279052

ANUL V. - No. 11 „Vom lovi deopotrivă în străinul parazitar

şi în R o m â n u l necinstit şi înstrăinat!"
1 Aprilie 1929.

ÎNFRĂŢIREA
ROMÂNEASCĂ
Organ al „Ligii Apărării Naţionale Creştine"
Apare la 1 şi 15 a fiecărei luni

CUPRINSUL:

P. S. Episcopul Nicolae Ivan al Clujului: Pasto­

rală de Paşti,

B. Petriceieu-Hâjdău : Studiu asupra Iudaismului

— Talmudul.

General Tarnoschi: Jidanii ne o m o a r ă neamul din'

lipsa de sancţiuni.

I. C. Cătuneanu: Moartea mareşalului Foch.

St. Peneş : Antisemitismul prinde teren şi în Italia.

„ F r ă ţ i a de Cruce". I

Dr. E. B r a t u : Procesul notarului Adalbert Fehér

distrugătorul revistei „înfrăţirea R o m â n e a s c ă " .

S. P i n t e a : Nu mai putem răbda ! . . .

Informaţii. f

Un număr 12 Lei

Abonamentul în interiorul ţării 1 an 300 Lei, 6 luni 150 Lei

„ în străinătate . . 1 an 400 „ 6 „ 200 „

Redactor responsab 1: Dr. LAZAR ISAICU

REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA TIPOGRAFIA „ARDEALUL*

CLUJ, STRADA Fi O B N-rul 7 STR. MEMORANDULUI Nr. 22L

© BCU CLUJ
 ANUL V. - Nr. 11
ÎNFRĂŢIREA ROMÂNEASCĂ
Organ al „Ligii Apărării Naţionale Creştine*
Nr. 2141—1929. Pres.
NICOLAE
Din mila Iui D u m n e z e u Dreptcredinciosul Episcop al Eparhiei Vadului, Feleaculuî şi Clujului.
Preacucernicilor Protopopi, Cucernicilor Preoţi şl tuturor Dreptcredincloşilor Creştini din reînviata Episcopie a Vadulni, Felea­
culuî şi Clujului: har şl pace dela Dumnezeu, Părintele ceresc, iar dela Noi salntare st binecuvântarea Noastră arhipăstorească.
IUBIŢILOR MEI FII SUFLETEŞTI
Ziua cea mare, sărbătoarea cea strălucită şi lumi­
nată, în care toată făptura se bucură şi se veseleşte, a
sosit iarăşi la noi.
„HRISTOS A ÎNVIAT" răsună iarăşi depe buzele
cuvioşilor slujitori ai bisericii, pentru de a-i întimpina
pe credincioşi înaintea sfintelor altare. După zile de
rugăciune şi de înfrânare, de smerenie şi de laudă
către bunul Dumnezeu, ne-am învrednicit să ajungem
cu bine şi anul acesta, măreţul praznic al Învierii
Domnului, şi de câte ori ne întrunim să prăsnuim
această minunată sărbătoare, cugetele şi sufletele noa­
stre sunt pătrunse de fiorii bucuriei şi ai mulţumirii.
Învierea Domnului, iubiţilor mei fii sufleteşti, este
biruinfa Fiului lui Dumnezeu, asupra morţii şi pă­
catului, şi ea mai înseamnă biruinţa binelui asupra
răului, biruinţa luminii asupra întunerecului, a drep­
tului asupra vicleşugurilor omeneşti, a adevărului a-
supra strâmbătăţii, a milei şi iertării asupra neîn-
durării.
Si azi, după 19 veacuri de lupte şi sbuciumări,
răsună în sufletele şi în inimile credincioşilor adevă­
raţi, aceeaş bucurie, tresare acelaş fior de înviorare şi
pr'emenire pentru biruinţa Mântuitorului lumii.
Se cade deci, ca prinos de mărire şi laudă să-i
aducem, se cade să prăznuim cu evlavie şi după zisa
Sciptimi „icu c r e d i n ţ ă şi d r a g o s t e s ă n e a p r o p i e m " ,
căci după ocară, chinuri, şi suferinţe dela oameni,
cărora numai bineţe a făcut, zdrobind cătuşile morţii,
a biruit iadul şi a întărit temelia împărăţiei sale aici
pe pământ. „Binevasteşte deci p ă m â n t i i l e b u c u r i a c e a
mare, lăudaţi ceruri m ă r i r e a lui Dumnezeu, a înviat
Hristos din morţi".
Dar praznicul învierii mai este şi un prilej bun de
învăţătură şi poveţe.
In sunetele de clopote şi în cântece de laudă, cre­
ştinii se înthwpină cu „Hristos a înviat'. Câţi însă îşi
dau seamă, că iau numele Domnului în deşert, dacă
nu se gândesc în acelaş timp la şirul cel lung al nedrep-
• taţilor ce le-au făcut, niei la conştiinţa încărcaţi CM
Cluj, 1 Aprilie 1029
„Binevesteşte -pămdntule bucurie ma­
re, lăudaţi ceruri mărirea lui Dumne­
zeu, a înviat Hristos din morţi".
Stih. Învierii, gh 7,
I
păcate ce le-au săvârşit? Câţi pot mărturisi 6u cuge~
tul curat, că au împlinit cum se cade poruncile legii, şi
nu s'au lăsat abătuţi dela calea dreptăţii?
Hristos prin patimile şi moartea Sa pe cruce, a"
risipit întunerecul păgănătăţii, a răscumpărat pe om
de sub jugul păcatului, şi ne-a chemat la o viaţă nouă.
„A treia zi, ca u n Dumnezeu înviind Hristoase în­
tru mărire, ai dăruit lumii viaţă fără de sfârşit şi ma­
re milă", ni se spune în una din frumoasele cântări pe
cari le-am auzit azi. Dar oare toţi cei ce-şi zic creştini,
au părăsit mormântul fărădelegilor, toţi au ocolit căile
întenerecului şi năzuesc spre lumina adevărului?
Luminata sărbătoare a învierii ne îndeamnă pe
toţi, să ne cugetăm bine asupra acestui lucru.
Căci nu poate fi bucurie deplină, de care dorim
să ne facem păriaşi în această sfântă şi mare si, dacă
nu vom stărui să ne cercetăm cugetele şi sufletele, pen­
tru a ne lăpăda din patimile şi pornirile cele rele.
Această mqre sărbătoare ne mai învaţă, că suferinţa
şi chinul, ocara şi pătimirea suferită pe nedrept, tre­
bue să aibă şi un sfârşit. Lanţurile robiei şi ale întu­
nerecului trebue să se frângă odată şi deasupra lor
trebue să strălucească lumina şi dreptatea. Isus a su­
ferit până 'n sfârşit, dar a venit şi ziua, când pămân­
tul s'a cutremurat, cataxpiteasma bisericii s'a rupt în
două, invmile chinuitorilor s'au îngrozit de spaimă.
Pilda lui Isus este mult grăitoare şi pentru noi, —
şi mai ales pentru fiii neamului nostru. Acest neam
batjocorit sute de ani, asuprit, a fost ţinut in lanţurile
robiei întunerecului de duşmani, cu gândul ascuns ca
să ne piarză.
Sărbătoarea învierii din amid acesta, are deci
pentru noi şi o însemnătate deosebită Ea cade de-
aproape cu o altă sărbătoare, — sărbătoarea întregirii
Neamului, de acum zece ani.
Bătrânii, cu plete albe, —• trecuţi prin greutăţile
vremurilor de urgie, — îşi vor mai aduce aminte cu
groază de suferinţele din treciM şi cu inima înfrântă
© BCU CLUJ
tâo
şi cu duhul smerii vor lăuda pe Dumnezeu, care a
făcut şi minunea învierii noastre nationale.
S'a răsturnat piatra depe mormântul nostru, în­
tocmai cum s'a răsturnat piatra ce avea să acopere pe
nedrept trupul Mântuitorului lumii.
Stăpănitorii tării, în grija şi dragostea ce sunt
datori să poarte neamului şi scumpei noastre patrii
întregite, s'au gândit să facă sărbări mari, la cari să
ia parte toată suflarea românească
Să ne rugăm cu toţii sufleteşte în acele clipe de
înălţare şi de sărbătoare.
Isus, când s'a arătat după Înviere învăţăceilor
săi, i-a întâmpinat cu cuvintele „FACE VOUĂ'.
Pare că nici odată n'ar fi fost mai bine simţit
rostul şi înţelesul aaanc, ai acestor aumnezeeşu cuvmie,
decât în zilele de azi.
Pace in suflete, mai multă bunătate în inimi,
mai puţină ramate in minţi, mat multa dragoste către
aproapele şi o grijă mai largă pentru nevoile tării.
In aceste zile de sărbătoare, se cuvine să îmbrăţi-
şem aceste cuvinte mult grăitoare. Pacea să o vedem
sălăşluită în casele şi cătunele noastre, poporul nostru
să nu mai sufere pe urma neînţelegerilor şi certurilor,
căci aceasta este şi. în interesul celor localnici şi în
interesul numelui bun al tării.
Să ine gândim la Mântuitorul nostru, la viaţa Lui
pământească şi la îndemnurile Sale pilduitoare.
Dacă asemenea Lui, şi noi am suferit atâta, dacă
prin jertfa celor opt sute de mii de vieţi romaneşti s'a
putut întregi neamul, acum e rândul celor 14 milioane
închegaţi, ca să întărească temeliile României mari,
prin muncă trainică şi cinstită, şi atunci duşmanii de
ieri şi de mâne, nu ne vor mai putea robi niciodată,
ci „ S E VOR ÎMPRĂŞTIA ouim SE Î M P R Ă Ş T I E FUMUL SI SE VOR
TOPI CUIM SE TOPEŞTE CEARA LA FATA FOCULUI".
„PACE VOUĂ" ne spune mai puternic şi mai ho-
tării ca ori când Mântuitorul lumii, şi noi datori sun­
tem în numele lui Isus şi al legii Lui să ascultăm de
acest sfat dummezeesc şi blagoslovit.
De aceea fiii, iubiţilor mei fii sufleteşti, creştini
aşa cum ne-a învăţat Mântuitorul, împlinându-Vă da-
torintele de adevăraţi credincioşi prin fapte creştineşti,
prin purtarea bună, prin gânduri curate, lăpădând
obiceiurile rele şi scoţând din îndeletnicirile vieţii pa­
tima beţiei, patima urei, a duşmăniei, a răzbunării —
ca să ajungeţi la izbândă şi propăşire spre întărirea
noastră, a Ţării şi a Bisericii strămoşeşti. Si fiind
vorba de Biserica noastră, de moştenirea ce am luat
dela Marele şi neuitatul nostru Ctitor Stefan cel Mare
şi Sfânt al Moldovei, se cuvine, ca să Vă spun câteva
cuvinte din prilejul învierii, în preajma praznicului,
care îl vom sărbători în anul acesta, la 10 ani dela re­
învierea Eparhiei Vadului, Feleacului şi Clujului.
Numai bunul D-zeu, care ştie şi vede toate, ou-
noaşie greutăţile prin cari am trecut.
Dar mulţumesc lui Dumnezeu că am trecut peste
cele mai grele din ele, •— ŞI azi Eparhia noastră stă
cu fruntea senină, alăturea de celelalte surori mai
vechi şi mai înzestrate.
Credincioşi fără biserici şi biserici fără preoţi,
nmi avem în puţine locuri.
Cu ajutorul credincioşilor noştri, cu ajutorul stă­
pânirilor din trecut şi de azi, suntem pe calea cea mai
bună de a ne întări şi întemeia în cetate nebiruită.
. Numai ai&i la cmtru avem în loc de un singur
preot, care l-am aflat acum zece ani, 24 clerici aleşi,
probaţi, o şcoală de înalte învăţături teologice — şi
dacă vrea Dumnezeu, şi o Catedrală care nu va avea
păreche în întreaga ţară, de unde va răsuna glasul pro­
povăduind cuvântul lui Dumnezeu, puternic şi fără
prihană şi va vesti neîncetat mărirea Domnului.
Binemeritată a fost deci moştenirea lăsată nouă
de marele Voievod, căci bnecuvăntate se văd roadele
pe urma faptelor cr-eştineşti ah urmaşilor. ,
Aceste roade ale muncii de 10 ani, le vom prăznui
şi noi în anul acesta, mulţumind lui Dumnezeu pen­
tru toate câte a făcui nouă.
Vom îngriji la timpul său, ca să se deie acestui
fapt însemnătatea cuvenită, şi Consiliul şi Adunarea
noastră Eparhială, vor face, ca acemtă comemoram să
se săvârşească cu toată vrednicia, apreciindu-se mun­
ca de viată rodnică bisericească, după, cuviinţă. Tot ce
doresc e, ca toţi fiii Eparhiei să fie pătrunşi deaceeaş
dragoste şi însufleţire pentru cauza aceasta sfântă şi
pentru scumpa noastră lege strămoşească.
„ V E N I Ţ I SĂ B E M BĂUTURĂ NOUĂ, nu din PIALTRĂ STEAR­
P Ă , IED D I N IZVORUL NESTRICĂCDUNII, din HRISTOS CETI ce S'A
ÎNĂLŢAT DIN MORMÂNT, ÎNTRU CARELE ne Î N T Ă R I M " . (Can.
Sf. Paşti).
Aşa răsună azi duiosul glas al Bisericii şi în ace-
laş înţeles se îndreaptă şi îndemnul Arhiereului Vo­
stru către voi: să plecaţi mai întăriţi din fata altaru­
lui la vetrele voastre. însufleţirea pentru sfânta noa­
stră credinţă, dolinele şi obiceiurile moştenite din tată
în fiu, dragostea pentru legea în care v'aţi născut şi
botezat, să Vă călăuzească neîncetat în calea vieţii. Nu
uitaţi nici odată de Dumnezeu.
Precum cu bucurie aţi păşit şi intrat în această
zi mare în casa Domnului, aşa paşii voştri să se în-
drepteze în fiecare Duminecă şi sărbătoare, şi mai ales
către acest Sfânt locaş să Vă îndreptaţi paşii în dosuri
de zbucium şi chin sufletesc.
Ajutorul dela Domnul aici îl veti afla şi dobândi,
ori de câte ori îl veţi cere.
Gândurile rele şi poftele păcătoase aici vă vor pă­
răsi, lăsând drum deschis pentru cinste şi smerenie
în sufletele plecate şi cuvioase.
Aceste sunt, iubiţii mei, învăţătura şi povaţa noa­
stră de Sf. zi a învierii Domolului.
Hristos a înviat! pentru cel bogat, oa şi pentru
cel sărac, pentru cel învăţat, ca şi pentru cel ne-
învăţat.
„ S Ă NE A P R O P I E M DECI CU TOŢII, CEI PURTĂTORI DE LU­
M I N Ă , IDE HRISTOS. DE OEL CE A ESIT CA XM M I R E D I N M O R ­
MÂNT ŞI SĂ SĂRBĂM Î M P R E U N Ă OU CETELE CELE IUBITOARE
DE SĂNBARE, PASTILE LUI D U M N E Z E U , CELE ADUCĂTOARE DE
MÂNTUIRE".
Iar prăznuind biruinţa asupra morţii, sfârmarea
iadului şi începutul altei vieţi, vecinice, să lăudăm şi
să binecuvântăm ziua învierii, umd pe altul îmbrăţi­
şând, să zicem fraţilor şi celor ce ne urăsc pe noi, să
iertăm toate pentru înviere, şi să strigăm:
„HRISTOS A ÎNVIAT DIN MORŢI, OU MOARTE P E MOARTE
CĂLCÂND, Ş I CELOR DIN MORMINTE, VIAŢĂ DĂRUINDU-LE..."'
(Stih. Paştilor).
Dorindu-Vă dela Dumnezeu, părintele luminilor,
tot binele, — rămân cu binecuvântare Arhierească
al Vostru de tot binele voitor:
NICOLAE, Episcop.
Dat în reşedinţa noastră din Cluj, in ziua învierii
Domnului, a anului 1029,
© BCU CLUJ
 127

Seninătate şi independenţă ştiinţifică n'aţi putea răspunde la întrebarea:

cine au fost Hillel, Schemmai,
i n vremea: c â n d intelectualii n o ş t r i : istorici, sociologi, f i n a n c i a r i , Kimchi, Beclvai, Ionachan Saccai?
economişti, j u r i ş t i îşi p e r m i t a TOTÎH şi scrie d e s p r e omni ne scibili deşi aceştia sunt pentru Ovrei ceea
et quibusâam aliis, d a r nu văd, n u a u d , n u simt, n u p r i c e p n i m i c ce este Confucius pentru Chinezi;
despre r e a l i t a t e a i n c o n t e s t a b i l ă a c h e s t i u n i i jidoveşti î n i s t o r i a v e a c u ­ deşi Ovreii locuesc nu peste nouă
lui al X X în C e n t r u l şi O r i e n t u l E u r o p e i ; î n a c e a s t ă v r e m e c â n d mări şi nouă ţări, ca Chinezii, ci
c o n s i d e r a ţ i i de m ă r u n t c a l c u l p e r s o n a l a u i m p u s intelectualilor n o ş t r i chiar în mijlocul nostru; deşi Chi­
d i p l o m a ţ i a tăcerii a s u p r a c h e s t i u n i i jidoveşti, c a r e a î n g r i j o r a t pe toţi na poate fi suferindă sau fericită,
o a m e n i i m a r i ai R o m â n i e i m i c i : o a m e n i politici, s c r i i t o r i , poeţi, a r ­ fără ca suferinţele sau fericirile
tişti, filosofi, i s t o r i c i ; ' a s t ă z i c â n d ş t i i n ţ a e c o n o m i c ă şi sociologia m a i sale să înrăurese cât de puţin asu­
ales p r i n r e p r e z e n t a n ţ i i ei în R o m â n i a î n t r e g i t ă , i g n o r e a z ă cea m a i pra suferinţelor sau fericirilor noa­
g r a v ă c h e s t i u n e ce s'a a b ă t u t a s u p r a ţ ă r i i n o a s t r e ou o a c u i t a t e c r e s ­ stre, pe CÂND OVREII SUNT UN
c â n d ă — p r i n s i t u a ţ i a c r e a t ă î n u r m a t r a t a t e l o r d e p a c e îşi a s i t u a ­ VIERME INTESTINAL, CE NE
ţiei de fapt postbelice, c â n d toti a u a u z i t c o m p l o t u l tăcerii a s u p r a ROADE PE NOI DREPT LA INI­
chestiunii jidoveşti; socotim c ă a d u c e m o î n v i o r a r e ' sufletelor ofilite MĂ !
în îndoială, şi n u n u m a i u n î n d e m n la î n d r e p t a r e , d a r o i m p u t a r e Aşadar, lăsăm la o parte pe Con-
m e r i t a t ă celor vinovaţi, c â n d p u b l i c ă m m a i jos o c o n f e r i n ţ ă a l u i fmiins, şi vom aborda: TALMU­
R o g d a n - P e t r i c e i e u - H a i ş d e u d e s p r e T a l m u d , ţ i n u t ă 3a 1866. Genialul DUL...
scriitor, cel m a i s t r ă l u c i t r e p r e z e n t a n t al intelectualităţii r o m â n e ş t i I . I s t o r i a Ovreilor se î m p a r t e în
de peste P r u t . n u s'a sfiit s ă se ocupe de o chestiune, a s t ă z i c u frică d o u ă epoce: d ' î n t â i u Ovreii având
ocolită, şi să o trateze sine ira et studio, cu o s e n i n ă t a t e si; o i n d e p e n ­ o t a r ă p r o p r i e a lor, şi a p o i Ovreii
denţă, ce coboară, la nivelul de p i g m e i pe aceia c a r i aistăzi. p r e t i n d CRESCÂND DIN SUDOAREA
că s t a u în slujba ştiinţei f ă r ă rezerve şi f ă r ă reticenţe. STRĂINĂ, PRECUM CRESTE
Citiţi D - l o r . iritelecituali, d i n România) m a r e , revizulti-vă MUŞCHIUL P E ALTE PLANTE
conştiinţa', şi m a i ailes c ă u t a ţ i n. vă r i d i c a l a î n ă l ţ i m e a n u n u m a i i n t e ­ MAI NORILE.
lectuala, d a r si de c a r a c t e r al a c e l u i a c a r e a făcut m â n d r i a ştiinţei I I . I n p r i m i i ' secoli a i c r e ş t i n i s ­
r o m â n e ş t i în R o m â n i a Mică. m u l u i , îi vedem a l u n g a ţ i d i n P a l e s ­
I, C. Cătuneanu. tina d e a r m e l e R o m e i ; şi d e atun­
n, PFTUICEICU-HAJDEU ci î n c o a c e , d i n t r ' u n p o p o r taxe,
c o m p a c t , liber, d e g e n e r â n d , tot mai
Studiu asupra Iudaismului — Talmudul m u l t şi m a i m u l t , I N V A G A B O N Z I
Beni h'zzaher bedibhre soplierim SLABI, ÎMPRĂŞTIAŢI, TÂR­
iaser mîddfbhre thhrah. TORI.
(„Siule! bagă în seamă mai mult I I I . Vechile i n s t i t u t i u n i biblice,
vorbele rdbbinilor, de cât Scriptura"). făcute î n alte t i m p u r i ş i ^ p e n t r u
alte fiinţe, inu se m a i potriveam cu
Eram să vă vorbesc despre una In fine, eram să studiez religiu- t r e b u i n ţ e l e şi d o r i n ţ e l e cele nouî
din cele mai frumoase religiuni u- nea chineză; dar când comunicai ale I u d a n u l u i .
mane, al, cărei fondator fusese nu această intenţiune la vr'o câţiva a- Moise fusese legislatorul unui
o ficţiune, nu un soldat, nu un po­ mici aşteptându-mă a surprinde în Stat.
pă, nu un Dumnezeu, ci um filosof ei curiozitatea noutăţii, văzui fi­ P e n t r u g r u p e de r ă t ă c i ţ i d r u a n a ş i
practic, mult mai antic şi mult mai gurile lor impasibile, şi cvu^ii nu­ se c e a r ă a c u m u n a l t legislator,
profund, decât Socrat al Grecilor. mai o rece exclamaţiune: „Aşa si n u u n u l , c i a t â ţ i a legislatori, cât
Eram să desfăşur înainie-vă o dară, ne vei vorbi despre Confu­ de m u l t e e r a u acele g r u p e .
teologie, născută în fundul barba­ cius !" Schimbarea religiunii e r a o fa­
rei, Aßii, în întunericul timpilor ce­ Confucius! acest nume e cuno­ tală necesitate a Iudaismului.
lor mai barbari, dar care, în mare scut tuturora : faimosul zid de pia­ I V . I n s ă o c r e d i n ţ ă a n t i c ă n u se
parte, merita de a se naşte numai tră al Chinei nu fu în stare să as- u i t ă d e o d a t ă îşi n u d e o d a t ă s e î n r ă ­
doar în patria lui Franklin si a lui cunză dela noi pe colosalul refor­ dăcinează o reformă.
Washington. mator, din gura căruia ieşiră ace­ Secoilara lege a l u i Moise" deve­
Eram să. reproduc aci sublimele ste cuvinte: „Yirhdea şi capaci­ n i s e p e n t r u Ovrei o d e p r i n d e r e , i a r
principii dintr'o carte sacră, care tatea imu> principe îl aseamănă cu deprinderea este singii/ra certitudi­
singură şi cea dintâim cuteză_a zi­ steaua polară, care rămâne immo­ ne a gloatelor.
ce : „Ceea ce vede şi aude Gerul, nu bilé la locul său, ne când toate ce­ P e n t r u a s u r p a Mosaismul, tre­
este decât aceea ce vde şi awăe po­ lelalte stele, rotind. în jnru-i, o iau buiau nişte oameni, cari să vorbea­
porul ; ceea m poporul răsplăteşte dreot călăuză"*) scă d i n t r ' u n t â ™ c h i a r î n n u m e l e
sau pedepseşte este aceea ce Cerul Dar d-voastră. cari ştiţi atât de şi n u m a i î n n u m e l e l u i Moise.
roeşle a pedepsi şi a răsplăti: câş­ bine. dacă nu onera. cel puţin nu­ V. F i e c a r e c o m u n i t a t e O v r e i a s c ă
tigaţi amorul poporului şi veţi câş­ mele lui Confucius. ventru cari es­ avea câte unul sau m a i mulţi r a b ­
tiga puterea, perdeţi amorul pono­ te o nimica toată distanţa dela Bu­ bim", a d e c ă d a s c ă l i , î n s ă r c i n a ţ i cu
rului şi veţi per de puterea !" *) cureşti la Peking: cari asculta.fi cu' .explicaţiuTiea şi a p l i c a r e a legilor
un aer de cunoscători vorbindu-se divine şi u m a n e , c u p r i n s e în B i ­
J
) Kao-yao-mo : § 7 . — Ta hio, cap. de religiunea chineză: d-voastră blie.
X. § 5. — Vezi P A U T H I E R ; Les limes P r e c u m Moise, fusese o d a t ă m i j ­
sacres de VOrient (Paris, 1841 în 8) *) Ibid. p. XII. din Lun-yu. cap. TI locitor î n t r e D u m n e z e u ş i ; p o p o r u l
introd. p. X—XI, 1. l u i I z r a e l , d e a s e m e n e a r a b b i n i i a-
© BCU CLUJ
Í28
j unseră acum a fi mijlocitori intre
Moise şi Ovreii cei desţeraţi.
Precum Moise avusese odată pri­
vilegiul de a atribui lui Dumnezeu
propriile sale gânduri si pasiuni,
de asemenea rabbinii eăpătară a-
cum prerogativa de a atribui lui
Moiso tot ce venia lor la socoteală.
Precum Judanii cei antici nu
puteau cunoaşte pe Dumnezeu, de­
cât numai prin Moise. de asemenea
judanii ăşti posteriori nu mai pu­
teau cunoaşte pe Moise, decât nu­
mai prin rabbini.
I n fine, rabbinii fură instrumen­
tul oare operă, pe nesimţite, trece­
rea iudaismului dela religiunea-i
primitivă biblică, la o altă religiu-
ne, mai corespunzătoare cu noua
pozitiune naţională şi socială a 0 -
vreilor.
VI. Precum Biblia fu legea lui
Moise, tot aşa legea rabbinilor este
o voluminoasă oolecţiutne, numită
Talmud.
Moise comentă voinţele lui Dum­
nezeu.
Rabbinii comentează voinţele lui
Moise.
Tată un exemplu:
Moise zise în Biblie : „Dumne­
zeu vă -porunceşte a vă veseli la
sărbătorile voastre".
Talmudul explică acest prescript
în următorul mod :
„Rabbinul Tehuăa zice: nu e mai
mare veselie ca vinul si. prin ur­
mare. Moise vă porunceşte să beţi"-
„Rabbinul Seira zice: Carnea e
cea mai mare veselie si- prin ur­
mare, Moise vă porunceşte să mân-
caii".
„Rabbinul Asse zi'Ce: Nu e mai
mare veselie ca amorul, şi. prin ur­
mare. Moise vă porunceşte să vă
drăaostiţi..." *)
Iehuda cerând vin, Seira cerând
carne. Asse cerând amor, Talmu­
dul, exnresiuuea tuturor gusturi­
lor rabinice, recomandă Ovreilor
câteşi trele petrecerile, în numele
cel stereotip al lui Moise !
VII. In acest mod. Talmudul se
distinge cu desăvârşire de^ toate
cărţile sacre depe faţa pământului.
I n Evanghelie vorbeşte numai
Ohristos. " "
I n Al-Goran vorbeşte numai Ma­
homet.
In cartea cea sacră a iudaismu­
lui modern, vorbesc toţi rabbinii,
fără a fi datori, cât de puţin, de
a se uni în opiniumi unul cu altul;
') Ap. înfruntarea Jidovilor (Iaşi,
1S0R, î n 4). p. 27, 28, 29.
căci fiecare cuvânt de al lui Moi­
se — zice Talmudul —• poate fi
1
comentat în şaptezeci de m o d u r i ) .
Să nu uitaţi, că numărul şapte­
zeci se ia în limba ebraică în sens
de un maximum nedefinit*).
Aşadar, asupra textului lui Moi­
se despre veselia cea de serbătoare,
pe lângă cei trei rabbini de mai
sus, unul beţiv, altul mâncăcios, al
treilea moros, lesne mai puteţi a-
dăuga alţi o mie de rabbini de di­
ferite culori, cari -stor zice, unul du­
pă altul:
1. Cea mai mare veselie este de
a danţa şi, p r i n urmare, Moise vă
porunceşte...
2. Cea mai mare veselie este de
a cânta şi, prim urmare, Moise vă
porunceşte...
3. Cea mai mare veselie este de a
dormi şi. prin urmare, Moise vă
porunceşte . ..
4. Cea mai mare veselie este de
a căsca gura şi, prin urmare, Moi­
se vă porunceşte...
Si aşa înainte.
Toţi rabbinál vor avea drepta­
te; si un J u d a n devot se va sili de
a răspunde la toate poruncile, ori
cât de multiple!
VIII. Dar caracterul cel excep­
ţional ni rabbinismului mai trace
după sine ó altă consecvenţă nu
mai puţin comică.
Christos şi MaKomed au dat legi
şi apoi a u murit.
Rabbinii au dat şi ei legi. dar
le-au dat nu ca persoana muritoare
cutare sau cutare, ci ca o clasă, ce
nu moare, d a r care se renoeşte şi
se va renoi necontenit.
Citarăm mai suis ne rabbinul Te-
huda. pe rabbinul Seira. pe rabbi­
nul Asse; am mai putea cita alţi
două mii si zece mii: însă nici li­
nul din ei, dună doctrina funda­
mentală a rabbinismuliui. nu în­
trece în autoritate pe dl. rabbin din
Bucureşti sau pe colegul _săudela
Iaşî.
*) BUXTORF; Tiberias sive com-
ment, masorethicvs triplex. (Basîdeae,
1665, în i) p. 80.
*) P e n t r u î n t ă r i r e a acestui adevăr,
citiţi şi cartea „Evreii?...!' 1
de Iorda-
che Bucovineanu, operă de m a r e v a ­
loare, care în m o d foarte documentat,
descoperă lucruri despre cari n i m e n i
n'a vorbit p â n ă astăzi, şi din care se
vede l ă m u r i t că „Iudanii" r ă m â n în
veci de veci .Judani", şi mimaii „Tu-
dani". * nagoga Iudaica. (Basileae. 1722, în-8)
Ä. TTorineeanu.
Toţi rabbinii sunt legislatori e*
gali în putere.
Precum creştinul ascultă pe Chri­
stas şi mahametanul pe Maho­
met, tot aşa Ovreul e dator a ascul­
ta pe fiecare rabbin.
Rabbinismul exprimă această o-
bligaţhme prin formula cea mai
limpede : ..DACĂ RABBINUL IŢI
VA SPUNE, CÄ DREAPTA E
STÂNGĂ, -SAU CĂ STÂNGA E
DREAPTĂ. NU MAI CĂUTA LA
NATURA CUM ESTE, CI CREDE
TOCMAI CUM TE INVATÄ RAB­
BINUL". *)
Astfel cuvântul Talmud nu are
numai sensul restrâns ce i-1 dăm
noi.
EI nu însemnează numai car­
tea numită MIŞNA sau cartea nu­
mită GHEMARA, cartea nuimită
TALMUDUL CEL MIC sau cartea
numită TALMUDUL. CEL MARE ;
nu !
El nu însemnează numai scrie­
rile rabbinului spaniol MAIMO-
NID sau ale rabbinului francez
J A R C H I ; nu !
El nu însemnează numai ceea ce
au publicat diferiţi rabbini, în di­
ferite timpuri şi în diferite locuri,
pentru povăţuirea Izraeliţilor; nu,
nu ! ci *
In sens întins. Talmudul este to­
talitatea comentariilor rabbinice a-
supra Bibliei, atât scrise rrrecum şi
verbale, atât trecute, precum si
prezente sau viitoare...
Mai pe scurt, Talmudul se poate
1
numi lot ce au lucrat până acum
rabbinii în curs de opt-spre-zece
secoli. şi tot ce vor mai lucra de
acum înainte in secolii cei nesfâr­
şiţi.
IX. Enorma diferinţă dintre Tal­
mud şi celelalte relisriuini umane
fu un efect necesar al enormei di-
ferinţe între conditiunile, în cari se
aflau puşi Ovreii, după emigraţiu-
nea lor din Palestina, în alătu­
rare cu conditiunile existenţii ce­
lorlalte popoare creştine sau ma-
hometane.
Destinul spulberase pe Judani în
toate părţile.
Ii întâlnim în Lusitania, în Bri-
tania, în Egipt, în Pensia, în Ará­
bia, până şi in China.
Ovreii depo malurile Tagului nu
visau desnre coreliaionarii lor de­
pe ţărmul Amurului; Ovreii, ce se
scăldau în Tamisa, nu se gârodiau,
*) RABBI SCHELEMO: Comment ad
Deuter. XVII. II. ap. BUXTOBF: Sy-
p. 73.
© BCU CLUJ

d a c ă alţi f r a ţ i a i l o r s a r fi s c â l -
tlăud tot a t u n c i î n Nil s a u î n u n ­
dele 'Gangului.'..
Templul lui Solomon n u mai
e r a : t i p s i a u n s i n g u r c e n t r u , diu
c a r e s ă plece raaele spre toate
p u n c t u r i l e u n e i s i n g u r e eirouimfe-
rinţe.
I n această stare de lucruri, cum
o a r e sg va fi p u t u t m e n ţ i n e l e g ă ­
m â n t u l ideei juldaice?
Ori tunde e r a u c â ţ i v a Ovrei, e r a
n e a p ă r a t şi u n rabbin.
Deci, fu a d m i s d r e p t d o g m a , ca
o r i c a r e r a b b i n , din o r i c a r e loc, s ă
fie o s a c r ă a u t o r i t a t e p e n t r u j u d a -
ismul întreg.
R a b b i n u i c u t a r e looueste î n B o ­
t o ş a n i s a u î n B â r l a d : ei b i n e ! î n ­
v ă ţ ă t u r i l e sale, o r i o a r i s ă fie acele
învăţături, nu sunt o qpiniune per­
s o n a l ă s a u , cel mult, s ă fie o b l i g a ­
torie nuunai ixm'tru Ovreii din B o ­
t o ş a n i s a u din B â r l a d ; n u ! ele l e a ­
gă, pe toţi J u d a n i i din toate p ă r ­
ţile p ă m â n t u l u i .
Acel r a b b i n este p e n t r u r e l i g i u -
nea s a de o g r e u t a t e m a i m a r e ,
decât ^ b u n ă o a r ă , Sf. Crisostom
( g u r ă de a u r ) s a u s f â n t u l Auigus-
tin. p e n t r u r e l i g i u n e a c r e ş t i n ă !
T a l m u d u l zice l ă m u r i t : „ O r i ş i ­
c a r e r a b b i n se c o n s u l t ă p r i n suflet
d'a d r e p t u l cu insuişi Duaninezeu''. ) l
Cuvintele o r i ş i c ă r u i r a b b i n , s u n t
c h i a r cuvintele d i v i n i t ă ţ i i .
Orişicare, r a b b i n n u este, d e c â t
o trâmbiţă,, p r i n oare s u f l ă C r e a ­
t o r u l U n i v e r s u l u i , p e n t r u c ă Ovreii
să-l a uză ovreeşte.
in l i p s a u n u i s i n g u r c e n t r u şi
a unei s i n g u r e c i r c u m f e r i n ţ e , J u ­
d a n i i a u c r e a t o r e l i g i u n e a t â t de
i n g e n i o a s ă , î n c â t toate p u n c t u r i l e
s u n t c e n t r u r i şi c i r c u m f e r e n ţ e , fie­
c a r e p u n c t p r i m i n d r a z e dela toate
celelalte p u n c t u r i şi t r i m i ţ i n d r a z e
t u t u r o r celorlalte p u n c t u r i
Nici o a l t ă n a ţ i u n e pe s u p r a f a ţ a
globului, n u fu p u s ă î n poziţiuinea
Ovreilor: nici o altă; n a ţ i u n e n u
p u t u concepe idee a u n u i r a b b i n i s m ;
nici o a l t ă n a ţ i u n e n u poate a v e a
un T a l m u d !
X. E g r e u , oa scrierile u n u i s i n ­
g u r a u t o r să fie toate de o p o t r i v ă
bune. dar apoi greutatea devine
imposibilitate, c â n d e v o r b a d e o
miriadă, de a u t o r i l u c r â n d toţi l a
o singură- s c r i e r e ! -
Astfel. T a l m u d u l este u n c h a o s
m o n s t r u o s , carele, d e cele m a i m u l ­
te ori."no'scârbeşte', adesea n e i r i t ă ,
'*)• Schemoth Babbă Păraschah, 28;
ap. MAC.-CAUL: L e s s e n t i e r s • d'Israel
( M e t z . 1844, î n 8)':-p. 171.
d a r câte o d a t ă a r e î n s u ş i r e a d e - a
n e face să. p u f n i m d e r â s , v ă z â n d
p â n ă la ce g r a d d e a b s u r d i t a t e se
pogoară o minte necultă s a u o ini­
mă rătăcită.
Vom da" aci d o u ă - t r e i ' d i n t r ' u n
milion de e x e m p l e :
Noi, R o m â n i i , ne m â n d r i m , c ă
s t r ă b u n a R o m a mumiera' î n t r e fiii
săi pe u n M a r c u - A u r e l i u - A n t o n i u ,
împărat-filozof, m o d e l u l u n u i m a ­
r e s u v e r a n î n rezbel şi î n pace., ei
bine! T a l m u d u l n e î n c r e d i n ţ e a z ă ,
c u m că acest i l u s t r u p r i n c i p e fu
Izraelit!
Ş t i i n ţ a crede, că g e n i u l omenesc
cel MAI' sublim tot î n c ă n u e î n
s t a r e de a i m i t a pe D u m n e z e u c r e ­
â n d fiinţe do nimica... ei bine!
Takncdiul n e a s i g u r ă , că u n r a b b i n
p o a t e să creeze din n i m i c a u n v i ­
ţel şi c h i a r pe u n om; cu a c e a n u ­
m a i m ă r g i n i r e , că a c e s t om de f a ­
b r i c ă n o u ă va fi lipsit de o r g a n u l
vocii şi că o a s e m e n e a c r e a ţ i u n e ,
p e n t r u a r e u ş i , trebiue e x e c u t a t ă
î n t r ' o zi de S â m b ă t ă !
N u ştiu, d a c ă d - v o a s t r ă a ţ i p u t u t
observa, -că h a i n e l e r a b b i n i l o r s u n t
m a i totdeauna pătate: d a r ştiu, că
a u o b s e r v a t - o înşişi Ovreii; veţi
orede. de s i g u r , c u m că a c e a s t ă n e ­
c u r ă ţ e n i e este r e z u l t a t u l n e g l i g e n -
ţei personale... ei b i n e ! T A L M U ­
DUL VĂ L Ă M U R E Ş T E , CĂ H A I ­
N E L E I U B I M NI LOH S U N T P Ă ­
TATE, P E N T R U C Ă LE PĂTEAZĂ
'DRAGUL, D I N U R Ă C Ă T R E R E ­
LIGIUNEA JUDAICÄ !
Vă s c u t i m de m a i m u l t e !
X I . A ş a d a r , T a l m u d u l se p a r e
a fi ţqsut din contratdicţiiuini a -
mesteeate cu g a l i m a t i i ; î n s ă acele
c o n t r a d i c ţ i u m i şi acele galimatii
s u n t contradicţii u n i şi g a l i m a t i i n u ­
m a i p e n t r u noi. J u d a n u l crede t u -
t'uiror r a b b i n i l o r : deci, p e n t r u el,
T a l m d u l n u se contrazice n i c i ­
odată .
P e n t r u J u d a n , T a l m u d u l este a r ­
m o n i e şi a d e v ă r , î n t o c m a i ca Á l -
Gora iuti p e n t r u m a b o m e t a n i s a u ca
E v a n g e l i u l p e n t r u creştini.
Religiunile se b a z e a z ă p e c r e d i n ­
ţ ă : astfel, r e l i g i u n e a cea m a i r e a
este p e n t r u ai săi tot a t â t d e c e r ­
tă, p r e c u m poate fi. c e r t ă p e n t r u
alţii r e l i g i u n e a cea m a i b u n ă .
C r e d i n ţ a nu. distinge : r a ţ i o n a ­
m e n t u l cel m a i l u m i n o s este p e n ­
t r u ea. c a c u r c u b e u l p e n t r u u n o r b
din naştere.
D u g a M . S t e w a r t , untul d i n cei
mai profunzi cunoscători ai legi­
l o r n a t u r i i u m a n e , citează, î n t r u c â t
îmi aduc aminte, exemplul unui
Copil lipsit de vedere, carele s'rjsţi-
1L>9
nea,^ c ă r o ş u l t r e b u e s ă a i b ă o a-
s e m ă n a r e cu s o n u l u n e i t r o m p e t e .
Acel n e n o r o c i t vedea culorile
p r i n urechi!....
X I I . F i l a n t r o p i i se î n c e a r c ă ne^-
contenit a deschide 'ochii' Ovreilor
asupra deşănţării Talmudului.
M u n c ă p e r d u t ă , v o r b ă şi c e r n e a ^
la cheltuită î n m o d u l ' c e l m a i n e ­
productiv. "' "
Celebrul Mendelssohn,' Platómul
j u d a i c al G e r m a n i e i , s c r i a , î n 9^
colul trecut, c ă t r e c e l e b r u l L a v a t e r ,
i n i m a cea m a i p u r ă , cea m a i ' n o ­
bilă, cea m a i m o r a l ă :
„ A m citit s u t e de c ă r ţ i ' c o n t r a i u ­
d a i s m u l u i ; şi, c u toate astea, p r o ­
test î n a i n t e a lui D u m n e z e u , că voiu
rămânea totd'auna nestrămutat în
c r e d i n ţ a m e a ; c ă c i p e n t r u c ă s'o pot
schimba, trebue mai întukr să-mi
schimb însăşi n a t u r a mea!"' ) 1
Cine nu poate convinge p e u n
1
Mendelssohn, p u t e â - v a o a r e c o n -
vinge pe u n Shylock?
X I I I . P e n t r u a fi şiret, n u se ce­
re m u l t ă inteligenţă.
Copiii cei m i c i m a i totd'auna î n -
şala pe p ă r i n ţ i i lor, astfel î n c â t u n '
M e t t e r n i c h p o a t e fi p r i n s î n c u r s a
u n u i ş t r e n g a r de zece a n i .
Femeile cele m a i o r d i n a r e î n ş e a ­
lă m a i t o t d ' a u n a pe b ă r b a ţ i i cei
m a i fini. .
Sclavii, — î n comediile lui P l a u t
şi ale lui T e r e n ţ i u , —• î n ş e a l ă m a i
t o t d ' a u n a p e s t ă p â n i i lor. >
Selbaticii d i n A u s t r a l i a şi d i n A 1
merica, înşelau m a i totd'auna pé
u n P i z a r r o s a u pe u n Cook...
Tot a ş a r a b b i n i s m u l , deşi cea
m a i b r u t ă şi cea m a i n e s i s t e n i a t i -
că d i n r e l i g i u n i , totuşi p o s e d ă o a r ­
m ă teribilă, ce a p ă r ă c o n t r a lovi­
t u r i l o r celor m a L c r â n e e n e .
X I V . Juidaisimuil se î m p a r t e îâ
r a b b i m şi n e - r a b b i n i .
U n i i legiuese, a l ţ i i a s c u l t ă .
U n i i şi alţii, t r ă i n d î n c u r s u l s e -
eolilor tot î n mijlocul,, s a u , m a i
b i n e tot p e spatele popoarelor
străine, creştine si mahometane,
r ă m â n î m p e t r i ţ i î n c r e d i n ţ e l e cele
îmbrăţişate în u r m a eăderei Ieru-
salemei.
R a b b i n i i n u c a u t ă a face secte,
p r e c u m făcuse p o p a L u t h e r şi a t â ­
ţia alţii î n creştinism, s a u p r e c u m
făcuse ohaliful Aii şi a t â ţ i a alţii
în mahometism.
"' *) Phedon ou entretieris sür Virri-
mortalité de Vame, trad. p a r JUNKER
'(Paris. 1773, în-8) ; avertissement, p.
Vt—VIII. ' '" '
© BCU CLUJ
 13Ü
N e - r a b b i n i i p ă s t r e a z ă instituţiu-
nile rabbinilor astfel, încât astăzi,
în Gonstantánopole, s u b ochii m a ­
iestăţii sade sultanului, m a i mulţi
Oşmaniâa devin, creştini, decât 0 -
vreii să se Iacă mahometariil
De u n d e ciare a c e a s t ă m i r a c u l o a ­
sa t ă r i e d e g r a n i t a T a l m u d u l u i ?
X V . Ghristos şi jyiahomet r e c o ­
m a n d a u u c e n i c i l o r de a se ames­
teca c u toate n e a m j i r i l e , r ă s p â n ­
d i n d in jur, urnii p r i n p r e d i c ă , a l ­
ţii o r i n sabie, u n i i p r i n î n d u p l e ­
c a r e , a i t u p r i n ianatisoii, p r o p r i i l e
lor credinţe, a d e v ă r u r i şi e r o r i .
Voeştii a te i a c e m a h o m e t a n ? A i -
Goranuá se girăibeşte a - ţ i deschide in
l a t u r i p o r ţ i l e voliuptuwului p a r a d i s
orientai.
' Voösti a te face c r e ş t i n ? —- s m -
guira v o i n ţ ă î t i a j u n g e p e n t r u a i î
mântuit !
Foţi ii Tatar, Lapon, Groculan-
des, (Jttentot... Cnristos şi M a h o ­
m e t s u n t d e o p o t r i v ă p e n t r u toţi!
R a b b m i i a d o p t a r ă o cale d i a n i e -
traknente opusă.
E i n u voeso a_Jace proseliţi.
E i n u t i n d de loc a lăţi d o c t r i ­
nele lor a f a r ă d i n sfera n a ţ i u n i i
judaice.
Un n e - O v r e i u n u p o a t e deveni
J u d a n , decât cu cea m a i m a r e di­
ficultate şi î n u r m a u n o r f o r m a l i ­
x ţ i u n i !...
t ă ţ i f r a n c m a s o n i c e ) ; s ' a p o i chiar
r e u ş i n d , el tot î n c ă n u î n c e t e a z ă
de-a fi suspect celorlalţi Ovrei şi
se v a b u c u r a , d u p ă m o a r t e , n u m a i
de o m i c ă p a r t e d i n fericirea g ă ­
tită u n u i a d e v ă r a t J u d a n !
P r i n c i p i u l cel c a r a c t e r i s t i c al
rabbinismuifiui este: .Nu te a m e s t e ­
ca cu celelalte n e a m u r i .
X V I . Acest p r i n c i p i u se p o a t e
observa, şi fu deja observat, î n l e ­
gea cea a n t i c ă a J u d a n i l o r .
I n s ă e prea m a r e diferinţa între
esclusivisunul biblic şi esoluisivisinuJ
rabbinic.
D u m n e z e u l lud Moise este u n
D u m n e z e u gelos, foarte gelos, totd'-
a u n a gelos, carele, de excesul gelo­
ziei, se teme de r i v a l i t a t e a zeităţi­
lor p ă g â n e , de B a a l şi d e Moloch !
D e p ă r t â n d pe J u l a n i de ceilalţi
o a m e n i , acel D u m n e z e u l u a s e o m ă ­
s u r ă preventivă contra contagiunei
politeismului.
E l e s i n g u r şi voeşte a fi s i n g u r .
Astfel, î n Biblie, p r e c e p t u l , , n u
te a m e s t e c a c u celelalte n e a m u r i "
este s u b o r d i n a t d o g m e i : „nu crede
*) S E L D E N : De jure naturali et
gentium juxia disciplinam Ebraco-
rum. (Witenbergae, 1712, în—4); p. 148.
î n t r ' u n alt Dumnezeu".
De câte ori u n i t a t e a l u i D u m n e ­
zeu n u e a m e n i n ţ a t ă , Moise se a r a -
l
t ă b u c u r o s a fi m a i sociabil.
toiiint p a s a g i i , i n c a r e el a d m i t e
îraternitatea tuturor oamenilor;
s u n t pasagiá, iii c a r i el i n s u f l ă 0 -
vreilor sentimente de ospitalitate
î n privinţa străinilor, sunt pasa-
g n , i n í m e , i n c a r i Boblia se p a r e
a gnici p e Cnristos.
oiceie p a s a ţ i i s u n t p u ţ i n e şi o b ­
s c u r e , d a r ele s u n t .
m ratoiuisiui, d i n c o n t r a , i n z a ­
dar, au cauia un paiu de irater-
n i i a t e u u i a n ă , o u m b r ă de o s p i t a ­
litate, o s c â n t e i e d e l i b e r a l i s m i
Uvreijui modei'n se î n c m n ă u n u i
s i n g u r D u i n n e z e u ; d a r se î n c h i n ă
•inumai î n t r u c â t a c e s t s i n g u r D u m ­
n e z e u este im u u m n e z e u c u r a t O-
ivreeesc, i u b i n d n u m a i p e i z r a e l i ţ i ,
n e p ă s ă t o r şi l ă r â m i l a p e n t r u r ă -
imaşiia n e a m u i m omenttöc ]
o s t i e i , i n r u g ă c i u n i l e sale m a t i ­
n a l e , —• i a r ziiua se c u n o a ş t e de
d i m u i e a j ă , — m r u g ă c i u n i l e sale
imatmale, J u d a n u i s t r i g ă :
„ ü DUAMi\ E ! DEiSRADĂGl-NEA-
iZA, ü ü r U A , JJAKAMA Ş i N I M I ­
C E Ş T E P E I U Ţ I JNE-0VKEI11"
DESRÂDÂCiI\EAZĂ, SURPĂ,
DĂRÂMA ŞI NIMICEŞTE !
Patru verbwri imperative inţri-
wşate, grămădite la un loc, pentru
ca acel Dumnezeu de creaţiwne ra­
bbinica să auză măcar unul din
ele, de nu va ami câte-şi patru!
Tot a ş a î n a d o u a zi a P A S T E ­
LOR, n u e o s y n a g o g ă , î n c a r e s ă
'nu r ă s u n e u r m ă t o a r e a m v o c a ţ i u n e :
„ F Ă , D O A M N E , Ş I A S T Ă DATĂ,
'PRECUM FĂCUŞI IN ACEA
'NOAPTE, I N CARE GUTREIE-
'RĂND E G Y P T U L , A I P Ă S T R A T
«PE O V R E I Ş I Á1 S E C E R A T P E
N E - O V R E I !"... -
M a i pe s c u r t , d e o s e b i r e a între
e x c l u s i v i s m u l biblic şi exclueivis-
imul t a l m u d i c este. o deosebire t o ­
t a l ă , a t â t î n s c o p u r i , p r e c u m şi î n
mijloace.
' S c o p u l l u i Moise este: „ F ă toate
p e n t r u a n u crede î n t r ' u n a l t D u m ­
nezeu".
• S c o p u l r a b b i n i l o r este: „ F ă toate
p e n t r u a n u te a m e s t e c a c u cele­
lalte neamuri".
Mijlocul l u i Moise este : „ P e n ­
t r u a n u crede într'iun a l t D u m ­
nezeu, e bine s ă n u te amesteci c u
celelalte n e a m u r i " . Mijlocul r a b ­
b i n i l o r este: „ P e n t r u a n u te a m e ­
s t e c a cu celelalte n e a m u r i , e b i n e
s ă n u crezi î n t r ' u m a l t Dumnezeu"...
X V I I . Creştinii şi m a h o m e t a n i i ,
c a elevi a i Bibliei, c r e d şi ei, o d a t ă
cu Talmudul într'un singur Dum­
nezeu.
P r i m i t i v a şi n a t u r a l a d i f e r i n ţ a
î n t r e m o n o t e i s m u l creştin, m o n o ­
teismul m a h o m e t a n ş i m o n o t e ­
i s m u l r a b b i n i c , oonsistă î n t r ' u n fe­
n o m e n , a n a l o g cu a s p e c t u l u n u i şi
aceluia^ l u c r u , văzut p r i n t r e i fe­
l u r i de ochelari albi, ochelkri verzi,
ochelari negri.
C r e ş t i n i i p r i v e s c pe D u m n e z e u
p r i n r e t i n a lui Ghristos; m a h o m e ­
danii p r i n r e t i n a l u i M a h o m e t , 0 -
fvreii p r i n r e t i n a r a b b i n i l o r : u n u l
şi acelaş D u m n e z e u zimbea lui G h r i ­
stos î n a l b e a ţ a l u m i n e i celei p u ­
re, r â d e a lui M a h o m e d î n v e r d e a ţ a
u n e i g r a d i n e de l u x , h o h o t e a r a b b i ­
n i l o r în n e g r e a ţ ă . u n u i n o r .
i D a r T a l m u d u l n u se m u l ţ u m i cu
a c e a s t ă s i m p l ă deosebire î n t r e p u n -
c t u r i d e vedere: el se temea, oa t i m ­
p u l să n u î n v e r z e a s c ă s a u s ă n u
iînălbească, să n u m a h o m e t i s e z e o r i
s ă n u creştineze, conceptiunea
D u m n e z e u l u i celui n e g r u .
Divinitatea creştinilor a r e m o ­
m e n t e de j u s t ă m â n i e , d i v i n i t a t e a
' m a h o m e t a n i l o r a r e m o m e n t e -ie
S p i r i t u a l i s m ; astfel, p e n t r u c r e ş t i n i
<şi p e n t r u m a h o i n e t a n i , d i v i n i t a t e a
•posedă o voinţă., ce se m a n i f e s t ă
iprin posibila v a r i e t a t e de dispozi­
• Talmudul inventă u n lanţ, prin
c a r e s ă lege p e n t r u t o t d ' a u n a pe î n ­
s u ş i D u m n e z e u î n cercul de fer a l
separatismului naţional.
Acel lanţ este Messiah. u n a m b a ­
s a d o r d e p l ' i n - î m p u l e r n i c i t al C e r u ­
lui, pe c a r e d i v i n i t a t e a e f a t a l m e n t e
forţată de al trimite, m a i c u r â n d
s a u m a i t â r z i u , n u c u o altă m i s i u ­
ne, d e c â t n u m a i şi n u m a i p e n t r u
a. s t i n g e depe faţa p ă m â n t u l u i orice
suflare neovreească.
X V I I I . Ca şi ideea u n u i s i n g u r
D u m n e z e u , tot astfel ideea l u i Mes­
siah, e l u a t ă d i n Biblie; î n s ă a m ­
bele de o p o t r i v ă p i e r d u r ă cu d e s ă ­
v â r ş i r e a n t i c u l lor c a r a c t e r , din
d a t ă c e trecuse p r i n m i n t e i; şi i n i ­
ma rabbinilor.
Orice i n s t i t u ţ i u n e u m a n ă a j u n g e
la u n m o m e n t de b ă t r â n e ţ e : a ş a fu­
sese şi e u legea lui Moise.
C â n d Biblia, d u p ă secoli de e x i ­
stenţă, î n c e p u s e a n u m a i găsi ve-
c h i u - i r ă s u n e t , a t u n c i se s i m ţ i d i n
toate p ă r ţ i l e o v a g ă d o r i n ţ ă de o r e ­
formă, c a r e s ă î n t i n e r e a s c ă u n
corp. căzut î n n e p u t i n ţ ă .
Poeţii, c a r i la Ebrad, m a i m u l t
î n c ă d e c â t la R o m a n i , exercitau
profesiunea de prooroci, se gră­
biră a împlini sarcina unor ade-
© BCU CLUJ

v ă r a ţ i poeţi, e x p r i m â n d spiritul
epocei.
E i d e d e r ă o potecă s p e r a n ţ ă de
venirea u n u i personagiu misterios,
carele va c o m p l e c t a n e a j u n s u l şi
va şterge p r i s o s u l u n e i l e g i s l a ţ i u n i
devenite a n a c r o n i s m !
M a i pe scurt, M e s s i a h cel făgă­
d u i t în Biblie, p o a r t ă t o t d ' a u n a si-
gitul u n u i m a r e r e g e n e r a t o r , m e n i t
a. desfiinţa a b u z u r i l e t r e c u t u l u i .
Contrariul ne întimpină în Tal­
mud.
R a b b i n i s m u l ce crede a fi p e r ­
fect: p r i n u r m a r e , el n u a r e nevoe
de î m b u n ă t ă ţ i r e .
Aci M e s s i a h ne a p a r e d e s b r ă c a t
de toate aitribuţiunile sale de r e ­
f o r m a t o r : s a r c i n a - i va fi n u de a
controla, ci n u m a i d e - a c o n f i r m a
Talmudul !
X I X . F ă c â n d pe D u m n e z e u 0 -
vreiu, r a b b i n i s m u l n u p u t e a s ă a d ­
m i t ă o egalitate de n a t u r ă î n t r e
I z r a e l i ţ i şi celelalte n e a m u r i . T r e ­
b u i a i m a g i n a t ă , cu orice preţ, o
n o u ă zoologie, î n c a r e I u d a n u l s ă
stea î n c u l m e a c r e a ţ k m i i , p r i v i n d
U n i v e r s u l la p i c i o a r e l e sale şi n e -
reeunoscând divinităţii decât o m i ­
că s u p e r i o r i t a t e ide p r i m - c e t ă ţ e a n
în imperiul judiac.
Aşadar, Talmuduî declară, că
1
n u m a i Ovreiul e- O m ) ; a p l i c â n d
apoi această definiţiune către toa­
te r a z u r i l e speciale.
A s u p r a p r e c e p t u l u i biblic de a
n u j u r a s t r â m b a p r o a p e l u i său^
r a b b i n i s m u l l ă m u r e ş t e , că, s u b cu­
v â n t u l aproapele, s e înţelege u n
Judan : „nu jura strâmb unui Iz­
raelit".
Asupra recomandaţiunii lui Moi-
.se „de a î n a p o i a p ă g u b a ş u l u i l u c ­
r u l ce p e r d u s e " , r a b b i n i s m u l a d a u ­
gă, c ă „ n u se î n a p o i e ş t e l u c r u l
pierdut de u n ne-Ovreiu".
P e toate p a g i n i l e T a l m u d u l u i n e
s u r p r i n d e a c e a s t ă c u r i o a s ă decla-
raţkme de drepturile Omului!
X X . F a i m o s u l S p i n o z a , carele
p r e f e r i m a i bine a deveni a t e u , de­
cât a r ă m â n e a J u d a n , zice c ă 0 -
vreii fac r ă u „ î n g â n f â n d u - s e d e
s u p e r i o r i t a t e a l o r a s u p r a celorlalţi
oameni" ) . 1
Precum vedeţi, chiar făcându-se
mare filosof, chiar lepădândiu-se de
T a l m u d , cbiar punândn-se în lup­
t ă cu i u d a i s m u l ; un Izraelit tot în-
*) Rabbi Moses Maimonides; Porta
Mösls sive dissertationes aliquod (Oxo-
nii, 1655, în-4, pag. 291).
-) Oeuvres, trad. par. Saisset, ( P a ­
ris, 1842, în-8), t. I. p a g . 100. — Cf. t.
I. pag. 182.
131
că n u p o a t e r e n u n ţ a l a ideea, c u m M ' a m servit d e p r o p r i a e x p r e -
că n e a m u l Ovreesc stă, în adevăr, s i u n e a u n u i r a b b i n c a r e - l e într'o
m a i pe sus de toate n e a m u r i l e p o m p o a s ă o d ă , c â n t ă efectele a l i a n ­
lumii ! ţei J i d a n i l o r c u m a h o m e t a n i i c o n ­
A ş a credea u n S p i n o z a ! a p o i tra creştinismului ). 1
c u m s ă n u .creadă J u i d a n a ş i i cei m i ­ „ M â n c ă t o r i de c a r n e de p o r c :"
titei, c u m c ă ei şi n o i s u n t e m ca ce­ Aceasta ne a m i n t e ş t e că Ovreii
r u l şi p ă m â n t u l ! •şi m a h o m e t a n i i m a i s u n t u n i ţ i şi
X X I . Veţi î n t r e b a : o r e l i g i u n e , p r i n c o m u n a lor a v e r s i u n e p e n t r u
p l i n ă de . c o n t r a d i c ţ i u n i şi de gali- ramatori.
(matii, c u m o a r e p o a t e fi atât de Identitatea gusturilor e unul din
u n i f o r m ă şi de c o n s e c v e n t ă ? m o t i v e de a m i c i e î n t r e indivizi, d e -
E g o i z m u l este p a r t e a cea m a i a- ee n u şi î n t r e p o p o a r e ?
nimală a spiritului uman. I n fine, a r g u m e n t u l cel m a i p r e ­
ţios, î n s u ş i T a l m u d u l d e c l a r ă l ă ­
U n l u p , o h i e n ă , u n t i g r u , sunt
m u r i t , că „ m a h o m e t a n i i n u s u n t
egoişti î n toate şi t o t d e a u n a . I n s ă 2
p ă g â n i , d a r c r e ş t i n i i s u n t ) . Deci,
n i m e n i n u a d m i r ă u n i f o r m i t a t e a şi
toate blăstemele r a b b i n i s m u l u i con­
consecvenţa lor !
t r a a c e l o r a ce îi specifică s u b n u ­
X X I I . Deşi n u m a i Ovreii s u n t mele de „ g o i m " s a u ,„ievunim", a -
o a m e n i , i a r celelalte p o p o a r e î n c i t i - dică idolatri, n u p r i v e s c de loc
p u i e s c o clasă i n f e r i o a r ă ; t o t u ş i c ă t r e m a h o m e t a n i , ci t o a t e cad a-
T a l m u d u l n u e de o p o t r i v ă a s p r u s u p r a creştinilor !
p e n t r u toţi n e - I z r a e l i ţ i i . X X V . D u p ă ce n u m a i J u d a n u l e
P e unii el sufere. om, i a r noi ăştia, t u r m a l u i C h r i s ­
P e alţii u r e ş t e . tos, n u s u n t e m decât nişte simple
U n i i s u n t d o b i t o a c e domestice, dobitoace, .şi î n c ă m u l t m a i referi-,
p e n t r u c a r i J u d a n ui p o a t e s ă a i b ă t o a r e vitelor d i n t u r m a lui M a h o ­
milă. met, a p o i n i se p a r e foarte c u r i o s
Alţii sunt. fiare selbatice, u r s i t e de a a u z i resunân.d. d i n toate p ă r ­
unei eterne persecuţiuni judaice. ţile, STRIGĂTELE OVREILOR DE
X X I J I . A p r o a p e toate ţările, u n ­ A FI PRIMIŢI CA CETĂŢENI IN
d e s u n t Ovrei, se r e d u c la d o u ă ru~ SÂNUL STATELOR CREŞTINE!
b r i c e religioase. Cum aşa ! D-voastră s ă vă p o ­
I n Asia., î n Africa, s i o r i u n d e gorâţi p â n ă la noi ? D-voastră să
î n E u r o p a , ei trăeso în mijlocul m a - vă d e s b r ă c a ţ i d e s p l e n d o a r e a o r i -
hometanilor. ginei j u d a i c e p e n t r u a v ă î n f r ă ţ i cu
I n r e s t u l c o n t i n e n t u l u i n o s t r u şi b r u t e şi ou p ă g â n i ? D - v o a s t r ă s ă
î n A m e r i c a ei s u n t f u r i ş a ţ i p r i n ­ î m b r ă ţ i ş a ţ i pe acei, pe c a r i m â n i
t r e creştini. s a u p o i m â n i îi va s d r u m e c a s a b i a
N ' a r fi o a r e d r e p t c a J u d a n i i , î n lui Messiah. p e n t r u c ă s ă v ă facă
b i n e şi î n r ă u , să fie egali p e n t r u vouă un Ioc m a l l a r g l a l u m i n a
toţi n e - J u d a n i i ? p e n t r u fiii l u i s o a r e l u i ? D - v o â s t r ă , î n fine, s ă vă
C h r i s t o s şi p e n t r u discipolii l u i supuneţi onor instituţiuni, î n frun­
Mahomet ? tea c ă r o r a n u f i g u r e a z ă n i c i m ă c a r
X X I V . C â n d se n ă ş t e a r a b b i n i s ­ un singur rabbin ? . . .
m u l , .mahometismul n u fiinţa î n c ă ; X X V I . Ascultaţi T a l m u d u l :
i a r c â n d el î n c e p u a fiinţa, r a b b i ­ ..CÂNI) ÎNTÂLNEŞTI IN CA-
n i s m u l e r a d e j a de tot î n a i n t a t . LE-ŢI T A CREŞTIN, SALUTĂ-L;
M a h o m e t i s m u l , dela p r i m a - i a- DAI! ACEASTA SĂ 0 FAfil NU-
p a r i ţ i u n e pe scena istoriei, c o m b ă t u MAJ PÂNĂ CE VEI REUŞI A TE
p e creştini. EMANCIPA: DIN DATĂ INSĂ,
R a b b i n i s m u l îi c o m b ă t u - s e şi-i CE VA SOSI ORA,, CA OVREII SÄ
tot c o m b ă t e a cu m u l t de m a i ' n a - FIE EI MAI TARI, ATUNCI SĂ
inte. NU MAI SUFERI PE CREŞTINI
I n l u p t a ce a r d e a î n t r e T a l m u d şi INTRE voi. NICI CA PE LOCUI-
E v a n g e l i u , A l - C o r a n u l veni la t i m p
v
în a j u t o r u l T a l m u d u l u i . ) Luzatlo: Nolice sur Abou-jousouf
E i b i n e I J u d a n i i i p u t e a u ei o a r e Hasdai Ibn-Schapront ( P a r i s , 1852, î n -
x
să u r a s c ă p e m a h o m e t a n i ? 8 ) ; p . 31. — D e s p r e s i m p a t i a J u d a n i l o r
Dela a c e a s t ă logică a faptelor să chiar pentru teologia mahometană
t r e c e m la i s t o r i a cea pozitivă v e z i Abi jamfar ebn Tophail: Philo-
I n B a g d a t , î n E g i p t , în Spania, sophtis autodidactus sive Epistola, ea.
în T u r c i a , Ovreii f u s e r ă totdeauna P o c o c k (Oxonii. 1700, i n — 4 ) ; praefa-
b r a ţ u l d r e p t al l u i Mahomed c o n ­ tio.
t r a „ a b o m i n a b i l i l o r m â n c ă t o r i de -) Hilchoth Machaloth Asuroth; c.
c a r n e de p o r c " . X I . 7 = Cf. Mac-Caut; p . 384.
© BCU CLUJ
TORI, NICI CA PE NEGUŢĂTORI, pentru ca să poală ajunge odată a a j u t o a r e şi o m u l ţ i m e de m e m b r i ,
NICI CA PE DRUM AŞI ...*). fi mai tare decât mine, trebue mai d a r toţi n u m a i jidani curaţi, i - a u
U n alt p a s a g i u , tot d i n T a l m u d , intâiu să treacă prin o treaptă de înşelat f ă c â n d u - i s ă c r e a d ă c ă , î n
exprimă această învăţătură sub o mijloc, in care să fie egal ca mine. A m e r i c a c u r g e n u m a i l a p t e şi m i e ­
f o r m ă a t â t de e l e g a n t ă , î n c â t î n ­ ACUMA, ÎNŢELEGEŢI OARE re şi că, m i i l e ş i sutele d e m i i de
săşi perfidia devine poetică : CE VREA SĂ ZICĂ A ACORDA d o l a r i , se pot câştiga, cu a t â t a u ş u ­
„SILEŞTE-TE A FI CA PRA­ JIDANILOR DREPTURILE AßA r i n ţ ă , î n t o c m a i —. p r e c u m l a noi —
GUL USEl, CE TOATĂ LUMEA IL NUMITE POLITICE ? se p o t a d u n a c i u p e r c i l e depe u n t e ­
CALCĂ SUB PICIOARE, DAR CA­ X X V I I . Voiu î n c h e i a p r i n o u l ­ ren g r a s în u r m a u n e i p l o i m ă ­
RELE RĂMÂNE LA LOCUL SĂU timă citaţiune. n o a s e !...
CHIAR, DUPĂ CĂDEREA ÎNTRE­ T a l m u d u l zice, că CREŞTINUL Şi, d u p ă o e i-au convins d e n e b u ­
GULUI EDIFICIU" ...'). CE-L STUDIEAZĂ MERITĂ PE­ n i a acestei idei nenorocite de î m ­
A ş a d a r , T a l m u d u l prevede p e n ­ DEAPSA DE MOARTE. b o g ă ţ i r e lesnicioasă, a p o i s u b m a s ­
tru J u d a i i i două căi de p u r t a r e î n Precum vedeţi, in cazul de faţă, ca costării u n u i p a ş a p o r t s u m e de
privinţa noastră : această teribilă legiuire mă priveş­ zeci de m i i d e lei. i - a u silit, s ă - ş i
DACĂ SUNTEŢI MAI PUTER­ te pe mine în specie. v â n d ă — c h i a r pe tăcute şi n u m a i
NICI DECÂT CREŞTINII, EX­ Dacă am fericirea de a mai fi l a J i d a n i c o o p ă r t a ş i — şi t o a t ă b r u ­
TERMINAŢI-! ;• încă viu, după ce amseiu eroismul m a d e a v e r e ce-şi p u t u s e a g o n i s i
DACĂ SUNTEŢI MAI SLABI de a citi legislaţiimea jwdaică; a- d i n tinereţe ca şi «moştenire p ă r i n ­
DECÂT CREŞTINII, L1NGU- poi aceasta o datoresc numai lip­ t e a s c ă şi... d u p ă o e l e - a u l u a t a s t ­
Ş1ŢI-I... sei celei provizorie de o Curte Cri­ fel tot d i n b u z u n a r , i - a u î m b a r c a t
Insă un om mai slab decât mine, minală Ovreiască,, care m'ar tri­ ca pe vite î n v a g o a n e d e a n i m a l e
mite drept la spânzurătoare, PE şi i - a u d u s p â n ă la H a m b u r g , u n ­
') Hilcliot Akkum; c a p . 10, 5 e t c . ; TEMEIUL CAPITOLULUI X, AR­ de — c o n d u c ă t o r i i l o r d e p â n ă a c i ,
a u d . Mac-Cavl : p a g . 33. TICOLULUI 9, DIN LEGEA HIL- toţi J i d a n i — s ' a u făcut n e v ă z u ţ i ,
-') S. Levy : La souvce de la vie vu CHOTH MEI.ACHIM ! l ă s â n d u - i pe c h e i u l p o r t u l u i , s ă
choix d'idées contenues dans le Tal­ 1866. m o a r ă d e foame şi de boale.
mud ( M ü l h a u s e n , 1854, in—8), pag. 8 8 . B. Petriceicu-Hâjdău. A t r e b u i t ca a u t o r i t ă ţ i l e p o r t u l u i
H a m b u r g , c o p r i n s e de m i l a a c e l o r
nenorociţi Români, să intervină
Jidanii ne omoară nean îl din lipsa de sancţiuni p e n t r u ca g u v e r n u l n o s t r u să-i a-
re să t a e d i n r ă d ă c i n ă pofta şî « duică î n t a r ă p â n ă la B u c u r e ş t i
A m a j u n s — a c u m la b ă t r â ­
neţe —• s ă m ă î n c r e d i n ţ e z p â n ă l a a l t o r a care a r m a i cuteza, s ă se Aci. i n f a m i a c o n s t a t â n d u - s e cu
e v i d e n ţ ă că, m a i ales dela r ă s b o i u m a i g â n d e a s c ă la astfel de fapte, c e r t i t u d i n e , j u s t i ţ i a a fost c h e m a ­
î n c o a c e , n u se petrec m a i m u l t e şi la u r m a u r m e i —• zic — l u m e a se tă, s ă ia act. $ j , ea — justiţia —
m a i m a r i jafuri ş i crime ca l a n o i şi pomeneşte... f ă r ă nici o s a n c ţ i u n e î n d o r i n ţ a ei s f â n t ă de a-şi face d a ­
o a r e o r i c â t d e odioase şi de n e l e ­ p r a c t i c ă !... P r o c e s u l u i î n joc i se I toria, n ' a ezitat de a emite c h i a r
giuite a r fi, toate — d a r absolut tot fac a m â n ă r i peste a m â n ă r i şi un Miaudat d e a r e s t a r e c o n t r a p r e ­
toate —• rămân fără nici o sanc­ cu t e r m i n e de j u d e c a t ă d i n ce in şedintelui acelei societăţi, dar... e-
ţiune. ce m a i lungi, p â n ă c â n d î n c e t u l c u x e c u t a r a m a n d a t u l u i s'a făcut de
Gând presa d ă l a iveală a s e m e ­ î n c e t u l totul se u i t ă , faptele se p i e r d a ş a n a t u r ă . încât... vinovatul î n loc
n e a fapte u r î t e , i m e d i a t j u s t i ţ i a i a şi... nici o sancţiune nu se mai ve­ să fie d e p u s la V ă c ă r e ş t i , s'a p o m e ­
act de d â n s e l e şi î n c e p e c e r c e t a r e a de... nit d u s cu automobilul la u,n s a n a ­
lor şi d e s c o p e r i r e a vinovaţilor, cu Din a c e a s t ă c a u z ă f u r t u r i l e c h i a r toriu pe motiv c ă , este bolnav... s u ­
o s t r ă ş n i c i e şi repezeciune, încât de m u l t e milioane, j a f u r i l e cele m a i fere de d u r e r e de cap... şi d u p ă c â ­
t o a t ă l u m e a p a r e î n c r e d i n ţ a t ă că, n e r u ş i n a t e şi n e m a L p u m e n i t e , ca teva zile apoi... este p u s îji l i b e r ­
c r i m i n a l u l n u m a i poate s c ă p a şi şi o m o r u r i l e cele m a i î n g r o z i t o a r e tate !...
că, îşi va l u a p e d e a p s a ce m e r i t ă ca şi crimele cele m a i bine vădite •Şi cu toate că, do a t u n c i s'a
p o t r i v i t cu legea. i n c o n t r a s t a t u l u i şi s i g u r a n ţ e i lui, s c u r s — d a c ă niu m ă înşel — p e s t e
A m m a i p u t u t observa a p o i că, p r e c u m şi o m o r u r i l e indivizilor doi a n i , totuşi n ' a m a i ieşit l a i-
în procesele ce se r a p o a r t ă la i n d i ­ R o m â n i de b a ş t i n ă , se s ă v â r ş e s c cu veală nici u n fel de s a n c ţ i u n i ! T o ­
vizi şi a f a c e r i p a r t i c u l a r e , j u s t i ţ i a o seninătate, ou o indeferenţă şi tul a trecut... s'a uitat... Vinovaţii
îşi face —• po c â t posibil — t o a t ă n e p ă s a r e , ca şi c â n d a r fi ceva... c r i m i n a l i , se lăfăese şi t r ă e s c î n
d a t o r i a . C â n d î n s ă este vorba de j a ­ foarte n a t u r a l , foarte logic... ceva... p a l a t e l u x o a s e . S t r o p e s c zilnic cu
furi făcute î n a v e r e a s t a t u l u i , o r i ce se petrece î n m o d firesc şi c h i a r ne.roiu l u m e a d i n automobilele î n
de crime c a r e a t i n g c h i a r s i g u r a n ţ a ca. ceva... trebuincios. I c a r e se p l i m b ă r ă s t u r n a ţ i ca nişte
s t a t u l u i , sau de o m o r u r i c a r e se r a ­ Oa s ă d e m o n s t r e z toate cele de j .mari m a g n a ţ i .şi p r i n a t i t u d i n e a l o r
p o r t ă la n e a m . !a ţară,• cu tente că m a i s e s , voiu cita c â t e v a e x e m p l e : o b r a z n i c ă sfidează totul : i a r n e n o ­
j u s t i ţ i a p r o c e d e a z ă la î n c e p u t cu 1. (line n u - ş i a d u c e a m i n t e cât rociţii de ţ ă r a n i t r a n s i l v ă n e n i î n ­
u n sgoiinot şi o s t r ă ş n i c i e c a r e m i ş ­ sgoniot. c â t ă vâlvă şi c â t ă d u r e r e şelaţi şi f u r a ţ i de J i d a n i , î n g r o a ş ă
că sufletul. ,şi celui m a i potolit şi n'a pricinuit î n . î n t r e a g a ţară. ca­ azi n u m ă r u l şomerilor, pare t r ă e s c
m a i indiferent c e t ă ţ e a n , totuşi — zul celor a t â t e a s u t e de ţ ă r a n i t r a n ­ din. m i l a celor ce le î n t i n d o, b u ­
la u r m a u r m e i — de u n d e l u m e a s i l v ă n e n i , pe c a r e „Societatea - căţică de p â n e . . . c a s ă n u m o a r ă
se a ş t e p t a l a o c o n d a m n a r e , c a r e zisă — de emigrare' ce-şi avea se- , de foame !... D i n c â n d î n c â n d t r e c
1

pe l â n g ă î n f r â n a r e a r ă u l u i , să s e r ­ diul c h i a r î n c e n t r u l B u c u r e ş t i l o r . peia fostele lor g o s p o d ă r i i şi c â n d

vească şi de u n e x e m p l u vădit, c a - şi a l c ă t u i t ă clandestin cu d i r e c t o r . văd c u m J i d a n i i c u m p ă r ă t o r i t r ă -
© BCU CLUJ
 133

esc fericiţi în vechiul lor bârlog»!, şi dea nimeni seama de c a u z a ade­ s f â n t ă şi m a r e d a t o r i e este, de a
fug ca nişte n e b u n i şi î ş i s m u l g v ă r a t ă , c a r e Ie-a p r o v o c a t m o a r ­ veghea la viaţa, şi s ă n ă t a t e a cetă­
p ă r u l d i n c a p !... tea ? ţenilor, c â n d a u v ă z u t c ă , beciurile
Oare a c e a s t ă s t a r e de l u c r u r i , se Şi, l a urana u r m e i , ce s ' a ales d i n a c e l o r J i d a n i o t r ă v i t o r i , p r i n ş i a-
poate a s e m ă n a m ă c a r pe d e p a r t e t o a t ă a c e a s t ă otrăvire în massă a •supra f a p t u l u i , s u n t pline cu sticle
o sancţiune judecătorească? Românului de baştină ? d a r c a r e o ş i b u t o a e de b ă u t u r i otrăvite, dece
c u

T o a t ă vâlva şi t o a t ă g r a b a cu c a r e î m b o g ă ţ i t pe toţi J i d a n i i d e p o z i t a r i •oare n ' a u c h e m a t i m e d i a t p o m p i e ­

justiţia dela î n c e p u U s ' a p o r n i t î n
contra făptuitorilor criminali, n'a
r ă m a s o a r e decât o groaznică fur­
tună înfr'un pahar de apă ?.'....
Dar, să trecem înainte.
I I . Cine n u - ş i a d u c e a m i n t e , cât
sgomot i n f e r n a l şi c â t ă l a r m ă g r o a z ­
n i c ă - - d e altfel b i n e î n t e m e i a t ă
—• n u s'a făcut î n j u r u l f u r t u l u i
de s u t i m i d e m i l i o a n e c u t e r e n u ­
rile petrolifere a l e s t a t u l u i şi —
p e n t r u d e s c o p e r i r e a vinovaţilor —
justiţia, e a s ă p o a t ă stabili a d e v ă ­
rul, a fost nevoită, s ă facă cheltueli
enorme cu deplasările, mergând
p â n ă a u t i l i z a c h i a r şi aeroplane,
ceea ce a c o s t a t p e s t a t alte m i ­
lioane... p e n t r u c ă l a u r m a u r m e i
şi d r e p t orice sancţiuni vădite si
exemplare, totul s ă se r e z u m e î n
luări de declaraţiuni, în încheeri
de procese verbale, o a r e —• deşi au
d a r u l de a face d o s a r u l cât m a i vo­
l u m i n o s si p r i n u r m a r e şi m a i g r e u
de consultat, t o t u ş i i n d i s p u n s f â r ­
m a r i , de b ă u t u r i o t r ă v i t e şi pe
toţi J i d a n i i c â r c i u m a r i ? '!...
Da. s'a ales ceva. S'a ales că,
justiţia, d u p ă o m u n c ă încordată a
răsfoirii codului penal, a stabilit
că, faptul a t â t de g r a v şi a t â t de o-
dios s ă v â r ş i t de cei câţiva J i d a n i
p r i n ş i a s u p r a f a p t u l u i , s ă fie con­
s i d e r a t ca Crimă prin imprudenţă;
i a r un m i n i s t r u r o m â n fiind. î n t r e ­
b a t relativ, a. r ă s p u n s s t r â n g â n d
din u m e r i că ..dacă nu este lege
«cr/.sf?. re poale face" ? !...
\ Cu alte cuvinte, legile n o a s t r e ,
c a r e s u n t vechi, de a t â ţ i a a n i . c â n d
•spirtul Diefilir nici n u era. desco­
perit, no rmfându-1 prevedea, c r i ­
m a J i d a n i l o r de a ne omorî n e a ­
m u l p r i n otrăvire, este j u s t i f i c a t ă !
D a r oare. c u m îşi e x p l i c ă acel
m i n i s t r u , ca şi j u d e c ă t o r u l c a u z e i ,
famtul că. a b s o l u t nici im singur
Jidan v'n murit dp, spirt metilir.
ri absolut numai Români curaţi ?
'GândHu-s'a cineva, l a m a n o p e r î l e
rii, s ă le verse la c a n a l şi s ă d e a
•apoi foc şi b u t o a e l o r ?... şi de ce
•oare s ' a u m ă r g i n i t l a m ă s u r i p a l i a -
tine de c a r e ş i s i n g u r i acei J i d a n i
r â d pe î n f u n d a t e ?
Da, o a s e m e n e a m ă s u r ă a d m i n i ­
s t r a t i v ă este p r e v ă z u t ă n u n u m a i
d e lege. d a r şi de b u n u l s i m ţ ; d a r
c u m p u t e a u s'o i a . c â n d a m â n d o i
s u n t f r a n c m a s o n i şi î n c ă a v â n d şi
g r a d e m a r i î n lojile j i d ă n e ş t i ? A -
m â n d o i s'au t e m u t d e f u r i a C a n a ­
lului, care p e l â n g ă destituire din
loie. i - a r fi reci a m t c h i a r şi la
..TÂcia Naţiunilor" !
S p a ţ i u l r e s t r â n s ce-mi este î n g ă ­
d u i t î n a c e a s t ă r e v i s t ă c u r a t ă ?î
adevărat românească, nu-mi per­
mite, s ă m ă î n t i n d m a i m u l t ş i de
aceea'înch'eîu z i c â n d :
D o a m n e ! Deschide ochii o a m e n i ­
l o r n o ş t r i politici ş i l u m i n e a z ă
mintea, celor dela c â r m a s t a t u l u i ,
ca să v a d ă d a r cu ochii m i n t i i lor.
•PRÓZÁVÁ p r ă p a s t i e , c ă t r e c a r e î m -
;

şitul şi contribuesc, a face ca a d e ­ c a n a l u l u i rle a ucide n r i n orice I ) n e cu. p u t e r i u n i t e n e n o r o c i t a ţ a ­

vărul vădit, s ă r ă m â n ă î n c h i s î n
acte p r e a grele şi p r e a m u l t e , ceea
ce face ca •— încetul cu î n c e t u l —
faptul a d e v ă r a t si r e a l . s ă t r e a c ă î n
domeniul uitării... Vinovaţii î n s ă
trăesc î m p ă r ă t e ş t e , r ă s t u r n a ţ i în
ramoadele fotoliuri de d e p u t a ţ i şţ
senatori... i a r gloaba — a d e c ă Glo­
balul, îl plăteşte tot n u m a i s ă r ă c i ­
mea c o m p u s ă d i n micii ş i necăjiţii
funcţionari, d i n n e n o r o c i ţ i i de p e n ­
s i o n a r i c a r e a u l u p t a t cu cinste o
viaţă' î n t r e a g ă , p e n t r u c ă l a b ă t r â n e ­
ţe, s ă t r e m u r e şi s ă le c u r g ă l a -
c r ă m i l e . c â n d c a s i e r u l le p u n e î n
m â n ă cei câţiva lei, p r e c u m ş i de
văduvele şi orfanii de r ă s b o i u , c a r e
c o n s i d e r ă d r e p t u l l o r de pensie, ca
o a d e v ă r a t a , pomană a Casierului
plătitor !...
I I I . Cine n u ştie, c i n e n u c u n o a ­
şte crima cu premeditare f ă c u t ă de
J i d a n i cu spirtul metilic, î n sco­
pul de a o m o r î p e s ă t e a n u l r o m â n ,
pe c a r e îl ştie c ă , p e n t r u a - ş i î n e ­
c a a m a r u l vieţei ce duce. c o n s u m ă
b ă u t u r i l e alcoolice cele m a i t a r i ?
Si d a c ă ştiinţificeşte şi î n mod
precis, s'a p u t u t c o n s t a t a n u m a i
'câteva zeci de R o m â n i u c i ş i de
s p i r t u l metilic, l a câte s u t e d e m i i
se v a fi r i d i c â n d o a r e n u m ă r u l n e ­
n o r o c i ţ i l o r d e s ă t e n i r o m â n i , ucişi
de a c e a s t ă t e r i b i l ă o t r a v ă , f ă r ă s ă -
'mijloace tot ce n u este J i d a n ? ! ră românească.
Anoi Prefectul poliţiei, c a şi m i ­ General Tarnoschi.
n i s t r u l do i n t e r n e , a c ă r o r p r i m ă --- Taşi —
Moartea mareşalului Foch
L a P a r i s , î n capitala Franţei prietenă s c u m p ă ş i soră m a i
m a r e a R o m â n i e i , s'a s ă v â r ş i t din v i a ţ ă , la v â r s t a de 78 de ani,
m a r e ş a l u l F o c h . El a fost c o m a n d a n t u l de căpetenie al tuturor
armatelor: franceze, enqleze, belgiene, a m e r i c a n e şi portugheze,
cari au luptat, au biruit şi au i s g o n i t N e a m ţ u l cotropitor depe
p ă m â n t u l Franţei. Sub c o m a n d a lui, după p l a n u l Iui, s'a d u s
pretutindeni răsboiul până ce a s m u l s victoria din m â n a d u ş ­
manilor.
II vor p o m e n i până la sfârşitul veacurilor rânduri şi r â n ­
duri de o a m e n i din toată l u m e a , ca pe cel m a i destoinic s t ă p â n
de a r m a t e , alături de N a p o l e o n şi Cesar, ieşiţi şi ei tot din ace­
l a ş n e a m latin, crescuţi şi ei sub razele a c e l u i a ş sejare de Mia-
ză-zi, care a încălzit şi oţelit tinereţea bătrânului, astăzi trecut
Ia cele v e ş n i c e .
P e n t r u noi Românii, a m i n t i r e a m a r e ş a l u l u i Foch, trebue să
r ă m â n ă deapururi v i e din tată î n fiu, pentrucă din victoria Iui
a isvnrît drentul de viaţă liberă al poporului r o m â n s u b j u o a t .
Fără i s b â n d a strălucită din Franţa, n u s'ar fi p u t u t u n i
fraţii r o m â n i din Ardeal şi B u c o v i n a cu cei din Vechiul Reaat
si Basarabia, D e aceea. M. S Regele F e r d i n a n d I, c â n d 1-a v ă z u t
Ia î n c o r o n a r e a dela Alba-Iulia, din Octomvrie 1922, a m i n t i n -
du-si cu v i e m u l ţ u m i r e de serviciile a d u s e tării noastre, I-a
s t r â n s m â n a cu prietenie şi i-a s n u s : ..Domnule Mareşal, s a l u t
în D o m n i a Voastră pe î n v i n g ă t o r u l depe toate fronturile".
I n fata morţii, care n u cruţă, s ă n e p l e c ă m nenunchii pome-
"îndu-i î n veci amintirea, si să m u l ţ u m i m Iui D u m n e z e u că I-a
dat î n cline de grea c u m p ă n ă aliaţilor noştri din m a r e l e răs-
b c î u . ajutându-i, nrin el, să făurească victoria, din care a ieşit
întregirea n e a m u l u i r o m â n e s c . I. C. C ă t u n e a n u .
© BCU CLUJ
 £
1 M
Antisemitismul prinde teren şi în Italia
In Hai ia - s o r a m a i in vârstă,
a. p o p o r u l u i r o m â n e s c •— energicul
•vi bunul, p a t r i o t ducele Musolini, a
desfiinţat Io jele francmasonice, î n ­
că dela, l u a r e a g u v e r n u l u i . Ce î n ­
semnează această m ă s u r ă energi­
că a, ducelui Musolini ?
î n s e m n e a z ă că acest p e r s o n a g i u
— - caro va a v e a u n loc bine stabilit
in Istoria, ilaliei, .şi poate î n istoria
u n i v e r s a l ă c h i a r — ş i - a d a t perfect
seama do pericolul ce r e p r e z i n t ă
francmasoneria pentru statul ita­
lian, si deaceoa a desfiinţat lojile
or-ulite.
î n s e m n e a z ă , că g u v e r n u l fascist,
cuno'Sicâ)id pericolul jidovesc, p r i n
desfiinţarea lojelor francmasonice,
punea î n impsibilitate p e J i d a n i ,
de a-şi m a i c o n t i n u a activitatea
distructivă, e x e r c i t a t ă î n a s c u n s
c o n t r a T r o n u l u i , a Bisericei şi p o ­
porului i t a l i a n , p r i n socialişti, p r i n
c o m u n i ş t i s a u , p r i n alte î n j g h e b ă r i
revoluţionare.
Demn de r e ţ i n u t este faptul c ă
po c a n d i n I t a l i a n u exista m i ş c a ­
re a n t i s e m i t ă , g u v e r n u l M u s s o l i n i
acţionează contra uneltirilor jido­
veşti din cel m a i a u t o r i z a t loc. şi
cu m ă s u r i e x e c u t o r i i nediscutabile.
Pe atunci în România, în Germa­
nia, în P o l o n i a .şi î n F r a n ţ a — u n ­
do există vechi o r g a n i z a ţ i i a n t i s e ­
mite - - acolo guvernele î n loc s ă
acţioneze l a fel c a p r e m i e r u l I t a ­
liei, c o n t r a p r i m e j d i e i jidoveşti, îi
î n c u r a j e a z ă şi acopere toate potlo­
g ă r i i l e c r i m i n a l e ale acestui n e a m
b l e s t e m a t - - al Iui I z r a e l .
D a r s ă revin l a obiect. I t a l i a —
d u p ă spusele z i a r u l u i ..Gazsetfa clei
Popolo" d i n 30 Nov. 1928. ,.e una
dinire pulinele nulluni ale lumii,
care nu are partide sau mişcări
antisemite". Acolo s i n g u r ă r e l i g i a
deosebea pe J i d a n d e I t a l i a n . î n ­
colo : p a t r i a , d r e p t u r i , d b t o r i n ţ e ,
e r a u l a fel. P o p o r u l n u s'a. simţit
1
r u ş i n a t nici a t u n c i când avea 3
m i n i ş t r i şi pe p r i m a r u l R o m e i , din
n e a m u l lui Tuda.
Tală însă că în l u n a N o e m v r i e
1928 se- (ine la M i l a n o , congresul
sionistilor u n d o s*a vorbit n u m a i :
..de un popor jidan, care a înce­
put din nou. în numele lui Fiion,
să bată drumul tras de nărinţi".
şi se a f i r m ă că ..poporul jidovesc ra
sti să-şi îndeplinească repede idea­
lul său" şi aşa mai departe.
A l a r m a t ă , de felul c u m s ' a vor­
bit în. c o n g r e s u l sionistilor d e s p r e
..poporul jidovesc", d e s p r e ..rasa ji­
dovească", d e s p r e „naţiunea jido­
vească:' ,şi despre „ideale jidoveşti"
fără a. se s p u n e u n c u v â n t despre
religie s a u despre I t a l i a , s u s n u m i -
fa. gazetă i t a l i a n ă p u n e u r m ă t o a r e a
întrebare :
„întrebăm deci pe Jidanii italieni,
sunteţi o religie sau o naţiune ?"
...Ireaxtă întrebare, nu are de scop,
de a da naştere unei mişcări anti­
semite, ci acela de a scoate din um­
bră o problemă care există, şi e
absolut inutil, a nu recunoaşte şi
pe mai departe. După răspuns vom
frage concluziile necesare".
M a i jos r e p r o d u c e m f r a g m e n t a r ,
părţile m a i însemnate ale r ă s p u n ­
sului d a t de Dante Lottes, p r e ş e ­
dintele federaţiei sioniste italiene,
p u b l i c a t î n gazeta dl Popolo di Ro­
ma" d i n 9 Dec. 1928.
,,Sioniştii italieni, credincioşi
tradiţiei ebraice, ce a impus în tot­
deauna ca şi îndatorire religioasă,
de a-şi îndrepta gândul cu evlavie
spre pământul părintesc, declară
că programul lor este de a satis­
face acea dalorinfă spirituală, aju­
tând stabilirea Jidanilor în Pales­
tina, sediul naţional evreesc".
..Acest program contrastează u-
fât de pufin cu ckdorinţele ce au
Jidanii fată de statele a căror ce­
tăţeni simt. încât toate guvernele
diferitelor popoare civilizate ale lu­
mii, au recunoscut si au afirmat
că îndenlinirea acestui vroaram
»••». nonfe s> nu trebue să schimbe de
loc rri.oortu'vile iuridice şi senti­
mental" dintre Jidani şi concetăţe­
nii Inf".
..Ei mai afirmă, că nici un ra­
port de ordin politic nu-i uneşte cu
Hclrmii din aliz, tări, sau cu cei din
Palestina şi că ei se simt legaţi
întru toate de soartea Italiei, ai că­
rei cetăţeni credincioşi weau să fie
eaaJi cu foii ceilalţi în îndeplinirea
daforinfelor" şi încheie cu u r m ă ­
toarele cuvinte :
„ E i (adecă J i d o v i i ) simt că nici
o neînţelegere n'a existat şi nici
nu poate să existe între credinţa în
tradiţia ebraică, a cărei parte a-
senţială este idea d& Sion, şi dra­
gostea pentru Italia, pentru mări­
rea căreia sunt gaia pentru orice
sacrificiu"
F a t ă d e acest r ă s p u n s î n g ă i m a t , a n t i s e m i t i s m u l este e x e r c i t a t de
de J i d o v u l D a n t e Lottes, s t r â n s cu
u ş a . z i a r u l „II Popolo di Roma"
din 15 Dec. 1928, p u b l i c ă u n a r t i ­
col bine d o c u m e n t a t , c a r e s p u l b e r ă tă definitiv şi m a i c u r â n d ca î n
t o a t e afirmaţiisnile preşedintelui
sionistilor d i n I t a l i a .
I a t ă câteva, s p i c u i r i d i n acest a r ­
ticol :
Mişcarea sionista, a î m p l i n i t î n
N o e m v r i e 1928. 2 5 de a n i de e x i s ­
tenţă, i a r congresul d i n M i l a n o , a
c o m e m o r a t şi acest iubileu. J i d a ­
nii c u toţii a u c o n t i n u a t s ă a l i m e n ­
teze m i ş c a r e a s i o n i s t ă cu s u b s c r i p ­
ţii ( c u b a n i ) c u a d e z i u n i s a u în
alt m o d . S i o n i s m u l italienesc este.
o m i ş c a r e v a s t ă şi p r a c t i c ă , a c ă ­
rei ţ i n t ă este u n l u c r u solid, a d e c ă
b a n u l , şi conduc, o p r o p a g a n d ă î n ­
t i n s ă p e n t r u a avea sediul n a ţ i o n a l
în P a l e s t i n a . S i o n i s t ă italieni n u
lipsesc n i c i o d a t ă dela. Congresele
t e r n a ţ i o n a l e sioniste, i a r şefii sio­
nist i W e i s m a n n , Sokoloff şi alţii,
n u u i t ă în vizitele si scrierile lor,
s i o n i s m u l i t a l i a n . M a i d e p a r t e , în
ziua în c a r e s i o n i s m u l va. i n t r a în
faza d e r e a l i z a r e a sfatului n a ţ i o ­
nal, a t a r i r a p o r t u r i (juridice şi
sentimentale) vor trebui radical r e ­
v ă z u t e de respectivele guverne,
p e n t r u c ă n u se poate s ă a p a r ţ i n ă
- • în acelaş t i m p . — l a d o u ă P a ­
i r i ' — si Italiei si P a l e s t i n e i .
J i d a n u l P a ss leii vicepreşedintele
'universităţii florentine jidoveşti,
într'o epigramă pnMicată în anul
1920 s c r i a u r m ă t o a r e l e cuvinte, d e -
d ' c a t e J i d a n i l o r florentini c ă l u ţ i în
•"'Itimul răkboiu : ...Jidanii floren­
tini si-au vărsat sângele pentru
'mărirea, Italiei, pentru vn Izrael
liber, unit şi renăscând", şi închee
c u u r m ă t o a r e l e c u v i n t e : ..eu am n-
viif. intenţia de a uro vorn n clarifi-
•nrirn tith-n Jirhnii ft! Ttnlieni. sí de
a deschide ochii Italienilor creştini.
Ftrrisnyjlp Jidanilor, c aii ou-
Idicat pi răsunetul, ce l-a avut în
"ni'p.tn jf'ăiană mă îndrentniesc să
afirm, că acest scon a fost atins.
Problema jidovească există, si nu
mai este în acea „zonă de umbră"
undo a fost vârâtă c şiretenie de
unii. cu isteţime de alţii".
Ga o c o m p l e t a r e , a. d e m a s c ă r i i , p r o ­
blemei jidoveşti î n I t a l i a f ă c u t ă p r i n
z i a r u l ..II Pomi o di Roma", a, u r ­
m a t î n l u n a F e b r u a r i e 1929 o n o u ă
l o v i t u r ă de g r a ţ i e , d a t ă n e a m u l u i
i u i I u d a , p r i n r e c u n o a ş t e r e a „Sta­
tului Papcd" de c ă t r e m a r e l e I t a ­
l i a n D-l Benito Mussolini, şeful g u ­
v e r n u l u i fascist.
F ă r ă î n d o i a l ă , c ă în I t a l i a , u n d e
preşedintele g u v e r n u l u i , şi scos l a
l u m i n ă de p r e s a c r e ş t i n ă i t a l i a n a ,
p r o b l e m a jidovească v a fi rezolva­
o r i c a r e a l t s t a t depe rotogolul p ă ­
mântului.
© BCU CLUJ

Oameni de co-ncepţiu ducelui cit, ale Tronului şi ale Poporului
Mussolini, prieteni ai poporului şi românesc, cer stăruitor acest lu­
duşmani ai Jidanilor, să ia frâne­ cru, iar noi suntem ecoul acestor
le guvernului nostru! Interesele cereri juste.
superioare ale Statul/ui, ale Biseri- Şl. Pmef.
„Frăţia de Cruce"
S a reorganizat la 1 Iulie 1927 în Bucureşti, vechea şi cunoscuta Ligă
patriotică sun Preşedinţia Dlui Dr Arnos Frăncu. Am asistat cu toţii la
recenta manifestare a Ligii, cu sărbătorirea a 10 zece ani dela intrarea
armatei române în Cluj, 24 Dec. 1918; şi la aceeaşi sărbătorire, în cele
cinci judeţe uni isordui Ardealului: Someş, Năsăud, Sălaj, Satu-Mare,
Maramureş, unde solemnitatea s'a ţinut în cadrul bisericesc cu un Te Deum,
parastas şi panegiric, in bisericile ortodoxe şi unite, ţinând de Eparchia
şi a Lruenei, in toate garnizoanele asistând comandamentele şi delegaţii
iiiiiitarb, la ordinele ministerului de răsboiu. Cu alt prilej vom reveni mai
pe larg la activitatea „Frăţiei de Cruce" ; iar acum găsim de cuviinţă să
comunicăm scopul general al Societăţii din Statutele ei :
GâP.I. sentimentele tradiţionale de iubire
pentru Rege şi Patrie, pentru lim­
Numele şi scopul Societăţii. bă, lege şi moşie şi pentru încrede­
rea neţărmurită în monarchia con­
Art. 1. —^,Frapia de Cruce" pen­ stituţională şi democratică.
tru desăvârşirea idealului naţional,
«ste o Ligă întemeiată pentru sco­
pul indicat în numirea sa.
Procesul contra notarului Adalbert Fehér
Art. 2. — Pentru desăvârşirea distrugătorul revistei „înfrăţirea Românească
idealului national „Frăţia de Cru­
ce", animată de libertate, egalita­ I n ziua de 13 Martie a. c. s'a
te, frăţietate şi naţionalitate, şi dezbătut, la Judecătoria din llean-
condusă în acţiunile sale legale de da mare, jud. Someş, procesul Re­
dreptul poporului de a-şi hotărî vistei înfrăţirea Românească, in­
•singur soarta, de conştiinţa unită­ tentat contra notarului comunei
ţii naţionale integrale şi de voinţa Lozna, Adlbert Fehér, pentrucă
pentru viaţă liberă a neamului Ro- acest Jidan în mod sistematic şi
mâneuc de pretutindeni, uzează de continuu distrugea această revistă
toate mijloacele democratice de şi nu o lăsa niciodată să ajungă
•propitgandă, ou fapta şi cuvântul, la abonaţii din comuna lui.
admise în lumea civilizată. Au fost ascultaţi şase martori,
Astfel ,J7răţia de Cruce" va în­ din care trei la ultima dezbatere,
tări inimile, va fortifica voinţele şi sub pirestare de jurământ, a u de­
va întemeia aşezăminte la Româ­ clarat următoarele : notarul Adal­
nii de pretuindenea pentru ca prin bert Feher, funcţionar însărcinat
ordine să înfăptuiască libertatea Şi cu distribuirea poştei — imediat
naţională în toate unghiurile ele­ ce sosea poşta, — avea ca primă
mentului nostru, ca strajă a civili­ grijă să cerceteze ceeace soseşte şi
zaţi/urnii latine paşnice la porţile o- când găsea revista Înfrăţirea Ro­
rientulfui viforos. mânească, o răsfoia apoi ori o ru­
In consecinţă ,J?raţia de Cruce' pea în bucăţi şi o asvârlea, ori o
va milita neînduplecată pentru u- arunca pe sobă ori în saltarele ar­
nirea sufletească a tuutor Româ­ hivei notariatului, însă niciodată
nilor împotriva primejdiei dinafa­ nu avea grijă după cum îi incum­
ră şi a curentelor subverzive din ba obligaţia funcţiunei sale, — să
lăutitru. o trimită celor cărora era adresată.
„Frăţia de Cruce" va apăra pe Abonaţii revistei „înfrăţirea Ro­
căi strict legale şi constituţionale mânească" din comuna Lozna se
drepturile garantate prin tratate plângeau că nu primesc revista, şi
ale Românilor de sub dominaţiuni alţi locuitori, care ar fi dorit să se
străine şi neprieteneşti. aboneze la ea, nji s'au abonat pen­
„Frăţia de Cruce" va căuta să trucă erau siguri că nu o vor pri­
creeze platforme sigure pentru e- mi, din causa acestui notar străin
ducaţia naţională, socială, morală H duşman al nemului românesc.
şi fizică a masselor largi ale po­ Astfel Revista „înfrăţirea Româ­
porului. nească" suf«re o pagubă, şi mora­
„Frăţia de Cruce" va propaga la şi materială.
tas
„Frăţia de Cruce" va mai întări
stuLorutcia in credinţa jurată Şi
dragostea faţă de armata Ţării, •—
pregătind şi menţinând poporul in
exerciţiul armelor.
„Frăţia de Cruce'- va mai lupta
pentru armonia socială şi echili­
brul economic, pentru manifestarea
sentimentelor de umanitate genera­
lă şi milă creştinească.
„Frăţia de Cruce" va căuta apoi
să dea o largă întindere cultului
istoric, artei, literaturii şi con­
ştiinţa naţionale pentru problemele
actuale şi viitoare de existenţă ale
poporului Romanesc.
„Frăţia de Cruce" va contribui
la asanarea moravurilor publice şi
private, stimulând şi în acest chip,
dorul şi hotărîrea de a desăvârşi i-
dealul naţional.
Politica de partid este strict e-
Uminată din sinul „Frăţiei de Cru-
ce", şi la caz de neobservare con-
slitue motiv de excludere.
Notarul abuziv a fost îrnproc#-
suat pe baza art. 418 şi 471 din
c p. Judecătoria din Ileanda du-
păce a ascultat şi martorii, care au
depus jurământ şi părţile intere­
sate, şi-a declinat competinţa şi
a dispus trimiterea dosarului la
Tribunalul din Dej.
La ieşirea dela judecătoria diu
Ileanda unul din martori se apro­
pie de mine şi-mi spune că, pen­
tru faptul că a venit în instanţă
să declare adevărul : că a văzui
când notarul Adalbert Feher, du-
păce a răsfoit revista „înfrăţirea
Românească" a rupt-o în loc să o
trimită destinatarului, notarul ji­
dan la care era în ultimul timp se­
cretar, l-a îndepărtat din serviciu
pe acest martor, cu toate că are pa­
tru clase liceale şi trei ani de prac­
tică în această calitate şi e cunos­
cut ca funcţionar cinstit şi mun­
citor.
0 altă persoană foarte capabilă,
din comuna Lozna, care a r putea
ocupa cu toată demnitatea postul
de notar, nu-1 poate dobândi, fiind
că nu poate suporta în tăcere toate
ilegalităţile şi nedreptăţile către se
făptuesc de către J i d a n i asupra
bietei populaţii rurale.
Notez că în plasa Ileanda sunt
8 notari jidani, 2 unguri şi 2 ro­
mâni.
Pentru ca să se ştie, amintim că
notarul Adalbert Feher ©a BCU CLUJ
refuzat
 UIT.

Statului Humán in lí)18 şi totuşi notar jidan, care u u a r e nimic co­ măsurile cuvenite pentru salvarea
în 1927, Statul Român i-a încre­ mun, nici cu oamenii, nici ou pă­ Oşeniior cari îndură cea mai nea­
dinţat funcţia atât de importantă, mântul acestei ţări. gră mizerie !
de notar. Ce cred oare Domnii cari l-au Scoală-Te, din mormântu-Ţi dela
Acest demon a devenit extrem numit funcţionar ? Dorim ca răs­ Snagov Tu Ţepeş !
de bogat şi prin puterea banului punsul Domniei Lor să vie dela r a ­
Simion Pintea
stăpâneşte azi toată comuna. ţiune şi de la inimă şi să nu-şi
Trip — jud. Satu mare.
Noi credem că n u e nici legal înăbuşe sentimentele lor cu anu­
şi nici omenesc ca o comuna for­ mite consideraţi uni de politică oar­
mată din Români a căror părinţi bă am ti-românească.
au luptat pentru constituirea ei şi Dr. Elemi Bratu „ÎNFRĂŢIREA ROMÂNEASCĂ PEN
au murit pentru a o păstra româ­ advocat Cluj. TRU POPOR". Aducem la cunoştinţă
nească, să fie azi condusă de un c ă z i a r u l n o s t r u n u m i t „Înfrăţirea Ro
mdnească pentru popor" de s u b con­

Nu mai putem răbda T d u c e r e a D - l u i P r o f e s o r I. C. C ă t u n e a n u

dela Universitatea din Cluj, v a con­
tinua sa apară regulat a ş a încât fie­
Ţara Oaşului o sugrumă Jidanii .•
care sătean, bun Român şi adevărat
A u se poate crede că există' vre­ ...Multe sunt pe-aceat pământ creştin, v a a v e a bucuria sâ-1 citească
un tiu ut, pe întreg cuprins ui ţării Si cu folos sunt toate în ceasurile lui de t i h n ă . N o i v o i m aă
noastre, oare să iie mai niuit şi Dar neamul lor ca să trăiască luminăm poporul asupra pericolului
mai ou uşurinţă exploatat de J i- F ă r ă ghjjşeft, —• n u poate. jidovesc şi s u n t e m siguri că isbânda
aaui, necum, e ţmutui, aşa numit noastră v a veni, p e n t r u c ă ceeace pro-
al „Ţării Oaşului". Ei apeculează avutul săiunianului p o v ă d u i m este drept şi adevărat.
. N I C I într'o parte a ţării câ-rciu- Oşean. —• Implicit reiese că i n a- Rugăm p e cititorii noştri, cari pri­
meie jidoveşti nu-s mai numeroa­ devăr în ţara Oaşului: mesc această foaie pentru popor, să
se decât in Ţara Oaşului. Există o dea m a i departe spre a fi citită şi
o comună, — în. Ţara Oaşului, — Jidanii ne sugrumă naţiunea. pe cât ii ajută punga şi ii îndeamnă
cu n u mai puţin de 11 (wnspfreze- sufletul, să ne sprijine făcând abona­
cej car ciume, dar toate, absolut Dupâce ai văzut câte suferinti mente, cari costă numai 120 l e i p e
toate samt ale Jidovilor şi ceva m a i îndură bieţii Oşeni dela Jidani, mă an, a d e c ă z e c e lei l a l u n ă .
mult : chiar cârciuma comunală e vei întreba : şi totuşi n u s'a luat Luaţi aminte, fraţi cititori, c ă 10
arendată tot unui „perciunat". iiici o măsură de îndreptare a lu­ lei p e l u n ă n u p o a t e a t â r n a p r e a greu
Dar au brevete toate cârciumele crurilor? nici în cea mai săracă gospodărie,
din „Ţara Oaşului" ? Beuturile pe Ba! Da! s'a luat! S'au deschis când trebuo să ţinem seamă că îna­
care le p u n în vâncare, sunt pre­ cârciurne comunale, — putem spu­ intaşii noştri a u jertfit m u l t m a i m u l t
parate conform legii ? I n mod ne pretutindeni în tara Oaşului, — ca să ajungem la desrobirea neamu­
clandestin, n u se prepară rachiuri? dar cine cumpără cu 100 ori 200 lui, pe care Jidanii d i n n o u v o r să-1
Nu sunt r a r e cazurile când vezi de lei mai scump dela comună câr­ bage în jugul robiei.
ieşind din cârciumele din Negreşti ciuma^—• la licitaţie, — nu tot J i ­
—• şi alte comune —• Oşeni turmen­ danul?
taţi şi mirosind în depărtare a E zadarnică munca preoţilor şi
spirt denaturat; a beut nenorocitul a învăţătorilor, sunt în van toate PREMIILE GAZETEI „ÎNFRĂŢI­
spirt denaturat, preparat, bun în­ ostenelile ce se depun, pentru în­ REA ROMANEASCA PENTRU PO­
ţeles, în rachiu. Nu voiu a spune dreptarea pe calea cea dreaptă, a POR". I n dorinţa n o a s t r ă de a lumina
numele deliq?uentului, amintesc n u ­ acestor rătăciţi ! Toată bunăvoinţa cât m a i t e m e i n i c , pe fraţii noştri, plu­
mai că : unui care vindea rachiu preoţilor şi învăţătorilor e zadar­ gari, asupra pericolului jidovesc, pe­
preparat din spirt denaturat, a fost nică! ea rămâne infructuoasă faţă ricol, ce n e a m e n i n ţ ă cu dărâmarea
prins tocmai când îl desfăcea spre de titanica rezistenţă, ce o opun a- scumpei noastre Ţări şi B i s e r i c i , am
consumare ; el a fost predat justi­ ceşti „venetici". hotărît să trimitem — ca premiu —
ţiei, care apoi s'a pronunţat, a- Câţi Evrei circulă ou trenul pe tuturor acelora care a u plătit 120 L e i
mendându-1 cu o sumă frumuşică linia Satu-Mare Bicsad ?... abonamentul pe un an întreg:
de 100 mii l e i ! Dar pe „autobusul" Biosad-Satu- Călăuza banilor Români, Fotogra­
Numai unul a preparat, sau pre­ Mare câţi circulă?... fia D-lui Prof. 1. C. Cătuneanu si o
pară, rachiu din spirt denaturat ?.. Ei pentru a nu sprijini pe C. F. revistă „înfrăţirea Românească".
Unul numai a fost prins! R., călătoresc cu autobusul fiind
Aceia cari au trimis abonamentul
Cine săvârşeşte contrabandele ce proprietarul autobusului tot un J i ­
numai pe o jumătate an, să grăbească
se ţin lanţ la graniţa de N.-W. a dan!
a ne trimite şi restul de bani pe a
ţării? Amintesc nuimai u n caz de­ P â n ă când neamul nostru exor­
doua jumătate a anului, pentruca să-i
rizoriu : bitant suplu, va suferi supliciile a-
putem împărtăşi şi pe d â n ş i i de pre­
Gerul din luna lui Februarie a cestor execrabili, care sunt în le­
miile gazetei noastre.
surprins pe contrabandistul jidan gături cu comunismul iminent, —
dar nu nuimai pentru noi, — ci Acel Român, care ne câştigă 10
Samuel Klein, care a fost găsit în­
ciliar pentru întreagă Europa? abonaţi noi, plătiţi p e u n a n d e zile,
gheţat, cu un sac de mătasă lângă
va primi drept premiu cărţile Cu­
dânsul. P â n ă când vom fi impasibili fa­
vinte adevărate de /. C. Cătuneanu,
Dar pe lângă toate celelalte, ver­ ţă de această opresiune a acestor
Scrisoarea lui Chamberlain, despre
surile de mai jos, au mare drep­ deliquenţi?
chestiunea Jidovească în România,
tate : G*i în drept sunt datori să ia © BCU CLUJ