Revista copiilor isteþi

ºi prietenii lui
Nr.26
Aprilie 2011
36 pag./5 lei

i z ã ! guri:
rp r sin
Su ionaþi- AR
cþ
vã
SC
nfe l O
Co lanoru
Pov P
eºt
i B en z i
e n ate
Des

Jocuri 5 concur
torturi
de câºtigat!
s

www.prietenii-lui-oscar.ning.com
Concurs 5
de câtorturi
V acanþa de primãvarã, cu siguranþã v-a
reîncãrcat bateriile, dragi copii, pentru o
nouã perioadã de ºcoalã. Ea a inclus ºi
perioada Sfintelor Sãrbãtori de Paºte, în care fiecare
creºtin a sãrbãtorit Învierea Domnului ºi s-a bucurat
alãturi de cei dragi. Suntem siguri cã cele mai
frumoase momente din aceastã sãptãmânã le-aþi
surprins cu ajutorul aparatului de fotografiat.
Trimiteþi o fotografie care sã vã reprezinte pe voi,
copii, în atmosfera sãrbãtorilor pascale pe adresa
revistaoscar@gmail.com pânã pe data de 10 mai.
Cele mai frumoase fotografii vor fi premiate cu
delicioase torturi oferite de sponsorul concursului,
cofetãria Vivien, situatã în Craiova, pe strada
Constantin Brâncuºi, nr. 33. Este necesar sã
specificaþi în mail atât numele vostru, cât ºi vârsta,
grãdiniþa sau ºcoala ºi telefonul de acasã.
Prãjituri asortate
ca la mama acasã...
ºtigat!
Redactor ºef:
Cristian Nedelcu
Personajele, ilustraþiile ºi DTP:
Viorel Pîrligras
Redactori:
Diana Nedelcu, Viorel Pîrligras
Adresa redacþiei:
Str. H. Coandã, bl. 52., ap.10,
Craiova, Dolj. Telefon: 0351.401.204
Email: revistaoscar@gmail.com
www.prietenii-lui-oscar.ning.com
Reproducerea oricãrui material scris
sau ilustrativ din aceastã publicaþie,
multiplicarea pe CD-rom sau
DVD-rom, exportul ºi difuzarea în
strãinãtate sunt posibile doar cu
acordul editorului.
“Oscar ºi prietenii lui”
face parte din proiectul „Dezvoltarea
competenþelor de comunicare ale
copiilor din grãdiniþe ºi ºcoli”, inclus
în Calendarul activitãþilor naþionale
extraºcolare al Ministerului Educaþiei
Naþionale, Anexa F, poziþia 39.
Publicaþie editatã de Asociaþia
Culturalã “Craiova”
Se difuzeazã în grãdiniþe ºi ºcoli,
fãrã titlu de obligativitate.
Tiparul executat la
SC EGNATIA EDCOMIMPEX SRL
Str. Motru, nr. 29C, Craiova, Dolj
Tel./Fax 0251.422437
 Ce sã fie?
Azi, pe cer, pe înserat,
S-a zãrit ceva ciudat.
Este barzã sau cocor
Ce trecu acum în zbor?

Azor stã mirat ºi latrã,

Cocoþat sus, pe o piatrã.
Oscar îl întreabã: „Zãu,
Ce-i atâta tãmbãlãu?”

“N-ai vãzut ce arãtare

A trecut în goana mare?”
“Nu te speria, Azor,
E un avion în zbor.”

l Cristi Nedelcu
 Un miting
aviatic
– Mare miting aviatic! Acrobaþii aeriene! Avioane, paraºute, parapante,
deltaplane! Senzaþii tari ºi inedite!
Nana citea un afiº multicolor, iar Oscar ºi Rita ascultau cu urechile ciulite.
– Ce ziceþi, mergem ºi noi sã vedem despre ce este vorba? îi întrebã fata pe
cei doi cãþei, dar nu aºteptã un rãspuns ºi o porni înainte. Cred cã o sã vã placã, le mai
zise ea.
– Ce este un miting aviatic? lãtrã Oscar, nedumerit, încercând sã þinã pasul cu
Rita care mergea þanþoºã cu botul pe sus.
– Un eveniment monden, fãrã îndoialã, catadicsi ea sã îi rãspundã într-un
târziu. Singurul lucru de care îmi pare rãu este cã nu am ºtiut mai din timp, ca sã îmi
pun niºte accesorii speciale.
Oscar mârâi ceva despre inutilitatea fundiþelor ºi panglicuþelor, dar pânã la
urmã tãcu. Îl zãri pe Benone ºi, din câteva lãtrãturi, îl puse la curent cu destinaþia spre
care se îndreptau ºi cã nu prea ºtiau ce se va întâmpla acolo.

4
 – Of, nãtãfleþi mai sunteþi, le rãspunse Benone care lãsa impresia cã le ºtie pe
toate. Mitingul aviatic este un fel de spectacol de avioane. Sunt piloþi care mai de
care mai iscusiþi ºi fac tot felul de acrobaþii cu avioanele pe care le conduc.
– Dar este ºi o paradã de modã, nu? interveni în discuþie Rita, care pânã
acum fusese convinsã cã spre aºa ceva se îndreaptã.
Benone vru sã spunã cã nu, dar Oscar îi fãcu semn sã nu o contrazicã, iar
acesta îl ascultã, convins cã prietenul lui ºtia mai bine. Între timp ajunserã la
aerodrom care era plin de lume ºi toþi oamenii erau cu ochii aþintiþi pe cer. Avioane
elegante ºi strãlucitoare treceau pe deasupra fãcând tot felul de acrobaþii care le
tãiau rãsuflarea privitorilor. Cei trei prieteni stãturã câteva minute împreunã cu
Nana, dar apoi Oscar vãzu cã nu departe de ei aterizase un avion, iar pilotul ieºise ºi
lãsase uºa deschisã.
– Oau! Hai sã vedem cum aratã un avion pe dinãuntru, spuse Oscar ºi o zbugi
printre picioarele zecilor de curioºi.
Rita ºi Benone îl urmarã mai mult pentru a-l opri de la o nouã poznã. Ca de
fiecare datã, însã, Oscar nu-ºi asculta prietenii. Dintr-un salt, pãtrunse în avion, iar
Rita se opri în uºa avionului, încercând sã-l convingã sã coboare.
 – E grozav aici, lãtrã el þopãind de zor prin avion. Câte manete ºi butoane. E
super!
– Sã nu atingi ceva pe acolo, îi strigã Benone. Mai bine coboarã, înainte sã
faci vreo boacãnã.
Tocmai atunci apãru ºi pilotul, iar Rita ºi Benone se ascunserã repede, fãrã sã
mai apuce sã-ºi avertizeze prietenul. Nici nu ar mai fi putut sã o facã, pentru cã
pilotul venise însoþit de un mecanic care se duse direct la elice ºi o învârti puternic.
Un zgomot se auzi ºi elicea începu sã se învârtã foarte repede.
– Aoleu, o sã decoleze cu tot cu Oscar! se alarmã Rita. Trebuie sã coboare
imediat de acolo!
Capul speriat al cãþelului se ivise în uºa avionului. Elicea fãcea un curent de
aer aºa de puternic încât urechile lui Oscar fluturau ca niºte steaguri.
– Sãri! lãtrã Rita cât putu de tare, fãrã sã poatã însã acoperi zgomotul fãcut de
avion. O sã plece cu el,
trebuie sã facem ceva! se
întoarse Rita spre Benone.
– Într-o astfel de
situaþie..., începu el, doct,
spre disperarea Ritei.
Cãþeluºa, vãzând cã
lui Benone îi arde de
conferinþe se hotãrî sã
acþioneze de una singurã.
 Ieºi de unde se ascunsese ºi, plinã de curaj, începu sã latre la cei aflaþi în
preajma avionului. Pilotul rãmase surprins vãzând-o ºi se opri nehotãrât. Cãþeluºa
era prea dichisitã sã fie fãrã stãpân, dar nu înþelegea de ce este aºa furioasã.
– Ce e cu tine, te-ai pierdut? întrebã el
vrând sã se apropie de Rita. Dar cãþeluºa se
retrase continuând sã latre rãzboinicã.
– Oscar! strigã ea printre hãmãituri,
ieºi repede, nu pot sã îl mai þin mult.
Spre uºurarea Ritei, elicea se opri.
Oscar sãri din avion ºi, într-o clipã, fu lângã
prietenii lui.
– Ia uite, alt cãþel ! exclamã pilotul,
consternat. Parcã ar fi expoziþie caninã ºi nu
miting aviatic. Tu ºtii ce e cu ceata asta pe
aici? îl întrebã acesta pe mecanic. Nu mai
avurã timp sã elucideze misterul deoarece
cãþeii dispãrurã cât ai clipi din raza lor
vizualã.
 Cei trei prieteni se oprirã gâfâind dupã ce se asigurarã cã se depãrtaserã
suficient de locul cu pricina.
– Mulþumesc Rita, ai fost grozavã! lãtrã Oscar, deºi inima îi bãtea încã de la
sperietura pe care o trãsese.
– Mdaa… ai rezolvat rapid o situaþie criticã, interveni filosofic Benone.
– V-am demonstrat cã pot sã mã gândesc ºi la altceva în afarã de parade de
modã! hãmãi triumfãtoare Rita. Dar dacã decola avionul ce te fãceai? îl întrebã Rita.
– Aº fi fost un cãþel zburãtor, ºi atunci tare aº fi vrut sã vãd cine se mai uita de
sus la mine, rãspunse Oscar, grozãvindu-se, deºi în sinea lui îºi jurase cã nu o sã se
mai urce niciodatã într-o asemenea maºinãrie.
Veseli cã scãpaserã dintr-o mare încurcãturã, cãþeii se strecurarã tiptil lângã
Nana care, cu ochii pe cer dupã acrobaþiile avioanelor, nu observase nimic din cele
întâmplate.
l Cristi Nedelcu
Ce învãþãm din poveste…
1.Cuvinte noi
– a catadicsi (verb) – a gãsi de cuviinþã; a binevoi;
– inutilitate (substantiv) – însuºirea de a fi inutil; zãdãrnicie;
– aerodrom (substantiv) – teren special amenajat pentru decolarea,
aterizarea ºi staþionarea avioanelor;
– dâmb (substantiv) – formã de relief mai micã decât dealul; colinã;
ridicãturã micã de pãmânt înãlþatã la marginea unui ºanþ, a unei gropi etc.
– a ateriza (verb) – a efectua toate operaþiile necesare pentru a
reveni ºi a se opri pe sol;
– a avertiza (verb) – a atrage cuiva atenþia, a înºtiinþa în prealabil, a
preveni;
– a decola (verb) – a se ridica în aer; a-ºi lua zborul;
– doct (adjectiv) – care posedã cunoºtinþe vaste; savant; învãþat;
– consternat (adjectiv) – surprins, nedumerit, stupefiat;
– a elucida (verb) – clarifica, a limpezi, a lãmuri o problemã.

2. Formaþi propoziþii, la alegere, cu 5 dintre cuvintele explicate mai sus:

…………………………………………………………………………..............................................................................
………………………………………………………………….......................................................................................
…………………………………………………………………………..............................................................................
…………………………………………………………………………..............................................................................
…………………………………………………………………………..............................................................................

3. Gãsiþi antonimele pentru cuvintele:

elucida ……………….............................................
doct ………………..................................................
consternat ………………......................................

4. Dacã ar fi sã zburaþi cu avionul, paraºuta sau balonul, care dintre aceste

aparate aþi alege ºi de ce? Explicaþi în maxim 5 propoziþii:
…………………………………………………………………….....................................................................................
…………………………………………………………………………..............................................................................
…………………………………………………………………………..............................................................................
…………………………………………………………………………..............................................................................
…………………………………………………………………………..............................................
Avion
Dintotdeauna omul a visat sã
zboare la fel ca pasãrile. În cele din
urmã ºi-a îndeplinit visul, inventând
diferite aparate cu sau fãrã motor care
se numesc aeronave. Acestea pot fi mai
uºoare decât aerul aºa cum sunt
baloanele sau dirijabilele sau mai grele
decât aerul, cum sunt avioanele ºi
elicopterele.
Indiferent de mãrimea ºi
destinaþia lor, avioanele sunt construite
din aceleaºi elemente de bazã. Corpul,
care se numeºte fuselaj, este construit
dintr-un aliaj special, duraluminiu, care
este uºor ºi foarte rezistent. Aripile sunt
foarte importante. Ele ajutã avionul sã
zboare datoritã unei forþe numitã
portanþã care apare când aerul trece cu
vitezã pe deasupra ºi pe sub aripã.
Motoarele sunt amplasate, de obicei, pe
aripi ºi produc viteza necesarã ca avionul
sã înainteze.
Avioanele sunt folosite atât
pentru transportul pasagerilor cât ºi al
mãrfurilor. Acestea din urmã se numesc
avioane cargo. Pentru armatã s-au
construit avioane foarte mari care pot sã
transporte chiar ºi tancuri.
Cele mai rapide avioane sunt
supersonicele care au o vitezã mai mare
decât a sunetului (340 m/s).
 Ghicitori
Zmeu cu aripi uriaº
Pluteºte peste oraº,
Aparat aerian,
Se numeºte... (deltaplan)

Balot de pânzã colorat;

Când în aer e-aruncat
E o umbrelã desfãcutã.
Nu e greu, e o... (paraºutã)

Un tub mare de oþel,

Propulsat cu forþã-n cer,
Zboarã spre o altã planetã
Aþi ghicit, e o... (rachetã)

l Diana Nedelcu
Labirint
Gãsiþi drumul cel
mai scurt pentru
avion ca sã
reuºeascã
loopinguri
spectaculoase.
AVENTURI AERIENE

OSCAR?! EVIDENT, DRAGÃ

RITA. SUNT PILOT
TU, PILOT DE ELITÃ!
DE AVION?
 SÃ-ÞI ARÃT NUMAI CE AAAAA!
ªTIU SÃ FAC CU AVIONUL!

NU TE SPERIA.
ÃSTA A FOST
UN LOOPING!

VAAAAAAAAI, OSCAR, CE
CURAJOS ªI DESTOINIC
EªTI TU!

DAR CE
VÃD ACOLO?
NU CUMVA
E FANE,
RÃÞOIUL?

IA SÃ-I
DÃM O
LECÞIE!
 HA HA HA UNDEVA, JOS, ÎN SPATELE
CE MAI FUGEA CASEI, AZOR...
MÂNCÂND PÃMÂNTUL! VOI
HA HA HA SAVURA
UN OS
DELICIOS!

CE-A FOST ASTA? PENTRU

UNDE-I OSUL? TINE,
RITA!

MERSI,
OSCAR!

CE FIGURÃ
A FÃCUT
AZOR CÂND
S-A TREZIT
FÃRÃ OS!

WOW! NIªTE CE ZICI DE

NORI! INIMIOARA
ASTA?

VAAAI,
OSCAR, CE
DRÃGUÞ!
 CE E
UMBRA
ASTA
URIAªÃ?

RITA,
IA REPEDE
PARAªUTA
ªI SÃRI!

AOLEU! AM LUAT
UN RUCSAC ÎN LOC
DE PARAªUTÃ!

!
CAR
O S

ÞI-AM SPUS AM VISAT URÂT...

SÃ NU DORMI
ÎN FOTOLIU:
POÞI CÃDEA
ORICÂND!

SFÂRȘIT
er
Micii povestitori

T ema concursului din nr. 25 al revistei a fost ca voi,

dragi copii, sã vã imaginaþi începutul unei poveºti
CONCURSURILE

avându-i ca eroi pe Oscar ºi prietenii lui. Numeroasele

mesaje trimise pe adresa redacþiei ne-au demonstrat cã
cititorii revistei sunt la fel de inventivi ca noi. Cinci dintre
micii povestitori – Mihai Iana (Grãdiniþa nr.43), Adriana
REVISTEI

Buradescu (Grãdiniþa nr. 55 “Prichindel”), Radu Daniel

Bogdan (Grãdiniþa nr. 59), Livia Ionescu (ªcoala cu cls. I-
VIII Podari) ºi Anda Maria Gavrilã (ªcoala nr. 30 „Mihai
Viteazul” Craiova) au fost rãsplãtiþi pentru creativitatea lor cu
torturi delicioase oferite de cofetãria Do-Re-Mi, situatã în
Craiova, Calea Unirii 142 (lângã Restaurantul Chinezesc).
Iatã care sunt textele premiate ce vor fi începutul unor poveºti
pe care le vom publica în numerele viitoare ale revistei.
 Micii povestitori
Oscar, un cãþel jucãuº cu privirea agerã, mirosea cu boticul sãu prin grãdina de la þarã
plinã de flori, iar Rita ºi Patrocle se întrebau ce gãsise Oscar aºa de interesant. Boticul
lui Oscar se opri la o floare frumos mirositoare ºi era tare încântat de acest lucru.
Momentul a fost de scurtã duratã deoarece o albinuþã îl înþepã pe Oscar care începu sã
se agite, alarmându-i astfel ºi pe prietenii sãi - Rita ºi Patrocle...
Mihai Iana - Grãdiniþa nr. 43 Craiova

Visul cel mai mare al lui Oscar este sã cãlãtoreascã în spaþiu. ªi-a chemat prietenii sã-
l ajute sã construiascã o rachetã...
Adriana Buradescu Grãdiniþa nr. 55 “Prichindel” Craiova

Într-o dimineaþã Oscar se trezi fericit. Se întinse, mârâi uºor ºi se uita afarã. Era
primãvarã ºi soarele strãlucea ºi era fericit cã vremea mohorâtã trecuse. Era aºa de
fericit datoritã unui vis din care tocmai se trezise...
Radu Daniel Bogdan - Grãdiniþa nr. 59 Craiova

A venit vacanþa! Nana se pregãteºte sã plece la mare, iar Oscar, Patrocle ºi Rita o vor
însoþi. Ce bucurie! Ce aventuri îi aºteaptã!
Întinderea nesfârºitã de apã care sclipeºte în razele soarelui i-a impresionat pânã la
lacrimi. Totuºi, spiritul lor nãzdrãvan a învins! S-au apropiat de apã… ºi au sãrit
fericiþi în valuri. Toþi, mai puþin Oscar…
- Ha, ha, ha! Fricosule! strigau Patrocle ºi Rita.
Oscar s-a înfuriat ºi s-a aruncat în apã. Surprizã! Oscar era cel mai bun înotãtor.
Livia Ionescu - ªcoala cu cls. I-VIII Podari

Toate animalele pãdurii pregãtesc de câteva zile Festivalul Primãverii. Rândunica,

îmbrãcatã în fracul ei elegant, îi invitã pe cei trei cãþei sã fie prezentatori. Îmbrãcaþi în
haine de galã, Rita, Oscar ºi Patrocle pornesc spre Pãdurea de Smarald unde va avea
loc marele festival...
Anda Maria Gavrilã - ªcoala nr. 30 „Mihai Viteazul” Craiova
 O faptã bunã
– Oscaar! Oscaaar!
Patrocle intrã în trombã în curte, cãutându-ºi prietenul din priviri. Acesta
lenevea în iarbã, toropit de cãldura soarelui de primãvarã!
– Ce e, Patrocle, au nãvãlit turcii de dai buzna aºa, mai sã scoþi poarta din
þâþâni?! îl apostrofã Oscar.
– Mãcar eu fac miºcare, nu lâncezesc ca tine! Hai, trezirea cã avem ceva de
rezolvat !
– Un nou mister? ciuli Oscar urechile.
– Numai la mistere ºi aventuri þi-e gândul ! De data asta este vorba de o treabã
serioasã, îl avertizã Patrocle. Trebuie sã ajutãm pe cineva.
– Noi, sã ajutãm? Cum? lãtrã Oscar, nedumerit.
– Hai cu mine ºi o sã vezi!
 Patrocle îl duse la câteva case distanþã. Se strecurarã în curte printr-o gaurã de
la gard. Ceea ce vãzu, îl fãcu pe Oscar sã se înfioare. O cãþeluºã foarte slabã, legatã cu
un lanþ gros de fier, cu trei pui alãturi îi privea cu ochi triºti ºi blânzi:
– Bunã Vanda, el este prietenul meu Oscar, lãtrã Patrocle vesel.
– Bunã bãieþi! le rãspunse cãþeluºa dând uºor din coadã.
– Ce se întâmplã cu tine? lãtrã Oscar, revoltat. Cine te-a legat aºa cu lanþul
acesta?
– Stãpânii mei, oftã cãþeluºa, care au plecat de acasã. Din pãcate, nu mã pot
duce sã-mi caut de mâncare ºi îmi este din ce în ce mai greu sã-mi hrãnesc puii.
Oscar rãmase impresionat de ce auzise. Lui nu îi lipsise niciodatã nimic: un
culcuº cald, oase delicioase ºi multe mângâieri din partea Nanei, chiar dacã uneori
mai fãcea câte o trãznaie.
 – Sãrãcuþa, oftã cãþelul, trebuie sã-þi ducem neapãrat ceva de mâncare!
– Nu rezolvãm nimic dacã îi ducem acum un os ºi zicem cã am ajutat-o!
interveni Patrocle. Este nevoie sã-i ducem zilnic mâncare, pânã vin stãpânii ei.
Pentru asta trebuie sã le spunem tuturor prietenilor noºtri povestea Vandei!
– Hai, atunci, sã nu mai pierdem timpul, se mobilizã Oscar. Þâºni ca o
sãgeatã pe poartã, urmat de Patrocle, fericit cã-ºi convinsese prietenul.
Cei doi cãþei fãcurã un adevãrat tur de forþã prin cartier. Toate exemplarele
canine din zonã aflarã de situaþia disperatã în care se aflau Vanda ºi puii ei ºi se
oferirã sã dea o lãbuþã de ajutor ºi sã facã în aºa fel încât celor patru sã nu le mai
lipseascã nimic. Cea mai impresionatã a fost Rita care la auzul poveºtii a început sã
lãcrimeze:
– Vai de mine, ei nu au ce sã mãnânce ºi eu mã gândeam cu ce fundiþe sã mai
îmi împodobesc blãniþa ºi fãceam mofturi la bobiþele cu gust de peºte! O sã împart
cu ei tot ce am, scâncea cãþeluºa.
– Bine cã te-ai trezit ºi tu la realitate, lãtrã uºurat Oscar, ºi vezi cã sunt ºi alte
lucruri mai importante decât accesoriile sclipitoare.
– Ca de obicei, ne certãm fãrã rost, în loc sã rezolvãm mai repede ce ne-am
propus, îi apostrofã Patrocle. Astãzi le veþi duce voi mâncare! Ce mai aºteptaþi? V-
aþi întors?
Cei doi cãþei o zbughirã la fugã. Oscar ajunse într-un suflet acasã ºi se
îndreptã glonþ spre cãmara unde ºtia cã stau proviziile. Înºfãcã cu dinþii o pungã cu
bobiþe ºi începu sã o tragã dupã el. Punga se rupse puþin la un capãt ºi boabele se
înºirarã în urma lui.
 – Oscar, ce faci? Ai destulã mâncare în farfuria ta! întrebã Nana contrariatã,
vãzând cum cãþelul se chinuia sã tragã ditamai punga dupã el.
Fata îi luã punga ºi se îndreptã spre cãmarã dar Oscar o apucã de fustã,
lãtrând cu înverºunare:
– Poate vrei sã mã ºi muºti acum! se indignã Nana.
Cãþelul lãtra însã de zor împingând-o cu boticul spre ieºire:
– Hai cã mã dau bãtutã. Aratã-mi unde vrei sã mergi, se resemnã fata.
– Ham, lãtrã Oscar fericit ºi porni voios înainte.
Când ajunserã în curtea cu pricina, Patrocle ºi Rita erau deja acolo. Cãþeluºa
adusese cu ea chiar o pãturicã pentru cei trei pui.
 Nana rãmase impresionatã când o vãzu pe Vanda ºi se grãbi sã îi dea din
punga de bobiþe pe care o þinea în braþe.
Chiar dacã flãmândã, cãþeluºa îi lãsã pe pui sã mãnânce primii, apoi, dând cu
recunoºtinþã din coadã, înfulecã ºi ea.
– Bravo, Oscar! Tu ºi prietenii tãi aþi avut un suflet mai mare decât stãpânii lor
care i-au lãsat fãrã hranã!
Cei trei prieteni lãtrarã fericiþi cã fuseserã lãudaþi pentru o faptã bunã.

l Diana Nedelcu
Ce învãþãm din poveste…
1.Cuvinte noi
– toropit (adj.) – biruit, copleºit. (- de somn), moleºit, amorþit. (- de
cãldurã);
– a lâncezi (verb) – (despre oameni) a se afla într-o stare de
slãbiciune sau de moleºealã; a nu avea chef de nimic;
– a înºfãca (verb) – a apuca brusc, a prinde cu putere ºi cu violenþã; a
înhãþa.

2. Expresii noi:
– a face un tur de forþã – expresie care provine din domeniul sportului;
a face un efort mai mare, în special de miºcare;
– a se trezi la realitate – a-ºi da seama de adevãr;
– a se îndrepta glonþ – a merge direct într-o anumitã direcþie;
– a nãvãli turcii – expresie care exprimã o stare de agitaþie
nejustificatã a unei persoane;
– a da buzna – a intra undeva pe neaºteptate, fãrã a cere
permisiunea.

3. Care este animalul vostru preferat ? Explicaþi în 5 propoziþii de ce.

…………………………………………………………………………………………….........................................................
………………………………………………………………………………………………......................................................
……………………………………………………………………………………………………………………………………………...
………………………………………………………………………………………………......................................................
……………………………………………………………………………………………........................................................

4. Care este ultima faptã bunã pe care aþi fãcut-o ºi în ce a constat ea?
………………………………………………………………………………………………......................................................
………………………………………………………………………………………………......................................................
………………………………………………………………………………………………......................................................
………………………………………………………………………………………………......................................................
………………………………………………………………………………………………......................
 Fişe de lucru
1. Încercuieºte cifra care reprezintã numãrul avioanelor:

3 2
4 1
2. Numãrã ºi coloreazã avioanele din imagine:

3. Recunoaºte ºi subliniazã litera A din urmãtoarele cuvinte:

AVION AEROPORT DELTAPLAN PARAPANTÃ

pentru preşcolari
4. Identificã mulþimea cu 4 elemente:

5. Denumeºte imaginile, desparte cuvintele în silabe ºi scrie atâtea liniuþe

câte silabe are cuvântul:

6. Încercuieºte cu albastru mijloacele de locomoþie terestre ºi cu roºu pe

cele aeriene.
 Fişe de lucru
1. Încercuiþi cu roºu aparatele care zboarã cu ajutorul motorului ºi cu verde
pe cele care zboarã fãrã motor.

2. Scrieþi cum se numeºte fiecare aparat de zbor din imaginile de mai sus ºi
gãsiþi-le pluralul:

…………………………………………………………………………………………....................................

…………………………………………………………………………………………....................................

…………………………………………………………………………………………....................................

…………………………………………………………………………………………....................................

3. Scrie 4 numere naturale de douã cifre care au la sfârºit cifra 4.

…………………………………………………………………………………..............................................
pentru şcolari
4. Verificã urmãtoarele operaþii matematice ºi corecteazã unde este greºit:

8 + 4 = 10 6 + 4 = 10 5 + 5 = 10
12 – 3 = 10 14 – 1 = 13 7+2=9

5. Pe un aerodrom sunt 12 avioane utilitare ºi cu 3 mai puþine avioane

sanitare. 4 dintre ele au decolat ºi au plecat într-o misiune. Câte avioane au
rãmas pe aerodrom?

6. Formaþi propoziþii care sã cuprindã cuvintele indicate:

avion, aeroport, pilot

……………………………………………………………………………………............................................

elicopter, salvare, copil

……………………………………………………………………………………............................................

rachetã, cosmos, astronaut

……………………………………………………………………………………............................................

7. Gãseºte intrusul:
 Fişe de lucru
1. La Campionatul Naþional de Paraºutism, din avionul roºu au sãrit 28 de
paraºutiºti, iar din cel albastru de 4 ori mai puþini. Cu câþi paraºutiºti au sãrit
mai mult din avionul roºu decât din cel albastru?

2. Victor se decide sã devinã copilul care umflã cele mai multe baloane din
cartier. În prima el umflã 12 baloane, în a doua zi de douã ori mai multe iar în
a treia zi jumãtate din cât a umflat în ziua a doua. A reuºit Victor sã îl întreacã
pe Doru, care umflase 40 de baloane?

3. Subliniaþi cu o linie subiectele ºi cu douã predicatele verbale din

urmãtoarele propoziþii.

• Pe aerodrom, planoarele aºteptau aliniate momentul decolãrii.

• Avioanele de acrobaþie zboarã în formaþie.

• Haideþi sã vedem mitingul aviatic!

4. Uniþi subiectele din prima coloanã cu predicatele din coloana a doua

pentru a obþine propoziþii simple:

vântul pluteºte

deltaplanul decoleazã

avionul amerizeazã

hidroavionul adie
pentru şcolari
5. Alege rãspunsul corect:

• Aurel Vlaicu a fost:

a)pionier al aviaþiei
b) doctor
c) actor

•Elicopterul zboarã cu ajutorul:

a) roþilor
b) elicei
c) aripilor

• Inventatorul avionului cu reacþie a fost

a) Leonardo da Vinci
b) Emil Racoviþã
c) Henri Coandã

6. Marcaþi cu A – adevãrat sau F – fals urmãtoarele propoziþii:

• Cuprul este un metal uºor folosit la fabricarea avioanelor.

• Apa are un volum mai mare când se solidificã.
• Fierul este un aliaj.
• Porumbul este originar din România.
• Balenele fac parte din aceeaºi familie cu delfinii.
• Liliacul este o pasãre.

7. Completaþi spaþiile libere:

Dunãrea curge în partea de ............. a þãrii. Ea se varsã în …………… printr-o

deltã care are ………….. braþe. Lanþul muntos din România poartã numele de
........................
România este împãrþitã în ………. judeþe.
Cel mai important port românesc la Marea Neagrã este …………….........
Cea mai mare poartã aerianã a þãrii se numeºte………………………
 - primul avion cu reacþie din lume
este reconstruit la Craiova -
n noiembrie 1910, la cel de-al

Î doilea Salon Aeronautic din

Paris, inventatorul român Henri
Coandã prezenta primul avion cu reacþie din
lume. Avionul, realizat din lemn, a zburat o
singurã datã, pe aeroportul Issy-les-
Moulineaux de lângã Paris. Atunci, aparatul
pilotat de Henri Coandã a scãpat de sub
control, s-a lovit de un zid de la marginea
terenului de decolare ºi a luat foc. Ideea
inventatorului român a prins însã aripi ºi
propulsia cu reacþie a devenit, câteva
decenii mai târziu, soluþia pentru aviaþia
modernã.

34
 La un secol de la acest moment
istoric pentru aviaþia mondialã, un grup
de entuziaºti a decis sã refacã primul
avion cu reacþie din lume aeronava
Coandã 1910. Ideea le-a aparþinut cdr.
Ilie Dumitrescu ºi lui Nicolae
Stãncioiu, cel care a ºi înfiinþat la
Periºor (localitatea copilãriei lui
Coandã) fundaþia “Henri Coandã ºi
bãtrânii satului”. La ea au aderat alþi
membri ARPIA (Asociaþia Românã
pentru Istoria ºi Propaganda
Aeronauticii). În 2009 a început
elaborarea documentaþiei, fapt dificil,
având în vedere cã planurile iniþiale ale
aeronavei s-au pierdut. Ca urmare, a
fost folositã macheta refãcutã în 1965,
iar în primãvara lui 2010 au început
lucrul la replica avionului cdr. Ilie
Dumitrescu, Ioan Stamatescu, Miticã
Cârjan, Marian Grigore, Gigel Dincã,
Ioan Olaru, Mircea Cãlianu.
În prezent avionul este realizat
în proporþie de 85%. Deºi întâmpinã
mari dificultãþi (în special financiare),
membrii ARPIA nu renunþã la visul lor
de a face sã zboare din nou primul avion 35
cu reacþie din lume.
Salonul Naþional de Desene pentru Copii

fin al
ediþia de primãvarã 2011
la
Redacþia revistei „Oscar ºi prietenii lui” mulþumeºte tuturor
copiilor ºi cadrelor didactice care s-au implicat în proiectul
„Salonul Naþionalde Desene Oscar, „Frumuseþile Primãverii -
ediþia a III-a” ºi îi felicitã pe micii creatori pentru lucrãrile lor
foarte frumoase ºi pline de originalitate.