştină, a j u n s ă la l i m i t a m i z e r i e i
fizice şi a desnădejdei. Noi, L. A.
N. C , p r o t e s t ă m cu i n d i g n a r e c o n ­
t r a a c e l u i a ş i fapt, c a r e s c o b o a r ă
prestigiul a u t o r i t ă ţ i i r o m â n e ş t i .
î n c e p u t u l de m a n i f e s t a ţ i e , t â r z i e
şi t i m i d ă , î ş i a r e p r i c i n a , — mu î n
i n s t i g a t ă c u m vor s u s ţ i n e a u t o r i t ă ­
ţile din slujba J i d a n i l o r , — ci î n
s t a r e a de p l â n s a j u d e ţ u l u i M a r a ­
mureş, aşa cum am arătat acum
trei a n i î n articolul, ce r e p r o d u c
aici, p ă s t r â n d şi a s t ă z i î n t r e a g a lui
actualitate.
M a i a d a u g la cele m a i jos e x p u s e
şi u r m ă t o a r e a d e s t ă i n u i r e , ce m i - a
făcut u n intelectual d i n p a r t e a locu­
l u i : „In Maramureş nu poate fi pri­
mar în comune decât Jidan sau om
al Jidanilor. Bacă este ales un Eo­
ni ăn care nu este pe struna Jida­
nilor, acestuia i se incendiază casa,
grajdul şi toate clădirile de gospo­
dărie. In cât acum nu primeşte
nici un Român cu stare mai buni-
şoară diregătoria de primar co-
-munal".
I a t ă articolul, oglindă a s i t u a ­
ţiei :
Un judeţ oropsit
D i n t r e toate ţ i n u t u r i l e R o m â n i e i
î n t r e g i t e , în nici u n u l n u se simte
m a i puţin realitatea domniei r o m â ­
neşti ca în M a r a m u r e ş .
O c u p â n d u - m ă de acest j u d e ţ ţin
să p ă s t r e z cea m a i s t r i c t ă obiecti­
vitate, i î n ă b u ş i n d u - m i î n suflet o r i ­
ce s t r i g ă t d e legitimă i n d i g n a r e şi
revoltă, p e n t r u ca s ă n u p o a t ă
s p u n e criticii m ă r u n ţ i şi vinovaţi,
că oglinda a d e v ă r u l u i este a b u r i t ă
de e x a g e r ă r i s e n t i m e n t a l e .
Cititorul v a a p r e c i a î n s ă , d a c ă
spectacolul pieirii n e a m u l u i r o m â ­
nesc î n p a t r i a lui D r a g o ş - V o d ă n u
m e r i t ă c e v a m a i m u l t decât d e s -
159
v ă l u i r e a t r a g e d i e i î n t e r m e n i reci
şi c u m p ă n i ţ i ; va j u d e c a s c r u t â n -
du-şi conştiinţa d a c ă n u a sosit
m o m e n t u l s u p r e m s ă s p u n ă c l a r şi
barbă teste: a ş a n u m a i m e r g e .
M a r a m u r e ş u l constitue acel j u ­
deţ din ţ a r a r o m â n e a s c ă , la c a r e
nu poţi a j u n g e cu d r u m u l de fer
decât t r e c â n d p r i n străinătate:
p r i n Cehoslovacia.
S t a b i l i r e a n o u i l o r g r a n i ţ e ale R o ­
m â n i e i m a r i s'a î n f ă p t u i t c u o
g r e ş a l ă de n e i e r t a t î n p a g u b a ţ ă r i i
şi în special î n p a g u b a a c e s t u i ţ i ­
n u t : la o cerere p o r n i t ă d i n c e r c u r i
diplomatice din a f a r ă , g u v e r n u l
r o m â n din c u r s u l a n u l u i 1920 s'a
g r ă b i t să r e t r a g ă a r m a t a n o a s t r ă
de pe g r a n i ţ e l e etnice a l e n e a m u ­
lui î n t r e g i t î n a ş a m ă s u r ă , î n cât
a l ă s a t la vecin calea f e r a t ă caîre
u n e ş t e r e s t u l ţ ă r i i cu M a r a m u r e ş u l
r ă p i n d u - i astfel 7 0 % d i n p ă ş u n e l e
munţilor, cari formau proprietatea
şi isvorul d e s u b s i s t e n ţ ă a c o m u ­
nelor r o m â n e ş t i r ă m a s e d i n c o a c e
de g r a n i ţ ă . M a r a m u r e ş u l este a s ­
tăzi ca o f r u n z ă t ă i a t ă î n d o u ă .
Din a c e a s t ă d u r e r o a s ă o p e r a ţ i e j u ­
m ă t a t e a r ă m a s ă la n o i a m e n i n ţ ă
să se usuce, cu tot t e z a u r u l d e n a ­
ţ i o n a l i t a t e c u r a t şi s t r ă v e c h i u r o ­
mânească.
A ş a d a r . cel d i n t â i a c t de g u ­
vernământ al stăpânirii româneşti
a fost vitreg faţă de u r m a ş i i des-
călicătorilor moldoveni.
Dela 1920 p â n ă a s t ă z i a c ţ i u n e a
g u v e r n e l o r se r e z u m ă la o serie de
acte vitrege isvorîte d i n n e p r e v e -
d e r e şi m e s c h i n e interese de p a r t i d .
P a r e c ă o f a t a l i t a t e a stins î n
memoria guvernanţilor noştri ten­
d i n ţ a si mijloacele d e m a g h i a r i z a r e
a populaţiei a u t o h t o n e . R e g i m u l u n ­
guresc, s p r e a a d u c e p i e i r e a l e n t ă
d a r sigură a elementului românesc,
tolera să se reverse î n r e g i u n e a de
mai înainte condamnată pnhoiul
invaziei jidoveşti. A ş a a p r o c e d a t
cu p r e c u g e f a r e faţă d e R o m â n i i d i n
M a r a m u r e ş . Guvernele r o m â n e ş t i ,
î n loc să înveţe dela d u ş m a n ş i să
u r m e z e deci o politică d i a m e t r a l o-
p u s ă , a u î n c h i s ochii şi a u l ă s a t s ă
se furişeze peste g r a n i ţ e a t â t a p u z -
dere de galiţieni î n c â t î n s u ş i M i ­
n i s t r u l de I n t e r n e , dl. Octavian
Goga, a r e c u n o s c u t î n P a r l a m e n t ,
î n ş e d i n ţ ă publică, i n v a z i a î n M a ­
r a m u r e ş a 70.000 d e „ i n d e z i r a b i l " ,
a d i c ă J i d a n i . Această p l e a v ă se
c o m p u n e din indivizii c a r i n u ş i - a u
p u t u t face nici u n rost, c a r i n u ş i - a u
p r o c u r a t î n c ă acte de cetăţenie t i c ­
luite î n b i r o u r i l e r a b i n i l o r , r e c u ­
noscute de s t a t u l r o m â n , primtr'o
s u p r e m ă neghiobie, c a oiicii d e s t a -
© BCU CLUJ
160
i r civilă în m a t e r i e do d o b â n d i r e
a calităţii de •'.'ctătenii r o m â n .
. \ : ! d a r guvernele R o m â n iei-?.; ari
taie M a r a m u r e ş u l în d o u ă ca s a
facă pe placul „ E u r o j i e i " z d r e n ţ u i t a
(Ic r ă s b o i u ; tolerează invazia. J i ­
d a n i l o r u r i n â n d cu inconştientă po­
litica de sistematică exterminarea
clementului românesc, p r a c t i c a t ă pe
v r e m u r i de R u d a - P e s t a ; şi r e n u n ţ ă
la exerciţiul puterii executivi;
transmiţând rabinilor a u tori la tea
de a dresa acte de cetăţenie în fa­
voarea Jidanilor intraţi î n ţară
r
p r i n f r a u d ă .şi c o r u p ţ i e .
Vi se p a r e , d o m n u l e cititor, e x a ­
g e r a t e cuvintele exterminare siste­
matică a elementului românesc? Să
a n a l i z ă m situaţia- locală. U n colt
de ţ a r ă , m u n t o s , plin de p ă d u r i ,
lipsit de locuri a r a b i l e , aşa în cât
p o p u l a ţ i a , 8 0 % a n a l f a b e t ă , nu se
p o a t e n u t r i d e c â t d i n p r o d u s u l in­
d u s t r i e i l e m n u l u i şi a, c r e ş t e r i i vi­
telor. I n a c e a s t ă r e g i u n e n ă p ă d e s c
J i d a n i i şi cuprind proprietatea r u ­
r a l ă î n a ş a m ă s u r ă , î n c â t d i n (iOOO.
de p r o p r i e t a r i r u r a l i , s t ă p â n i n d î n ­
t r e 3 0 — 1 0 0 j u g ă r e c a d a s t r a l e , 4000
sunt Jidanii; iar dintre m a r i pro­
p r i e t a r i peste 100 de j u g h e r e , 8 0 %
d i n p r o p r i e t a t e a r u r a l ă , adică, a
n u m i ţ i l o r cu p ă ş u n e l e a p a r ţ i n e tot
1
Jidanilor ).
Jidanii având munţii cu pădurile
şi p ă ş u n e l e , d i n ce să. m a i t r ă i a s c ă
bietul ţ ă r a n m a r a m u r e ş a i n ?
Bin venitul pădurilor strămoşilor
lui, el n u scoate d e c â t a t â t c â t î i
d ă J i d a n u l s p r e a t ă i a . ş i c ă r a co­
pacii.. P e n t r u s i m b r i a zilnică s a u
l u n a r ă el p r i m e ş t e deila c a n t i n a , ţ i ­
n u t ă d e J i d a n la locul e x p l o a t ă r i i ,
m â n c a r e şi b ă u t u r ă . Costul h r a n e i
şi m a i ales a l b ă u t u r i i alcoolice
consumă toată simbria lucrătoru­
lui, aşa • în cât Maramureşanul
m u n c e ş t e d i n g r e u ca s ă t r ă i a s c ă
de a z i pe m â i n e , . î n p r o f i t u l e x c l u -
clusiv a l J i d a n u l u i . B a n u l p r i m i t
ca s i m b r i e d e l a J i d a n se î n t o a r c e
î n b u z u n a r u l a e e l u i a ş .stăpân s u b
f o r m a de p l a t ă a h r a n e i şi a b ă u ­
t u r i i , c o n s u m a t ă la c a n t i n a e x p l o a ­
t a t o r u l u i forestier.
Populaţia românească nu numai
că n u se b u c u r ă d e b o g ă ţ i a l e m n u ­
lui, d a r este lipsită şi d e venitul
păşunelor.
I n a d e v ă r , r e f o r m a a g r a r ă s'a
î n t o c m i t şi e x e c u t a t î n a ş a lei, că
a s t ă z i J i d a n i i s t ă p â n e s c 8 0 % din
m a r e a p r o p r i e t a t e , şi 67 % d i n m i c a
p r o p r i e t a t e ( î n t r e 30 şi 100 j u g ă r e
c a d a t r a l e ) . De a i c i r e z u l t ă c ă p o -
*) A se vedea raportul consilierului
agricol din Signet,'dl, I. Bergheanu, ; la m o a r t e p r e m a t u r ă
sesorii t u r m e l o r de oi, nea v â n d p ă ­
ş u n e nici p r o p r i e , nici c o m u n a l ă ,
decât în mod cu totul insuficient,
s u n t c o n s t r â n ş i a-şi p ă ş u n a oile pe
m u n ţ i i J i d a n i l o r . In ce condiţiiV
Înţelege ori-cine, c a r i pot fi c o n d i ­
ţiile d i c t a t e de cel mai m u r d a r că-
n i ă t a r şi s p o l i a t o r al. istovi re i u n u i
biet ţ ă r a n , analfabet, legal p r i n t r a ­
d i ţ i e , s e c u l a r ă , de gl in s t r ă m o ş e a s c ă ,
s ă r a c i lipit p ă m â n t u l u i şi deci î m ­
pins de a s p r a necesitate să
m e a s c ă orice condiţie s p r e a T I U
r ă m â n e cu t u r m a în o g r a d ă . Te
rog să ü.rii cu p r i n s u l î n ţ e l e g e r i i ,
d o m n u l e cititor: .Jidanul li acordă
puştinaiul şi îi ia în schimb
oilor, brânza şi o parte din miei.
Şi p e n t r u ca să p o a t ă c o n t r o l a p r o ­
d u s u l t u r m e i , se a ş e a z ă la s t â n ă
s u s la munte,- d e c â n d se m u l g oile
pâmă se î n ţ ă r c a . E l este s t ă p â n u l
stânei.- B i e t u l posesor d e oi le creşte
ix; riscul, cu cheltuelile lui, p e n t r u
ca J i d a n u l să le t u n d ă , s ă le m u l g ă , '
s ă le ia, cu u n c u v â n t c o n s a c r a t
în g r a i u l p ă s t o r e s c , s ă le ia t o a t ă
„dulceaţa".
M ă a b ţ i n dela ori-ce c o m e n t a r .
Da-r, D - n u l c cititor, te î n t r e b pe
D - t a : a i suflet î n c a r e m a i s v â c -
n.eşte s i m ţ u l d r e p t ă ţ i i şi a l n a ţ i e i ,
ori a i a j u n s o b u c a t ă de l e m n , fă-
ţuită de J i d a n i ?
R ă m â n e stabilit, c ă d i n b o g ă ţ i a
pădurilor Maramureşanul nu are
decât s e c u r e a şi ţ a p i n a , p u s e î n
s e r v i c i u l veneticilor; d i n f r ă g e z i m e a
păşunelor n u a r e decât g r i j a şi
p a z a oilor, t u n s e şi -mulse de a c e i a ş i
venetici.
S ă m e r g e m m a i d e p a r t e . Să-1
cercetăm în satul l u i . cum trăeşte
u r m a ş u l fondatorilor de neam ro­
m â n e s c î n Moldova e v u l u i m e d i u .
I n M a r a m u r e ş n u se p r o d u c m a i
m u l t e b u c a t e d e c â t pen'tru h r a n a
p o p u l a ţ i e i pe t i m p d e 3 l u n i . P r o s
p e r i t a t e a satelor d e p i n z â n d de ve- • duce lipsa h r a n e i zilnice, este î n s ă
n i t u l m u n ţ i l o r , r e z u l t ă de a i c i că
aceia c a r i se b u c u r ă d e bogăţia p ă ­
d u r i l o r ş i a p ă ş u n e l o r t r ă e s c în
belşug l a s a t ; cei c a r i n u a u n i m i c
d i n aicea bogăţie d e c â t s u d o a r e a fe­
ţii, m o r de foame la sat. I n p r i m a
categorie s u n t veneticii: J i d a n i i ; î n
a d o u a s u n t locuitorii a u t o h t o n i :
Românii.
I n t r ' a d e v ă r , cine trece p r i n t r ' o
c o m u n ă r u r a l ă va o b s e r v a i m e d i a t
că t o a t e casele m a i b u n e , î n s t ă r i t e ,
aşezate d e a l u n g u l d r u m u l u i de ţ a r ă
sau î n centrul satului a p a r ţ i n J i d a ­
n i l o r ; toate locuinţele s ă r ă c ă c i o a s e ,
m u r d a r e r e s p i r â n d .suferinţa, î n t u ­
n e r i c u l , viţiul ş i r e s e m n a r e a celui
c o n d a m n a t p r i n m i z e r i e fisiologică
toate aceste
locuinţe î m p i n s e , p r i n forţa econo­
mică a a d v e r s a r u l u i iudaic, d e p a r t e
c ă t r e fundul s a l u l u i si în s p r e vă-
L ' â n n i , a p a r ţ i n bieţilor R o m â n i . A-
ccasla s i t u a ţ i e o vede ori cine se
bucură, d e l u m i n a ochilor. D a r cine
cercetează de m a i a p r o a p e , va afla
că si în casele r o m â n e ş t i , de m u l t e
ori, nu mai este s t ă p â n R o m â ­
nul, ci J i d a n u l , c a r e p r i n d r e p t de
c r e d i t o r bipotf'car, neplătit, s'a. a -
pri­ şezal în locuinţa M a r a n u i r e ş a n u -
lui; i a r pe acesta Fa e v a c u a t t r i m e -
(âtulu-l la g r a j d să d o a r m ă cu vi­
tele p â n ă îl va a j u n g e s o m n u l de -
veci. D u p ă m o a r t e a lui. u r m a ş i i s ă i
lâna nea.vând nici un d r e p t la c a s ă , şi
ne m a i p u t â n d beneficia nici de
g r a ţ i a de a vieţui î n g r a j d , ca n e ­
n o r o c i t u l lor p ă r i n t e , i a u toiagul
pribegiei, l ă s â n d c ă m i n u l s t r ă m o ­
şesc în n e c o n t e s t a t a s t ă p â n i r e a J i ­
danului.
P â n ă s ă se efectueze total a c e a ­
s t ă •deposedare r u r a l ă , c a r e s c h i m ­
b ă zilnic a s p e c t u l etnic al j u d e ţ u l u i ,
cea m a i c u m p l i t ă s ă r ă c i e d o m n e ş t e
în. sate d i n l i p s a de cereale. P r o c u ­
r a r e a a l i m e n t e l o r şi p u n e r e a lor î n
c i r c u l a ţ i e , bine-înţeles că o fac fii
neamului, care a pus în circulaţie,
s e c ă t u i n d u - l e , toate bogăţiile p o ­
p o a r e l o r , o face J i d a n u l e x p l o a t â n d
t r e b u i n ţ e l e celor f l ă m â n z i şi s c u m ­
pind viaţa în mod insuportabil. Ei
a u pe m â n ă tot m e c a n i s m u l vieţii
economice: a u deci şi băncile, o a r i
a c o r d ă credite ţ ă r a n i l o r r o m â n i î n
u r m ă t o a r e l e c o n d i ţ i i : s ă le p l ă t e a s ­
c ă c a d o b â n d ă 20 lei pe săptămână
la mia de lei împrumutaţi, ceia.ee
face î n t r ' u n a n 1040 lei d o b â n d ă
la. 1C0O c a p i t a l ' î m p r u m u t a t , şi pe
l â n g ă a c e a s t a , s ă le m a i ierneze
gratuit şi «ie/e,'"pe c a r e J i d a n i i le
îngraşă din avutul altuia spre a
- le vinde pe c o n t p r o p r i u .
r Dacă R o m â n u l din M a r a m u r e ş
din belşug a d ă p a t c u alcoolul j i d o ­
vesc: o m i x t u r ă d i n cele m a i p e r i ­
culoase p e n t r u sănătatea incon­
ştientului consumator. Gând s'ar
găsi u n prefect energic, c a r e s ă
aplice legea s a n i t a r ă c u p r i v i r e la
debitul b ă u t u r i l o r s p i r t o a s e , a r î n ­
chide 9 0 % d i n c â r c i u m i l e J i d a n i ­
s
lor, c a r i p u n â n d î n s p i r t toate i n ­
gredientele v ă t ă m ă t o a r e , n u n u m a i
că î m b a t ă i m e d i a t pe client, d a r îi
a d u c e p r o g r e s i v ă d e g e n e r a r e fizică.
I n s a t u l N e g r e ş t i la 4000 de l o c u i ­
tori s u n t 40 de c â r c i u m i ţ i n u t e d e
J i d a n i , a d i c ă de 10 o r i m a i m u l t
decât p r e v e d e a p r e a m o d e r a t u l , ti­
m i d u l proect d e lege V. B r ă t i a n u
a s u p r a băuturilor spirtoase, care
proect zace .şi a s t ă z i î n c a r t o a n e l e
© BCU CLUJ
 161

Cantorii, din I u n i e 11)2."). Ani dat
n u s i n g u r e x e m p l u . A d e v ă r a t a si­
tuaţie g e n e r a l ă se •prezintă i n s ă a l t ­
fel, r e c u n o s c u t ă de t o a t ă l u m e a din
M a r m u r e ş şi a n u m e : ori-re casă
jidovească este o cârciumă clandes­
tină; ori-ee J i d a n , o r i - c a r e i - a r fi
o c u p a ţ i a , este şi v â n z ă t o r p r i n con­
t r a b a n d ă de s p i r t p e n t r u consu­
maţia ţăranului român.
D a r c â r c i u m a n u este n u m a i lo­
calul u n d e bietul R o m â n ' îşi go­
leşte p u n g a . îşi s t r i c ă s ă n ă t a t e a şi
îşi ben m i n ţ i l e , c â r c i u m a ţ i n u t ă do
J i d a n i este şi t r i b u n a u n d e veneti­
cul din Galiţia face a u t o h t o n u l u i
e d u c a ţ i a civică: acolo duşmanul
a s c u n s al o r g a n i z a ţ i e i d e s t a t r o ­
m â n e s c şopteşte bietului c o n s u m a ­
t o r în s t a r e de ebrietate, că j u d e c ă ­
t o r u l vinde d r e p t a t e a pe b a n i , că
j a n d a r m u l p r i m e ş t e m i t ă , că d e p u ­
taţii şi prefecţii fac a f a c e r i , şi se
îmbogăţesc pe s p i n a r e a p o p o r u l u i ,
c ă m i n i ş t r i i f u r ă , că î n t r e ţ i n e r e a
a r m a t e i sporeşte b i r u r i l e pe c a r i
căloase ale politicii de p a r t i d , j u d e -
tul a fost dat pe m â n a politiciani--
lor r e n e g a ţ i s a u lipsiţi de ori-ce
a l t ă grijă, decât aceea d e a se
î m b o g ă ţ i î n c o n i v e n ţ ă cu j i d a n i i din
a v u t u l s t r ă m o ş e s c a l locuitorilor de
b a ş t i n ă . Legea r e f o r m e i a g r a r e s'a
a p l i c a t a t â t de n e d r e p t şi de vitreg,
în p a g u b a acelora c ă r o r a li-se d a ­
tora o l a r g ă repa r a ţ i u n e istorică şi
n a ţ i o n a l ă , î n cât p r e t u t i n d e n i a
s t î r n i t n e m u l ţ u m i r i p r o f u n d e şi in­
d i g n a r e . J i d o v i i şi câteva 'familii
r o m â n e ş t i jidovi te, a u p r o f i t a t d i n
belşug, r ă m â n â n d cu m o ş i i n e e x ­
p r o p r i a t e în p r o p o r ţ i a m a i s u s a r ă ­
t a t ă ; i a r p e n t r u . bieţii R o m â n i ,
c r e s c ă t o r i de oi, n u s'au î n f i i n ţ a t
nici cel p u ţ i n p ă ş u n e c o m u n a l ă . La
a p l i c a r e a legii n u a d o m n i t în cea
m a i s l a b ă m ă s u r ă g â n d u l de a î n ­
s t ă r i elementul a u t o h t o n , c u m stă
la b a z a legii, ci s'a s t r e c u r a t m e ­
schinul interes personal înaintea
c ă r u i a , s u s ţ i n u t de p u t e r n i c i i zilei
şi a u r u l jidovesc, legea s'a încovo­
. resele .Jidanilor c a r i n u n u m a i ca
! c u m p ă n e s c ca n u m ă r pe R o m â n i ,
| d a r îi s t ă p â n e s c pe aceştia p r i n
d e p e n d e n ţ a economică î n c a r e i-a
înjugat.
L u c r â n d altfel p a r t i d u l dela g u ­
vern, cu g r e u M a r a m u r e ş u l a r da
d e p u t a ţ i gu ve manientaili.
C â n d r a r e ori, în m o d cu totul
excepţional, la câte u n d e ţ i n ă t o r
din. p u t e r e a s t a t u l u i se m a i trezeşte
s i m ţ u l d r e p t ă ţ i i ori al i u b i r i i de
n e a m şi voeşte s ă facă c â t u ş i de
p u ţ i n bine şi p e n t r u bietul R o m â n ,
a t u n c i î n t â l n e ş t e s a u influenţa p o ­
litică profivnică p u s ă în m i ş c a r e
de t a b ă r a jidovească s a u z ă d ă r n i ­
cirea prin corupţie a m a s u r e i lua-,
te. U n c a z c a r e d e s t ă i n u e ş t e î n m o d
eloquent, c u c â t ă p l e c ă c i u n e s e r ­
vilă l u c r e a z ă a d m i n i s t r a ţ i a din
M a r a m u r e ş d u p ă 'interesele sau
d u p ă p l a c u l populaţiei jidoveşti,
ni-1 r e f e r ă Dl. Dr. Va sile F i l i p c i u c
din Vişeul de sus, c ă r u i a îi m u l ­
ţ u m i m pe a c e a s t ă cale p e n t r u a r ­
1

tot tărâmul le plăteşte; c ă totul este
p u t r e d î n .România, c ă totul t r e -
bue s c h i m b a t , d ă r â m a t , s m u l s din
r ă d ă c i n i şi că o v r e m e m a i b u n ă
v a veni c â n d se va i n t r o d u c e c o m u ­
n i s m u l ' ş i la noi ca în R u s i a sovie­
tică.
Ori-ee c â r c i u m a r J i d c n r e p r e ­
z i n t ă u n p r o p a n g a n d i s t c a r e tinde
să îngroape prestigiul autorităţii
r o m â n e ş t i şi u n fervent p r o p ă v ă -
d u i t o r al c o m u n i s m u l u i , cu i n t e n ­
ţia p r e c i s ă de a d e s o l i d a r i z a , de a
în.streina p o p u l a ţ i a r u r a l ă de clasa
c o n d u c ă t o r i l o r acestei ţ ă r i . Este o
veche tactică, m ă r t u r i s i t ă î n „ P r o ­
tocoale".
L a sate elementul r o m â n e s c m a i
iat, s'a f r â n t ş i s'a calc. i cu n e ­ ticolele ) t r i m e s e revistei n o a s t r e ,
ruşinare. având, d a r u l de a p u n e î n l u m i n ă
I n M a r a m u r e ş , de altfel, n u se d e p l i n ă , primtr'o d o c u m e n t a ţ i e a-,
a p l i c ă legile R e g a t u l u i r o m â n . Da­ m ă n u n ţ i t ă î n t r e a g a m i z e r i e econo­
că n u s'a p u t u t a p l i c a o lege de i m ­ m i c ă , politică şi c u l t u r a l ă ce b a n ­
p o r t a n ţ ă vitală p e n t r u î n t r o n a r e a tué p o p u l a ţ i a ' r o m â n e a s c ă . R e p r o ­
in vechi d r e p t u r i şi p r o p ă ş i r e a d u c t e x t u a l f a p t u l c o m u n i c a t de
moiştenilor lui Dra.goş-Ycdă. c u m d i s t i n s u l publicist în airtieoîul, î n ­
titulat „Problema evrească în Ma­
a fost legea, a g r a r ă ; este o n a i v i ­
ramureş", apărut în' .înfrăţirea
tate, să credem c ă se a p l i c ă vre-o
R o m â n e a s c ă " , din 1 A p r i l i e 1926.
lege cu u n c o n ţ i n u t de o î n s e m n a ­
ta/te m a i m ă r u n t ă .
„Când şi-a măritat fata rabinul
I n M a r a m u r e ş n u se a p l i c ă n i c ă -
Teitelbaum din Sighet s'au lăsat
eri legea r e p a u s u l u i d u m i n i c a l ; a u ­
10.000 Evrei fără paşaport să vină
torităţile -găsesc o m i e si u n a de
din Galiţia şi Ceho-Slovacia; la fel
motive s p r e a s c u t i d e a c e a s t a o p r e ­
la moartea lui Teitelbaum s'a des­
lişte pe c â r c i u m a r u l j i d a n dela sate
chis frontiera. Dar în schimb pele-
şi pe n e g u s t o r u l clin t â r g u r i l e şi
oraşele complet îşi exclusiv jiido- r

aminteşte o Românie, gata să ex­ ) Vezi a r t . : „Cui a folosit reforma

. vite din b a s i n u l s u p e r i o r al Tisei ;
p i r e în a m s t colţ dé ţ a r ă s u b a p ă ­ agrară-'. Arătarea proporţiei jidoveşti
şi m ă î n t r e b , c u m o a r e a r p u t e a fi
s a r e a şi e x p l o a t a r e a jidovească; cu cifre oficiale. Corupţia jidoveasca,
altfel, c â n d d i n f u n c ţ i o n a r i i publici
d a r î n c ă n u s ' a u s t i n s cu totul ves­ „înfrăţirea R o m â n e a s c ă " din 1 Martie
40% sunt Jidani, i a r restul stau
tigiile n a ţ i o n a l i t ă ţ i i n o a s t r e , m a i 1925 ;
s u b t e r o a r e a plutoicraţiei jidoveşti,
stau m ă r t u r i e : graiul strămoşesc, c a r e face s e n a t o r i , d e p u t a ţ i , p r e - , vezi a r t . : Slugile Jidanilor: Cine a-
a r t a ' p o p u l a r ă , m a n i f e s t a t ă î n stilul fecţi, p r i m a r , n o t a r i , comandanţi pără pe jefuitori. Debandada dela fron­
pitoresc şi o r i g i n a l a l b i s e r i c u ţ i l o r de j a n d a r m i , aşa c u m îi dictează tieră. Să înceteze nepotismul politic.
şi locuinţelor de lemn, î n î n d e l e t n i ­ interesul de a promova prosperita­ „ î n f r ă ţ i r e a R o m â n e a s c ă " d i n 15 M a r t i e
cirile casnice ale femeilor. La o r a ­ tea fiilor lui I s r a e l şi a î m p i n g e 1925;
şe, la t â r g u r i totu-i n e g r u d e J i ­ tot m a i a d â n c s p r e s ă r ă c i e şi n e ­ vezi a r t . : Visoi Papp Simon. Cum a
d a n i ; ici şi colo se a r a t ă d o a r i n ­ p u t i n ţ ă tot ce este element r o m â ­ fost jefuit elementul românesc din Ma­
signele r o m â n e ş t i ale a u t o r i t ă ţ i l o r nesc. ramureş. Jidanii şi cozile de' topor,
civile şi m i l i t a r e . Acolo, la o r a ş e , 'Această a f i r m a ţ i e n u ' e s t e o e x a ­ „ î n f r ă ţ i r e a R o m â n e a s c ă " d i n 15 A p r i ­
p u l s e a z ă o viaţă s t r e i n ă , n u indife­ lie 1925; .
g e r a r e ; nu d o m n u l m e u , ci se des­
r e n t ă faţă de s o a r t a ţ ă r i i , î n c a r e p r i n d e c l a r din felul c u m se des- vezi a r t . : Problema evreiască în Ma>
-înfloreşte, ci o viaţă s t r ă b ă t u t ă de voltă viaţa politică î n localitate şi ramureş. înfrăţirea Românească? din
c u r e n t e d u ş m ă n o a s e şi subversive. a m u n e : c â n d în M a i r a m u r e ş t r ă e s e 1 A p r i l i e 1926;
F a ţ ă de a c e a s t ă s i t u a ţ i e a u t o r i t ă ­ a s t ă z i a t â ţ i a J i d a n i , câţi R o m â n i ; vezi a r t . : Reforma agrară în Mara­
ţile locale s u n t m a i p r e j u o s de cea şi J i d a n i i a u b o g ă ţ i a şi toate d r e p ­ mureş. Stăpânii munţilor şi ai jude*
m a i m o d e r a t ă a ş t e p t a r e , î n ce p r i ­ t u r i l e publice, înţelege o r i - c i n e că tulul î n f r ă ţ i r e a R o m â n e a s c ă , d i n 15
veşte o î m b u n ă t ă ţ i r e î n v i a ţ a tot partidele n o a s t r e politice, c a r i u m ­ A p r i l i e 1926;
m a i necăjită a Românilor străini blă d u p ă v o t u r i î n p r i m u l r â n d , vor vezi a r t . : Şiretenia semită. înfrăţi!-
î n ţ a r a lor. P e n t r u c o n s i d e r a ţ i i ti­ m e n a j a , vor s u s ţ i n e c h i a r inte­ r e a R o m â n e a s c ă , d i n 15 A p r i l i e 1927.

© BCU CLUJ
 162
rinii români de peste Tisa au fost
opriţi să vină la Mănăstirea Moisei
să asculte povaţa Episcopului"..
D u p ă a c e s t fapt j u d e c ă , D o m ­
n u l e cititor, c u m vrei D - t a a d m i ­
nistraţia pretinsă românească din
M a r a m u r e ş ; te rog n u m a i u n s i n ­
g u r l u c r u : a d u - ţ i a m i n t e că eşti
Român !
P e n t r u cine m a i voeşte s ă afle
fapte, c a r i desvălue sufletul J i d a ­
n u l u i din b a s m u l , s u p e r i o r al Tisei
p e n t r u instituţiile s t a t u l u i r o m â n ,
îi a d u c la c u n o ş t i n ţ ă că la Consi­
liul d e R ă s b o i u din 'Cluj s'a d e s ­
c h i s u n proces c o n t r a u n e i b a n d e
din J i d a n i i din c o m u n a R e m e t e a ,
c a r i a u a t a c a t cu p i e t r e localul
şcoalei u n d e f u n c ţ i o n e a z ă u n î n ­
v ă ţ ă t o r . r o m â n , însufleţit de s i m ţ u l
datoriei.
Astăzi î n M a r m u r e ş d o m n e ş t e a-
t â t a frică de J i d a n i ; c a r i ţin î n
g h i a r e l e lor de v a m p i r i p i a ţ a p o p u ­
laţiei a u t o h t o n e şi frânele oculte ale
c o n d u c e r i i locale, î n cât în procese,
î n c a r i există dovezi s d r o b i t o a r e
c o n t r a lor, m a r t o r i i r o m â n i n u î n -
d r ă s n e s c să facă depoziţia conform
a d e v ă r u l u i , p e n t r u a n u se e x p u n e
la u r m ă r i l e r ă z b u n ă r i i i u d a i c e .
Răzbunarea a mers aşa departe
sub regimul unguresc, în cât un
jiidecătoir d e l a t r i b u n a l u l d i n S i ­
gnet, c a r e a r o s t i t o s e n t i n ţ ă c o n t r a
i n t e r e s e l o r jidoveşti, a d i s p ă r u t f ă r ă
urmă.
Dela î n t r o n a r e a d o m n i e i r o m â ­
n e ş t i p u t e r e a J i d a n i l o r creşte p r i n
p ă r t i n i r e a ce li s'a făcut cu a p l i ­
c a r e a legii a g r a r e ; creşte p r i n f a ­
v o r i z a r e a de c a r e se b u c u r ă d i n
partea tuturor partidelor cari a u
venit l a p u t e r e ; creşte p r i n - a c a p a ­
r a r e a t u t u r o r i s v o a r e l o r d e bogăţie,
creşte p r i n s t ă p â n i r e a de fapt a o r ­
ganelor administrative, ereiând ast­
fel o a t m o s f e r ă ide o c u l t ă t e r o a r e ,
î n caire i n t r ă n u n u m a i r e s u r s e l e
n a t u r i i , ci şi b r a ţ e l e a u t o h t o n i l o r ;
î n c a r e p o p u l a ţ i a r o m â n e a s c ă se
s i m t e , f ă r ă n ă d e j d e de î n d r e p t a r e ,
o r o p s i t ă r o b i t ă şi s t r e i n ă în ţ a r a
s t r ă m o ş i l o r ei.
Această s i t u a ţ i e d ă i n u e ş t e a s t ă z i
î n R o m â n i a M a r e ; pe c â n d J i d a n i i
s u b ochii n o ş t r i c o n t i n u ă a i n t e n ­
sifica mijloacele de d i s t r u g e r e sis­
tematică a elementului românesc
din M a r a m u r e ş . Pe drumurile Ro­
m â n i e i M a r i se v ă d cete de b ă r b a ţ i
d i n ţ i n u t u l lui D r a g o ş - V o d ă , c a r i
ne m a i p u t â n d trăi în casa p ă r i n ­
tească în comună, în plasă, în ju­
d e ţ u l c o t r o p i t de J i d a n , de t o v a r ă ­
ş u l de a f a c e r i şi de l u p t ă electorală
al politicianului r o m â n (liberal,
avere'scan, ţ ă r ă n i s t , i o r g h i s t ) , ş i - a u
luat t r a i s t a , în băţ şi p r i b e g i n d u m ­ taţii M a r a m u r e ş u l u i t a c de 7 a n i
blă b ă t â n d la t o a t e porţile p e n t r u cu d i p l o m a ţ i e !
ca, p r i n o m u n c ă de robi, s ă - ş i a- I a t ă c u m îşi fac d a t o r i a aşa zişii
g o n i s e a s c ă h r a n a zilnică. După m a n d a t a r i ai naţiunii".
c u m î n a n t i c h i t a t e e r a u pieţe de D u p ă trei a n i dela p u b l i c a r e a a-
sclavi, d e u n d e c a p i t a l i ş t i i îşi c u m ­ cestui articol, imaginea Patriei din
p ă r a u b r a ţ e l e de m u n c ă servilă, M a r a m u r e ş , p a l i d ă , s u p t ă de m i ­
tot astfel M a r a m u r e ş u l oferă a s t ă z i zerie şi î n d o b i t o c i t ă de a l c o o l i s m u l
indivizi, d e s r ă d ă c i n a ţ i d i n locul de jidănesc, a r ă t â n d u - s e mai hâdă
b a ş t i n ă , g a t a să lucreze ori u n d e şi m a i d e s n ă d e j d u i t ă . î n t r e b a s o ­
şi î n ori-ce condiţii p e n t r u o b u c ă ­ ciaţia CULTUL PATRIEI : tot n u
ţică de p â i n e . A c e a s t ă m i z e r i e şi c r e d e c ă a sosit m o m e n t u l să de­
ruşine pentru u n stat, care are me­ n u n ţ e n e a m u l u i pericolul l i p i t o r i i
n i r e a s ă joace u n rol p r e p o n d e r e n t jidoveşti? P â n ă când diplomaţia
î n b a s i n u l D u n ă r i i de jos, este ope­ t ă c e r i i faţă de o p r o b l e m ă v i t a l ă ?
r a c o t r o p i r i i jidoveşti.
F a ţ ă de a t a r e c a l a m i t a t e d e p u - /. C. CĂTUNEANU.
Pe marginea peirei
R e c i t â n d d i s c u r s u l m a r e l u i şi n e u i ­ şi tot m e r e u în a s c u n s , acela, c ă t r e
t a t u l u i n o s t r u b a r d —Vasile Alexan­ Im/părăţia Izrailului.
dri — p u b l i c a t în r e v i s t a 7,Infrăţirea Tot u r m ă r i n d cu t e n a c i t a t e d i a b o ­
R o m â n e a s c ă " , An. III, N r . 20 d i n 15 lică a c e s t p l a n a s c u n s , i a t ă că, d i n
V I I I . 1927, p r e c u m şi î n b r o ş u r ă se- m a r e a şi p r a v o s l a v n i c a R u s i e , u n d e
partă prin Societatea Academică Alianţa Izraelită a p u t u t lucra sute
„Petru Maior" d i n Cluj, de c ă t r e p r o ­ de a n i , a b s o l u t n u m a i p r i n i n t e r m e ­
f e s o r u l I. C. C ă t u n e a n u , d i s c u r s r o s ­ diul francmasoneriei, la r ă t ă c i r e a
t i t în S e n a t u l t ă r i i , a c u m 50 şi m a i minţii persoanelor ruse, care condu­
b i n e de a n i , p r i v i t o r l a t r i s t a s o a r t ă c e a u p o l i t i c a ş\ d e s t i n e l e s t a t u l u i , l a
î n c a r e v a a j u n g e t a r a , dacă' se v o r d a î n t u n e c a r e a s p i r i t u l u i de p a t r i o t i s m
J i d a n i l o r d r e p t u r i politice, şi f ă c â n d la eonruperea caracterelor, absolut
— în m i n t e a m e a î m b ă t r â n i t ă — o n u m a i p r i n totala alcoolizare a pătu-
legătură între prevederile de a t u n c i r e i culte, c â t şi a m a s s e i p o p o r u l u i ,
a l e m a r e l u i b a r d şi î n t r e cele ce ve­ — a mujicului- — prin mijlocul câr­
d e m azi cu p r o p r i i n o ş t r i ochi, p a r ' - c i u m i l o r a b o d e g e l o r şi r e s t a u r a n t e ­
că o g r o a z ă te c u p r i n d e şi c e v a n e r ­ lor, ţ i n u t e î n arendă n u m a i de J i d a n i ,
vos, î ti o p r e ş t e r e s p i r a ţ i a , a ş a p r e c u m se p e t r e c l u c r u r i l e azi şi
In adevăr, toată suflarea c u r a t ro­ l a n o i î n ţ a r ă , i a t ă că Alianţa Izrai-
m â n e a s c ă — înţleg aceea care nu lită a i s b u t i t • a p r ă b u ş i m a r e a şi de
este î n r e g i m e n t a t ă î n nici u n p a r t i d toată lumea temută — Marea Rusie
politic şi c a r e , p r i n u r m a r e , a r e ve­ — î n cea m a i g r o z a v ă p r ă p a s t i e , ce
d e r e a l i m p e d e şi m i n t e a descărcată se p o a t e închipui!...
de orice p r e o c u p ă r i de c â ş t i g m a t e ­ Cine n u p l â n g e şi n u jeleşte n e n o ­
r i a l şi deci n u este o b s e d a t ă de g â n ­ rocirea u n u i popor, compus din sute
d u l , de a ajunge, cu orice p r e ţ şi p r i n de m i l i o a n e de l o c u i t o r i , c a r e geme
orice m i j l o c , fie el c â t de j o s n i c şi în ghiarele bolşevismului ji)dano-so-
c â t de r u ş i n o s , n u m a i s ă p u n ă m â n a vietic?!...
pe p u t e r e , î n s c o p u l de a se î m b o ­ D a r ce m a i p o a t e o a r e face azi a-
g ă ţ i u ş o r şi f ă r ă m u n c ă şi astfel, s ă - cest m a r e , p u t e r n i c şi v â n j o s p o p o r
şi p o a t ă î n d e p l i n i t o a t e poftele i n i m e i , r u s , c â n d Alianţa Izraelită are la dis­
f ă r ă j e n ă şi f ă r ă m u s t r a r e "de conş­ poziţie armata roşie, p r i n p u t e r e a că­
t i i n ţ ă , î n t r u c â t a c e s t s i m ţ sufletesc, reia, cea m a i m i c ă şi cea m a i s f â n t ă
îi este a t r o f i a t cu t o t u l — t o a t ă s u ­ mişcare, este înecată cu t o t u l î n
flarea curat românească — zic sânge?!...
a c u m îşi d ă b i n e s e a m a că, Liga Na­ E u r o p a î n t r e a g ă se u i t ă cu g r o a z ă
ţiunilor este c r e a ţ i u n e a d i a b o l i c ă a l a m ă c e l u l şi n e n o r o c i r e a î n c a r e se
Alianţei Izraelite, al cărei sediu as­ s b a t e t o t p o p o r u l r u s şi cu t o a t e a-
c u n s şi n e v ă z u t de n i m e n i , se află l a cesitea — t o t n u m a i g r a ţ i e f r a n c m a ­
New-York, de u n d e p r i n firele d ' a s e - soneriei r ă s p â n d i t ă p â n ă şi î n cele
m e n e a tot ascunse ale francmasone­ m a i modeste orăşele din cuprinsul
riei, îşi t r a n s m i t e t o a t e o r d i n e l e şi î n t r e g e i E u r o p e şi a s c u n s e p r e t u t i n ­
dispoziţiunile diavoleşti, prin care d e n i s u b f a l s a f o r m u l ă de umanitate,
c a u t ă , s ă p r e p a r e şi s ă p r e g ă t e a s c ă fraternitate şi egalitate, nimeni —
întreaga omenire depe p ă m â n t , spre d a r absolut n i m e n i — din nici o ţ a r ă
i d e a l u l u r m ă r i t d e d â n s a , de v e a c u r i , din E u r o p a , n u cutează, să ia p a r u l
© BCU CLUJ

în m â n ă şi să s f ă r â m e c a p u l ş a r p e ­
lui v e n i n o s , c a r e stă a s c u n s şi înco­
lăcit î n cutele h a i n e l o r a u r i t e , cu ca­
re este î m b r ă c a t ă A l i a n ţ a i z r a e l i t ă ! ?
Şi d a c ă nimeni) n u c u t e a z ă , să facă
n i c i cel m a i m i c p a s d e i n i ţ i a t i v ă s a u
î n d r ă s n e a l ă , c a u z a este că, f r a n c m a ­
s o n e r i a a ş t i u t s ă l u c r e z e d i n t i m p aşa.
fel, î n c â t a u t r a s şina p r i n s în c u r s ă ,
pe toţi b ă r b a ţ i i de s t a t î n m â i n i l e că­
r o r a s t ă c o n d u c e r e a şi p o l i t i c a t u t u ­
ror ţărilor din Europa.
Şi ce pot face cei m u l ţ i , c a r e v ă d
l u c r u r i l e clar, d a c ă n ' a u nioi o pu­
tere? B a î n c ă f r a n c m a s o n e r i a p r i n in­
t e r m e d i u l p a r t i d e l o r politice îi ţin l a
d i s t a n ţ ă şi i n t e n ţ i o n a t c a u t ă să-ii î m ­
piedece, ca s ă n u m a i s p u n ă şi a l t o r a
— m a i ales în p u b l i c — l u c r u r i l e , pe
a d e v ă r a t u l lor n u m e .
O b s e r v a ţ i l a n o i că, m a i toţii b ă r ­
b a ţ i i de s e a m ă , c a r e d e ţ i n î n m â i n i
p u t e r e a m a i toţi fac p a n t e d i n lojile
m a s o n i c e , a v â n d şi g r a d e — c h i p i u -
rile — c h i a r s u p e r i o a r e . . . . I a r î n Cor­
p u r i l e l e g i u i t o a r e , s u n t a t â t e a s u t e de
p a r l a m e n t a r i c h e m a ţ i şi n e c h e m a ţ i ,
d a r a b s o l u t n u este n i c i u n suflet cu­
r a t — u n R o m â n de i n i m ă şi cu d o r
de ţ a r ă — c a r e fiind d e s l e g a t la ochi,
a r p u t e a v o r b i a d e v ă r u l c u r a t . Ase­
m e n i b ă r b a ţ i n u se g ă s e s c n i c i în Ca­
m e r ă , nici în Senat, p e n t r u c ă partide­
le politice îi î n l ă t u r ă , ca s ă facă loc
l a c â ţ i m a i m u l ţ i Jidani, depe u r m a
c ă r o r a t r ă e s c şi c a r e i-au scos la s u ­
p r a f a ţ ă , ca p l o a i a pe ciuperci!...
I a t ă c a u z a c a r e ne face să v e d e m ,
c u m s u t e de m i l i o a n e de H u ş i s t a u
cu c a p u l p l e c a t l a p ă m â n t şi o n e î n ­
s e m n a t ă c e a t ă de J i d a n i îşi b a t joc
n u n u m a i de m u n c a şi a v u t u l lor, d a r
î n c ă î n a r m a t e cu bice, îi c o n d u c e şi
m â n u i e ş t e î n t o c m a i ca pe o t u r m ă de
oi, v a r a pe t i m p de" căldură!....
E s t e a d e v ă r a t că, t o a t ă s u f l a r e a r u ­
s e a s c ă , î n c r e d i n ţ a ei c r e ş t i n ă , se r o a ­
g ă m e r e u lui D u m n e z e u şî îi cere
mântuirea!
D a r o a r e c u m şi î n ce fel va v e n i
m â n t u i r e a ? p r i n n i m i c a l t c e v a , ci a b ­
solut n u m a i aşa c u m a procedat Mus­
s o l i n i în I t a l i a , s f ă r â m â n d t o a t e c u i b u ­
r i l e lojelor m a s o n i c e , şi î m p r ă ş t i i n d u -
le în cele 4 v â n t u r i .
Să r e v e n i m , l a n o i :
î n c ă de m u l t , c a m de pe la a n u l
1865 Alianţa Izraelită, d â n d u - ş i sea­
m a că, R o m â n i a este ţ a r a î n c a r e cur­
ge l a p t e şi m i e r e , i a r p o p o r u l R o m â n
este cel m a i p r i m i t o r , m a i b l a j i n şi
m a i tolerant, decât oricare alt popor
din lume, a dat ordin Jidănimei din
A u s t r i a ca, încet şi pe n e s i m ţ i t e , s ă
se s t r e c o a r e pe a c e s t p ă m â n t b i n e c u ­
v â n t a t de D u m n e z u şi astfel tot încet
şi pe n e s i m ţ i t e j u d e ţ e l e f r u m o a s e d i n
N o r d u l Moldovei, p r e c u m şi M a r a m u ­
reşul din Ardeal, s a u pomenit inun­
d a t e cu o p o p u l a ţ i e de J i d a n i m u r d a r i
şi p e r c i u n a ţ i , c a r e — p r i n m i l o g e a l ă ,
p r i n şiretlic şi p r i n c o n r u p ţ i e — a fost
tolerată. Românii considerând-o ca
nenorocită şi ca fiind s c ă p a t ă de
g r o a z a p r o g r o m u r i l o r d i n R u s i a şi P o ­
l o n i a , ceeace. c u r â n d , s'a p u t u t con­
s t a t a că, e r a o p o v e s t e cu d e s ă v â r ş i r e
inventată ad hor.
A fost d e s t u l ca — de m i l ă şi î n d u ­
r a r e — să ihi tolerată a r ă m â n e p r o v i -
zor în ţ a r ă , p e n t r u c a apoi — tot pe
n e s i m ţ i t e — să ne p o m e n i m cu t o a t e
c â r c i u m i l e î n c ă p u t e pe m â n a lor şi
tot c o m e r ţ u l , f ă c u t p â n ă aci n u m a i
de creştin, să t r e a c ă î n s t ă p â n i r e a lor,
R o m â n i i - fiind siliţi, să s e ţ i n ă n u m a i
de c o a r n e l e p l u g u l u i , ori de c r e ş t e r e a
t u r m e l o r de oi.
T r e b u e să notez că, în t o a t ă î n t r e ­
g i m e a ei, a c e a s t ă J i d ă n i m e p u r t a în
b u z u n a r u l ei u n „paşaport" nemţesc
şi astfel p e l â n g ă că e r a s c u t i t ă de
orice d ă r i c ă t r e s t a t , s a u c o m u n ă , d a r
apoi n u făcea niid a r m a t ă .
Cu o c a z i a r ă s b o i u l u i p e n t r u i n d e ­
p e n d e n ţ ă , d i n a n u l 1877, n u m a i c â ţ i v a
J i d a n i a u l u a t p a r t e ca s o l d a ţ i v o l u n ­
t a r i , d a r c o l o n e l u l Cantili Grigore ob­
s e r v â n d eă, toţi aceşti J i d a n i , se s t r e ­
c u r a s e ca g a r d e la p u t i n e l e cu b r â n z ă ,
f ă c u t e o f r a n d ă a r m a t e i de c ă t r e m a r i i
p r o p r i e t a r i Moldoveni, p r e c u m şi pela
diferitele d e p o z i t e de a l i m e n t e ale oş­
tirii, a d a t o r d i n ca i m e d i a t , să fie în­
l o c u i ţ i şi t r e c u ţ i l a front. D r e p t conse­
c i n ţ ă s'a v ă z u t că, pe s i t u a ţ i a de a do­
u a zi, toţi a c e ş t i J i d a n i a u fost d a ţ i ca
„dispăruţi", poziţie în c a r e a u fost ţi­
n u ţ i p â n ă l a î n c h e i e r e a păcii!....
Cu t o a t e a c e s t e a , c a r e n*a fost u i m i ­
r e a şi s u r p r i z a E u r o p e i î n t r e g i , c â n d
Areopagul European î n t r u n i t la Ber­
lin, p e n t r u d e s b a t e r e a t r a t a t u l u i de
p a c e î n c h e i a t î n t r e R u s i a şi T u r c i a la
St. S t e f a n o , Aeropagul s'a pomenit
pus in faţa unei noi chestiuni, aceea ! nu' s'a sfiit ca s u b m a s c a de „Ocroti­
o drepturilor Jidanilor în România,
c h e s t i u n e ce n u făcea p a r t e d i n p r o ­
gram.
Şi a p o i l u c r u şi m a i c u r i o s şi m a i
de n e î n ţ e l e s e r a f a p t u l că deşi R o m â ­
n i a l u a s e p a r t e în acest r ă s b o i u ca a-
liată cu Rusia, pe, c a r e o s c ă p a s e d i n
grele s i t u a ţ i i m i l i t a r e , deşi R o m â n i a j
î n g r o p a s e s u b z i d u r i l e P l e v n e i , Grivi-
ţei, O p a n e z u l u i şi p r i n alte m e l e a g u r i
ale R u m e l i e i de a t u n c i , p e s t e zece
mii — 10.000 — de flăcăi Români -cu­
raţi şi peste şase sute de ofiţeri, că \
preţ al răscumpărărei independentei
ei. t o t u ş i ea n ' a fost a d m i s ă , să a s i s t e
la desbaterile areopagului!?...
T o a t ă l u m e a şi î n s p e c i a l t o a t ă s u ­
f l a r e a R o m â n e a s c ă s t ă u i m i t ă şi în­
c r e m e n i t ă în faţa u n u i a s e m e n e a act
163
de n e d r e p t a t e şi se î n t r e a b ă : Doamne!
Ce este asta-'. Ce s'a î n t â m p l a t ? ! . .
C u r â n d i n s ă î n t u n e r c u l şi n e d u m e ­
r i r e a l u m e i î n t r e g i s'a l i m p e z i t :
Alianţa Izraelită, care — după c u m
a m a r ă t a t — îşi f ă c u s e p l a n u l a s c u n s
şi d r ă c e s c , de a p u n e m â n a pe Ţ a r a
R o m â n e a s c ă şi a o t r a n s f o r m a î n t r ă
Palestina , p r o f i t â n d de ocazie că,
m e m b r u l ei cel m a i de s e a m ă d i n A-
l i a n ţ a I z r a e l i t ă , J i d a n u l A. C r e m i e u x ,
î n d e p l i n e ş t e a c u m f u n c ţ i u n e a de p r e ­
ş e d i n t e al A r e o p a g u l u i î n c a l i t a t e de
p r i m m i n i s t r u al F r a n ţ e i şi că este
s e c o n d a t cu c r e d i n ţ ă de c o r e l i g i o n a r u l
s ă u J i d a n u l Waăington ca m i n i s t r u
de E x t e r n e al F r a n ţ e i şi că amândoi!,
s u n t s u s ţ i n u ţ i p u t e r n i c de c o r e l i g i o n a ­
r u l lor l o r d u l Reaconsfield c a r e re-
p i e z e n t a A n g l i a , a u u i t a t r o l u l ce t r e ­
b u i a să î n d e p l i n e a s c ă în A r e o p a g şi
toţi t r e i — p e n t r u a t i n g e r e a s c o p u l u i
u r m ă r i t de Alianţa Izraelită, au redac­
t a t p e n t r u R o m â n i a o c o n v e n ţ i u n e a-
n u m i t ă , p r i n c a r e — ca p r e ţ al i n d e ­
p e n d e n t e i ei — îi c e r e a : Acordarea
încetăţenirei Evreimei în bloc şi abso-
lat fără nici o forrnă.
D a c ă m a r e l e şl n e u i t a t u l b a r d d e í a
Mirceşti — Vasile A l e x a n d r i — p r i n
d i s c u r s u l s ă u ţ i n u t în S e n a t , n ' a p u ­
t u t , să s f ă r â m e î n t o t u l a c e a s t ă c l a u ­
ză ce a d u c e a n e n o r o c i r e a , ţ ă r i i , t o t u ş i
a i z b u t i t să i n t r o d u c ă în C o n s t i t u ţ i e
Art. 7 bis, c a r e a p u s o s t a v i l ă p u t e r ­
nică n ă v ă l i r i i la încetăţenire á Jida­
nilor paraziţi.
I n r ă z b o i u l m o n d i a l d i n 1916, îneca­
re ţ a r a n o a s t r ă a s â n g e r a t — p r o p o r ­
ţ i o n a l — m a i m u l t d e c â t t o a t e cele­
lalte s t a t e beligerante, lăsând pe
c â m p 800.000 de m o r ţ i şi u n e n o r m
n u m ă r de schilozi şi i n v a l i z i , c a r e şi
p â n ă azi tot î ş i m a i t r ă i e s c v i a ţ a g r e a
şi a m a r ă , t o t u ş i Alianţa Izraelită ur-
m ă r i n d u - ş i m e r e u s c o p u l ei a s c u n s ,
rea Minorităţilor", să silească ţ a r a
de a i s c ă l i c o n v e n ţ i a d i n 9 D e c e m v r i e
1918, p r i n c a r e , pe l â n g ă c ă , ' î i i m p u n e
cele m a i a m a r e şi m a i g r o a z n i c e u m i ­
l i r i , d a r m e r g e c h i a r p â n ă a o sili, s ă
r e n u n ţ e c h i a r şi la d r e p t u l ei s f â n t ,
a c e l a al s u v e r a n i t ă ţ i i ei.
P r i n a r t . 2 şi 3 d i n c o n v e n ţ i e , îi
p r e s c r i e că, ţ a r a n ' a r e d r e p t u l , n i c i p u ­
t e r e a , de a face vre-o lege p r i v i t o a r e
la s i g u r a n ţ a internă c o n t r a oricărui
m i n o r i t á i - , d i n orice p a r t e a r v e n i el
şi a r d o r i s ă se s t a h i l e a s c ă pe p ă m â n ­
t u l R o m â n i e i ; i a r p r i n a r t . 12 d i n t r a ­
tat, se s t a b i l e ş t e că Liga Naţiunilor,
a r e d r e p t u l şi p u t e r e a , de a i m p u n e e a
s i n g u r ă t e x t u l c o n d i ţ i i l o r ce a r c r e d e
n e c e s a r e , cu p r i v i r e la m i n o r i t ă ţ i şi....
C o r p u r i l e n o a s t r e l e g i u i t o a r e , s u n t o-
b l i g a t e a le vota...
© BCU CLUJ
 164
O a s e r v i r e m a i m a r e şi o u m i l i r e
m a i î n j o s i t o a r e , eu n u mi-o p o t î n c h i ­
pui decât — poate — printre popoarele
s ă l b a t i c e şi să se noteze î n c ă ,că —
p r i n „minorităţi" n u v r e a să î n ţ e l e a g ă
;
d e c â t n u m a i pe i n d i v i d u l ,,Jidan' !...
R ă p o s a t u l Ionel C. B r ă t i a n u , în cali­
t a t e de p r i m m i n i s t r u al ţ ă r i i , c â n d
a luat cunoştinţă de a t â t a u m i l i n ţ ă
şi r u ş i n e , la care este s u p u s ă ţ a r a , n ' a
m a i p u t u t vorbi, a t r â n t i t u ş a şi s'a
întors in ţară.
Acest gest a d e v ă r a t r o m â n e s c , n ' a
c o n v e n i t de loc J i d a n i l o r d e l a L i g a
N a ţ i u n i l o r . N i m e n i n u se a ş t e p t a l a
a ş a c e v a şi toţi J i d a n i i , d i n L i g ă , a u
r ă m a s încremeniţi.
I o n e l C. B r ă t i a n u î n t o r c â n d u - s e şi
e x p u n â n d faptul, nici u n u l din oame­
n i i politici, c h i a r şi în p a r t i d e l e a d v e r s e
n u s'a m a i g ă s i t n i c i u n u l c a r e s ă do­
rească a lua p u t e r e a în aşa condiţiuni
toţi m e n ţ i n â n d u - s e în rezervă.
J i d a n u l A. C r e m i e u x şi c e i a l a l ţ i Ji­
d a n i a m i c i ai lui , v ă z â n d că R o m â ­
n i a s t ă d â r z ă şi n e p ă s ă t o a r e , «a s ă
n u s c a p e c h i l i p i r u l , s ' a u g â n d i t că,
t r e b u e s ă r e c u r g ă la s p r i j i n u l şi a j u ­
t o r u l lojelor m a s o n i c e d i n ţară.. I n a-
cest fel a u i z b u t i t , a g ă s i pe m a s o ­
n u l Vaida Voevod, c a r e de b u c u r i e că,
se vede n u m i t p r i m m i n i s t r u , n u n u ­
m a i că, a p r i m i t d a r î n c ă î n d a t ă ce
a d e p u s j u r ă m â n t u l şi s'a a r m a t cu
d o c u m e n t e , cu p r i m u l t r e n r a p i d a şi
a l e r g a t î n g r a b ă l a V e r s a i l l e s şi cu
ochiii î n c h i n i — c h i a r i a r ă sâ m a i
c i t e a s c ă — a s u b s c r i s acel t r a t a t , p r i n
c a r e 'î a r a R o m â n e a s c ă este î n g e n u n -
chiată Jidanului, pentru totdeauna,
m e r g â n d c h i a r p â n ă a r e n u n ţ a , şi l a
d r e p t u l ei s f â n t de s t a t i n d e p e n d e n t .
C a c r e u i n c i o s f r a n c m a s o n , ce-i p ă ­
s a d-lui Vaida d a c ă R o m â n i a e in­
v a d a t ă de J i d a n i , c a r e ii s u g tot s â n g e ­
le şi d a c ă e pe cale de a m u r i asfixi­
ată^
Ce-i p a s ă d-lui m i n i s t r u f r a n c m a s o n
V a i d a , d a c ă A l i a n ţ a I z r a e l i t ă p r i n cre­
d i n c i o ş i i ei: F r i e d m a n , r a b i n u l şef
Niemerover, bancherii Marmarosch
B l a n k , B e r k o v i t z şi alţii, î n d e r â d e r e
şi î n b ă t a e de joc, a u r i d i c a t l a B u ­
c u r e ş t i şi C o n s t a n ţ a , s t a t u i m ă r e ţ e e-
r o i l o r s o l d a ţ i J i d a n i c a r e — pe f r o n t
— s ' a u t r a n s f o r m a t î n cei m a i v a j n i c i
spioni, t r ă d â n d inamicului toate miş­
c ă r i l e a r m a t e i şi d e z e r t â n d î n miassă
cu a r m e cu tot, l a i n a m i c , f a p t c a r e a
i n d i g n a t p â n ă şi pe Kaiseru'l G e r m a n i ­
ei — î m p ă r a t u l W i l h e l m — c a r e —
chiar dela înălţimea tronului s ă u —
i-a b l e s t e m a t , t a x â n d u - i c a fiind cei
m a i laşi soldaţi din lume?!
Ce-i p a s ă d-lui m i n i s t r u Vaiida, d a ­
că în c a s e l e m a r e l u i d o m n i t o r A l e x a n ­
d r u Ion Cuza depe s t r a d a L ă p u ş n e a n u
d i n Iaşi, m a r e a B a n c ă M a r m a r o s c h
B l a n k şi-a i n s t a l a t b i r o u r i l e .şi î n c ă de
a ş a n a t u r ă , î n c â t cu t i m p u l s ă d i s p a r ă
orice u r m ă a m a r e l u i D o m n i t o r ? !
Ce-i p a s ă d-lui m i n i s t r u Vaida. Voe­
vod, d a c ă in c u r t e a şi pe m o v i l a u n d e
Domnitorul Cuza obicinuia a-şi l u a
c a f e a u a şi u n d e a s u b s c r i s a t â t e a a c t e
m a r i p r e g ă t i t e de n e u i t a t u l sfetnic
M i h a i l C o g ă l n i c e a n u ca: S e c u l a r i z a r e a
averilor m ă n ă s t i r e ş t i , isgőnirea călu­
g ă r i l o r g r e c i a b o l i r e a b o e r e s c u l u i , des-
r o b i r e a ţ ă r a n i l o r , etc. etc. a s t ă z i Ca­
nalul a . r i d i c a t un cinematograf, care
m a i pe u r m ă , să p o a t ă fi t r a n s f o r m a t
î n t r ' o m a r e sinagogă?!...
Ce-i p a s ă d-lui m i n i s t r u V a i d a 'dacă
s t r ă z i l e I a ş i u l u i , fosta c a p i t a l ă a Mol­
dovei, î n c e p a p r i m i d e n u m i r i jido­
veşti ca M o r i t z W a c h t e l ; i a r a d e v ă r a ­
ţii b o i e r i m o l d o v e n i , c a r e a u l u c r a t
p e n t r u ţ a r ă şi cu p u n g a şi cu c a p u l ,
c u m a u fost u n R o z n o v e a n u , u n Gre-
c e a n u şi a ţ â ţ i alţii, a u r ă m a s a b s o l u t
u i t a ţ i şi necunoscuţi?!!...
Ce-i p a s ă d-lui m i n i s t r u V a i d a , d a c ă
interesele noastre la W a s i n g t o n , unde
se află r e ş e d i n ţ a a s c u n s ă a A l i a n ţ e i
Izraelite, sunt reprezentate de J i d a n u l
R o s e n t h a l , c a ş i c â n d î n ţ a r ă n u s'ar
fi p u t u t g ă s i u n b u n R o m â n ?
Ce-i p a s ă d-luii m i n i s t r u V a i d a , d a c ă
j u s t i ţ i a , ca şi a r m t a t a a î n c e p u t a se
c o m p l e c t a — ca. s ă n u zic a se infecta
— cie J i d a n i ? r mântui.
D a r , ce s ă m a i zicem şi pe cine s ă
învinuim, când vedem că R o m â n i i ,
Cuvinte cu prilejul apariţiei unei noui cărţi
—- Cornelia dr. Ş o t e l : »Lacrimi
„•înfrăţirea R o m â n e a s c ă " este p r i ­
m a r e v i s t ă , c a r e a d a t s e m n a l u l de
a l a r m ă , a r ă t â n d cu. a d â n c ă m â h n i r e
î n r e p e t a t e r â n d u r i , l i p s a de c u n o a ş ­
t e r e şi a p r o f u n d a r e a p r o b l e m e i a n t i ­
semite, din partea s c r i i t o r i l o r ro­
mâni.
Această problemă, c a r e este una
d i n cele m a i i m p o r t a n t e în ţ a r a n o a ­
s t r ă , oferă s c r i i t o r i l o r a t â t e a i z v o a r e
s ă n ă t o a s e de i n s p i r a ţ i e , încât dacă
aceştia s'ar s m u l g e numail p e n t r u o
clipă din v r a j a a m ă g i t o a r e a h a n u -
iui j i d o v e s c , ' a r p u t e a creia o întrea­
g ă l i t e r a t u r ă în j u r u l ei şi o p e r e de
adevărată educaţie naţională.
D o r i t o r i i de f r u m o s , de a r t ă r o m â ­
n e a s c ă , de s u b i e c t e o r i g i n a l e î m p r u ­
m u t a t e d i n l u m e a vieţii d e l a n o i , s ă ­
t u r a ţ i de l i t e r a t u r a b o l n ă v i c i o a s ă e-
m a n a t ă din creerul u n o r credincioşi
a d e p ţ i a i v i ţ e l u l u i de a u r , a r fi foar­
te fericiţi s ă p o a t ă f o r m a o g a r d ă î n
jurul nouilor talente inspirate din-
t r ' u n d o m e n i u ce r e z e r v ă p o s i b i l i t ă ţ i
de r e a l i z a r e n e b ă n u i t e .
m u n c i t o r i de pela m i n e l e d i n V a l e a
J i u l u i , ca şi cei de p r i n p ă d u r e l e d i n
Maramureş, s u n t trimişi, să lucreze
c h i a r cu c o n t r a c t în F r a n ţ a , ca s ă
p o a t ă r ă m â n e a , în Joc, J i d a n i i şi tot
felul de alţi s t r e i n i , să se h r ă n e a s c ă ?
Ce să m a i zicem c â n d v e d e m că Ro­
m â n cu n u m e l e zis Boild, n u se sfiieş-
te a da, p e n s i i de m i l i a r d e J i d a n i l o r
şi s t r e i n i l o r , c a r e a u r e f u z a t , să de-
p u o j u r ă m â n t u l de c r e d i n ţ ă , i a r pe
i n v a l i z i i de r ă z b o i u , care n u cereau
d e c â t r e s p e c t a r e a u n e i legi a lor, r ă ­
m a s ă î n u i t a r e , îi s n o p e s c poliţiştii,
cu bicele de g u m ă şi îi s t r o p e s c cu
p o m p e l e , a ş a că u n u l a şi m u r i t s ă r ­
manul?!...
E u , u n u l , — ca b ă t r â n — r o g pe bu­
n u l D u m n e z e u , s ă - m i ia m a i c u r â n d
zilele ca s ă n u m a i a m d u r e r e a , de a
v e d e a cu ochii, p r ă p a s t i a c ă t r e c a r e
m e r g e ţ a r a , f ă r ă c a c o n d u c ă t o r i i , să
caute, a o opri.
Ce folos că, a ţ â ţ i b ă r b a ţ i de s e a m ă ,
î n c a p cu p r o f e s o r i i P a u l e s c u , C u z a ,
C ă t u n e a n u şi a ţ â ţ i alţii, îşi d a u oste­
n e a l a , s ă l u m i n e z e p o p o r u l , d a c ă cei
d i n c a p u l p a r t i d e l o r politice î n c h i d
ochii şi se p r e f a c că, n u - i v ă d , n i c i
nu-i aud.
T o t u ş i t r ă e s c î n c ă , î n c r e d i n ţ a că,
p â n ă î n cele d i n u r m ă D u m n e z e u l p ă ­
r i n ţ i l o r n o ş t r i i şi de a s t ă d a t ă , n e v a
General I. Tarnoschi
• — Iaşi —
şi sänge« —
Şi! o a r e a s t ă z i , c â n d se citeşte atât
de p u ţ i n , ce s a t i s f a c ţ i e mai poate a-
ştepta un scriitor în u r m a scrisului
său, decât deşteptarea interesului în
m a r e l e public, d e c â t c r e a r e a u n e i s t a '
bile clase de cetitori? Ar fi cea mai
m a r e m i n u n e a a c e s t u i secol p l i n de
corupţie!
L i t e r a t u r a de c o n t r a b a n d ă , c a r e in­
u n d ă d i n a b u n d e n ţ ă pieţele, s p r i j i n i ­
t ă de b a n u l j i d o v e s c cu v ă d i t u l inte­
r e s de a d e m o r a l i z a m a s s e l e , f ă r ă nici
u n c o n t r o l , n u v a p u t e a fi • s t â r p i t ă ,
n u m a i când scriitorii consacraţi, în
sufletele c ă r o r a m a i e x i s t ă o s c â n t e e
de s e n t i m e n t n a ţ i o n a l , î ş i v o r î n t i n d e
m â n a şi cu p u t e r i u n i t e v o r î n c e p e
ofensiva p e n t r u desrobirea culturală.
T o t a c e s t o r a le i n c u m b ă şi d a t o r i a
s f â n t ă de a c ă l ă u z i pe s c r i i t o r i i n o u i ,
spre făgaşuri sănătoase naţionale,
căoi în a c e s t e t i m p u r i de g r e a c u m ­
p ă n ă noi n u p u t e m apela decât la
p u t e r i l e n o a s t r e p r o p r i i şi n u p u t e m
a s c u l t a d e c â t de g l a s u l p ă m â n t u l u i
© BCU CLUJ
 16S

n o s t r u , r a r e n e v r e a R o m â n i , şi l a d i n a c e s t colţ de ţ a r a , u n d e j a f u l e Ceeace îţi a t r a g e o c h i u l d e l a p r i ­

inimă şi l a scris.
Apelul dlui profesor 1. C. C ă f u n e a -
mi. n e o b o s i t u l şi v r e d n i c u l l u p t ă t o r
n a t i u n a l i s t - c r o ş t i n d e l a Cluj, apărut
s u b f o r m ă de c o m e n t a r i i i n b r o ş u r a
„ V a s i l e • A l e x a n d r i în l u p t ă cu J i d a ­
nii'", n ' a s u n a t î n p u s t i u .
R â n d u r i l e celor c â ţ i v a s c r i i t o r i a n ­
tisemiţii se e o m p l e e t e a z ă eu o nouă,
scriitoare, un talent incontestabil,
c a r e a d u c e în .scrierile ei t o a t ă mize­
r i a v i e ţ i i dela ţ a r ă , t o a t ă p u t e r e a d e
suferinţă a ţ ă r a n u l u i r o m â n în l u p t ă
cu h i d r a jidovească, descrisă cu
la o r d i n e a zilei, u n d e f ă r ă d e l e g i l e se
ţ i n l a n ţ , u n d e l a c r i m i l e înloc.uesc pu­
r u r e a b u c u r i a , Tinde c u v â n t u l s t r ă m o ­
şesc c b o i c o t a t şi u n d e cei c â ţ i v a
stâlpi neclintiţi ai Românismului
c o n s e r v a t o r : ţ ă r a n i i - - s u n t exploa­
t a ţ i î n m o d n e d e m n , — pe-o f o r m ă d e
R o m â n i i î n s t r e i n a ţ i , c a ,şi de l ă c o m i a
jidovească.
R ă s f o i n d c a r t e a dnei C o r n e l i a dr.
Sotel, i m p r i m a t ă cu m u l t g u s t şi pe
hărţile b u n ă , î n c ă d e l a p r i m e l e p a g i n i
te c a p t i v e a z ă d e s c r i e r e a p l i n ă .de via­
ţ ă , c o l ţ u r i l e d i n n a t u r ă d e s c r i s e cu
m u l m o m e n t este n o u t a t e a c o m p a r a ­
ţiilor, u n e l e deşi p r e a îndrăzneţe,
prim o r i g i n a l i t a t e a lor sunt totuşi
vrednice de menţionat.
Nu e n i m i c forţat, nimic n e n a t u r a l ,
p e r s o n a j e l e t r ă e s c , l u p t ă , , se mişcă,
f ă r ă a fi t r a s e d e sforicele c a n i ş t e
păxiuşe de b â l c i u .
Cu i m a g i n i l e fericite, cu p ă t r u n z ă ­
t o r u l s p i r i t d e o b s e r v a ţ i e , cu d a r u l
Dsale d e a se feri de u n ieftin efect,
d n a C o r n e l i a Şotel, n o u a s c r i i t o a r e a
A r d e a l u l u i , v a cucerii f ă r ă g r e u t a t e şi
pe cei m a i încăpăţînaţi critici, ş i — :

m u l t ă a r t ă , cu m u l t ă m ă e s t r i e , f ă r ă real m e ş t e ş u g , d i s e c a r e a p r i c e p u t ă a n ă d ă j d u i e s c s ă fiu u n b u n a u g u r , când

e x a g e r a r e , cu c o n v i n g e r e şi cu i n t e n ­
ţii) d e m n e de l a u d ă .
Această nouă scriitoare este d n a
Cornelia dr* Şotel, s o ţ i a î n v e r ş u n a t u ­
lui R o m â n d e l a R o d n a ; i a r c a r t e a c a r e
d e l a cele d i n t â i pagginii e x a l ă u n î m ­
bătător parfum românesc, constitu­
ind o revelaţie pentru cetitorul îndo­
p a t de l i t e r a t u r a a n t i n a ţ i o n a l ă , este
î n t i t u l a t ă : „Lacrimi şi sânge" — un
s i m b o l p e n t r u a c e i a ce n u c u n o s c vi­
aţa Românilor Maramureşeni.
Autoarea o scriitoare t â n ă r ă , d a r
care dovedeşte u n viguros talent, tră­
ieşte d e p a r t e de sgoimotul c e n a c l u r i l o r
l i t e r a r e , d e p a r t e de s p o i a l a o r a ş e l o r ,
de s i n d r o f i i , n u m a i p e n t r u a r t a ei, î n -
t r ' u n t e m p l u d e v i s u r i lipsit d e f a r i ­
seism, î n m i j l o c u l u n e i n a t u r i -ferme­
c ă t o a r e , u n d e c o a r d e l e s u f l e t u l u i vi­
b r e a z ă m a i a p r i n s şi u n d e s c r i i t o r u l
g ă s e ş t e u n c â m p m a i v a s t de i n s p i ­
raţie.
A c i , î n l i n i ş t e a s e r i l o r cu l u n ă de
a u r , cu m u r m u r de i s v o a r e , cu c â n ­
tece d u i o a s e d e fluer, c â n d vân­
t u l a d o a r m e î n l e a g ă n u l b r a z i l o r , a-
ceastă scriitoare delicată, închisă în
c a m e r a ei, f r ă m â n t a t ă d e g â n d u r i ,
a ş t e r n e pe h â r t i e a d e v ă r a t e l e t r a g e ­
dii d i n viaţa ţ ă r a n i l o r m a r a m u r e ş e n i ,
pe c a r e îi c u n o a ş t e şi îi c o m p ă t i m e ­
şte.
D n a Şotel, a p a r e d e l a p r i m u l vo
l u m e a u n t a l e n t în d e p l i n a l u i m a -
t u ' i i a t e şi î n s : : r i e n ' e d s a l e i m ' s e
I<Of<lc î n r e g i s t r a nici o s i n g u r ă si&r.-
g ă c i e de î n c e p ă t o a r e .
D e b u t â n d p r i n c â t e v a r e v i s t e şi zia­
r e d i n A r d e a l , n e d ă a s t ă z i o poves­
t i r e cu e x t i n d e r e d e r o m a n , u n vo­
l u m de 160 de p a g i n i , cu s u b i e c t d i n
viaţa oropsiţilor plutaşi din Mara­
m u r e ş , î n c a r e v e d e m p â n ă î n cele
m a i mici a m ă n u n t e s b u c i u m u l şi
soarta vitreagă a urmaşilor lui Dra-
goş, a a c e l o r u r m a ş i de os nobil, c a r i
a u a j u n s robii J i d a n u l u i , c a r i a u a -
j u n s cerşetori pe propriile lor moşii,
î n s t r ă i n a t e de oameni fără inimă.
• Povestirea „Lacrimi şi s â n g e " de
u n s g u d u i t o r d r a m a t i s m , este o icoa­
n ă fidelă a s t ă r i l o r sociale d e s p e r a t e
p r o b l e m e l o r sociale, a n a l i z a p s i h o l o ­ p r e v ă d că i n t r a r e a d s a l e î n a r e n a lif- ,
gica a p e r s o n a j e l o r , l i m b a j u l m l ă d i o s t e r a r ă , pe cât e de utilă p e n t r u cul­
şi ferit de s t r ă i n i s m e b a n a l e , c l a r i t a t e a t u r ă , t o t p e ^ a t â t e de f o l o s i t o a r e şi
s t i l u l u i şi î n d e m â n a r e a d e p o r t r e t i s t ă , pentru desvoltarea s e n t i m e n e l o r na­
p r i n c a r e v e d e m f a ţ ă î n f a ţ ă p e eroii ţ i o n a l e , scoase a s t ă z i la- m e z a t de acei
D s a l e , cu t o a t e defectele şii cu t o a t e ce şi-au v â n d u t s u f l e t u l S a t a n e i dela •.
calităţile. Moscova.
Ticăloşiile j i d o v e ş t i , v i a ţ a a r h a i c ă C u a c e s t e b u n e g â n d u r i , cei câţiva
a p l u t a ş i l o r , c ă l ă t o r i a p e d r u m u l Si- scriitori n a ţ i o n a l i l ş t i - c r e ş t i n i , o pri­
g h e t u l u i , l u p t a cu v a l u r i l e î n f u r i a t e m e s c c u d r a g î n r â n d u r i l e lor, ca pe
ale Tisei, f u r t u n a cu t o a t ă d e z l ă n ­ u n a c a r e a î n ţ e l e s c h e m a r e a vremii.
ţ u i r e a ei, s e n t i m e n t u l m o r ţ i i , starea A s t ă z i , c â n d p r e s a , d u p ă c u m a m a-
s u f l e t e a s c ă a l u i Ilie D r a g o s , c â n d se r ă t a t î n diferite rânduri în revista
vede f u r a t m i ş e l e ş t e de A v r a m Leib, n o a s t r ă , este î n p r o p r i e t a t e j i d o v e a s c ă ~
mizeria satelor, isbucnirea ţ ă r a n u ­ să n u se m i r e n o u a n o a s t r ă s c r i i t o a r e
lui c â n d n u se m a i î n c r e d e n i c i î n d a c ă t o t u ş i v a fi v i c t i m a u n e i gene­
a d ă p o s t u l legilor, b u n ă t a t e a s u f l e t e a s ­ r a l e c o n s p i r a ţ i i a t ă c e r i i , "căci a d e v ă ­
că a p r e o ţ i l o r v e c h i , r ă s b u h a r a şi s ă ­ r u l e cu n o i şi c â t d e t â r z i u , va a j u n g e
r ă c i a î n c u i b a t ă p â n ă î n t e m e l i i l e a- totuşi la isbândă.
cestui p ă m â n t , s u n t tot a t â t e a pagini A d o u a deisrohire a R o m â n i l o r , a l
demîne de m a r i i s c r i i t o r i a i t r e c u t u l u i , . doilea război d u p ă cel al î n t r e g i r i i
n e p r o v o a c ă s e n t i m e n t e de c o m p ă t i ­ n e a m u l u i , v a sosi c â t de c u r â n d , căci
m i r e şi l a c r i m i de d u r e r e şi s u n t m o ­ cu f i e c a r e zi r â n d u r i l e s p o r e s c şi s u ­
m e n t e de a d e v ă r a t ă înălţime artis­ fletele se oţelesc.
tică. • 1. Măgură.
Cum s'au purtat Jidanii în răsboiu
lAm citit d e m u l t e o r i , î n c o l o a ­ s ă - ş î a p e r e glia, c u t o a t e l i p s u r i l e
nele acestei reviste, a r t i c o l e , c a r i a- şi a u d u s f a i m a n u m e l u i de „ R o ­
r ă t a u p u r t a r e a laşă a Jidanilor în m â n " peste p ă m â n t u l întreg. Atm
r ă s b o i u . C a u n u l ce s u n t m a i t â ­ r ă m a s î n s ă şi g r o z a v de r ă z v r ă t i t ,
n ă r şi n u a m - l u a t p a r t e la acel c â n d la l u m i n a a d e v ă r u l u i , a m v ă ­
p o t o p , d a r setos de a c u n o a ş t e a- zut m i ş e l i a j i d o v e a s c ă .
d e v ă r a t u l m e r s al p r ă p ă d u l u i , ce-a D u p ă ce b r a v u l m a i o r a r a t ă c ă
î n g h i ţ i t vieţile a peste 800.000 eroi, d u p ă a t a c u l dela. Gărbuyieşli din
precum si a t i t u d i n e a Jidanilor, 900 o a m e n i a u r ă m a s 430 şi d u p ă
m ' a m b u c u r a t m u l t c â n d a m găsit ce î n ş i r ă n u m e l e u n e i p ă r ţ i d i n j e r t ­
însemnările zilnice ale maiorului fiţi, la p a g . 102 s c r i e : ...„registrele
Yăgăunescu Mihail, c a v a l e r al o r d i ­ ca şi ofiţerii a trei companii pier-
n u l u i Mihai Viteazul, a d u n a t e în zându-se în lupte, este greu de sta­
v o l u m u l „Viaţa în răsboiu", publi­ bilit nominal situaţia fiecăruia iar
cat î n e d i t u r a „ C a s a Ş c o a l e l o r " . contra celor câţiva soldaţi, despre
A m citit î n t r ' â n s a , c u m ostaşii cari camarazii lor fac afirmări de
n o ş t r i , deşi m a i m u l t f l ă m â n z i , f ă r ă dezertare, se vor face acte la prima
o instrucţie pentru răsboiu, a u ştiut ocaziune şi anume: Heizet Avram,
s ă l u p t e c u m u l t a v â n t , deşi m o a r ­ Faibiş Ianncu, Leventer Marcu,
tea î i a ş t e p t a d i n c l i p ă î n clipă. Ava Grimberg Marcu şi Zade Gh."
s i m ţ i t î n m i n e , la c i t i r e a a c e s t o r î n ­ D e a s e m e n e a la p a g . 1 3 1 : „... Se
s e m n ă r i , o m a r e b u c u r i e şi m â n ­ face iarăşi situaţia efectivului şi
drie, v ă z â n d c ă a i n o ş t r i a u ştiut constat încă câţiva rătăciţi??? toţi

© BCU CLUJ
166

Evrei — afară de Dieman

care este la ambulantă".
Haim, O datorie a Bisericii ortodoxe
Motto: „ E p i s c o p i şi p r e o ţ i , ce nii bolşevici au pornit să ţină pre­
Din s p i c u i r i l e d e m a i s u s se vede m a i a v e ţ i u n suflet n e ­ legeri şi conferinţe împotriva, dum-
destul de c l a r că J i d a n i i n u a u î m ­ î n t i n a t î n vre-o c l o a c ă nezeirii".
brăcat haina militară ca să apere p o l i t i c ă de p a r t i d , d a t i - Pastorala continuă, să îndemne:
p ă m â n t u l pe c a r e a u t r ă i t , ci for­ n e a j u t o r u l şi S a t a n cu „Să plivim ogorul de buruiana rea
ţaţi, i a r c â n d li s'a ivit ocazii a u fiii săi v o r fi s t r i v i ţ i s u b din holda noastră românească" şi
fugit la d u ş m a n . Ceeace. este m a i forţa Crucii isbăvitoare. să c u c e r i m oraşele p r i n m e s e r i a ş i
g r a v aste că cele d e m a i s u s n u s ' a u N u n e v e ţ i da? şi o o m e r c i a n ţ i r o m â n i , c ă c i altfel
p e t r e c u t pe î n t r e g frontul, oi n u m a i Veţi p e r i ca episcopii vom r ă m â n e î n r o b i a e c o n o m i c ă ş i
la u n s i n g u r H / t a l i o n şi s u n t s i g u r şi p r e o ţ i i r u ş i cu s p a d a socială caire e m e i g r e a d e c â t cea
că ce a u făcut J i d o v i i d i n b a t a l i o ­ u c i g ă t o a r e a fiilor l u i politică.
n u l d l u i V ă g ă u n e s c u a ş a a u făcut Israel!" Diacon:
V a s ă zică deavolul şi satana a
toţi fraţii l o r d i n toate b a t a l i o a n e l e . I. POPESCU-MOZACENI
p e r s e c u t a t , a c h i n u i t şi a r ă s t i g n i t
Dacă aşa s'au p u r t a t Jidanii în r ă s ­
Citind a r t i c o l u l , c u titlul de m a i p e Mântuitorul Christos. Tot dia­
boiu, d a c ă g â n d u l lor a fost m i m a i volul şi satana ucid p r e o ţ i i , d e v a s ­
sus, î m p r u m u t a t s i d e m i n e , p u b l i ­
s ă dezerteze, d e ce li s'a p e r m i s de tează bisericile, ţ i n conferinţe ooai-, .
cat î n z i a r u l „Apărarea Naţională"
c o n d u c ă t o r i i n o ş t r i s ă ridice u n m o ­ t r a d u m n e z e i r i i şi d i s t r u g famijia '
dela A r a d ( S t r . B a b e ş No. 6 ) , a n u l
nument în Bucureşti, Capitala tării în Rusia. . .
I I I N o . 17—18 d i n 27 A p r i l i e
şi u n a l t u l î n C o n s t a n t a , cel m a i de
1930, ş i s e m n a t de D i a c o n u l I. Po- Ori oaire n u este s c r i s n e g r u pe *
s e a m a p o r t a l n o s t r u ? Cele câteva pescu Mozăceni; dupăce auzisem alb î n Sft. S c r i p t u r ă c ă Mântuito­
sute de J i d a n i m o r ţ i n u s u n t r e ­ predica Părintelui misionar Opreo- rul C h r i s t e s a fost v â n d u t Jidovi­
zultatele e r o i s m u l u i , ci tot a l l a ş i ­ nu d e l a Cluj, r o s t i t ă a d o u ă zi d e lor, d e Iuda Iscarioteanul ipe 30
tăţii, c ă c i voind s ă f u g ă la i n a m i c P a ş t i , şi citisem P a s t o r a l a P. S. Pă­ de a r g i n ţ i ? C ă tot jidovii L - a u b a t ­
a u fost loviţi de g l o a n ţ e r ă t ă c i t e . rintelui Episcop Nicolae * p u b l i c a t ă jocorit, L - a u p ă l m u i t şi î n fine
Aveau c u n o ş t i n ţ ă , c h i a r d i n v r e ­ în Revista „ î n f r ă ţ i r e a Românească ' 1
L - a u r ă s t i g n i t pe C r u c e , p e F i u l
m e a r ă s b o i u l u i , de p u r t a r e a J i d a n i ­ No. 13 din 1 M a i n 1930, c a u n u l lui D u m n e z e u , eliberând, p e t â l h a ­
lor, c o n d u c ă t o r i i n o ş t r i c a r i a u î n ­ d i n t r e cei m a i m i c i fii a i Bisericii r u l Varava?
cuviinţat ridicarea acestor m o n u ­ noastre, m ă simt î n d a t o r a t să lă­ O a r e n u tot n e a m u l lui Iuda Is­
mente şi c h i a r a u patronat i n a u g u ­ m u r e s c u n a d i n t r e datoriile B i s e r i ­ carioteanul, stăpâneşte Rusia?
rarea. cii o r t o d o x e . Deci J i d o v i i a u d i s t r u s f a m i l i a —
Ţi se u t o p i e sufletul ide s c â r b ă I n cele ce u r m e a z ă m ă voiu ocu­ c a r e este temelia societăţii — d e ­
j
c â n d vezi c ă cei ce n u ş i a u făcut pa 'numai cu predica P ă r i n t e l u i - c l a r â n d „amorul liber". Ş i tot ei a u
d a t o r i a p e front s u n t a s t ă z i p u t e r ­ m i s i o n a r Opreanu ş i c u p a s t o r a l a u c i s p e episcopi, ipe p r e o ţ i ş i p e
nici, l a l o c u r i d e cinste, i a r cei ce P . S. Părintelui Episcop Nicolae c r e ş t i n i i , ce n u s ' a u l e p ă d a t d e î n ­
şi-au pierdut părţi din corp pentru al Clujului. văţătura dumnezeiască. — E i Ji­
a - ş i a p ă r a ţ a r a s u n t Oropsiţi, v ă ­ ' P ă r i n t e l e - m i s i o n a r Opreanu în­ dovii a u t r a n s f o r m a t Bisericile î n
duvele c a r e a u t r e b u i t s ă s e r e s e m ­ cepe c u A d a m şi c u E v a , c o n t i n u ă localuri de desfrâu, e i - a u furat
neze î n u r m a j e r t f i r e i soţilor lor c u c r i m a lui Cain, trece la T u r n u l clopotele îşi odoarele sfinte c ă l c â n -
sunt nebăgate în seamă, drepturile B a b i l o n u l u i , la Sodorna ş i G o m o r a du-le î n picioare. E i a u desfiinţat
lor s u n t nimicite şi c â n d î n d r ă z ­ şi a ş a m a i d e p a r t e ş i me a r a t ă pe s ă r b ă t o r i l e creştine ş i a u s c h i m b a t
n e s c şi ei s ă - ş i c e a r ă d r e p t a t e a s u n t r â n d c u m dea voiul, î n d e a m n ă pe c a l e n d a r u l î n a ş a f d , c ă bieţii c r e ş ­
h u i d u i ţ i , î m b r â n c i ţ i , loviţi d e a r ­ om l a p ă c a t . C u aistfel de e x e m p l e t i n i .nu se m a i pot o r i e n t a . ,
m a t ă şi omorâţi cu a p ă de pompi­ a j u n g e la v i a ţ a M â n t u i t o r u l u i Isus I a r l a n o i î n ţ a r ă : Cine s u b m i ­
eri, c u m s'a î n t â m p l a t d e c u r â n d Christos, c a r e î n d u r ă î n t r e g u l c a l ­ nează Biserica, p r i n fraomasonerie
în Bucureşti. v a r tót la î n d e m n u l deavolului, şi şi p r i n a ş a zisele secte religioaise?
R o m â n i , d e n u n e vom desmetiei, în fine î n s u ş i r e a e x e m p l e l o r se o- Cine s a p ă i a temelia a ş e z ă m â n t u l u i
vom a j u n g e sclavii jidovimei, vom preşte în Rusia, unde episcopii, nostru constituţional, p r i n comu­
m â n c a aceeaş pâine a m a r ă caşi preoţii ş i c r e d i n c i o ş i i s u n t o m o r â ţ i , n i s m , p r i n socialism, c u m ş i p r i n
fraţii c r e ş t i n i d i n R u s i a , c a r i n u i a r Bisericile ş i odoarele sfinte s u n t francmasonerie? C i n e suge v l a g a
m a i a u biserică, n u m a i a n preoţi, jefuite, tot l a î n d e m n u l deavolului. oropsitei n o a s t r e naitii p r i n f a b r i ­
n u mai. a u s ă r b ă t o r i şi n u m a i a u P. S. Sa Episcopul Ivan, d u p ă o e cate d e p r o a s t ă c a l i t a t e , p r i n c a r ­
nici p â i n e a cea d e t o a t e zilele. ne a r a t ă b u c u r i a învierii, cu d u ­ tele î n f o r m ă d e m o n o p o l ; p r i n c a ­
Să ne mişcăm cât m a i avem vre­ r e r e n e s p u n e , că „se mai găsesc rnete, u z u r a r e ş i p r i n d e p r e c i e r e a
m e , căci m a i t â r z i u vom fi c u totul şi azi ţări cârmuite de duhul Sa­ p r o d u s e l o r b r u t e ? N u tot a c e i a ş i
s u p u ş i şi l a c r i m i l e d e c ă i n ţ ă v o r fi tanei"; a p o i n e povesteşte deschis fii a i l u i Izrael, f r a ţ i î n Iehova, î n
z a d a r n i c e , fiind p r e a t â r z i i . c ă peste N i s t r u , î n R u s i a , „Biseri­ ticăloşii ş i î n c r i m e , c u cei d i n
GEORGE A. COSTEA cile sunt prefăcute în localuri de R u s i a şi c u cei d e p e v r e m e a M â n ­
înv. — Prahova. petrecere, clopotele sunt topite ca să tuitorului Christos?
facă unelte de răsboiu, icoanele cele Diaconul /. Popescu-Mozăceni,
sfinte şi scumpe, sunt aruncate şi u n u l d i n t r e cei m a i m i c i slujitori
călcate de picioarele netrebnicilor, a i Altarului —, spune:
Cetiţi soţii sunt transportaţi în miez de „Trăim în clipe de grea încer­
noapte dela casele lor, soţiile şi co­ care pentru biserica creştină orto­
înfrăţirea piii rămaşi sunt ridicaţi şi duşi în doxă. Neocupându-ne deocamdată
Românească altă parte a ţării". „Cazanul Sata­ de suferinţele nebănuit de încer­
nei fierbe, copiilor li se răpesc pă­ cate de surorile bisericii noastre,
11
rinţii, rămân ai nimănui". „Tira- ne mărturisim gândurile azi faţă

© BCU CLUJ
de starea bisericii române, întru „Lupta pe care o ducem noi se „ N u n e veţi d a ? "
rezolvirea atâtor nevoi ce apasă cu ştie care este: apărarea religiei cre­ „Veţi p i e r i ca episcopii şi p r e o ­
greu pe credincioşii acestei naţii. ştine şi a pământului străbun. Cum ţii r u ş i s u b s p a d a u c i g ă t o a r e a fii­
„ I n [mergerea v r e m i i v ă z u r ă m se face că această mişcare în loc să lor l u i I s r a e l . "
ridicată biserica românească la fie încurajată oficial, chiar, de bi­ „Şi v ă va fi z a d a r n i c p l â n s u l şi
rangul pe Patriarhie-simbol spiri­ serică pentru că o apără — doar— t â n g u i r e a pe r u i n i . "
tual de unitate a naţiei. Şi doream e bârfită cu nesocotinţă? Ştim, de­ Dacă. n u vom l u p t a î n c o n t r a e-
ca acest simbol să devină o reali­ altfel, că, demonii ce mişună destui l e m e n t u l u i jido>vesc —- c u m a s p u s
tate, angrenând toate forţele con­ chiar prin biserică se opun la acea­ filosoful V. Conta — vom p e r i ca
ştiente ale bisericii în tămăduirea sta. Bar îi vom strivi cu puterea n a ţ i u n e ! Liga Apărării Naţionale
atâtor boli sociale, pe cari duşma­ Crucii mântuitoare." Creştine, este o r g a n i z a ţ i a politică
nii de aiurea s'au trudit cu diavo­ „Episoopi ş i /preoţi, ce m a i aveţi şi socială care l u p t ă c u deviza
lească intenţie să le planteze pe u n suflet n e î n t i n a t î n vre-o cloacă „Cristos, Eegele, Naţiunhea" ca:
trupul încă suferind al ţării noa­ politică de p a r t i d , d a ţ i - n e a j u t o r u l România să fie a Românilor.
stre." şi S a t a n a c u fiii s ă i v a fi strivit ST. PENEŞ
„ Z a d a r n i c oftat, icare, c r e d c ă iz­ s u b forţa C r u c i i i s b ă v i t o a r e . " — Hunedoara —
bucneşte d i n m u l t e p i e p t u r i d o r n i ­
ce d e a vedea b i s e r i c a r o m â n e a s c ă T o c i d i n p r e s ă
pe a l t d r u m d e c â t a l politicei de
p a r t i d , pe care noi cei din jurul
acestei organizaţii o dorim să-şi „Alegerea d-luî A. C. Cuza"
schimbe drumul intereselor, altele, Reproducem, din ziarul „Cu­ o p r o b l e m ă m i n o r i t a r ă evreiască.
decât bisericeşti şi naţionale. Şi să vântul", n r u l d i n 7 M a i a. c , a r t i ­ şi un vag p a t r i o t i s m s i o n i s t , în ca­
organizeze credincioşii în legiuni colul c u titlul de m a i s u s , d r e p t d o ­ drul statului românesc şi în mijlo- '
de luptători pe terenul naţional şi- v a d ă a a p r e c i e r i i luptei n a ţ i o n a l i ­ cui poporului românesc abia înche­
creştin, pavăza, trecutului nostru şi ste şi c r e ş t i n e , d i n p a r t e a opiniei gat, lua naştere o forţă, dacă nu
mântuirea zilelor de azi şi de mâi­ publice reprezentată, de a c e a s t ă de-adreptul centrifugală, una, şi
ne." d a t ă , p r i n a u t o r u l acestui a r t i c o l , mai pritnejdioasă, în fond, prin ca­
„Se svărcoleşte biserica în ghia- dl N. Bavklescu racterul ei dizolvant, căreia i -s'ar
rele criminale ale duşmanilor-vă­ „D. A. C. Cuza a fost ales în putea spune: pan-ovreiască.
zuţi şi nevăzuţi, iar apostolii ei se parlament. Spiritul şi inteligenţa „Poporul românesc, fireşte, a
urăsc de moarte pentru mărunte vioae a şefului partidului'naţional- privit cu nedumerire fenomenul a-
chestiuni deşarte, făcând loc de creştin nu pot întârzia de a aduce cesta. Nedumerirea venea dela în-
primă ordine omenescului din fi­ o notă de vioiciune în desbaterile găduiala cu oare partidele noastre
inţa lor. Ea ar trebui să pună sub atât de anoste şi de frugale ale par~ politice. p r i m e a u şi acceptau până
observaţie orice mişcare pismaşă lamentului dlui Iuliu Maniu. Be la complicitate faptul acesta. E v i ­
foită în popor •— sub orice formă altă parte, Liga creştină de sub dent că n u este vorba aici de ceea-
ar fi — şi să-şi spună cuvântul prezidenţia dlui A. C Cuza r e p r e ­ ce se chiamă curent antisemitism
răspicat, chiar cu sacrificii de sân­ zintă, n e î n d o i o s , u n a d i n l a t u r i l e N u e m a i p u ţ i n a d e v ă r a t însă c ă o
ge. D a r c o n d u c ă t o r i i ei s t a u c u bot­ caracteristice ale sensibilităţii con­ r e a o ţ i u n e e r a , în acest sens, f i r e a s ­
niţa l a n a s p u s ă de politiciamii temporane române. că. Acolo u n d e o o r g a n i z a u c e n t r e
m e s c h i n i , c a r i i-<au a n g a j a t c a s ă „România de după răsboiu s'a de a c ţ i u n e n a ţ i o n a l ă e v r e i a s c ă , n u
anihileze e v e n t u a l e reacţii a u t o r i ­ Or, din pricina jocului acesta du­ vedem dece n u s ' a r fi p u t u î
t a r e . Intr'un cuvânt, este o stare blu, dacă nu chiar triplu, care în­ n a ş t e şi altele de a p ă r a r e , r o m â ­
nenorocită în biserica noastră, oare găduia unuia şi a c e l u i a ş i c e t ă ţ e a n neşti.
va primi lovituri încă neîncercate. s ă fie ş i u n g u r şi e v r e u ş i r u s , şi
Ici şi colo vezi izolai câte un glas „Starea aceasta de lucruri, fire­
g e r m n a evreu, î n organizaţiile po­ şte a rămas încă în stadiul iniţial
duhovnicesc ce r ă s u n ă a p u s t i u p e litice respective, la care se adaogă
plaiurile cuprinse de indiferentism al sensibilităţii. Liga Creştină dű
trezit cu o foarte complexă proble­ sub prezidenţia dlui A. C. Cuza re
r e l i g i o s şi uiră d e c l a s ă pe c a r e r ă i i mă a minorităţilor. Străini din pa­
=o a d u c (poporului". prezintă încercarea de a o închega
tru monarhii deosebite, având fie­ într'o ideologie politică. Şi este, cc.
.„Ce face biserica faţă de atâta care cultură proprie, mai mult sau atare, reprezentativă.
ură ce se deslănţue în jurul ei şi mai puţin înrudită cu aceia a sta­
.printre credincioşii săi? In afară tului oficial care a oficiat, şi-au „ I n t o t cazul, absurd este er.
că se complace în extazieri inerte, dat brusc mâna pentru a se revărsa P a r l a m e n t u l ţ ă r i i să fie lipsit toc­
sub scuza toleranţei scripturistice, ca un val unitar de rezistenţă mi­ m a i de cea mai r e p r e z e n t a t i v ă diM-
•mai nimic. Şi îşi va lua răsplata noritară împotriva spiritului ro­ tre stările s e n t i m e n t a l e a l e poporti
inerţiei ei. M a i de v r e m e o r i m a i mânesc, şi drepturilor lui legitime lui r o m â n e s c î n t r e g , atunci câne.
t â r z i u , gloatele c o n d u s e a c u m d e de a se des volta liber pe p ă m â n t u l în el orice nuanţă naţională, bulgă
desmetici i n c o n ş t i e n ţ i şi f ă r ă nici p a t r i e i lui de t o t d e u n a . rească, maghiară, rusească, ucrai-
o c r e d i n ţ ă î n suflet, v o r a r u n c a cu niană, evreiască, etc., au dreptul
„Am avut astfel dintr odată o
foc .şi gloanţe î n Sf. B i s e r i c ă ş i slu­ să-şi manifesteze cu o libertate s/i-
problemă minoritară maghiară,
j i t o r i i s ă i c a r i n u ş i - a u făcut d a ­ datoare, uneori, cele mai şovitx
una minoritară germană, şi una
toria. Va fi măciniş crâncen de su­ sentimente şi pretenţii.
minoritară slavă. Pe deasupra lor
flete răsvrătite şi vărsare multă de însă, cu oameni cari erau, printre „ P r e z e n t a î n P a r l a m e n t a dh''.
sânge."- unguri şi unguri, printre germani A. C. C u z a r e p a r ă a c e a s t ă p e n i b i ' i
„ U n viitor a p r o p i a t , c a r e ne î n ­ şi germani, printre slavi şi slavi, g r e ş e a l ă a p a r t i d e l o r n o a s t r e pol •
grozeşte şi ne d o a r e . printre români şi români, s'a iscat tk»". '

© BCU CLUJ
 2) SOROCA, unde candidaţii 1,
Cine a dat drepturi cetăţeneşti Evreilor?! A. N . C. a u o b ţ i n u t f r u m o s u l n u ­
adus laude partidului liberal, cari m ă r de voturi, de 9.489, fată de
I n z i a r u l „Universul" No. 66, de
le-a dat drepturile cetăţeneşti, au c a n d i d a ţ i i lupişti c u 4.281 v o t u r i ,
S â m b ă t ă 22 M a r t i e 1930, a a p ă r u t
asigurat pe dl Mihail Orleanu, de faţă de c a n d i d a ţ i i „ i n d e p e n d e n ţ i "
s u b titlul „O manifestaţie a Evrei­
devotamentul alegătorilor evrei şi au cu 1.322 voturi, şi faţă de cei a i
lor clin Galaţi", s ă r b ă t o r i r e a s u c c e ­
aclamat pe dl Yintilă Brătianu, şe­ n a ţ i o n a l - ţ ă i r ă n i ş t i l o r cu 22.187 vo­
sului liberal (Galaţi 20 M a r t i e ) ,
ful partidului naţional-liberal. turi.
r ă s p u n s u l a d e v ă r a t , la î n t r e b a rea
dé m a i s u s . „Dl Jean Steuerman, preşedintele D u p ă c e o r g a n i z a ţ i i l e L. A. N . C.
comunităţii izraelite a încJieiat se­ se vor estinde a s u p r a întregului
I a t ă ce seri ir E v r e i i , î n n u m i t u l
ria cuvântărilor, mulţumind alegă­ judeţ, cu s i g u r a n ţ ă c ă L. A. N . C
articol!...
torilor evrei pentru sprijinul dat va obţine r e z u l t a t e u i m i t o a r e ceea-
„ I n u r m a succesului înregistrat
in ziua de 14 Martie..." ce s t ă şi relativ la celelalte judeţe
de p a r t i d u l liberal î n a c t u a l e l e a-
ale B a s a r a b i e i .
legeri c o m u n a l e , deputaţiuni de Deci iată adevărul!...
Cum să nu fie Evreii tari şi mari, 3) CA L I A C R A u n d e L. A. N . C ,
Evrei s'au prezentat dlui Jean
dacă „cel mai mare partid politic a i n t r a t î n alegeri, cu c a n d i d a t u l
Steuerman, preşedintele comunităţii
din România", în frunte cu dl yin­ r o m â n a v o c a t u l M. BoldUr, la se­
izraelite şi fruntaş evreu al parti­
tilă Brătianu, ii sprijină dându-le n a t o b ţ i n â n d .şi aici, n u m ă r u l î n l - .
dului liberal, asigurându-l şi în vii­
drepturi câte vor?!... b u c u r ă tor de 1.442 v o t u r i , f a ţ ă de
tor de sprijinul populaţiunii izrae­
candidatul independent, comita-
lite. iŞ'i aceasta a făcui-o nu mimai
giul T. Toşef, cu 1.682 voturi şi faţă
„D. S t e u e r m a n a m u l ţ u m i t şi a partidul liberal, ci şi celelalte par­
de cel n a ţ i o n a l - ţ ă r ă n i s t cu 7.634
p r i m i t s ă fie s ă r b ă t o r i t , a l ă t u r i de tide politice din ţară.
voturi, H . Ştefanol fratele c o m u ­
ceilalţi c a n d i d a ţ i evrei d e p e lista li- Partidele politice, în opoziţie, în­ n i s t u l u i B o r i s Stefanov, c o n d a m n a ­
' •berală. cearcă să se desvinovăţească de a tul dela J i l a v a .
„La b a n c h e t u l d a t , pe l â n g ă r e ­ fi avut legături cu Evreii şi neagă
p r e z e n t a n ţ i i t u t u r o r vsinaigogilor şi de a le fi dat diepturi, den- câte I I I . TOT D U M I N E C Ă 4 M A I U
p r e ş e d i n ţ i i societăţilor d e bineface­ odată luându-i gura pe dinainte, a. c. s'a sfinţit p r i m u l d r a p e l al
re a u m a i fost i n v i t a ţ i dinii d e p u ­ îşi uită şi spun adevărul. L e g i u n i i A r h a n g h e l u l Mihail, de
tat C o n s t a n t i n I g n a t , i n g i n e r Geor­ Şi doamne, trist este adevărul a- s u b c o n d u c e r e a dlui Corneliu Co-
ge D e l e a n u şi a v o c a t E m i l C o d r e a - cesta pentru noi!... d r e a n u , şi a n u m e d r a p e l u l B a t a l i o ­
nu. A m v ă z u t R o m â n i , c a r i se l ă u d a u n u l u i al I I I - l e a al j u d e ţ u l u i T u r d a ,
„Banchetul a decurs într'o at­ a fi i n t e g r i , d a r c a r i a u a v u t i m ­ cu s e d i u l î n L u d u ş , S e r b a r e a , l a
mosferă prietenească. A u vorbit p r u d e n ţ ă d e a c a n d i d a î n recentele la c a r e a p a r t i c i p a t u n f r u m o s n u ­
dr.ii Jeam K a u f n i a n , preşedintele alegeri s u b .cutele s e m n u l u i p a r t i ­ m ă r de legionari disciplinaţi şi
soc. m e s e r i a ş i l o r , izraeliţi, A v r a m dului liberal, d a r c a r i l a a ver tis- | p l i n i d e n ă d e j d i , a d e c u r s î n d e p l i­
Berkovitz, preşedintele soc. „ I u b i ­ meniul meu şi-au retras candidaţii- j n ă linişte, d o v a d a seriozităţii l u p t e i
rea", Filip Schwartz, Pistiner rile, d e p e lista l i b e r a l ă , a ş a c ă n u n a ţ i o n a l i s t e ş i creştine.
Spiegler, M a r c u S e h w â r t z , S e h a p i - s'au compromis în întregime, în 'Cinste se c u v i n e dlui P ă r i n t e o r ­
r a , A r o n H e l m a n , B ă l a n , S. R o t t - faţa a c e l o r a , p e c a r i a f i r m a u că-i todox a l L u d u ş u l u i , c a r e a binevoit,
i n a n . A l e x a n d r u Bucholtz, cari au apără. C. . a efeptui s f i n ţ i r e a (cu d u r e r e a-
nunţăim c ă e o n i r a t e l e p ă r i n t e gr.
cat. a l L u d u ş u l u i a refuzat să ia
p a r t e ) , .apoi a u t o r i t ă ţ i l o r ondinei,
Lupta naţionalistă creştină In c a r i a u ştiut s ă se comipoarte î n
m o d u l cel m a i c u m i n t e posibil, p r e ­
plin avânt c u m şi şcoaiei 'de c o n t a b i l i - o o o p e r a -
I. S Â M B Ă T A 3 M A I U a. c. d l 8.921 v o t u r i ; este i n c o n t e s t a b i l că, tori, ce ş i - a u ţ i n u t d e d a t o r i n ţ ă să
proif. I . C. C Ä T U N E A N U , i n v i t a t c u r e n t u l n a ţ i o n a l i s t şi c r e ş t i n este ia p a r t e c u elevii ei.
fiind de t i n e r i m e a română din în c o n t i n u ă creştere. La s e r b a r e a a s i s t a t un m a r e
T â r g u l - M u r e ş , a ţ i n u t î n s a l a fes­ I n alegerile d i n 1928, m a j o r i t a ­ public, din o r a ş şi provincie, i n t r e
tivă a P r i m ă r i e i d i n acel o r a ş , con­ tea s d r o b i t o a r e a a \ ut-o partidul cari numeroşi. Laucişti şi c h i a r şi
f e r i n ţ a cu subiectul Mihail Cogăl- naiţionail-ţărănist, p a r t i d u l liberal m e m b r i ai diferitelor p a r t i d e p o l i ­
niceanu, în luptă cu Jidanii. Sala şi cel a v e r e s c a n a v â n d u n n u m ă r tice.
a fost n e î n c ă p ă t o a r e p e n t r u n u m e ­ n e î n s e m n a t de voturi, a ş a c ă r e u ş i ­
r o s u l 'public c o m p u s d i n tot ce a r e , ta alegerilor de a c u m se datoreşte
m a i ales T â r g u l - M u r e ş , a u t o r i t ă ţ i , creşterii c u r e n t u l u i n a ţ i o n a l i s t şi
intelectuali, tineret, c a r i a u ovaţio­ creştin, cu voturile date î n 1928
n a t î n d e l u n g pe c o n f e r e n ţ i a r . p a r t i d u l u i n a t i o n a l - ţ ă r ă n e s c ş i nici Români !
I I . . D U M I N E C Ă 4 M a i u a. c. d e c u m cu cele d a t e de p a r t i d u l li­
s'au ţ i n u t alegerile p a r ţ i a l e p e n t r u b e r a l , d u p ă c u m se nizuesc a s u s ­ Dacă voiţi să vă luminaţi asupra
C a m e r ă şi S e n a t , la c a r i alegeri a ţine d u ş m a n i i acestei lupte. primejdiei franc-mâsonice, citiţi
p a r t i c i p a t şi L. A. N . C , î n j u d e ­ D u p ă alegeri, J i d a n i i d i n T â r g u l
..Buletinul
ţele: F r u m o s au atacat automobilul în
1) ROxMAN u n d e a fost ales d e ­ c a r e se î n t o r c e a dl A. C. Cuza cu jxTi-ji />/;o vi so isrw •
p u t a t Peresedintele S u p r e m a l L. l u p t ă t o r i i săi. N u c o m e n t ă m acea­ Organ al institutului de cercetări
A. N . C. dl prof A. C. CUZA,. cu s t ă o b r ă z n i c i e j i d o v e a s c ă ; cei pe judeo-masonice.
1 5.4 0 4 v o t u r i , f a ţ ă de c a n d i d a t u l c a i i îi m ă n â n c ă , vor fi s c ă r p i n a ţ i
naţional-ţărănist, care a 'obţinut la t i m p u l s ă u .

© BCU CLUJ