<2 Í O ţ"î ivi

A N U L IV. * No. 6 , « V o m lovi deopotrivă în străinul parazitar

15 Ianuarie 1928. Şi în r o m â n u l n e c i n s t i t şi î n s t r ă i n a i ! »

REA
•

O r g a n u l c e n t r a l al «Ligii Apărării Naţionale Creştine» I

C U P R I N S U L :

I. C . C ă i u n e a n u : A p l i c a r e a reformei agrare printre

Moţii din judeţul C l u j .
T r a i a n B r ă i l c a n u : A c ţ i u n e şi contraacfiunc.
G. I o n e s c u ^ N i c a : Sinteză şi perspective.
C . Ş.,: Doliul J i d a n i l o r .
Iosif T ă p ă i a g a : Însufleţirea din R o d n a * V e c h e ;
Colonel B r â n d u ş a : Un cuvânt la .cauzele turburări*
lor studenţeşti.
T u d o r I o n e s c u : Idealismul în extremis,
ţoan P o f r a : Amintiri din 1918—19 comparate cu
fapte din 1927.
M. K o g ă l n i c e a n u : P e n t r u Domnul Ministru de In-'
terne I. G. D u c a .
V . C h i n d r i ş : Din chestia scrisului românesc.
G. N . L e o n : O scrisoare.
„Infrăjirea R o m â n e a s c ă " : împroprietărirea C a v a ­
lerilor ordinului „ M i h a i Viteazul".
S . F . : Corespondenţă din C h i ş i n ă u .
I n f o r m a ţ i u n i : Interne şi externe.

Un număr 12 Lei
Abonamentul în interiorul Jării 1 an 3 0 0 Lei, 6 luni 1 5 0 Lei
„ în străinătate . . 1 an 4 0 0 „ 6 „ 2 0 0 „

Redactor responsabil: Dr. L A Z A R I S A I C U

R E D A C Ţ I A ŞI A D M I N I S T R A Ţ I A IMPRIMERIA FOII „ L U M E A ŞI ŢARA"

.-: C L U J , S T R A D A BOB Nr. 7 :-: :--: C L U J , P I A Ţ A C U Z A V O D Ă Nr. 16 :--:
© BCU CLUJ
 A N U L IV. - Nr. 6 15 Ianuarie 1 9 2 8

ÎNFRĂŢIREA ROMÂNEASCĂ
Organul central al „Ligii Apărării Naţionale Creştine"
IIIIII^WIMMM^MBWWIIMIIMIIIIIIIIIBMIBWIIlIgMIliilIIIWIIPIIIIIIIIWilWIII IIMIllllllllllllllilIMWIMM—miMIIIIHIIIIIIII UHIWIMMIIIIIIIilI !• III

P e n t r u c a s ă s e ş t i e

Denun(ăm din nou marelui public pe aceia, cari au apărat pe Jidanul G R O E D E L in

procesul cu Maramureşenii, de pe urma căruia sătenii de baştină şi-au perduf pădurile ce le
aparţineau de veacuri:
Apărătorii, cumpăraţi cu banii lui Iuda, poartă numele:
EMIL H A Ţ 1 E G A N U , deputat national^tărănist şi profesor la Universitatea din Cluj.
M I R C E A D J U V A R A , deputat liberal şi profesor la Universitatea din Bucureşti.
V A L E R I U R O M A N , proaspăt liberal, fost secretar general al L. A . N. C .
*
* *
Cine ajută pe duşmanii României la bârfirea tării?
C O S T A F O R U , de la „anumita presă"
şi
1
N. G H I U L E A ' , membru în partidul nationaUfărănist şi profesor la Universitatea din Cluj.

Aplicarea reformei agrare printre Moţii din judeţul Cluj

trebue revizuită
A c e a s t ă dreaptă cerere a susţinul'o
un înalt magistrat, procuror la C u r t e a
dc C a s a ţ i e , d. B ă l ă ş e s c u , în raportul
înaintat Ministrului de J u s t i ţ i e dintre
anii 1922 — 2 6 G . G . M â r z e s c u , şi
reprodus din cuvânt în cuvânt în „In*
frăţirea R o m â n i a s c ă " din 15 Decern*-
bre 1 9 2 7 .
Concluziunile . raportului nu au abă»
tuf din calea abuzului, pe acela care,
săvârşii din viaţă, a intrat în istoria
partidului liberal cu numele Consfan»
tinescu*Porcu. Moţii, după constată*
rile fixate de d. B ă l ă ş e s c u , au r ă m a s
nedreptăţiţi cu amărăciunea şi desnă*
dcjdca în suflet. Dreptatea nu puica
să triumfe pentrucă împiedicau înfăp*
fuirca ei J i d a n i i Tischler şi Büiger,
ajutaţi dc politicianii miluiţi cu milioane,
aleşi din toate partidele. J i d a n i i şi*au
aleşi exponenţi influenţi din toate par*
tidele, pentru a fi siguri, că ori--cum
s'ar schimba situaţia politică, ei vor ră*
m â n e tari la Comitetul A g r a r .
Politicianii întovărăşiţi cu J i d a n i i ,
şi*au putut umplea buzunarele, dar nu
au putut potoli revolta sufletească a
celor jefuiţi. C â n d liberalii au venit la
putere în vara anului 1 9 2 7 , cea dintâi
grijă a lui Ion I. C . B r ă i i a n u a fost
chestiunea Moţilor. Din îndemnul lui
s'a luat din nou în cercetare această
' ) V e z i articolul Profesorului S i l v i u D r a g o m i r
din „ Ţ a r a N o a s t r ă " No. 2 din 8 I a n u a r i e 1 9 2 8 .
chestiune, dela început vitreg -şi inie»
resai rezolvită de Consfantinescu*Porcu,
încunjurat de J i d a n i şi poliiiciani ah*
tiaţi dc grabnică îmbogăţire. C i n e se
îndoeşte de exactitatea acestei afirma*
ţiuni să, citească raportul procurorului
dela C a s a ţ i e , d. B ă l ă ş e s c u , din „In»
frăţirea R o m â n e a s c ă " dela 15 D e c .
1927.
In urma impulsului energic, dat de
acela care s'a coborât în mormânt
înainte de v r r m e în paguba ţării, câte
3 — 4 miniştri liberali s'au plimbat din
nou prin ţara Moţilor şi au împărţit
făgăduinţe de îndreptare în toamna a*
nului 1 9 2 7 .
Toate făgăduinţele ministeriale se re*
duc până astăzi la o nouă cercetare, fixată
înfr'un proces*verbal, încheiat şi semnat
la 15 Noembre 1 9 2 7 de: un consilier dc
Curte de A p e l , dl H o n o r i u C r u c i n ; un di*
rector al R e g . silvice, dl I. C o ş e i u ; un con*
silier agricol C l u j , dl Tudoriu; un şef al
ocolului silvic H u e d i n , dc un şef al
reg. agr. H u e d i n .
R e p r o d u c din acel proces verbal
părţile din care rezultă, cum au lucrat
inspectorii generali G. Golgofeanu şi
/. Popescu-Pera, al căror raport a fost
luat ca bază ,de către Comitetul agrar,
când a hotărât prin sentinţa N o . 2 5 4
din 18 M a r t i e 1 9 2 6 să se improprie*
fărească cu păduri şi păşune comu*
nelc moţeşti din judeţul C l u j .
Proces verbal
Astăzi in 8 N o v . 1 9 2 ? .
„Subsemnaţii, in baza delegatiunii
cu N o . 9 1 4 / 1 9 2 7 a Domnului M i n i *
stru de A g r i c u l t u r ă şi Domenii, întru*
niţi în comisie în zilele de 24 — 3 0 Oc*
tombric şi 1 — 9 Nov. 1 9 2 7 , pentru
cercetarea plângerilor locuitorilor din
c o m u n e l e : Vişag, Traniş, Sebeşul-
Mare (Valea uraganului), Rogojel,
Secuen, Ciucea, Bociu, şi Bologa din
judeţul C l u j , cu referire la improprie*
tărirea lor cu păduri şi păşuni comu»
nale din proprietăţile Domnilor M. Ti­
schler şi M. Tischler Bürger şi soţia,
după ce am luat cunoştinţă de toate
lucrările de Reforma A g r a r ă existente,
după ce am vizitai amănunţit pe teren
proprietăţile de mai s u s şi după ce
am ascultat fiecare comună aparte,
reprezentată prin primarul comunei şi
delegatul sătenilor, am constatat urmă*
toarcle: *
„1. P e n t r u împroprietărirea acestor
comune cu pădure şi păşune comu*
nală s ' a dat de Comitetul A g r a r ho*
fărârea N o . 254 S . T. R . din 18
M a r t i e 1 9 2 b , prin care, pe baza im­
portului d-lor Inspectori Generali G.
Golgofeanu şi / . Popescu-Pera, s'a
expropriat în mod definitiv următoarele
suprafeţe conform tabloului dc mai
jos:

© BCU CLUJ
 2

Teritoriul profitând J i d a n i l o r Tischler şi Bürger, 6 5 5 şi 1.000 în suprafaţa totală de

3 expropriat
5u
Comuna ca
păşune pădure
V. -jugăre jugăre jugăre
1 Vişag 1445
2 Traniş 1063
3 Ciucea 272
4 Kogojel 308
175
5 Secucn
200
6 Bociu
7 330
Bologa
8 526
Sebeşul M .
Total 4319
„2. Hotărârea Comitetului agrar, a*
ratată mai s u s , nu se poate executa
din următoarele motive:
„a) Numerii topografici, expropriaţi
pentru comunele Traniş, V i ş a g şi C i u *
cea nu sunt bine stabiliţi, in senzul
că unii lipsesc, alfii sunt trecuţi de
două ori, iar suprafaţa totală a lor nu
atinge sau depăşeşte suprafeţele
propriate.
,,b) P e n t r u comunele B o c i u , S e c u e n ,
Rogojel, S e b e ş u U M u r e , B o l o g a şi în
ce priveşte păşunea comunei C i u c e a ,
nu s'au specificat numerii topografici
ce se expropriază.
,,c) Numărul capilor de familie luaţi
de bază in calculul nevoilor suni
inexacţi.')
. ,,d) Cotele stabilite pentru calcularea
pădurilor şi păşunilor nu sunt suficente
faţă de ari. 26 pct. 33 din legea a-
grară cari sunt categorice in aceasta
privinţă.
„Comisiunea găseşte că, este cazul
de r e v i z u i r e a c a s s a r e a hofărârei N o .
2 5 4 1 9 2 6 şi în consecinţă stabileşte
mai jos necesităţile reale dc păduri şi
păşuni comunale pentru fiecare co*
mună în parte cum şi părţile ce ur*
mează a se expropria din proprietatea
M. Tischler şi M. Tischler—Bürger
şi soţia după c u m urmează."
După aceste motive, în /iltutea cărora se
C o m i s i a stabileşte în baza legii agrare 1 iug. cad. 8 1 0 stj. fiind intravilane
Total suprafeţele ia cari au dreptul urmă* nu se pot expropria.
ca
toan le comune, din judeţul C l u j , şi Rămâne deci ca suprafafâ expro*
suprafeţele cc li s e poate d a din do* priabilă 1.282 iug. cad. 1.339 stj.
meniile susnumiţilor J i d a n i , favorizaţi „4. In hotarul comunei -, Vişag pă=
396 1841
de susnumiţii funcţionari români. durea numită Prislop, V a l e a Dara,
454 1517
118 390
Din concluziile tîxafe pentru fiecare dealul Scnfei, dealul Traniţei şi faţa
comuna, în procesul*verbal dc mai sus, A r s ă , notate în cartea fund. la N o .
205 513
rezultă că se pol da următoarele su* 282 în supratafâ totală de 4.482 iug,
105 280
217 417
prafeţe de păşuni şi pădure din do* cad. şi 1.431 stj. din cari 285 iug.
232 562
meniile J i d a n i l o r Tischler şi Bürger. cad. şi 1 . 1 1 0 stj. la dealul Sentei şi
113 639 Pădure Păşune 91 iug. cad. 1.540 .stj. la V l ă d e a s a ,
fiind pădure de protecţie nu se pot
1840 6159 C Pocaile se poate da 280 350
expropria, iar N o . top. 7 6 4 7 în su*
Ciucea 300 542
prafaţă de 20 stj. fiiind intravilan
Bologa , 252 400
(terestrău) de asemenea nu se pot ex*
Rogojel 542 976
propria. Rămâne deci suprafaţă ex*
Secueni , 250 • 295.
propriabilă 4.005 jugăre cad. şi 361
Bociu , 238 656
stânjen..
Sebeşul M . , 550 444
Traniş , 950 1351 „5. In "hotarul comunei Rogojel
613 916 pădurea numită V l ă d e a s a notată în_
Lunca Vişagului ,
410 3485
cartea fund. la N o . 3 1 7 în întindere
Vişag'
ex­ totală dc 1.336 iug. cad. şi 1.505 stj.
Total iug. 4485 9 3 2 6
din care suprafaţa de 6 1 9 iug. şi 990
A ş a d a r , pol primi, pentrucă au de stj. fiind o porţiune, din pădurea, de
unde, comunele mai s u s numite ca protecţie V l ă d e a s a , care nu se poate
pădure şi păşune un total de 1 3 8 1 1 expropria ; rămâne deci ca suprafaţă
lugărc. expropriabilă TI 7 fug. cad. şi 515
lată de uude pot primi: stânjeni.
R e p r o d u c e m din procesuUverbal mai „II Coproprietarii M. Tischler A.
s u s amintii următoarea pagină, care Bürger cu sofia posedă;
cuprinde un capitol de ruşine din viaţa „ 1. în hotarul comunei Rogojel pă'
politică a R o m â n i e i întregite în zodia durea numită Vărfuraş, Zcrna, V a l e a
lui Conslantinescu*Porcu, care a to* Crăciunului şi între M u n ţ i notaţi în
lerat să rămână doi J i d a n i cu 1 4 4 1 5 cartea fund. la N o . 3 1 8 în întindere
iugărc pădure şi păşune, c e t r e b u i a u totală de 4.257 iug. cad. şi 1.287 stj.
e x p r o p r i a t e , pe când 10 comune mo* din care suprafaţa de 522 iug. cad.
ţeşti zac în suferinţă, cu toate că şi 1.280 stj. formând pădurea de pro*
iegea le dă dreptul şi suprafaţă ex* lecţie V ă r f u r a ş , nu se poate expro*
propriabilă există. Citiţi, b u n i . R o m â n i , .pria, iar numerii top. 1 2 1 7 1, 1 2 1 7 2,
următoarea pagină din care rezultă si* 12 1 7 / 3 , 12 1 7 / 4 , 122 273, 122 2 3 şi
iuaţia ac;uală, în păşuni şi păduri a 1 2 2 2 / 5 în suprafaţă ţofală dc 16 iug.
J i d a n i l o r , favorizaţi de Golgoteanu şi cad. şi 4 1 0 stj. fiind vândută la ţărani
Popescu*Pera : de a s e m e n e a nu se poate expropria.
Rămâne deci ca suprafaţă expropria*
' „Specificarea proprietăţilor dlor M.
bilă 3718 iug. cad. şi 1197 stj.
Tischler şi M. Tischler Bürger cu
sofia din care se pot satisface nevoile „2. In hotarul comunei Vişag pă*
1

comunelor cu păduri şi păşuni comu­ durea numită A l u n i ş , V a l e a S e b i ş e l

c o n d a m n ă întreaga lucrare a inspectorilor
nale : notate în cartea funduară la N o . 284
generali Golgoteanu şi P o p e s c u * P e r a , ca
„I. Proprietarul Maurifiu Tischler in întindere totală de 2542 jug. cad.
fiind imposibil de executat pe teren şi deci
posedă următoarele: şi 952 stj. de care suprafaţă de 32
„ 1. In hotarul comunei Ciucea pă' iug. fiind loc de feresfrău, iar numerii
') Reproducem din proccsul-verbal următo­
top. 1027,3, 1 0 1 4 9, 1015,5,1015 6,
rul tablou, pentru ca cititorul să constate cum durea ce se numeşte S u r d u c a , notată
au falsificat realitatea inspectorii Golgoteanu şi din foile Cărţei fund. la N o . 286 şi 1 0 1 5 / 7 şi 1027 8 în suprafaţă totală
Popescu^Pera, împujinând cu peste 7 0 0 capi
583 în întindere totală de 1.472 iug. de 18 iug. cad. şi 546 stj. vândută
de familie numărul celor îndrituiţi la împro* la ţărani nu se pot expropria. Rămâne
.prietărire. cad. 1.522 stj.
deci ca teren expropriabil suprafaţă
M a i posedă 740 stj. notată în cartea
Nr. cap de fam. Nr. cap. de fam. de 2524 ing. cad. şi 334 stj.
fund. N o . 1 5 7 care însă nu se poate
Li Numele Constataţi prin existenji !a finea
rap, Dior tnsp. anului 1925 •expropria fiind intravilan. REZUMAT
O comunei Golgoteanu şi conf. actelor
Zi Popcscu*Pera produse „2. In hotarul comunei Sebeşul
Mare pădurea numită Bocrişfea notată I. Proprietatea M .
1 Vişag 235 38r Tischler expro*
2 Traniş 216 302 în cartea fund. la N o . 6 în întindere
584 totală de 694 iug. cad. şi 295 stj. priabilă este de 8 1 7 2 iug. 832 stj.
3 Sebeşul M a r e 395
4 Rogojel 232 363 „3. In hotarul comunei Traniş pă­ II. Proprietatea M .
5 Secucn 128 259
durea Vârtopele, Peticele şi B r a d , no* Tischler* Bürger
6 Ciucea 366 366 cu soţia expro*
7 Bociu 240 149 laie în cartea fund. • la N o . 228 şi 7 3
8 Bologa 191 327 în întindere totală de 1.284 iug. cad. priabilă _ este de 8242 'jug. 7 6 3 stj.
2003 2734 594 stj. din care numerii top. 653,
Total expropriabil 1 4 4 1 5 jug. 763,stj.

© BCU CLUJ

D u p ă cele ni.ii sus constatate de
semnatarii procesului verbal, în frunte
cu consilierul de Curte de A p e l , U
Honoriu C r u c i n , oric-ce om cu simful
corectitudinei îşi pune întrebarea :
C u m au puful să lucreze astfel
inspectorii generali Golgoteanu şi P o *
p c s c u * P c r a ? C u : n au putut, ci func­
ţionari ai statului, chemaţi să ajute la
împroprietărirea Moţilor, cum au putut
să lase în proprietatea jidanilor Tischler,
Tischler — B ü r g e r cu sofia, un dome*
niu de 1 4 4 1 5 iugărc, când după legea
agrară suprafafa în întregime trebuia
expropriată şi încă nevoile Moţilor nu
ar fi fost complet satisfăcute? C u m
şi*au întocmit lucrările în aşa fel, în*
cât nu s'au putut executa pe teren,
in folosul susnumiţilor jidani şi în pa*
guba M o ţ i l o r ? R ă s p u n s u l pe care şi*l
dă fiecare cetăţean de bună credinţă,
neinteresaf, este următorul:
Ori ambii inspectori generali Gol­
goteanu şi Popescu-Pera au fost cum*
paraţi de jidanii T i s c h l e r * B ü r g c r ; ori
sunt incapabili de a întocmi o lucrare
tehnică executabilă pe teren. D a c ă
şi*au vândut conştiinţa, spre a lăsa
în proprietatea jidanilor 1 4 4 1 5 iugărc
ce urmau să fie expropriate, atunci
trebue trimişi la puşcărie pentru luare
de mită; d a c ă sunt incapabili .să în*
tocmească o lucrare tehnică, atunci
trebue dafi afară din funejie ca ne­
trebnici.
Dl Ministru A r g e t o i a n u are subt
ochi raportul din care am reprodus
fragmentele de mai s u s . E l este dator
să ia măsuri contra funcţionarilor din
era lui Constantinescu*Porcu, cari ca
în cazul de faţă au lipsit pe Moţi de
1 4 4 1 5 iugăre, ce li se cuvin după
legea agrară. D a c ă nu face aceasta,
înseamnă că puterea jidovească, favo*
rizată de funcţionari ca Golgoteanu şi
P o p e s c u * P e r a şi de politiciani venali,
este mai tare decât autoritatea M i n i s *
irului de Domenii în R o m â n i a * M a r e .
A c t u a l u l titular al Departamentului
agriculturii este prea luminat, şi în*
zestrat cu simţ politic, ca să nu înţe*
leagă că nu este bine să pătrundă în
straturile largi ale poporului convin*
gerea că jidanii sunt mai puternici în
R o m â n i a întregită decât Miniştri.
In afară de destituirea şi darea în
judecată a celor doi inspectori pentru
1
cel puţin netrebnicie ) în Serviciu, dacă
') Pentru ca cititorii noştri să nu creadă că
expresia netrebnicie este prea tare, cităm ulti­
mul fragment al procesului verbal :
„ C a acte anexăm la acest proces-verbal câte
un certificat pentru fiecare comună prin care
se dovedeşte oficial numărul capilor de familie
cxistenfi, cum şi declaraţia comunelor, în sensul
că nu au fost cercetate atunci când ti s'a sta*
bilit nevoi/e de păduri şi păşuni, pe baza
cărora s'a dat liotărirca comitetului Agrar No.
254-1926.
Drept care s'a încheiat prezentul proces-verbal,
semnat de noi astăzi 1 5 Noemvrie 1 9 2 ? . "
nu luare de mită, dl Ministru A r g e *
foianu are datoria să facă dreptate
Moţilor cerând casarea hotărîrii No.
2 5 4 din 18 Martie 1926, aşa cum
susfin semnatarii procesului-verbal.
P l a t a Iudeilor expropriaţi se va face
conform legii, aşa cum s'a aplicat şi
proprietarilor romani.
B i n e înţeles, de o despăgubire a
jidanilor Tischler şi B ü r g e r nu poate
.Acţiune şi
După „tulburările dela O r a d e a " am
avut cu foţii prilejul să gustăm, prin
lectura ziarelor, subtilele argumentări
ale politicianilor şi ziariştilor, prin cari
se dovedea, pe de o parte, că aceste
tulburări au fost în paguba „Ţării" şi,
pe de altă parte, că ele au fost în fo*
losul „ Ţ ă r i i " . P e n t r u unii „interesele
superioare ' ale N e a m u l u i " cer linişte
şi iar linişte, pentru alţi chiar aceste
interese reclamă o reacţiunc puternică
împotriva jidovilor.
Ş i unii şi alţii au, se 'nţelege, drep*
täte. Ei sunt în drept ză fragă con*
cluzii opuse din aceleaşi premise prin
faptul că aceste premise, în formă iden*
fică, au înţeles diferit. U n i i identifică
interesele neamului cu interesele par*
tidului din care fac parte, alţii cu in*
teresele personale, familiare, de clasă,
de rasă, de comunitate religioasă, şi
sunt poate şi unii cari se gândesc şi
la „naţia românească" robită econo*
miceşte de jidani şi în primejdie să
ajungă chiar din această cauză şi roabă
politică a sectei iidoveşti.
Dar în definitiv „orice bun R o m â n "
— aşa e termenul consacrat, — e con*
vins de primejdia jidovească. Ş i chiar
acei buni R o m â n i cari şed în consi*
liile de administraţie ale băncilor jido*
veşti, cari cerşesc voturile jidovilor
mergând la adunările lor în sinagogi
şi „casele naţionale" jidoveşti, se bu*
cură când jidanii capătă bătaie. „ S u n *
tem doar toţi antisemiţi", zic şi aceşti
buni R o m â n i . Dar ei a d a u g ă : „Noi,
lumea oficială, nu putem spune acest
lucru pe taţă ; situaţia noastră nu ne*o
permite". C u foaie aceste, la alegeri
spre pildă, aceşti buni români, dacă
din întâmplare sunt la guvern, înjură
prin ziare şi adunări în L . A . N . C .
şi*i asigură pe jidani de toată dra*
gostea lor. A c e ş t i buni români ştiu
că jidanul cere dovezi reale pentru ba*
nul d a t ; cere jandarmi împotriva „anfi*
semiţilor", cere concesiuni şi favoruri
confesionale, economice etc. S t r â n s la
părete „politicianul jidovii" nu îndră.s*
neşte să crâcnească.
D a r în jocul patfidelor politice pro*
blema jidovească ia şi alte aspecte şi
mai primejdioase; ceeace s'a văzut
3
•fi vorba, când suprafaţa de 1 4 4 1 5 iu*
găre este supusă exproprierii, conform
legii agrare şi numai prin abuz şi fi*
căloşie nu s'a expropriat. Incheiu,
prevenind pe ori*şi*care puternic al
zilei, că pace statornică nu poate domni
în ţara Moţilor, până nu se vor revi*
zui nedreptăţile săvârşite pentru a fa*
voriza câţiva jidani şi a pricopsi po*
lificiani jidoviţi. 1. C . C Ă T U N E A N U
contraactiune
din declaraţiile dlor Titulescu, A r g e *
toianu e i c , menite pentru jidovimea
din străinătate. J i d o v i i din R o m â n i a
sunt agenţii mărci finanţe infernaţio*
nale. M a r i l e Puteri îi întrebuinţează
pe jidanii noştri pentru a ţinea statul
nostru sub continuă presiune şi de*
pendenţă, economică şi politică.
In schimb statele străine lc*au dat
jidanilor „scutul minorităţilor", li*au
asigurat o situaţie privilegiată, de care
ei profită pentru a cuceri puterea po*
lifică.
P e n t r u politiciani, arta polilică con*
sista în găsirea mijloacelor de a ajunge
la putere, şi, ajunşi, de a o păstra.
Orice mijloc e bun pentru atingerea
acestui scop. Ş i cum întâiul mijloc
sunt banii, jidovii le dau bani în schim*
bul făgăduinţei solemne că ajunşi la
putere nici o îngrădire nu le va fi
pusă în exploatarea ţării şi că „anii*
semiţii" vor fi puşi în lanţuri.
D a c ă acest joc va continua, în scurtă
vreme sfatul nostru nu \ a mai fi Stat
românesc.
N u fac decât să repet ceeace au
spus în secolul trecui: E m in e s e u ,
Conta, etc., şi ceeace continuă să
spună în secolul acesta cil C u z a . D a r
generaţia veche, din Románia-mică, a
r ă m a s la -teorie. N ' a creiaf un insfru*
ment de luptă politică împotriva jido*
vimii. In acţiunea practică ea a sfat
vecinie în defensivă. A crezut că prin
legiuire şi teorie se poate împiedeca
desfăşurarea unui proces social. R a *
ţionalismul secolului X V I I I a stăpânit
şi politica secolului X I X . Umanita*
rismul, egalitarismul, democratismul
sunt ismele cari au măcinat burghezia
din toate ţările şi au ridicai la supra*
faţă pe conducătorii socialişti, comu*
nişti, etc. — „din întâmplare" în ma*
jorifalea lor jidani. Teoria a descoperit
cauza acestei întâmplări. Dar burghe*
zia laşă, pacifistă, preocupată de stâr*
pirca desăvârşită a privilegiilor noDi*
biiimii şi clerului, (a conservatorilor
reacţionari!), a acceptat alianţa j i d o '
vilor şi abia după răsboi s'a trezit
din dulcele somn. Ş i cu mirare îi
văzu pe iubiţii săi aliaţi în fruntea
masselor proletare cari le cereau p u n g a
© BCU CLUJ
4
sau via(a (mai bine zis : punga şi via(a).
S i lotuşi în unele ţări burghezia e atât
de laşă încât văzând n'a vrut să creadă
şi persistă în umanitarism.
In alte ţări reacţiunea s'a produs:
Italia. Şi, dealtfel, pretutindeni există
contraacfiune. Nenorocirea e că bur*
gheziilé, adică creştinii nu se pot uni.
Ş i cum pe vremuri Franţa catolică îi
ucidea pe Hugenoţi, dar îi sprijinea
pe protestanţii din G e r m a n i a împo*
triva principilor catolici, a ş a şi bur*
gheziile de azi în luptă îi sprijinesc
pe jidanii bolşevici din alte ţări.
Contraacjiunea consistă în organi=
zare întemeiată pe forß — morală
şi materială. Organizare sistematică,
adaptată mediului în care se dă
lupta.
Organizaţia, ca intrument de luptă,
trebue să conţină toate elementele
care să-i garanteze s u c c e s u l : presă,
cadre, şi mai presus de toate.bani.
E a trebue să ridice stavile puternice
Sinteză şi
Congresul studenţesc ţinut la Ora*
d e a * M a r e , un oraş unde mai mult de
trei sferturi din populaţie este formată
de Evrei, mai toţi puşi în slujba şo*
vinismului unguresc, produs ovreesc,
întreţinut de presa şi finanţa evreo*
ungară, al cărui ultim toboşar este
evreul Rothermeere, s'a terminat cu o
manifestare antisemită, care a dus la
spargerea mai multor vitrine ovrceşti
şi cu un proces contra studenţilor fă*
cuţi vinovaţi dé spargerea acestor
vitrine.
Manifestaţia antisemită a studenţi*
lor pare a fi un răspuns tineresc la
campania evreo*ungară, dusă de U n *
garia şi evreul Rothermeere, pe che*
sfia opianţilor unguri şi a revizuirei
graniţelor U n g a r i e i , sau mai exact a'
revendicărei de către U n g u r i a Tran*
silvaniei.
E a a repus la ordinea zilei che*
stiunea ovreiască, nu numai la noi în
ţară, dar în omenirea toată.
P e n t r u priceperea acestei' chestiuni,
credem că este necesar o rezumare a
antisemitismului şi iudaismului înfr'un
tablou, făcut pe priceperea a cât mai
mulţi.
* al „Alianţei universale israelite" : P a *
In omenirea întreagă, şi în special
în R o m â n i a , se pare că cel mai pu*
ternic factor de emancipare economică
şi reconforfare morală şi naţională,
este antisemitismul.
Privit dealungul vremei, ca efect şi
cauză, acest antisemitism ne prezintă
următoarele aspecte, pe care le rezu*
măm, fără nici un comentar, deocam*
dată, în următoarele tablouri:
intre lumea creştină şi romană şi tra bolşevismului sau comunismului,
secta jidovească. C u toate mijloacele. produs tipic iudaic.
Faţă de partidele politice jidovite Cooperaţia economică, venind în
această organizaţie trebue să fie cel ajutorul antisemitismului, promite : ere*
mai puternic partid, faţă de secta ji* iarca capitatului naţional dărâmător al
dovească, o sectă creştină mai into* imperialismului capitalului infemaţio*
lerantă şi exclusivă respingând conu* nai, şi libertatea absolută a comerţului.
biul, comensalitafea, deci orice atin* Ştiinţa, care g a r a n t e a z ă : a ) naţio­
gere. In privinţa economică a c e e a ş nalizarea (specializarea) industrială a
separaţiune completă. statelor în limita materiilor prime ce
A c e s t e postulate nu sunt invenţia posed ; b) nivelarea şi unificarea eco*
unei imaginaţii şovine şi înfierbântate. nomică, culturală, şi morală a omeni*
Istoria demonstrează că o contraac* rei prin perfecţionarea mijloacelor de
ţiunea trebue să corespundă acţiunii. comunicaţie şi producţie, de ori*ce
Cu interpretări metafizice, reli* natură, şi c) reducerea necesitatei ma*
gioase şi sociologice nu se rezolvă o rilor capitaluri.
problemă practică.
V . Triumful creştinismului şi întro*
L. A . N. C . începuse contraac*
ţiunea şi era pe calea cea bună. V o m narea păcei generale pe pământ.
arăta intr'un ariicol viitor care obsta* Biserica unică proclamând dispariţia
col s'a ivit şi prin ce mijloace s'ar iudaismului religios, economic, politic
pntea înlătura acest obstacol. şi moral, primeşte întreaga suflare
românească, unficată prin credinţa şi
TRAIAN BRÂILEANL
Profesor In U n i v e r s i t a r e i din ('crnăuti. tradiţia pur creştină, întărită economi*
ceste prin cooperaţie, şi pusă sub
paza şi conducerea unui singur p ă s *
tor: Dumnezeu, aducător al păcii g e *
perspective nerale pe pământ.
*
I. Origina antisemitismului.
A ş a se prezintă antisemitismul în
Creştinismul, care impune pentru trecut şi în viitor, în cadrul celor mai
fericirea omenirei: „ O turmă şi un rezumative tablouri, pentru' ori*cine
păstor: Dumnezeu". este, cât de puţin, în curent cu pro*
Iudaismul, care pretinde, pentru fe* blemele zilei şi cu evoluţie socială, în
ricirea ovreilor: „ O turmă, şi un pă* toate direcţiile: economice, culturale,
stor : Israel". morale, religioase, ştiinţifice şi naţio*
Proorocul care prezice rezultatul nale.
luptei dintre acestea două idealuri, In cadrul acestor tablouri rezuma*
z i c â n d : „Israile, peirea ta prin tine". tive, cari pot primi desvoltări,. pentru
cei ce se interesează mai de aproape
II. Efectele primei ciocniri.
de antisemitism, mişcarea studenţească
Iudeii răstignind pe Crisfos, răstig* poate fi pusă exact la locul ce i se
nire care constiluc actul oficial de naş* cuvine, spre a*şi primi explicarea justă,
tere al antisemitismului. tot aşa după cum este pusă la locul
Iudeii risipiţi în omenirea întreagă. potrivit opera politică a tuturor statelor
Generalizarea dispreţului şi urei naţionale, în ce priveşte organizarea
contra Evreilor, acolo oriunde apar ei. ofensivelor culturale, religioase şi eco*
nomiec.
III. Victoriile lui Israel.
Antisemitismul studenţesc român,
Organizarea „Alianţei U n i v e r s a l e făcând un tot cu antisemitismul mon*
israelitc" la 1 8 6 0 , pentru a impune dial, este un efect. C a u z a este morala
omenirei Imperiul lui Israel. şi aspiraţiile iudaice, de dominaţiune
P r i m u l s u c c e s politic al acestei universală, precum şi caracterul popo*
„ A l i a n ţ e U n i v e r s a l e i s r a e l i t e " : Tra* rului ovreiesc format conform aspira*
tatul de pace dela B e r l i n , 1 8 7 9 , depe ţiilor milenare ale Iudaismului.
urma căruia R o m â n i i au avut mult de In materie economică ovreii sunt
suferit. cei d'întâi oameni pe pământ, cari au
A l doilea şi cel mai mare s u c c e s reuşit, nu prin muncă sau ştiinţă in*
dustrializată, ci prin specula „goimu*
cea de la V a r s e i l l e s sau pax judaica, lui" să realizeze pentru ei efectul
care apare ca apogeul Imperiului lui principiului „cu minimum de muncă
Israel. maximum de profit", principiu care
azi este luat ca ideal de omenirea în*
III. începutul — sfârşitului lui Israel. freagă, dar a cărui realizare se caută
Pax iudaica, alături de bolşevismul nu prin specula muncei aproapelui ci
rusesc, apare ca apogeul imperiului prin perfecţionarea mijloacelor şfiinţi*
lui Israel dar şi ca „începutul — sfâr­ fice de producţie şi cooperaţie, în
şitului" acestui imperiu, ea universal folosul omenirei întregi.
Uzând antisemitismul şi reacţiuneacon* Astfel pusă chestiunea, dispariţia
© BCU CLUJ

iudaismului economic, moral şi politic,
pare sigură, iar „Instituţia Societăţii
Naţiunilor" un produs iudeu, care,
după planurile „Alianţei universale
israelite" ar trebui să constituc organul
de comandă al supra — statului Is*
raelit, pusă la puncte şi supravegheată
de aproape, spre a=şi îndeplini scopul
mărturisit iar nu cel a s c u n s , — va fi in*
stituţia care va contribui cât mai mult
la peirea iudaismului şi deci la dis­
trugerea imperiului lui Israel, prin a*
ceasta faptă împlinindu-se prezicerea
prorocului: Israele, pieirea ta prin
tine".
Manifestaţia antisemită studenţească,
ca stimulent pentru o luptă raţională şi
cinstită, în viitor, îşi are însemnătatea
ei, de care vor vorbi numai faptele şi
nici decum presa, cât timp aceasta va
fi numai în manile ovreilor şi ovrei*
ţilor.
Antisemitismul bine şi civilizat con*
dus, va face din ovrei, stăpânitorii de
Doliul
Sfatul R a b i n i c din B u c u r e ş t i a luat
hotărârea, ca zilele dela 18 până la
31 Decemvrie din anul acesta, să fie
zile de doliu pentru întreaga jidănime
din ţară, ca semn de protestare în
contra devastării sinagogelor, cu pri*
lejul congresului studenţesc dela Ora<
dea*Mare.
C a să ne d ă m s e a m ă cu câtă ri*
goare se aplică acest doliu, citez urmă*
toarele două informaţiuni, publicate în
ziarul „Opinia" din Iaşi dela 23 De*
cemvrie a. c :
1. „In urma deciziei Sfatului R a *
„binic din Bucureşti, festivitatea de
„ H a n u k a a aniversării de 37" de
„ani dela înfiinţarea azilului de bă*
„trâni din Iaşi str. S t u Constantin
„No. 5, care trebuia să aibă loc
„Duminecă 25 Decemvrie, s'a amâ*
„nat pentru o dată ulterioară, când
„se va anunţa prin jurnale".
2. „Din cauza doliului populaţiei
„cvreeşti, concertul dlui I. S c h a c h *
„ter ce urma să aibă loc la 28 De*
„cemvrie, se a m â n ă pentru seara
„zilei de 4 Ianuarie, ora 9 seara în
„sala organizaţiei Sioniste din str.
„Palat".
A ş a dar, toată jidănimea, în timp
de două săptămâni, cât va ţine doliul,
nu poate, lua parte nici la festivităţi,
nici la concerte, efc,; trebuie însă să
ia parte la rugăciunile din Sinagogi,
unde conform hotărârii rabinilor, ur*
mează că în fiecare zi, pană la sfâr*
şitul acestui an, trebuie să se citească
psalmul 79 a lui A s a f .
Iată care este conţinutul psalmului
79 a lui A s a f ;
azi ai omenirei, prizonierii de mânie ai
omenirei, care îi va absorbi, târă urmă
aşa după cum se absoarbe fără urmă
o picătură de cerneală căzută în apa
unei mări.
Nu contest posibilitatea
prezicerei, peirei iudaismului
mijloace violente, dar nu
ceasta posibilitate, întru cât iudaismul
nu este numai o chestiune
soană fîsică ci şi dc morală
viaţa. Iudaismul îl reprezintă nu numai
toţi ovrei ci foţi ovreiţii
cari par a fi azi mai numeroşi de cât
ovreii de baştină, — fapt de care tre*
buie să se ţină seamă de
folii sinceri, conştienţi şi devotaţi
antisemitismului şi creştinismului.
T.*Severin.
G. IONESCU--NICA
fost deputat.
Jidanilor
1. „Dumnezeule, zu năvălit nea*
„murile în moştenirea Ta, au pân*
„gării Templul T ă u cel sfânt şi au
„prefăcut Ierusalimul înfr'un morman
„de pietre".
2. „Trupurile neînsufleţite ale ro* jidovite din C l u j în semn de prote's*
„bilor T ă i le*au dat să le mănânce
„păsările cerului".
3. „ C a apa le*au vărsat sângele,
„de jur împrejurul Ierusalimului, şi
„n'a fost nimeni să*i îngroape".
4. „ A m ajuns de ocara vecinilor
„noştri, de batjocura şi de râsul ce*
„lor ce ne înconjoară".
5. „ P â n ă când, D o a m n e , Te vei
„mânia fără încetare, şi ne arde
„mânia Ta ca focul?
6. „Varsă*Ţi mânia peste nea*
„murile cari nu Te cunosc, şi peste
„împărăţiile, care nu cheamă Nu*
„mele Tău"!
7. „ C ă c i au mâncat pe Iacov, şi
„i*au pustiit locuinţa".
8. „Nu*Ţi mai aduce aminte de
„nelegiuirile strămoşilor noştri, ci sa
„ne iese degrab' înainte îndurările
„Talc!, căci suntem nenorociţi de
„tot!"
9. ,,^s.jută*ne, Dumnezeul mân*
„tuirii noastre, pentru slava N u m e *
„lui T ă u ! Izbăveşte*ne, şi iartă*ne
„păcatele pentru N u m e l e T ă u ! "
10. „Penrru*ce să zică neamu*
„ i i l e : « U n d e este Dumnezeul l o r ? »
„ S ă se ştie, înaintea ochilor noştri,
„printre neamuri, că Tu răzbuni
„sângele vărsai al robilor Tăi!"
11. „ S ă ajungă până la T i n e
„gemetele prinşilor de război! S c a *
„pă prin braţul T ă u cel puternic,
„pe cei ce pier!"
5
12. „întoarce vecinilor noştri, dc
„şapte ori în sânul lor, batjocurile,
„pe cari Ţi le*au aruncat ei Ţie
„Doamne!"
13. „ Ş i noi, poporul T ă u , turma
„păşunii Tale, Te vom lăuda în veci,
împlinirci
„şi vom vesti din neam în neam
şi prin „laudele T a l e " .
cred în a* Va să zică, toată jidănimea se
roagă lui Iehova, ca să*şi verse mâ*
de per* nia sa peste neamurile care nu*l cunosc
şi peste împărăţiile care nu chiamă nu*
şi de
mele său şi anume cu o dobândă de
700 la sută: „întoarce vecinilor no*
sau jidăniţii „ştri, de şapte ori în sânul lor, bat*
„jocurile, pe care Ţi le*au aruncat
„ei Ţie Doamne!"
toţi apos* Iaşi, 23 Decemvrie 192?".
C.Ş.
ai
însufleţirea din
Rod na-Veche
Cătră
R e d a c ţ i a Revistei „înfrăţirea
Românească"
Cluj
M u l t stimate die R e d a c t o r !
L a 23 1. a. am expediat „ P a t r i e i "
tare contra ţinutei jidoveşti,şi antipa*
triotice a acestei gazete în legătură cu
congresul studenţesc dela O r a d e a * M a r e
telegrama alăturată acestei scrisori.
Ştiind înainte, că această telegramă nu
va apărea în coloanele acelui ziar, în*
hămaf în slujba intereselor neamului
jidănesc şi a internaţionalismului s u s *
- ţinut şi finanţat de jidanr tuturor ţă*
rilor, V ă rog să faceţi ca această te*
legramă să apară în numărul proxim
al preţuitei Dv. reviste.
Mulţumindu*vă V ă salută frăţeşte:
D r . I O S I F T Â P Â L A G A , advocat,
preşedintele L. A . N. C . R o d n a
23 D e c . 1927.
*
Copie.
TELEGRAMA
Ziarului jidovit „ P a t r i a "
Cluj
Contra aiitudinei jidoveşti şi nepa*
triotice a gazetei D v . în chestia con*
greşului studenţesc dela Oradea*mare,
ca advocat român, profesiez cu cea
mai maje indignare.
D r . Iosif T ă p ă l a g a , advocat
Nota Redacţiei. S c r i s o a r e a către „ P a t r i a " se
va publica în n u m ă r u l viitor..
© BCU CLUJ
6
Un cuvânt la cauzele tulburărilor
studenţeşti
L u m e a se agită mereu pe tema fur*
burărilor studenţeşti dela O r a d e a * M a r c
şi C l u j , privind*? prin alte prizme,
decât prin acea a realităţii.
Turburările exploatate şi puse de
duşmani în serviciul propagandei de a
ne discredita ţara, la care a mai con*
tribuif inconştient şi presa internă îm*
pinsă de interese de partid, — durere —
ş'au aflat ecoul dorif.
Motivul cauzal şi unii şi alţii l'au
înconjurat din interes propriu, — ca
cum înconjură oala ferbintc !
Ţara vrea să cunoască motivul cau­
zal, ca prin delăturarea lui să se e x *
ciudă pentru viitor astfel de eruptiuni
nedorite nici de ţară, dar nici de sfu*
denţime.
' M e d i c u l bun caută mai întâiu cauza
maladiei şi apoi procedează la vinde*
carea boalei.
A c i ţara e bolnavă, ea trebeiu vin*
decafă.
In urma invaziei perpetue a popoa*
relor străine, îndeosebi a evreimei în
timpul războiului mondial, cum şi de
atunci încoaci, ţara noastră este azi
cea mai cotropită de acest element
inutil şi împroducfiv, din întreaga lume,
ajungând procentul nemaipomenit de
nl
1 evreu la 7 români, adică l4 o
întregei populaţii. N u m a ospitalierul
general A v e r e s c u a dat întrare în
B a s a r a b i a la 450 mii de evrei refu*
giaţi înaintea pogromurilor ruseşti.
Intre atari împrejurări, oricât s'ar
nega, acest fenémen consfifje un pe*
ricol pentru neamul românesc, pentru
ţară; problema deci există, ea nu tre*
büe a s c u n s ă , ci resolvafă.
A nesocoti aceasta problemă, în*
seamnă a nescoti interesele vitale ale
ţării!
A ş a frebue înfăţişată .chestia şi l a ,
L i g a Nafiunilor.
Studenţimea universitară română*
creştină, mândria, speranţa naţiunei,
chezăşia viitorului ţării noastre, plină
de iubire de neam şi patrie, dar în*
durerată şi adânc îngrijorată de soarta
de mâine a tării, care se va resfrânge
asupra ei, de cinci ani de zile se
agită, cerc şi luptă pentru înlăturarea,
scoaterea peste hotare a acestei plăgi
naţionale, a acestui balast, al acestui
surplus dc populaţie, dăunător traiului
vieţei şi patriei.
C u m însă ea a dat numai de urechi
neînţelegătoare, agitată pe de altă parte
şi de atitudinea ostilă a populaţiei
evreomaghiare din Oradea*mare, acest
cuib de vespi*anficrcşfin şi antinaţio*
nai, sufletul senzibil tineresc, aglome*
rat de curente străine, iarăşi a ajuns
la stadiul descărcării.
A c e l guvern, care va avea curajul,
să înţeleagă rostul timpului şi îşi va
lua sarcina, să cureţe ţara de balastul
amintit, care fae calea propăşirei nea*
mului românesc, şi va şi pune sta*
vilă perpetuăriii invaziei străine, va
face cea mai mare binefacere penfru
ţară, cea mai eficace operă de conso*
l i d a r e ; va fi preamărit de întreaga
suflare românească, cum şi generaţiile
viitoare.
M ă întreba un redactor, cum aşi
crede eu a se putea face aceasta pu*
rificare. S p u n e a m : toarte simplu, nu
prin vorbe, ci prin fapte — sfatul să
consfifue îndeosebi la oraşe, pe cir*
cumscripţiile existente, comisii mixte
pentru revizuirea populaţiei — corn*
puse din funcţionari şi cetăţeni integri,
cari comisii să meargă dela c a s ă la casă
şi pe lângă dreptul dc apel al infere*
Idealismul in extremis
Idealismul e necesar atâta timp,
cât poale sprijini o acţiune în dome*
niul realităţii.
P e dată ce însă merge mai de*
a parte, în lumea muncei — ca tot ce
este extrem, devine vătămător prin
chiar înrâurirea sa morală şi mate*
rială' ce o degajară din frământarea
evidentă a împrejurărilor.
Religiunea este — prin aceea ce
insuflă — quitezenţa însăşi a idea*
lismului propriu zis, prin care se
conturează asperităţile spiritului uman,
împăcându*l cu aspra luptă pentru
existenţă veleităţile semenilor săi. Ş i
acestui idealism — suis generis —
d u s la e x c e s , se datoreşte în mare
parte, crearea unei mentalităţi speci*
fice — de dezinteres material — care
a contribuit la starea actuală de să*
răcie ce predomină în masele de jos,
ca şi în alte sfaturi ale creştinilor.
C ă c i aşa cum se practică, acest
idealism, inconştient şi îmbibat de
misticism şi câte erezii, face să de*
cadă, nu să prospere o gospodărie.
Ş i pe cât în clasele suprapuse e multă
nepăsare asupra religiosităţei pe atât
în cele de jos, confuzia. întunecă şi
umileşte.
Noi ne referim în genere la fami*
liile de creştini şi în deosebi, la R o *
mânii noştri. B u n ă o a r ă să privim în
faţă cu tot curajul şi vrednicia stră*
bună — a cavalerismului latin — cru*
dul adevăr ce înfăţişează — Moldova
Creştină.
Plaiurile şi frumuseţile câmpiilor
descălecătorilor lui Dragoş Vodă, sunt
saţilor, să stabilească prin procese vcr*
bale, în baza documentelor aflătoare
îa posesiunea fiecăruia, — cenzurând
fireşte legalitatea ncfalsificată a acte*
lor — dreptul dc a sta în aceasta
ţară !
Tot ce prin acest purgatoriu nu sc
adevereşte a fi aiefalsificat cetăţean al
ţării, sau se întreţine aci clandestin pe
s p i n i r e a cetăţenilor cari duc greul, să
fie apoi — chiar în baza tratatelor de
pace — numai decât dat peste ho*
tare.
C â n d această operă administrativă
firească, în mod drept dar radical se
va înfăptui, atunci mişcările sfuden*
jeşti de genul actual, înlăturat fiind
odată motivul cauzal, cu absolută si*
gurauţă — nu se vor repeta.
Intru binele neamului românesc şi
liniştea adevăraţilor cetăţeni de neam
şi limbă străină, din tot sufletul nostru
dorim, să vadă împlinită cu un c e a s
mai 'nainfe — şi una şi a l t a !
BRÂNDUŞA, C O L O N E L i. R .
CLUJ
azi covârşite de numărul streinilor
acaparatori şi neasimiliabili. Vitregia
sorţei şi nepăsarea cărturarilor şi a
conducătorilor de popor, a întărit stă*
pânirca economică a evreimei.
Spiritul religios, rău şi greşit în*
ţeles în sânul dela sate şi oraşe, a
influenţat înfr'afât pe români, că i*a
despuiat de bunuri materiale, însfă*
rind în aceiaş măsură, pe invadatori.
Ş i cine contestă oare, că judaismul
nu domină situaţia?
Poporul Moldovei — îngreuiat de
preceptele evanghelice — blând şi
iubilor de aproapele — s e d u s şi sub*
minat de către vecinul pripăşit, -prin
numeroase uneltiri şi vicii otrăvitoare,
nu mai poate opune rezistenţă şi pu*
terea sa de reacţiune e diminuată. C u
o metodă savant aplicată şi cu orga*
nizaţiuni de stat în stat, Iudaismul
— şi*a creat tranşee — prin târgu*
rile ce le populează, de unde îşi în*
tinde armele cu ascuţişuri nevăzute,
prinzând astfel ca înfr'o pânza de pa*
ianjeni pe naivii creştini moldoveni.
R o m â n i i coloni ai satelor de pe în*
tinsul Moldovei sunt tributari, ai stă*
panilor de fapt, ai bunurilor materiale,
comerţul şi industria — cari sunt
jidani, venind la rând şi în imediată
primejdie şi profesiunile. In B a s a r a *
bia ca şi în B u c o v i n a , procesul acesta
de stingere etnică al băştinaşilor, s'a
urmat pe o scară mai întinsă, întrucât
invazia iudaică a fost sprijinită efectiv
şi de ora neîmpăcată şi fatală a stă*
panului de ieri Austria şi Rusia, care
servindu*şi interesul, ne pregătea în
© BCU CLUJ

aceste provincii desnaţionalizarc —
războiul mondial a grăbit şi a întărit
înfuriata internaţională a Evreimei pe
glob şi cu aceiaş proporţie prin trata­
tul minoritar s'a prirrit condiţiunile
umilitoare şi dezastruoase, pentru su­
veranitatea sfatului român.
Valurile de cotropire crescut prin
imigraţiuni clandestine, pornit în şu-
voiu din Polonia şi U c r a n i a s'a îm*
prăştiat dealungul fărei, ocupând oraşe
şi ameninfand cu toată greutatea pri*
mejdiei, satele din M u n t e n i a şi Ol*
tenia.
De M a r a m u r e ş , (inului de baştină
al voivodului întemeietor de tară se
poate mărturisi neted, că nu mai con*
tează, ca efnic'itafe R o m â n e a s c ă , în*
Ir'atât s'a inundat de puhoiul judaic.
Ş i atunci ? . . .
C u cât s'a propagat răbdarea şi
umilinţa, dragostea de aproapele, ade*
văr şi frumos, cu cât s'au practicat
virtuţile creştineşti, cu atât sărăcia şi
pasivitatea a cuprins sufletul R o m â n i *
lor înlesnind stăpânirea averilor mate*
riale streinilor inderizabili, cari cu ni*
mic n'au contribuit la plămada şi
hărnicia de secoli ai acestui neam.
S ă iubeşti pe aproapele ca pe tine
— însuti, nu însă în senzul să te laşi
desbrăcat şi jefuit sistematic,, pierin*
du*ti vlaga şi secătuindu*te prii bai
rău, în folosul celui dintâi venetic.
Streinul se înfruptează de toate
bogăţiile ţării şi ca odinioară în Egipt,
poporul autothon, e primejduit, în chiar
existenţa sa naţională.
Religiunea să nu depăşească mar­
ginea realităfei, pe care Dumnezei?
rea a impus-o, ci să complecieze
îndatoririle ce le avem aci pe pă­
mânt, cu nuanţa morală a credinţei.
Să nu se păsuiască vecinului tolerai
şi cinic, tot bunul material, iar cre­
ştinul de Român, să păstreze doar
nădejdea viieţe viitoare.
C a un corolariu al luptei ce trebue
să întreprindem pe tărâmul românis*
mului, pentru întărirea sa — învin*
g â n d anume prejudecăţi, se recomandă
în mod judiciar şi lămurit, luminarea
poporului, asupra textului şi înţelesu*
lui Evanghelic.
Clerul român, misionarii bisericeşti
sunt cei dintâi chemaţi, a îmbina la­
tura naţionalismului mai întâi, inte­
gral şi inteligent cu puterea adâncă
a religiosităţii şi a iubirei de neam.
Lucrările dlui Mironescu: Kristos,
mesia Ebraic şi „Judaismul şi Mo/*
doya Creştină", relevă aspecte noi,
care dau de gândit. Interesul suprem
al naţiei, cere să fie cunoscute.
Craiova.
TUDOK IONESCU
7
Pentru ziarul „Patria" şi umanitaristul lipsit de simţ ro*
mânesc din fruntea acestui organ naţional-ţărănist, pentru I.
Clopoţel şi toţi democraţii de seama lui dela „anumita presă",
reproducem mai jos următoarea scrisoare a unui adevărat Ro*
mân din judeţul Cluj, pentru ca rătăcitul Clopoţel, în felul lui
umanitarist şi filosemit să^şi revizuiască opiniile, aflând ce au
îndurat în anul 1 9 1 8 — 1 9 1 9 , Românii din partea Jidanilor, pe
care astăzi îi apără cu atâta foc în legătură cu cele petrecute
la Oradea.
Amintiri din 1918—19 comparate cu
fapte din 1927
înainte de a se plăti geamurile sparte, rugăm pe cei îndrept să*şi aducă
aminte şi de cei ce au suferit de pe urma bandelor evreo*maghiare în
anul 1 9 1 8 — 1 9 pe frontul dela Ciucea etc. pentru făurirea RomânieUMari
A m cetit în mai multe ziare, „că comuna Poieni judeţul C l u j . Bietul
guvernul a trimis cinci milioane lei părinte din lucrul palmelor sale şi*a
să plătească giamurile sparta, la şina* crescut odrasla în şcoli, rupându*şi
gogile şi prăvăliile jidoveşti" ! bucătura dela gură şi ducându*o la o*
C e t e s c şi nu*mi vine să cred... C u m ? raş pentru el, muncind la diferite in*
Adică jidanii şi sinagogile lor să pri­ freprinderi, flămând şi gol pentru a
mească despăgubiri la câteva zile ? putea face din el om mai fericit şi să
Jar noi şi bisericile noastre, cari am aibe un sprijin la bătrâneţe.
fost jefuiţi, schinguiji, fraţii şi părinţii Veni războiul, G h . Tămaşiu a fost
noştri omorâţi în modul cel mai bar* incorporat fără să*şi poată termina
bar, edificilc noastre arse până în te* studiile şi trimis pe frontul italian.
eielii iar cele rămase devastate, bise* Bie(ii părinţi îşi văd ameninţată toată
ricile noastre călcate şi pângărite de munca lor de*o viaţă întreagă. C â t e
bandele evreo*maghiare defa C i u c e a posturi au ţinut, câte nopţi n'au dor*
în anul 1 9 1 8 / 1 9 , nici după nouă ani mit, şi se rugau, ca să*l aducă bunul
de zile să nu primim despăgubiri?! Dzeu sănătos a c a s ă . •
D'apoi să poate un lucru ca a c e s t a ?
Tinărul Tămaşiu fiind s u p u s şi os*
D e ce să fim noi trataţi aşa maşter ?
faş brav, nu freeu mult timp şi a v a n s a
Penfrucă suntem românii ? şi pentrucă
la gradul de sublocotenent, iar în lup*
am contribuit la făurirea României*mari
fele groaznice dela P i a v e căzu lovit
cu sângele şi cu averile noastre ?
de o schije de obuz, în vara anu*
P â n ă a c u m n'am zis nimic, fiindcă lui 1 9 1 8 .
credeam că Sfatul acum după războiu A stat în diferite spitale până prin
n'are bani şi aşteptam liniştiţi. Dar azi Ianuarie 1 9 1 9 când sosi a c a s ă inva*
când auzim că pentru câteva geamuri lid. N u se poate descrie bucuria pă*
sparte se vorbeşte de milioane, nu putem rinţilor când l*au văzui din nou în
face să nu ne ridicăm glasul. mijlocul lor, de şi invalid. B u c u r i a lor
N u sunt contra să se d e s p ă g u b e a s c ă a fost de scurtă durată. A b i a sosit
dacă află de bine, însă ar trebui să-*şi acasă, a şi început prigonirea români*
aducă aminte şi de noi R o m â n i i . lor de către bande iudeo*maghiare —
P e urma manifestaţiilor studenţeşti sate întregi sunt devastate şi jefuite.
câte văduve şi orfani ar r ă m a s ? C â ţ i S u t e de oameni paşnici maltrataţi şi
părinţi fără sprijin la b ă t r â n e ţ e ? omorâţi.
P e urma năvălirii bandelor de mai Văzându*le acestea tinărul T ă m a ş i u ,
s u s pe satele noastre nu esfe familie fuge din comună spre Huedin, unde
pe aceste sate, căruia să nu se a fost sosit un batalion din R e g . 1 0 .
scalde ochii în lacrimi, de câte ori işi Inf. din A r m a t a R o m â n ă , spre a*şi
aduc aminte de iarna anului 1 9 1 8 / 1 9 . scăpa viaţa. L â n g ă halta Mólosig, esfe
prins de bandele pomenite mai s u s şi
A m provocat noi acestea b a n d e ?
făcut prizonier, fără ca să i*se iee
N u . C i a m suferit pentru singurul
în considerare invaliditatea lui şi ră*
motiv, că a m fost R o m â n i .
nile ce încă îi sângerau, fără să-i con*
C a să vadă onoraţii cititori ce amin*
sidere gradul de sublocotenent sau de*
tiri ne leagă pe noi de anul 1 9 1 8 19
coraţiile ce*i acopereau peptul, — cari
voi scrie câteva isprăvi de ale acestor
au fost câştigate cu riscul vieţii lui
bande a căror majoritate au fost ji*
dani. tinere. A d u s intre forturile cele mai
barbare în satul său natal, este silit
1. Sublocotenentul G h . T ă m a ş i u a
fost fiul ţăranului P e t r u T ă m a ş i u din — vis*â*vis de c a s a lui părintească,
© BCU CLUJ
 8
— a-şi săpa mormântul în marginea
linii ferate, în care este târât de viu
astupat până la brâu. Restul trupului
său este jupoiat în hohotele dc râs ale
jidanilor din Pocni, iar pe urmă m u ­
tilat până ce şi*a dat sufletul.
2. P e tincrul B u z e a din comuna
V a l e a Drăganului, războiul mondial îl
apucă făcându*şi stagiul militar. Ia
parte activă la foafe luptele în Polonia*
Rusească, unde pentru vitejia sa,
obfine gradul dc plutonier şi este de*
corat cu toate decoraţiile.
Reîntors a c a s ă după şapte ani, se
duce în C i u c e a spre a*şi vizita ru*
dele şi pretinii. Intră la jidan în câr*
ciumă. A c e s t a îl ţine în poveşti eins*
tindu*l cu beufura până soseşte o
patrulă din bandele evreo*maghiare,
pe care a anunţaf*o cârciumarul ji*
dan, şi îl ia în primire.
N u se poate descrie între ce chi*
nuri grozave şi*a dat sufletul, mufi*
lându--l în aşa fel, că mi*i ruşine de a*
ceasta hârtie, să arăt pe ea, lucrurile
batjocoritoare ce i*au făcut aceşti că*
lăi. ( N . R . I s'a tăiat partea genitală
şi i s'a băgat în gură).
Iar culmea sălbăieciunii lor au ară*
lat*o prin faptul, că după ce l*au mu*
tilat după cum • am arătat mai sus,
l*au târât pe malul Crişului unde h a u
îngropat şi pe aceste de jumătate, lă*
sandu*i jumătate corpul afară, pe care
aceşti nemernici, mergeau zilnic şi*l
murdăriau — tot timpul cât au stat
ei în C u c e a .
3 . P e o bătrână de 7 0 ani din V a *
lea-Drăganului au omorâf*o pentru că
n'a voit să le lase un ţol (pătură), sin*
gurul obiect de valoare ce*au găsit la
ea în casă.
C â n d a văzut bătrâna că*i ia un
bandit ţolul, s'a repezit şi 1-a apucat
de un capăt şi ţinea de el să nu*I
lase. A t u n c i al doilea bandit pune
arma la ochi şi*i trage un gloanţe.
4. Tatăl meu, un ţăran de 5 7 ani
îşi vedea de vite în grajd, când intrară
în c a s a noastră doi bandiţi. M a m a şi
bunica mea le dau mâncare iar ban­
diţii m â n c â n d vorbeau ungureşte, după
ce au văzut că ounica m e a ştie un*
gureşte, au început şi*au vorbit nu*
mai evreieşte, aşa că după afirmaţia
bunicei mele susţin că acei doi ban*
diţi au fost jidani. A c e ş t i a după ce
s'au săturat scotocesc peste tot locul şi
g ă s e s c pe tatăl meu în grajd. S e nă*
pustesc asupra lui cu baionetele şi*i
ciuruiesc tot corpul, apoi îl târâsc în
grădină sub un pom, acolo*i trag două
gloanţe în cap. Tatăl meu îşi dă su*
fieful, iar mama şi bunica cad la pă*
mânt leşinate...
P e corpul neînsufleţit al tatălui meu
am găsit douăzecişicinci de împun­
sături de baionetă şi urmele alor două
gloanţe de armă în cap, care áu făcut
sa-i curgă crecrii jos pc paji;te, lângă
trupul său rece... N u trece mult timp
şi vine „Iakabffy" cu o bandă şi nc
jefuieşte tot ce găseşte în casă.
5. N ' a fost destul omorurile şi ja­
furile. A c e ş t i netrebnici a căror ma*
joritatc au tost jidani, ne*au călcat,
jefuit, devastat şi pângărit şi bisericile.
Detailii la acest punct, ne*ar putea
da dl. părint protopop, Iuliu Truţia
din C i u c e a , a cărei gospodărie a tost
complet jefuită dimpreună cu biserică
cu tot, iar dânsul cu fanrilia, a scăpat
fugind peste păduri noaptea, îmbră­
caţi în haine ţărăneşti.
D a c ă s'ar scrie detaliat toate omo*
rurile devastările şi jafurile ce-a să*
vârşit b a n d c k sălbatece evreo*ma*
ghiare în iarna anului 1 9 1 8 19 nu*
mai în jurul C i u c e i ar trebui să se
scrie mii de pagini, însă acelea s'au
săvârşit în timpul când nu erau atâ­
ţia scriitori umanitarişti ca azi, când
pentru un geam spart se scriu co*
Ioane întregi de ziare. Ş i acelea omo*
ruri, devastări şi jafuri le*au săvârşii
fiii poporului ales din s e m i n ţ i a ' lui
Iuda de care scriitorii umanitarişti n'au
d r e p t u l . s ă se atingă. . .
N u m a i în comuna mea natală, B o *
loga, s'au săvârşit 7 (şepte) omoruri,
sute de schinguiri, devastări şi jafuri,
arzând gospodării până în temelii,
unde acestea bande au stat numai o
zi, dapoi 'în alte comune unde au sfat
trei luni ?
A c e s t e a toate s'au uitat fiind c ' a u
Pentru Domnul Ministru de Interne,
L G. Duca
Meditaţie de anul 1 9 2 8
Iată ce scria, predecesorul Dfale la
aceiaş departament în anul 1 8 6 9 , M i h a i l
Kogălniceanu, pe ale cărui urme ca
om de stat nu credem că desprejueşti
a călca:
No. 1 8 0 , Duminecă 17729 A u g u s t , 1869
al „Monitorului Oficial al României".
Domnule prefect!
> „Ţara în ultimii ani s'a umplut dc
vagabonzi. E i ne mai găsind loc în
oraşe au începui a se răspândi prin
sate, şi în multe localităţi, mai ales
peste Milcov,' ei au şi devenit un a*
devăraf flagel pentru populaţiunile
noastre, Kăul din zi în zi sporeşte.
E s i e dară de datoria administraţiunii
de a se gândi la adoptarea mijloacelor
cele mai energice pentru a*l precurma
cu o oră mai nainte.
„Nici o putere în lume nu poate
impune României de a deveni şi a
rămânea adăpostul vagabonzilor fugi{i
sau isgoniţi din învecinatete ţări; pre=
fost suferite de români şi ei sunt în*
văţaţi să rabde . . . şi pentru care nu
s'a primit nici un bănuţ despăgubire.
Pentru aceştia nu scrie nimeni nici
un şir, cu toate că har Domnului
avem o mulţime de scriitori, umani*
tarişti şi democraţi. . .
Toţi aceşti martiri români au fost
daţi uitării. N ' a m auzit niei pe un
domn deputat sau senator să-şi ridice
glasul în sfatul ţării, cu foafe că a v e m
acolo atâţia reprezentaţi ai A r d e a l u *
lui . . , cari cu ocazia câtorva giamuri
sparte, au ţinut discursuri, ore întregi...
A u ţinut discursuri, că . . . ştiu dom*
nealor ce ştiu. . .
N u sunt pentru tulburări, însă csed,
ca ele n'au început neprovocafe. Nu
ştiu ce a fost la Oradia, C l u j , ctc.
însă ştiu ce a fost în gara P o i e n i .
D u p ă ce a sosit un tren cu sfu*
denţi în acea gară, vre'o câţi*va s'au
îndreptat spre prăvălia lui „ V e i s z "
să*şi cumpere alimente. Trenul se
pune în mişcare şi studenţii re*
întorc grăbiţi să nu scape trenul.
J i d o v c a aruncă cu pietri după ei
insultându'i, scuipind după c i : „Pfui
Ţ i g a n i din R i g a i " .
V ă z â n d aceasta studenţii au oprit
şi s'au reîntors, justificând atât jupă*
nului V e i s z , cât şi jupănesei, că nu
sunt ţigani ci români din R o m â n i a -
Mare!
Bologa, la 28 Decembrie 1927.
IO A N POTKA,
primar.
cum fiecare comună asemenea dară
şi Statul are dreptul şi datoria de a
respinge din sinul său pe oamenii
cari nu sunt născuţi pe pământul său,
indivizi fără căpătâiu şi în deosebi
pe acei cari nu înfăţişează societăţei
garanţiile necesare de muncă onestă
şi de utilitate pentru ceilalţi locuitori.
„Insă aci se presintă o dificultate:
comuna şi Statul resping asemenea
vagabonzi, dară statele megieşe refuză
în multe cazuri de a*i reprimi în ho*
tarele lor. A ş a fiind trebuie să căutăm
un mijloc care să îndeplinească acest
neajuns, trebuie ca pe acei ce nu*i
putem izgoni din ţară, să g ă s i m mijlocul
de a*i sili, ori a deveni locuitori, fo*
lositori, ori să se facă ei însuşi nevă*
zuţi din pământul nostru. U n u l din
asemenea mijloace, mi se pare a fi
stabilirea de colonii agricole; la gurile
Dunărei şi pe ţărmurile mărei N e g r e
noi avem o însemnată întindere de
pământ roditor, dar nelocuit, acolo am
© BCU CLUJ
 putea trimite acest mare număr dc
vagabonzi, cari astăzi nu produc nimic
şi care nu fac decât a sărăci şi de*
moraliza populatiunile noastre. A c o l o
transferaţi, i-am putea sili a îmbrăţişa
m u n c a moralizatoare a pământului, sau
d a c ă , după întrebuinţarea tuturor mi*
jloacelor cerute de omenire, ei totuşi
ar refuza de a avea recurs la m u n c a
braţelor lor, de a căuta în brazda piu*
gului bună*starea lor şi a copiilor lor,
în a s e m e n e a caz ei nu vor mai fi în
drept nici a cere nici a găsi compăti*
mire în ţară s a u afară din (ară.
„ A c e a s t ă chibzuire, precum veţi
înţelege, domnule prefect, este numai
o socotinţă individuală a mea, spre
a deveni o realitate, ca are trebuinţă
de a fi cunoscută şi discutată de opi*
nia publică, va trebui în fine a fi co*
municafă guvernului şi apoi adoptată
de camerile legiuitoare'.
„Insă spre a se putea face aceasta
am trebuinţă şi de unele studii locale
şi pregătitoare. V ă invit dară a vă
transporta înşi*vă în domeniile Sfatului
mai s u s citate şi a alege două trei
puncte cari ar putea să fie îndemâ*
natice pentru a s e m e n e a colonii. C o n d i *
ţiunea principală este ca, a s e m e n e a
localităţi să fie bine situate în privinţa
igienică, să fie înzestrate cu apă şi să
aibă pe cât se poate în apropiere ma*
teriale, pentru clădirea locuinţelor.
„In fine veţi şti, că fiecare colonie
va trebui să fie îndestul de întinsă
pentru a putea ocupa braţele a cel
puţin 5 0 0 indivizi. A ş t e p t dela D*
V o a s t r ă , comnule prefect, cât mai cu*
rând aceste ştiinţe pentru ele la cea
mai departe din parte»mi lucrare.
Primiţi, domnule prefect asigurarea
consideraţiei mele.
N o . 12,621, A u g u s t 16
Ministru, M . KOGÄLNICEANU
(Notă cătră domnul prefect de Bolgrad)
Nota redacţiei: Domnule actual Ministru
de Interne, (ara, în grea suferinjă cotropită de
J i d a n i , îfi cere ca după cc vei fi meditat. să
şi lucrezi
P e n t r u dulcegii noştri umanitarişti.
O b r ă z n i c i a J i d a n u l u i F i s c h e r din con*
siliul c o m u n a l al municipiului Cluj
poate v a trezi din atmosfera umanita*
ristă, cu pronunţată preferinţă filoiu*
daică, pe toţi aceia cari cred în sen*
timentele împăciuitoare şi în fidelitatea
jidovească faţă de autorităţile româneşti.
A fost în sânul consiliului c o m u n a l o
isbucnire a urii talmudice contra ele*
meniului r o m â n e s c , de aşa virulenţă,
încât nădăjduim că bieţii noştri filo*
semiţi v o r a j u n g e în scurt timp să*şi
revizuiască convingerile.
P r o v o c a ţ i , D*lor J i d a n i , ca să ne
înlesniţi opera de luminare a opiniei
publice faţă de rasa v o a s t r ă ! ,
Din chestiunea scrisului românesc
P r i v i n d zilele' de aur a scrisului
românesc, după cum zice poetul,
trăieşti „între d u m b r ă v i cu (lomele,
între râuri de cântări şi în jur par'că-ţi
colindă dulci şi m â n d r e p r i m ă v e r i " .
A ş a era pe v r e m u r i sufletul R o m a *
nului îmbrăţişat în dulce frăţietate cu
codrul şi natur^ ţării sale. P u l s a ţ i u n i
vii şi sincere s v â c n e a u în piepturile
barzilor noştri dc eri, când în in:imitafe
dulce cu lunca şi părăul, p o v e s t e a u
d e s p r e durerile şi bucuriile ce î n c h *
geau sufletele R o m â n i l o r . A t u n c i na*
tura, doică afabilă ce a s t r â n s în braţe
şi a încălzit la sânul ei pe fiii „Daciei
şi R o m e i " , a insuflat spiritelor sensibile
glasul n e a m u l u i ' n o s t r u . A t u n c i coar*
dele vii ale acestor „firi vizionare",
cântau cântecul tuturor, cântecul ce se
desprindea din inima întregii ţări şi un
ton a r m o n i c eşia din vibrarea coar*
delor inimii poetului cu a poporului său.
E r a u „uniţi în cuget şi simţiri"
poetul şi scriitorul cu cei pentru care
scriau. E r a u stăpâniţi de o caldă şi
înălţătoare simţire r o m â n e a s c ă , r ă m â *
nând a p r o a p e de popor cu i n i m a , cu
gândul şi cu g r a i u l ; p u n â r du*şi su*
fieful şi viaţa lor p e n t r u a s a l v a sufletul
şi viaţa neamului A s t ă z i alfa*i situaţia.
N u mai cântă în ţara noastră pri*
vighefoarea de pe v r e m u r i , nu mai
a v e m concerte în luncă, nu mai în*
soţeşfe doina boii trăgând plugul,
nici mai cântă fetele cântecul lor
sporind pe fus fuiorul. A s t ă z i nu mai
e codrul „frate cu r o m â n u l " , colinele
cu florile de azi nu mai e x a l ă parfum,
zările de azi nu mai au f a r m e c . P e s t e
tot natura ţării noastre -este astăzi în
doliu, îmbrodobifă înfr'un v ă l negru şi
îşi plânge cântăreţii.
C â n t e c u l vremilor noastre este u n
cântec strident de a r a m ă sunătoare, e
un croncănit dc corbi ce strigă lugubru
în u r m a unei mari catastrofe, e h u *
ruitul stranison de cari, ce rod în
comoara cea mai sfântă depusă în noi
orice simţ de p u d o a r e , virtute, în ge*
neral ori ce rădăcină din sadul sfânt
s ă m â n a t de pronia cerească în su*
fletele noastre. Cântăreţii şi liber*
cuvântătorii noştri de astăzi, sunt cei
cuprinşi de puterea înfunerecului şi ne
redau v o c e a infernului insuflată lor de
S a t a n . S u n t sămânătorii neghinei. S u n t
cei ce aduc omagii, p r o s l ă v e s c , adoară
şi dau cult viţiului. S u n t cei ce voiesc
a întrona puterea întunerecului în locul
luminii lui C r i s t o s .
A c e s t e a măşti de oameni, inimici
a tot binele şi a d e v ă r u l , fac să se
înfioare şi cuprindă de groază natura
întreagă ; de aceia nici un fir de iarbă,
Un suflet din Maramureş.
o floricică, un p ă r ă u sau o păsărică
n u l»i se mai destăintiiesc. Acestor
zişi vizionari, vânători de forme, de
„spoială şi de lustru" (vorbele lui
E m i n e s c u ) , „ce din toate fac icoane
şi simbol, n u m e s c sfânt f r u m o s şi bine
ce nimic nu î n s e m n e a z ă şi p u n haine
şi imagini peste a d e v ă r u l gol", nu mai
sunt fraţii codrului, nu ne mai s p u n
glasul lui şi în consecinţă nu ne mai
reprezintă glasul neamului.
C a u z e l e acestea se pot p r e v e d e a din
împrejurările fatale prin care a m trecut
în timpul din u r m ă . Musafirii nepoftiţi
ce ne»au făcut şi ne fac ţara dé ne*
cinste, au a d u s şi au s ă m â n a t la noi
germenii disoluţiunii şi pulverizării a
tot ce este creştin şi r o m â n e s c . A s t ă z i
sunt intruşi ca o plagă şi fixaţi ca o
hidră cu tentaculele ei în toate un*
ghiurile ţării.
Nutrimentul sufletului r o m â n e s c din
trecut care l*a făcut să prospereze şi
să fructifice din ce în ce mai mult
ideile nobile şi înălţătoare de viaţă a
neamului, a fost presa. P r e s a , în s p e *
cial ziaristica r o m â n e a s c ă a fost r ă d l *
cina ce a alimentat trunchiul r o m a *
nismului întreg cu ideile ce ne*au
salvat viaţa.
M o l i m a ce s'a năpăstuit peste ţara
noastră, s'a înfipt cu o t r a v a ei tocmai
în rădăcina ce ne nutreşte zilnic su*
fletele în presă. In locul balsamului
dătător de viaţă, ce ne da presa în
ultimele două secole trecute, ne injec*
tează astăzi v e n i n în suflete ca să ne
distrugă cu încetul pe toţi.
P r e s a r o m â n e a s c ă ne era tribuna
de pe care r ă s u n a glasul salvării
noastre, glasul credinţelor şi nădejdilor
n o a s t r e ; era culmea din care se 'res*
frângeau razele de îmbărbătare şi de
încredere în vigoarea şi apfifudinele
noastre de fii ai „Daciei şi R o m e i " .
Majoritatea presei de astăzi este u n
m o n s t r u hidos, cu mii de capete şi
guri căscate din care a s v â r l e în lungul
şi latul ţării v e n i n , ca să î n ă b u ş e orice
suflare creştină şi r o m â n e a s c ă . S u n t e m
în situaţie tristă. Ş u v o i u l n ă p r a s n i c ce
inundează fotul din maşinele infernale
ale presei dirijate de moştenii lui
S a t a n , au astăzi prinse în ghiare un
n u m ă r înspăimântător de suflete. A u
atrofiat multora sentimentele cele mai
nobiie, cărora pe v r e m u r i se ţinea
candelă vie prin presă, dela catedră şi
de pe a m v o n u l bisericii.
P r e s a de astăzi dă n ă v a l ă asupra
bisericii, a s u p r a adevărurilor v e ş n i c e
a d u s e din înălţimea cerului dc I s u s
C r i s t o s , nouă pământenilor cari v o i m
a ne subordona principiilor infalibile
© BCU CLUJ
 1Ü
dc adevăr şi b i n e ; singurele demne
de urmat în folosirea acestei viefi ce
ni s'a dat ca s'o trăim, de foţi acei
ce purtăm numele de om.
S ă fiarbă în inimile noastre de R o ­
mâni s â n g e românesc. S ă protestăm
energic împotriva oricărui atentat la
fiinţa noastră najional-creştină; şi să
ne afirmăm în fafa oricui idealul nostru
sfânt pentru care părinţii noştri şi*au
jertfit totul. S ă ne arătăm şi noi drep*
tul la existenţă ; că nu rămânem indi­
ferenţi şi nepăsători nici unul cari
suntem iubitori de D*zeu, de noi şi
dc*ai noştri, căci destulă şi prea des*
fulă ne este năpasta lăcustelor invadate
la noi, a elementelor streine de sim*
ţirca şi cugetarea noastră, ce propo*
văduesc pretufindenea dezagregarea şi
cu forţe titanice baricadează la fiinţa
noastră naţionahereştină ca să o dea
în prăpastie.
L a noi, astăzi încă tot se fermen*
fează în polobocul M a r e i * R o m â n i i di*x
ferite elemente cu tendinţe şi efecte
contrare. S u n t e m încă „mustul care
fierbe" (Cioga), dar fermenţii mustului
nostru acţionează contrar şi aşa că din
musiul nostru nu numai că nu va cşi
vinul curat, dar şi mustul va fi impo­
sibil de beut, căci intruşi în el ger*
menii şi bacteriile ucigătoare dc viajă
ne aduc perirca noastră şi astfel se va
năpusti asupra noastră oprobiul lumii,
vom ajunge la • scârba şi desgus.'ul
tuturor şi vom fi ţinuţi sub carantină
de toată lumea ca un cadavru molip*
sitor şi acest cadavru ros zi de zi o
să dispară cu vremea şi pe rămăşiţele
lui o să se înscăuneze paraziţii.
L a grea încercare este pusă marea
răbdare a R o m â n u l u i ; şi păscut de*atât
amar, de ce atâta mirare- când reac*
ţionează câte p u ţ i n ? S ă fie oare legi*
fimă convingerea musafirilor noştri că
„nouă de aceia ne*a fost dat ca să
eşim din robia Egiptului ea să între
ei ín C a n a a n ? " ( C o g a ) . A c e s t lucru
noi nu putem şi nu vrem să-1 admi*
tem. Situaţia de tot tragică ar fl numai
dacă din toate sufletele noastre ar lipsi
conştiinţa de D*zeu şi neam, cari au
salvat viaţa de perire a neamului
nostru şi în alte vremuri de grea cum*
pană şi credem foarte mult că şi a s *
tăzi adevăraţii români în ai căror vine
mai curge sângele strămoşesc, vor şti
sta la postul de onoare la care au
veghiat părinţii noştrii. Astăzi când
suntem în toiul marilor prefaceri, a c u m
când în ţara refăcută este descins
procesul de refacere al românismului
integrant în noua sa locuinţă, acum
când se fac noii români în R o m â n i a
nouă, am pierdut ancora ce ne putea
scoaie la bun liman, am scăpat din
mâni secretul tiparului, cel mai bun
instrument al refacerii noastre. A s t ă z i
duşmanii vieţii noastre sunt posesorii
acestui puternic armament, hi au în
stăpânire majoritatea tiparniţelor şi
strâng averi imense împrăştiind dea*
lungul ţării reclame, pagini fascicole şi
volume încărcate dc otravă, ca să
anestezieze orice simţire de viaţă no*
bilă din noi, ca astfel devenind românii
un putregai nesimţitor să poată fi îm*
pinşi în prăpastia din care să nu mai
poată spera reîntoarcere. Noi cei cc ne
numim creştini şi români, ne cumpă*
răm otrava vândută zilnic cu doza în
ziare, reviste şi fascicole, unde ni se
înşiră la expoziţie caricaturi cu note
pornografice cc numai îşi poate închi*
pui omul mai josnic şi mai deşgustă*
tor. Indopaji zi de zi cu această marfă,
devine cu timpul hrana noastră de
toate zilele cc numai ea ne satisface
firea noastră pervertită. In timp ce noi
gustăm cu deliciu otrava ce ne. pare
dulce, explotafori şi fabricanţii acestor
narcotice râd satisfăcuţi că noi am
ajuns dc suntem hrana lor cu punga
şi cu conştiinţa.
De ce nu nc deschidem ochii şi
să ţinem scut în faţa piraţilor cc îşi
moaie condeelc în venin şi le asvâr*
lese în sufletele noastre? Dc cc nu
reacţionăm ofensivei ce împroaşcă în*
jurii, batjocuri şi hulă începând cu
D*zeu şi cu toate ale sale până la
ultimele obiceiuri şi datini lăsate din
străbuni ? De ce primim teoriile himere
de pseudocultură importate de ahasverii
şi vagabonzii infernationaţionali pulve*
rizaţi pe rotogolul pământului ?
Creştinule, tu care frebue să-fi adăpi
sufletul tău în izvorul vieţii, fu care
frebue să-ţi nutreşti sufletul tău din
roadele lui Cristos, care trebuc să-ţi
acomodezi viaţa cuvântului divin şi să
ţii cu sfinţenie în sufletul fău facla
aprinsă pentru legea fa; ce ai să
cauţi lumină în principiul întunericului,
adevăr la tatăl minciunii şi viaţă în
ghiarele morţii ? C e avem noi de
căutat prin hârtiile murdărite cu lepră
atât de infecţioasă pentru sufletele
noastre, cari zilnic izbucnesc ca din*
fr'un vulcan din maşinele infernale ale
presei streine.
Noi toţi cari purtăm epitetul de ro*
mân*creşfin să fim- într'adevăr aşa.
S ă sprijinim presa şi scrisul creştin şi
românesc, să ne facem baremi noi
binele şi să ne iubim întâi noi pe noi.
S ă colaborăm toţi românii la grandioasa'
şi importanta operă de refacere a na*
ţiunei creştine şi să nu ne înforfocăm
cu „fiinţele gelatinoase" cari uşor se
acaţă dc noi şi frebue să le purtăm în
spate până când. cădem sub ele, sleiţi
dc puteri. Oare să fie stins germenul
din voi fiii Romei, cel puţin din res*
pect faţă de părinţii voştri d a c ă . nu
faţă de voi, de vă daţi cu chirie su*
fletele voastre întreprinderilor négusio*
reşfi a organelor de publicitate mane*
viate dc colaboratorii lui S a t a n A m i n *
fiţi*vă voi lacomilor dc argintii lui
Iuda şi să ştiţi c ă n ' o să a ungeţi mai
fericii decât el. C c îndreptare nc--ai
a d u s A l c x a n d r c s c u l c cu „Toporul şi
pădurea" t a ? Oare au fost pe vremea
fa atâţia români cozi de topor, ca să
se poată tăia pădurea românismului ?
C â n d a fost o pacoste aşa marc nă*
pustită asupra noastră de noi înşine
ca acuma ? C â n d s'au vândut negus*
torilor ca a c u m sufletele şi inimiic
româneşti, ca să*şi precipifeze pe hârtie
perversitatea şi corupfifudinea din ei ?
S ă nc strângem rândurile, oşteni ai
neamului şi să propovăduim cu vorba
şi cu scrisul şi să tăcem tot posibilul
să astupăm gura monstrului ce varsă
venin peste întinsul ţării. S ă amuţim
toate sufletele, inimile şi limbile celor
cc propovăduesc împărăţia întuncrccului.
Uniţi să fim noi toţi fii legitimi ai
patriei, toţi cei dc un sânge şi o lege,
sub aceiaşi flamură naţional*crcştinâ,
cc ne vesteşte regenerarea, mântuirea
şi triumful neamului nostru în împă*
raţia luminii dătătoare dc viaţă a lui
Cristos. R ă m â n e m în marc speranţă
că ne vom trezi şi că petele murdare
de pe conştiinţa noastră le vom în*
gropa în adâncime dela văzul şi auzul
noilor români ce vin la viaţă. Ince*
pând noul an, să lăpădăm deci de pe
sufletele noastre zdrenţele murdare şi
să*l îmbrăcăm în haina albă şi curată
a lui Cristos, iar corpul în tradiţionalul
port fabricat de degetele româncelor
noastre.
A s t ă z i ne sunt lărgite hotarele ţării,
deci să ne lărgim şi hotarele sufletelor
noastre, aşa ca fiiecare să poată cu*
prinde în el pe foţi fiii patriei. O în*
frăţire sfântă să ne u n e a s c ă pe foţi cei
de un „sânge şi o l e g e " şi din su*
fletele tuturora să se restrângă o
iubire reciprocă. P ă m â n t u l R o m â n i e i *
M a r i să ne fie marele corp al naţiunei
creştine, iar sufletele noastre ale tuturor
M a r e l e suflet al ei. U n suflet şi un
sânge să bată în pieptul naţiunei noa*
sfre şi atunci „vie valuri mari de foc,
nici că ne*or clinti din loc".
V. CHINDRIŞ
Ieud ( M a r a m u r e ş )
Toţi bunii R o m â n i din Cluj au da*
ioria, spre a sprijini comerţul roma*
nesc, să*şi procure toate articolele de
băcănie dela „Consumul funcţionari'
lor publici" d\h strada Mafia N r . 1,
unde g ă s e s c cele mai bune mărfuri cu
preţuri mai mici ca la orice alta pră*
vâlie de acelaşi fel. F a c e m apel către
doamnele românce să-şi aprovizioneze
menajul dela Consum, cumpărând mai
ieftin şi ajutând în acelaşi timp o pră*
vălie românească. A s u p r a valorii măr*
furilor cumpărate, Consumul dă 5"/„
bonificaţie în mărfuri.
© BCU CLUJ

O S C R I S O A R E
P r i m i m la redacţie spre publicare
următoarea scrisoare :
Domnule Director,
In coloanele revistei „înfrăţirea R o *
m â n c a s c ă " s'au publicat adesea ara*
curi in contra subsemnatului pe ches*
liunea socictăţei „Regatul M a r e " . Iar
în no. din 15 Dec. 192?" s'a publi­
cat articolul intitulat: Cum s'a apli­
cai reforma agrară in fara Mofilor
(Raportul Dlui V. Bălăşescu, procu­
ror Ia înalte Curte de Casa fie şi Jus=
tiţie), în care se pomeneşte din nou
numele meu. P e n t r u lămurirea Dv. şi
autorului raportului mai s u s citat dau
explicaţiuni privitoare la amestecul sub*
semnalului în societatea „Regatul
Marc".
In luna Octombrie 1 9 2 2 , S o c . B i *
hor S ă l ă g i a n a cumpărat o întindere
de cea 2 9 0 0 jug. pădure, situată în
jud. C l u j , dela contele G h . Bânffy.
L a 2 Aprilie 1 9 2 3 , Comitetul A g r a r ,
prin hotărârea no. 29, expropiază o
parte din această pădure pentru pă*
şune comunală şi o parte o scuteşte
de expropriere. In Iulie 1 9 2 3 , soc.
B i h o r S ă l ă g i a n a vândut o parte din
pădure dlor A l e x a n d r u M a x i m , N .
Filoti şi E. Peltz. In A u g u s t 1 9 2 3 ,
toţi proprietarii pădurci au alcătuit o
societate toresfieră numită „Regatul
M a r c " , al cărui obiect era pădurea
cumpărată dela Bânffy. In această so*
cieíate am intrat şi eu ca acţionar.
C e acuzaţiuni mi s'au a d u s m i e ?
1. C ă fiind o „înaltă personalitate"
a m influenţat Comitetul A g r a r şi ce*
lelalie instanţe judecătoreşti ca să nu
se exproprieze integral pădurea cum*
parată dela Bânffy şi 2. C ă mi*am
împrumutat numele (ca om de paie)
unei societăţi ovrecşfi pentru a scăpa
de revizuirile exproprierei.
împroprietărirea Cavalerilor ordinului „Mihai Viteazul"
In fine după 9 ani dela făurirea R o *
mâniei M a r i , s'au îndurat guvernanţii
noştri să răsplătească şi cu ceva pi»
păibil vitejia ofiţerilor — viteji între vi*
feji — decoraţi cu ordinul „ M i h a i V i *
feazul".
Viteazul şi M a r e l e R e g e Ferdinand
I. n'a ajuns să vadă împroprietărirea
Cavalerilor săi, pe care an de an îi
ospăta la P a l a t în ziua Arhanghelilor
M i h a i l şi Gavril.
In U n g a r i a de pildă împroprietărirea
„vitejilor" s'a făcut cu mare paradă,
cu trâmbiţe şi cu surle a c u m cinci ani.
Iar de atunci, la fiecare întâi a lunei
„viteji" unguri primesc prin postă, la .
dorriciliu, pensia. S e vede că U n g a r i a
deşi învinsă, cultivă şi se îngrijeşte de
11
Oare ce raţiune prea înaltă l'a de*
terminat pe legiuitor să facă atâta deo*
sebire, între unii şi între alţii?
S e pune însă o elementară între*
bare : C u m puteam să influenţez eu A c e a s t ă împroprietărire, ar trebui să
in 1 9 2 3 asupra celora ce se hotărâse se numească mai bine „beneficiare de
de Uomireiui A g r a r în 1 9 2 2 ? Din uzufruct" deoarece C a v a l e r u l deţinător
acte se poate uşor constata că eu nu al pământului, nu*l poate nici hipo*
am intrat în această exploatare tores* teca nici vinde. D u p ă moartea C a v a *
tieră de cât după ce a existat o ho* Ierului, beneficiază de uzufruct — din
târâre definitivă a Comitetului A g r a r , tată în fiu — unul din copiii legitimi
care a stabilit definitiv dreptul de pro* sau legitimaţi. In lipsa de copii bene*
pnetate a cumpărătorilor. ficiază de usufruct soţia cavalerului;
A r i . 1 3 9 a Legii A g r a r e spune ca* iar în lipsa acesteia, pământul revine
tegonc că exproprierea se face numai Statului.
o singură dată pentru fiecare moşie S a l u t a m cu bucurie aşazisa împro*
sau parte de moşie şi este terminată prictărirc a Cavalerilor „ M i h a i Vifea*
prin hotărârea definitivă dată de or* zul" şi le dorim acestor Eroi Naţio*
ganele de aplicare. P r i n urmare, eu nali viaţă lungă cu sănătate.
a m cumpărat acţiuni la o societate Facem această urare pentruca ei
care a v e a un obiect câştigat definitiv Cavalerii să ajungă marea zi, când
prin lege. România întregită — la a cărei fău*
C u toate acestea, în urma campa* rire au contribuit cu atâta avânt şi
niei de presă ce s'a pornit pe această eroism — va fi dobândit atât indepen*
chestiune s'au făcut revizuiri, înleme* denfa materială (economică), căi şi pe
iate pe anchete la faţa locului, şi C o * cea morală!
mitctul A g r a r a menţinut în fond C u alte cuvinte „ R o m â n i a să fie a
prima sa hotărâre. Românilor" din toate punctele de ve»
S ' a început campania în contra so* dere.
cietate „ R e g a t u l M a r e " pe motiv că „InfrafireJ Românească"
ar fi ovreiască, mai înainte de a se
începe campania în contra societăţilor — • H I B I H l III II UIMI
cu adevărat străine. In realitate soc.
„Regatul M a r e " este singura socie*
tafe românească din toată regiunea Corespondentă din
Munţilor A p u s e n i . N u numai că ac*
ţionari (90 la sută) sunt români de Chişinău
naştere, creştini ortodocşi, dar şi capi* 3
talul vărsat este în aceiaş proporţie tot A s t ă z i 3 Ianuarie 1 9 2 8 , s'au înmor*
national şi românesc. mâniat la cimitirul jidănesc din loca*
In virtutea dreptului de apărare şi în litafe, rămăşiţele dela tora aflată în
credinţa că rândurile de mai s u s vor tren cu ocazia Congresului studenţesc.
risipi îndoielile, vă rog die Director,
La ora 8 jidănimea dela 9 ani în
să daţi publicifăţei această scrisoare
în revista în care a apărut articolul sus a fost obligată să meargă la sina*
D v . din 15 Dec. 1 9 2 7 . gogi spre a se... închina, la ora 10 a
30 Dec. 1927. U. N, LEON plecat la Cimitir un număr de circa
8 0 . 0 0 0 jidani cu rămăşiţele, în frunte
cu Tirclson.
De şi Ministerul de Interne n'a-
aprobat închiderea prăvăliilor în semn
„vitejii" ei, penfrucă voeşte să crească de doliu după- cum ceruse, totuş au
noui generaţii de „viteji".
închise dela ora 10'30 până la 1 3 ,
Oare noi Românii, să nu mai a*
vem lipsa de actualii şi de viitorii autorităţile locale au luat măsuri să fie
e r o i ? Iar dacă avem, şi vom avea deschise... dar zadarnic.
lipsă de eroi, îi cultivăm şi îi ocrotim Fiecare jidan — cu această ocazie
cum se c u v i n e ? — este obligat a plăti o taxă şi anume :
A m dori să auzim răspunsul din
minorii 9 lei, iar majorii 1 8 lei, din
gura unui C a v a l e r al Ordinului „ M i *
hai Viteazul" ; dar dintre cei mai mici care jumătate se repartizează pentru
în grad. clădirea unei S c o a l e Teologice Izraelită
Monitorul Oficial N o . 2 7 7 din 15 şi jumătate pentru propagarea talmu*
D e c . 1 9 2 7 aduce Regulamentul de dului prin tipăriri, conferinţi efc.
împroprietărire ai „Cavalerilor ordinu«.
R ă m ă ş i ţ e l e au fost înmormântate la
lui M i h a i Viteazul".
In A r d e a l , B a n a t şi părţile ungu* cimitirul evreesc înfr'un mormânt cu
rene îndrcplăţiiii primesc 2 5 jugăre, rămăşiţele forei din anul 1 9 0 5 când a
cât timp în restul ţârei 2 5 hectare. fost progrom la C h i ş i n ă u .
© BCU CLUJ
 12
Toată jidovimca s'a solidarizat pentru
închiderea tuturor localurilor, băncilor
şi ori şi ce întreprindere jidănească.
P a r c ă era pustiu C h i ş i n ă u l .
D a c ă ar fi şi românii noştri aşa de
solidari.
N u li s'a întâmplat nimic jidanilor
I N F O R M A
A t r a g e m aten(ia cititorilor noştri a*
supra numărului de Crăciun al Cu*
vântului studenţesc, scris cu mult a*
vânt şi convingere naţionalisf*creşfină.
R e m a r c a b i l e articole semnate dc d.
Lorin P o p e s c u , Cronţ şi al|i luptători
entuziaşi. Dorim din lot sufletul ca
preţiosul ziar să fie astfel administrat,
încât să nu piară. A c e a s t a este sin*
gura noastră grijă. D e redacţie nu ne
o c u p ă m ; pentrucă, dupăcum probă se
face la fiecare număr, de talente ale
condeiului nu este lipsită studenţimea
română. S ă 'ne trăiască întru mutyi ani,
să crească şi să înflorească, dând R o *
mâniei conducătorii dc mâine, de care
(ara are urgentă nevoie spre a fi sal*
vată de Iudaismul cotropitor.
„înfrăţirea Românească".
A ş t e p t ă m dela organizaţia L . A .
N . C . din judeţul A r a d să ne co*
munice prin preţioasa foaie „Voinţa
Poporului" ce anume s'a hotărât în
şedinţa ţinută în oraşul A r a d la 18
Dec. 1 9 2 7 , şi din cari comune au
participat delegaţi. C e i a ce s'a scris
în numărul ultim al Voinţii Poporului
este prea puţin şi v a g . Organul na*
ţionalist creştin din localitate are da*
toria, ca în primul rând să oglindească
şi să activeze pulsul mişcării din ju*
deţul respectiv.
„ Voinţa Poporului" gazeta săptă*
mânală a organizaţiunei noastre din
A r a d , la 1 Ianuarie 1 9 2 8 a intrat în
al şaselea an dc existenţă.
C u acest prilej ne îndeplinim o plă*
cută daforinţă, urând sorei noastre din
A r a d — viaţă lungă şi spor la muncă.
Dorim ca fiecare român din R e g i u *
nea de vest a Ţărci să fie abonat Ia
„Voinţa Poporului" şi mai dorim ca
această Sentinelă a românismului din
Vest să ne aducă săptămânal ştiri de*
spre solidaritatea Românilor din acele
părţi şi despre plecarea nepoftiţilor oas*
peţi parasifari — J i d a n i i !
Nr. 6 7 din 25 Decembre al ziaru*
lui „ S e n t i n e l a " din Focşani — în ar*
iicolul „In case de conspiraţie nu de
închinăciuni" găsim un aspru şi me*
irita rechizitoriu la adresa d*lui N a e
Ioncscu profesor universitar, care în
căci polifia şi armata i-a păzit... din
ordin înalt... căci Tirelson a cerut dlui
Ministru Inculci garanţia că nu se va
întâmpla nimic cu ei. Inculef a fost
în localitate.
A t â t dc-o camdată.
S . F.
Ţ I U N I
ziarul „ C u v â n t u l " a aflat de bine, să
ia apărarea Sinagogilor jidoveşti, care
sunt „case de conspiraţie nu de în*
chinăciune".
Iată câteva idei din articolul D*nci
Tita G . P a v e l e s c u :
„Oare nu au destul fildermani ca
să arunce noroiu în obrazul Ţărei şi
să poruncească dela T r i b u n a C a m e r e i ,
guvernanţilor, ca să pedepsească, fără
a n c h e t ă : studenţi, autorităţi şi oştire
pentrucă nu i*au a p ă r a t ?
„ P e noi, ne supără, ne revoltă şi
desnădăjdueşte, pe noi popor şi stu*
denţi, eşirea d. N a e Ionescu.
Pentru ce nu chiamă apropiata is*
torie în ajutor, când părinţii noştri, deşi
vasali, dar a v e a u curajul să nu îngă*
due în tratate să se ridice giamii pe
sfântul nostru p ă m â n t ?
„Pentru ce nu ia pilda lui Isus, să
prefacă pana în biciu şi să alunge ca*
malarii d i n : C a m e r ă , din S e n a t , din
munţi, din vii, din moşii, din barouri,
din magistratură şi din comerciul dc
pe unde ne*au m u r d ă r i t ?
„Toate crimele şi ticăloşiile jidoveşti
nu le vede d. N a e Ionescu şi nu vede
că la prăşit, la secere, la tăiat de lemne
şi slugi în casele jidovilor, nu se află
picior de jidov şi că năvălesc numai
la şcoli spre s t ă p â n i r e ? " şi aşa mai
departe, pentru ca să închee cu .ur*
măioarea întrebare :
„Dta d-lc N a e Ionescu, care eşti
profesor universitar şi cunoşti limba
ebraică, nu şti că jidanii la orice ru*
găciune a lor, încep cu „Tob Sebe ' având nici*o legătură cu nici un fel
Goi Harog" adecă pe cel mai bun
creştin să*l ucizi ?
M a i domol cu E v a n g h e l i a , sunt ca*
scle lor de conspiraţie ( S i n a g o g i l e N R . )
In ele au lovit studenţii, nu în c a s e
de închinăciune".
A m reprodus cele de mai s u s , ca
un Memento pentru foţi acei R o m â n i
,,Politiciani, profesoti şi slujbaşi de
toate categoriile,' — care se grăbesc
să ia apărarea neamului lui Iuda, con­
tra neamului R o m â n e s c .
N u uitaţi domnilor R o m â n i , urna*
nifarişfi, dc dictonul strămoşilor noştri
„ V o x populi, vox dei". V o c e a popo*
rului e vocea lui D u m n e z e u ! şi nici
să nu daţi ocazie poporului romanesc
— atât dc obidit şi de nedreptăţit —
să*şi spună verdictul I
*
Nicăiri în lume muncitorimea nu
îndură mai mari mizerii — ca în
R u s i a — raiul bolşevic. — A c e a s t ă
ştire este comunicată dc Troţki fostul
colaborator al lui Ulianov*Lcnin, fáu*
ritorul R u s i e i Sovietice, şi distrugăfo*
rul Bisericei creştine din Imperiul
moscovit.
C e zic la această veste neastâmpă*
raţii noştrii comunişti şi socialişti?
L e mai arde călcâele după raiul bol*
şevic? D a c ă nici a c u m nu s'au le*
cuif, de acest dor, le recomandăm să
plece fără întârziere la M o s c o v a unde
îi aşteaptă tovarăşul P a n a i t Istrati!
*
„Legiunea Iulia" a studenţilor ro*
mâni din Cluj a primit provocarea
studenţilor unguri dela Budapesta
prin o telegramă adresată la 21 De*
cembric 1 9 2 7 U n i u n e i studenţilor un*
guri dela B u d a p e s t a , prvocare făcută
prin presa studenţimei române. C o n *
sfatăm, că telegrama Legiunei noastre
a r ă m a s fără răspuns şi că studenţi*
mea maghiară concentrată în socie*
fatea „Turul" (pasăre de pradă) a ne*
glijaf să se conformeze regulelor c a ­
valereşti, a neglijat de a*şi numi re*
prezentanţi şi martori. Astfel „ L e g i u *
nea Iulia" declară diferendul cu stu*
denţii universitari unguri ca încheiat.
In acelaş timp însă lasă la a p r e c i e ­
rea tuturor gentlemanilor din întreaga
lume — unde studenţii unguri dela
„Turul" şi*au afişat prin presă pro*
vocarea — să aprecieze faptul, că
aceşti domni provoacă, însă refuză a
se bate.
In numele „Legiunei Iulia"
Comandant ss. d r . Isaicu
C l u j , la 1 0 Ianuarie 1 9 2 8 .
*
Rectificare. In articolul dlui dr.
T i t u s M ă l a i u dîn N o . 5. 1 Ian. s'a
strecurat o greşală, provenită desigur
prin faptul că a fost rău informat. Q
îndreptăm, afirmând, că studenţii n'au
sfat la m a s ă cu deputaţii liberaţi, ne*
de oameni aparţinând partidelor po*
litice jidovife.
*
N e bucurăm foarte mult dc 'apa*
riţia ziarului Apărarea, care iese de
două ori pe săptămână sub conducerea
cunoscutului intelectual şi luptător cu
condeiul, dl S e b a s t i a n Bornemisa, din
C l u j . Constatăm cu satisfacţie, că se
cultivă acolo simţul românesc fără frică
şi fără diplamatic, a ş a încât la fiecare
pagină întâlnim desvăluit şi combătut
pe duşmanul organizaţiei noastre de stat
şi al consolidării noastre, pe vrăjmaşul *
denunţat cu adevăratul lui n u m e : pe
Jidan. Ii dorim viaţă lungă, şi eres*
cândă putere dc a scutura pe indife*-
renţii zilei.
© BCU CLUJ