Vasile Adriana-Georgiana

Grupa 734-I.D.R.D,I.S.B

Rulmenti

Lagărele sunt definite ca organe de maşini utilizate pentru susţinerea arborilor sau a altor
piese cu mişcare de rotaţie, servind pentru preluarea sarcinilor care acţionează asupra acestora.
Dacă frecarea din interiorul lagărului este frecare cu rostogolire, lagărele se numesc lagăre cu
rostogolire. Rulmentul este elementul principal al lagărului cu rostogolire. Alături de rulment, în
componenţa lagărului cu rostogolire
intră fusul arborelui, carcasa, elementele
de fixare axială, sistemele de ungere şi
de etanşare.
Rulmenţii (fig. 6.1) sunt ansambluri
independente, formate din:inel exterior
(1), cu cale de rulare la interior; inel
interior (2), cu cale de rulare la exterior;
corpuri de rostogolire (3) şi colivie (4),
care împiedică contactul dintre corpurile
de rostogolire prin dispunerea
echiunghiulară a acestora. La unele
lagăre, pentru reducerea gabaritului
radial, se utilizează rulmenţi fără inelul
interior sau fără ambele inele, caz în care
se execută căi de rulare pe fusul
arborelui şi, eventual, pe carcasă.
Principalele avantaje ale lagărelor
cu rostogolire sunt: Fig. 6.1 Elementele componente ale unui rulment
 randament ridicat;
 capacitate mare de încărcare pe unitatea de lungime, deci gabarit axial redus;
 consum redus de lubrifiant;
 întreţinere uşoară;
 interschimbabilitate, datorită standardizării internaţionale.
Dezavantajele lagărelor cu rostogolire sunt:
 gabarit radial relativ ridicat;
 durabilitate scăzută la funcţionarea cu turaţii foarte mari sau în prezenţa şocurilor şi
vibraţiilor.
În prezent, lagărele cu rostogolire constituie principalul tip de lagăr utilizat în construcţia de
maşini, domeniile de folosire fiind limitate doar de necesitatea realizării unor turaţii foarte mari
sau de prezenţa şocurilor şi vibraţiilor.
 Clasificarea rulmenţilor se face după o serie de criterii.
 După forma corpurilor de rostogolire (fig. 6.2), se deosebesc: rulmenţi cu bile, rulmenţi cu
role cilindrice, rulmenţi cu ace, rulmenţi cu role conice, rulmenţi cu role butoi simetrice
sau asimetrice.

Fig. 6.2 Corpuri de rostogolire

 Numărul de rânduri de dispunere a corpurilor de rostogolire împarte rulmenţii în rulmenţi

cu corpurile de rostogolire dispuse pe un rând, pe două rânduri sau pe mai multe rânduri.
 După capacitatea de preluare a deformaţiilor unghiulare se deosebesc rulmenţii obişnuiţi
(care pot prelua abateri unghiulare foarte mici) şi rulmenţi oscilanţi (cu capacitate ridicată
de preluare a abaterilor unghiulare).
 Direcţia sarcinii principale preluate împarte rulmenţii în: rulmenţi radiali (preiau sarcini
radiale şi, eventual, sarcini axiale mici), rulmenţi axiali (preiau sarcini axiale), rulmenţi
radial-axiali (preiau, în principal, sarcini radiale, dar şi sarcini axiale), rulmenţi axial-
radiali (preiau, în principal, sarcini axiale, dar şi sarcini radiale).
 După construcţia şi materialul coliviei, se deosebesc rulmenţi cu colivie ştanţată (din tablă
de oţel) sau cu colivie masivă (din textolit, alamă, duraluminiu etc.).
 După elementele de etanşare cuprinse în construcţia rulmentului, rulmenţii pot fi:
neetanşaţi (fără sisteme de etanşare proprii), etanşaţi (umpluţi cu unsoare consistentă şi
prevăzuţi, între inele, pe ambele feţe, cu discuri din materiale nemetalice), protejaţi
(umpluţi cu unsoare consistentă şi prevăzuţi, între inele, pe ambele feţe, cu discuri din
materiale metalice).
 După valoarea jocului radial se deosebesc rulmenţi cu joc radial normal, mărit sau
micşorat, joc determinat de precizia de execuţie care poate fi normală sau ridicată.
 După dimensiunile de gabarit, conform standardelor, se deosebesc serii de diametre (cu
diferenţe pe direcţie radială) şi serii de lăţimi (cu diferenţe pe direcţie axială – numai la
rulmenţii cu role), acestea influenţând capacitatea de încărcare a rulmenţilor.
Standardizarea rulmenţilor, pe plan mondial, cuprinde o mare diversitate constructivă şi
tipodimensională. Recunoaşterea rulmenţilor se face pe baza unei simbolizări, de asemenea,
standardizate. Simbolizarea se face printr-un şir de litere sau cifre care semnifică, în ordine
{Tipul rulmentului}{Seria de lăţimi}{Seria de diametre}{Diametrul interior}.
 Tipul rulmentului poate fi o cifră (3 – pentru rulment radial-axial cu role conice, 6 –
pentru rulment radial cu bile, 7 – pentru rulment radial-axial cu bile etc.) sau un grup de
litere, pentru rulmenţii radiali cu role cilindrice (N – pentru rulment radial cu role
cilindrice cu doi umeri la inelul interior, NU – pentru rulment radial cu role cilindrice cu
doi umeri la inelul exterior etc.).
 Seria de lăţimi este o cifră, cu atât mai mare cu cât lăţimea rulmentului este mai mare.
Apare doar la anumite tipuri de rulmenţi (în general, la cei cu role).
 Seria de diametre este o cifră, cu atât mai mare cu cât diametrul exterior este mai mare.
  Diametrul interior rezultă prin înmulţirea cu 5 a numărului format din ultimele două cifre
ale simbolului.
Pentru exemplificare: simbolul 6 2 05 reprezintă un rulment radial cu bile (6), din seria de
diametre 2, cu diametrul interior de 5 x 05 = 25 mm; 3 0 2 06 reprezintă un rulment radial-axial cu
role conice (3), din seria 0 de lăţimi, din seria 2 de diametre şi cu diametrul interior de 5 x 06 =
30 mm.

Rulmenţii radiali cu bile pe un rând [4, 11, 12, 14, 108, 109, 110] (fig. 6.3) sunt utilizaţi
pentru preluarea de sarcini radiale medii şi
sarcini axiale mici în ambele sensuri. Aceşti
rulmenţi se execută în mai multe variante
constructive: normali (fig. 6.3, a); protejaţi,
cu capace metalice dispuse pe o parte (-Z,
fig. 6.3, b) sau pe ambele părţi (-2Z, fig.
6.3, b); etanşaţi, pe o parte (-RS, fig. 6.3, c)
sau pe ambele părţi (-2RS, fig. 6.3, c); cu
canal practicat pe inelul exterior, normal
(-N, fig. 6.3, d) sau protejat pe o parte
(-ZN, fig. 6.3, d). Inelele au prevăzute căi
a b c d
de rulare adânci prin umerii cărora pot fi
transmise sarcinile axiale. Razele de curbură ale căilor de rulare asigură contact teoretic liniar în
stare încărcată dar punctiform în stare liberă. Jocul din rulmenţi asigură posibilitatea preluării
unor abateri unghiulare ale axelor celor două inele de până la 8`. Funcţionarea cu abateri
unghiulare între inele conduce la reducerea durabilităţii rulmentului, motiv pentru care utilizarea
acestor rulmenţi se limitează la arbori a căror lungime nu depăşeşte de 10 ori diametrul fusului de
rulment.
Rulmenţii radiali oscilanţi cu bile pe două rânduri [4,
11, 12, 14, 108, 109, 110] (fig. 6.4) se utilizează pentru
preluarea de sarcini radiale medii-mari şi de sarcini axiale mici-
medii în ambele sensuri, permiţând abateri unghiulare ale axelor
celor două inele de până la 2,5…3º. Inelul interior este prevăzut
cu două căi de rulare de forma celor de la rulmenţi radiali cu
bile pe un rând. Calea de rulare de pe inelul exterior este sferică,
oferind posibilitatea inelului interior şi bilelor să oscileze în
jurul centrului rulmentului. Se recomandă utilizarea acestor
rulmenţi la arbori cu deformaţii mari de încovoiere (arbori lungi Fig. 6.4 Rulmenţi radiali
sau elastici) şi la montaje pentru care coaxialitatea alezajelor de oscilanţi cu bile pe două rânduri
rulmenţi este greu de realizat. Rulmenţii radial oscilanţi cu bile pe două rânduri se execută în
varianta normală (v. fig. 6.4) sau cu alezaj conic pe inelul interior (K, v. fig. 6.4) pentru montaj pe
fus conic sau pe fus cilindric prin intermediul unei bucşe speciale de rulment (H).