Sunteți pe pagina 1din 11

Student :

Prestari servicii in alimentatia publica si


agroturism
Relatiile publice implica responsabilitate si atentie în în stabilirea de politici si în
informare, pentru atingerea celor mai nobile interese ale organizatiei si ale
publicurilor.

Acestea în turism îndeplinesc atât o functie de apel (stârnind interesul pentru


turism în general), cât si o functie de informare (adica prezentarea tuturor
datelor necesare pentru ca un potential turist sa devina un turist real,
practicant).

De retinut însa ca pentru ca un nonconsumator de turism sa accepte


informarea din partea unei entitati, institutii, organizatii, el trebuie sa accepte în
primul rând ca are de-a face cu o sursa credibila. Ori, credibilitatea este una din
atributele principale ale relatiilor publice. Într-o lume în care publicitatea pierde
din punctul de vedere al credibilitatii, relatiile publice se pot impune mult mai
usor.

În timp ce publicitatea se adreseaza publicului general si nu anumitor


persoane, relatiile publice se adreseaza unui public mult mai bine segmentat, se
adreseaza persoanelor.

Daca publicitatea transmite mesaje în sens unic, acestea parcurgând doar


drumul de la emitator la receptor, relatiile publice sunt prin excelenta 757g66h
relatii în dublu sens (dinspre firma spre public si invers). În acest mod relatiile
publice vin în completarea publicitatii si corecteaza neajunsurile acesteia.
Consider ca relatiile publice sunt responsabile, (nu in exclusivitate desigur), atât
de vizibilitatea directa prin faptul ca organizeaza evenimente si înlesnesc
contactul direct client-organizatie, cât si în vizibilitatea mediata prin relatiile pe
care le întretine cu mass media, relatii care în majoritatea companiilor care
detin un departament de PR sunt apanajul specific al acestui departament.

Relatii publice interne


Specialistii în relatii publice considera ca prin intermediul acestor relatii are loc o
"îndoctrinare" a personalului cu o filosofie a întreprinderii respective, în care
elementul predominant sa fie întelegerea restului economic si social al acesteia.
Activitatile de relatii publice cu caracter intern pot fi realizate în diverse modalitati:

_ reuniuni informative cu propriul personal;

_ difuzare de filme pe teme ale companiei;

_ organizarea unor emisiuni radio sau TV;

_ editarea de brosuri, pliante, fotografii etc.

Relatii publice externe


Buna desfasurare a muncii în institutia sau întreprinderea
respectiva este dependenta, în anumite limite, si de climatul psihologic pe care
si-l creeaza în exteriorul sau, în rândul celor cu care vine în contact.

Se apreciaza ca o atentie deosebita trebuie acordata clientelei si marelui


public. Informatiile care se vehiculeaza pentru a crea un climat psihologic
favorabil în rândul publicului din afara întreprinderii trebuie foarte bine
selectate. Ele nu trebuie sa ia forma unei campanii publicitare; ele trebuie sa
prezinte nu produsele sau serviciile întreprinderii, ci actiunile, intentiile si
perspectivele acestora.

Principalele instrumente de relatii publice care stau la dispozitia organizatiei


turistice sunt:

Relatiile cu mass media: din perspectiva imaginii organizatiei turistice,


mass media dispune de capacitatea de a contribui semnificativ, mai mult sau
mai putin favorabil, la crearea imaginii organizatiei. Proiectarea, organizarea si
desfasurarea unor actiuni coerente de relationare cu reprezentantii mass media
este o conditie obligatorie pentru succesul prezentei pe termen lung a
organizatiei pe piata.

Alegerea canalalului mediatic este fundamentala pentru activitatea de relatii


publice. Canalul trebuie sa fie "de încredere, apt sa ajunga la publicurile
prioritare, si capabil, tehnologic vorbind, sa poarte mesajul"17. Însa dincolo de
acest aspect tehnic, de alegere a canalului, sunt si multe altele legate de
relatiile cu mass-media. Scrierea unui comunicat de presa, realizarea si
mentinerea fisierelor de presa, organizarea conferintelor de presa si a
documentelor aferente unui astfel de eveniment, ca de exemplu dosarul de
presa, sunt doar câteva din aspectele si activitatile relatiilor cu mass media.
Comunicatul de presa, "constituie un instrument prin care pe de o parte, o
organizatie poate sa aduca la cunostinta presei - si, prin ea a publicului - unele
informatii legate de activitatea ei, iar pe de alta parte, reprezentantii presei pot
obtine anumite date din sursa sigura si fara a mai depune efortul necesar
documentarii proprii"18. El este un instrument deosebit de eficient, si sta la baza
relatiilor cu presa si implicit a mesajelor emise deliberat, deci a legaturii cu
publicul larg. Chiar daca relatiile cu mass-media sunt o parte semnificativa a
relatiilor publice, de retinut este faptul ca relatiile publice nu se limiteaza la ele.

Comunicatiile organizatiei: toate activitatile de marketing si, în


general orice alte activitati ale organizatiei trebuie sa fie însotite de o
componenta de comunicare pentru ca atât consumatorii si publicul intern cât si
publicul extern al organizatiei sa cunoasca misiunea si obiectivele urmarite,
activitatile desfasurate, resursele alocate si performantele obtinute.

Lobby-ul: chiar daca prin natura sa reprezinta o activitate contestata (fiind


asimilat uneori traficului de influenta), practicarea lobby-ului este importanta
mai ales pentru organizatiile turistice de anvergura, lider la nivelul pietelor
acoperite si care sunt capabile sa initieze, sa sustina si sa negocieze masuri prin
intermediul carora sa fie (auto)reglementata activitatea în domeniul lor de
activitate, în strânsa relatie cu organismele publice existente.

În cazul organizatiilor turistice, persoanele care se ocupa de lobby, încearca cel


mai adesea sa convinga entitatile legislative sa adopte anumite puncte de
vedere, sa faciliteze anumite proceduri. În ceea ce priveste ariile turistice
protejate, activitatea de lobby pe lânga guvern, în vederea acordarii de fonduri
pentru promovare, pentru optimizarea conditiilor este absolut necesara.

Consultanta: are în vedere recomandarile managementului organizatiei


turistice în legatura cu problemele acesteia, atitudinea si imaginea sa la nivelul
pietei acoperite. În principiu, se poate recurge la serviciile unui consultant de
relatii publice, fapt care ar aduce un extraordinar salt al imaginii. Cert este ca si
costurile în acest caz vor fi mult mai ridicate. Avantajele sunt însa considerabile.

Difuzarea de stiri constituie una dintre cele mai simple si mai accesibile
tehnici de relatii publice prin intermediul careia organizatia turistica informeaza
periodic consumatorii si publicul despre deschiderea unor noi destinatii sau rute
turistice, lansarea pe piata a unor noi produse sau servicii turistice, producerea
unor evenimente de marketing ale organizatiei sau aniversarea unor momente
de referinta si sarbatorirea unor performante ale organizatiei; problema cea mai
sensibila a implementarii acestei tehnici se refera la asigurarea accesului la
canalele de comunicare de masa (presa, radio si televiziunea în principal);
accesul îngreunat sau chiar imposibil la acestea poate fi compensat partial prin
deschiderea, de catre organizatie, a unor canale de comunicare directe cu
consumatorii si publicul sau. În acest sens, literatura de specialitate, revistele
de turism si protectia mediului în cazul ariilor turistice protejate, si paginile de
timp liber în cotidiene, sunt o alternativa viabila.

Discursurile: managerii organizatiei si reprezentantii autorizati ai acesteia


pot apela la sustinerea unor discursuri în cadrul unor evenimente organizate
intern sau de catre terti. Subiectele acestora pot acoperi toate activitatile
desfasurate de catre organizatie, importanta fiind concentrarea pe
performantele obtinute. Pregatirea discursurilor de catre specialisti în
comunicare este un plus adus claritatii si calitatii comunicarii.

Evenimentele speciale, sunt ocazii mereu unice de a atrage un nou


public, si de a atinge publicul deja captat. Ele se refera la atragerea atentiei
consumatorilor si publicului larg asupra organizatiei turistice si a produselor,
serviciilor si marcilor sale. Printre cele mai frecvent folosite oportunitati pentru a
organiza astfel de evenimente se numara lansarea pe piata a unor produse sau
servicii noi, activitate transformata într-un veritabil spectacol de relatii publice
care sugereaza capacitatea de inovare si creativitatea organizatiei, dorinta de a
raspunde nevoilor consumatorilor, forta de a depasi performantele
competitorilor sai.

Sponsorizarea: Specialistii sunt unanim în a considera ca sponsorizarea


presupune urmatorul demers: anuntatorul se asociaza unui eveniment sau
creeaza el însusi un eveniment cu scopul de a comunica, de a transmite
publicului vizat un mesaj care sa-l puna în valoare. Evenimentul se creeaza cu
sprijinul material sau financiar al anuntatorului. Referitor la aceasta, se afirma
ca obiectul sponsorizarii, ramâne acela de a face sa se vorbeasca despre
întreprindere si despre sprijinul acordat de ea operatiunilor respective.

Planificarea si realizarea unor campanii eficiente de relatii publice presupune


adoptarea unor decizii esentiale privind obiectivele urmarite prin intermediul
acestora, construirea mesajului care va fi transmis consumatorilor si publicului
larg si alegerea mediilor de comunicare folosite, modul de implementare al
planului si procedurile de monitorizare si evaluare a performantelor obtinute.

Serviciile turistice sunt serviciile pe care o agentie de turism i le ofera unui


client.

Serviciile de transport turistic se incadreaza in categoria serviciilor


turistice de baza si ele asigura deplasarea turistului din bazinul cererii in bazinul
ofertei, in cazul turismului de sejur sau pe toata durata calatoriei in cazul
turismului itinerant.
Transportul turistic reprezinta prima forma de manifestare a consumului turistic
fiind singura componenta din structura produsului la care nu se poate renunta.
Exista o legatura stransa intre turism si transporturi, este de fapt vorba de o
interconditionare.
In desfasurarea transportului turistic se apeleaza la o varietate de mijloace
de transport, alegerea acestora fiind determinata de o serie de factori. Este
vorba de distanta de parcurs, specificul itinerariilor, motivul deplasarii, starea
cailor de comunicatii, nivelul tarifelor practicate.

Serviciile de cazare (gazduire) se refera la crearea conditiilor pentru


odihna turistilor. Ele presupun existenta unor mijloace de cazare adecvate
(hoteluri, hanuri, vile, casute) si dotarile necesare asigurarii confortului; ele
privesc deasemenea, activitatile determinate de intretinerea si buna functionare
a spatiilor de cazare.

Serviciile de alimentatie (de restauratie) se inscriu, deasemenea, in categoria


prestatiilor de baza si au ca destinatie satisfacerea trebuintelor de hrana ale
turistilor, dar si a unor nevoi de recreere si distractie. Ele se dezvolta in relatie
cu serviciile de cazare sau independent de acestea. In realizarea efectiva a
acestor servicii trebuie avuta in vedere adaptarea lor fiecarui moment al
calatoriei, specificului formelor de turism si particularitatilor segmentelor de
turisti.

Serviciile de agrement - acceptate ca prestatii de baza numai de catre o parte


a specialistilor - sunt concepute sa asigure petrecerea placuta, agreabila a
timpului de vacanta. Ele sunt alcatuite dintr-o paleta larga de activitati avand
caracter distractiv-recreativ, in concordanta cu specificul fiecarei forme de
turism sau forma de sejur. Serviciile de agrement reprezinta elementul
fundamental in satisfacerea nevoilor turistilor modalitatea de concretizare a
motivatiilor deplasarii si capata un rol tot mai important in structura
consumurilor turistice.
Alaturi de serviciile de baza, o contributie in crestere la succesul actiunilor
turistice revine serviciilor suplimentare. Acestea sunt chemate sa sporeasca
confortul vacantei, sa stimuleze odihna activa, recreerea, fara a se substitui
serviciilor de agrement. In general, ele au o pondere modesta in structura
consumului turistic si un rol auxiliar. Cu toate acestea, serviciile suplimentare
reprezinta o sursa deloc de neglijat de crestere a incasarilor.

Indiferent de forma de prezentare cele mai importante grupuri de servicii


suplimentare sunt:
- de informare a clientelei turistice;
- de intermediere (inchirieri, rezervari);
- cu caracter special (congrese, targuri si expozitii, festivaluri, vanatoarea),
- cultural artistice, sportive, financiare;
- diverse.

Serviciile de informare intervin in perioada de pregatire si angajare a


prestatiei turistice avand un rol important in formare si concretizarea deciziei de
cumparare, dar se manifesta si pe parcursul desfasurarii voiajului. Prin
continutul lor trebuie sa permita cunoasterea rapida, complexa si de calitate a
celor mai diverse aspecte legate de deplasare si sejur (derularea programului pe
zile, orarele mijloacelor de transport, facilitati de pret, conditii obligatorii de
calatorie, oferta de prestatii suplimentare).Serviciile de informare intra in
atributiile tuturor organizatorilor de turism, cu precadere in cele ale agentiilor
de voiaj si touroperatorilor. Ele se realizeaza prin mijloacele clasice ale
publicitatii scrise (a fise plianta, brosuri, cataloage) sau orariile (anunturi
consilierea turistilor).

Serviciile de intermediere sunt costituite de cele de rezervare de locuri (in


unitati hoteliere, mijloace de transport, la diverse manifesatri cultural-artistice,
sportive) si cele de inchiriere a unor obiective de inventar pentru cresterea
confortului calatoriei sau pentru distractie aparatura de gimnastica, echipament
si material sportiv, jocuri, etc.); tot in aceasta grupa unii autori includ si
reparatiile, serviciile de comision si altele.

Termenul de alimentatie publica este din ce în ce mai mult înlocuit, în ultimul


timp cu cel simplu de alimentatie, iar întrucât cel mai reprezentativ tip de
unitate este restaurantul, în mod special pentru desemnarea activitatilor
desfasurate în unitati de categorie superioara, ultimii ani si o serie de autori 1 au
impus termenul de "restauratie", cu varianta sa "restaurare". Alimentatia
publica/alimentatia/restauratia cuprinde întreaga productie si distributie de
mâncare si bauturi, respectiv, dupa caz, pregatirea preparatelor culinare si a
produselor de patiserie-cofetarie, aprovizionarea cu marfuri, consumul
produselor pe loc sau în afara unitatilor, cât si crearea unei ambiante favorabile
destinderii si recrearii clientilor.

Activitatea de restauratie se desfasoara împreuna cu si în afara prestatiei


turistice. Oriunde s-ar efectua aceasta prestatie ea este realizata pentru
colectivitate, pentru societate, având un caracter mai mult sau mai putin social.

Restauratia cu caracter social: Cantina-restaurant era o unitate foarte


raspândita în trecut, în majoritatea întreprinderilor si institutiilor din România.
Dotarea acestor unitati se face cu mobilier simplu dar rezistent. Pregatirea
mesei se face în bucatariile proprii sau preparatele sunt aduse din bucatariile
altor unitati. Mesele sunt servite în general pe baza de abonamente pentru
meniuri unice sau în unele cazuri cu posibilitate de alegere. În afara
componentelor din meniu, clientii au posibilitatea sa cumpere bauturi
racoritoare, dulciuri, fructe, alte alimente preambalate.

Restaurantele cu autoservire (self-service) au înlocuit în ultima vreme


restaurantele cantina. Amenajarea lor este mai putin costisitoare si luxoasa în
comparatie cu cea a restaurantelor cu autoservire; nivelul de confort este redus,
dotarile sunt simple, investitia de baza o constituie linia de autoservire, în
majoritatea cazurilor liniara, precum si echipamentele din bucatarie, inclusiv
cele pentru pastrarea materiilor prime si a produselor finite. Meniul este ales de
fiecare client, în functie de preferintele si posibilitatile financiare. Oferta
cuprinde de obicei 5-6 gustari inclusiv salate, 2-3 preparate de baza, 3-4
deserturi, 2-3 bauturi racoritoare si 1-2 sortimente de cafea. Clientii se servesc
singuri de la linie, de unde îsi iau pe tava si tacâmurile adecvate preparatelor ce
le va consuma.

Unitatile pentru serviciile pe loc cuprind serviciile de masa ce se asigura


pentru persoane care servesc masa în spitale, camine de batrâni, clinici
medicale, penitenciare etc. indiferent de modul în care se face pregatirea
meniurilor (intern sau extern), acestea trebuie sa fie servite la ora prevazuta, sa
fie apetisante, de buna calitate si la temperatura adecvata. Desi aparent acest
serviciu este putin pretentios, el impune numeroase exigente: asigurarea
meniurilor prescrise, pregatirea si pastrarea preparatelor în conditii
corespunzatoare, servicii prompte si în conditii de igiena deosebita.

Restaurantele automate au cunoscut o dezvoltare ascendenta în ultimii 10


ani. Desi costisitoare, formula de oferta si servire prin automate câstiga tot mai
multi adepti pentru preparate culinare calde sau reci, dulciuri sau bauturi. În
practica, organizarea serviciilor prin automate este determinata de timpul
stabilit pentru aceste servicii: limitat sau decalat pe parcursul zilei. În primul
caz, al timpului limitat, alimentele trebuie sa fie gata pentru a fi consumate într-
un interval pâna într-o ora, printr-o succesiune de operatiuni: decongelare,
pastrare, reînnoire, mentinere la temperatura corespunzatoare si distributie.

Restaurantele cu vocatie comerciala: În acest tip de unitati se respecta


cultura si traditia oricarui popor, adaptate la tendintele si evolutiile înregistrate
pe plan international. Aici se afirma si se pun în valoare obiceiurile oricarui
popor, arta culinara, ordinea servirii preparatelor si asocierea cu bauturi,
decorul si vesela pentru masa.

Clasificarea unitatilor de restauratie din unitatile de primire turistica

Tabelul 7 Categoria unitatii de restauratie Categoria unitatii de cazare


Lux 5 si 4 stele
Categoria I 3 si 2 stele
Categoria II si III 1 stea

Personalul de productie si deservire trebuie sa aiba o calificare de profil, sa


cunoasca limbi straine de circulatie internationala, purtând dupa caz
echipamentul de prezentare sau de protectie; unitatea poate avea orchestra sau
alte mijloace de distractie. De regula personalul este organizat în brigazi
complete. Serviciul se asigura prin chelneri cu calificare superioara, uniformele
fiind confectionate în raport cu specificul fiecarei unitati.
Tinuta fizica
Tinuta fizica constituie cartea de vizita a unitatii.
- sa fie clinic sanatos
- sa se respecte pe sine
- sa fie ospitalier
- sa foloseasca deodorante , pasta de dinti , sapun
- sa fie ingrijit

Nu sunt indicate:

- consumul de bauturi si alimente puternic mirositoare


- frizura sau coafura neingrijita, parul murder
- barba nerasa la barbate
- mainile murdare, cu unghii neingrijite
- fardul exagerat.

Nu sunt indicate:
- tinutul mainilor in buzunare sau la spate
- statul pe scaun in fata clientilor
- rasul zgomotos, fumatul ,mancatul.
- Pieptanatul , machiatul de fata cu clientul

Tinuta vestimentara:
Elemente indispensabile tinutei vestimentare;

- pentru barbati: camasa alba, trebuie sa fie foarte curate,sacoul si pantalonii


trebuie sa fie bine calcite, ciorapii din bumbac de culoare negru sau bleumarin,
incaltamintea de cu;lore inchisa trebuie sa fie mereu curate sau lustruita.

- pentru femei :bluza alba, trebuie evitat decolteul, si sa fie foarte curate, fusta
trebuie sa aiba o lungime peste genunchi,purtarea dresurilor in timpul
serviciului este obligatory,incaltaminte comoda de culoare negru inchis, dar
pantoful sa fie inchis sin u decupat.
Trebuiesc evitate accesoriile in exces.Ambii vor purta ecusoane pentru o
identificare rapida.

Salutul
Salutul este prima sic ea mai elementara manifestare de politate si curtoazie
fata de o alta persoana.Regula specifica activitatii hoteliere este cea conform
careia lucratorul salute primul si la sosirea clientului si in timpul sejurului
acestuia, cu formula adecvata momentului zilei.Salutul nu trebuie sa fie fortat,
el va fi insotit un zambet care sa castige increderea clientului, se afla pentru
prima data in hotel si nationalitatea nu ii este cunoscuta inca, salutul I se
adreseaza in limba romana.La plecarea clientului , lucratorul salute ultimul.,
completandu-si formulele de salut de politete din care nu trebuie sa lipseasca
urarile de drum bun,etc.

Zambetul
Zambetul trebuie sa fie natural ,el constituie eticheta calitatii si a
profesionalismului.Este tonic si destined atmosfera.

Utilizarea numelui clientului.


De indata ce devine cunoscut, numele clientului trebuie utilizat cat mai des fiind
insoti de salut si zambet.

Prezentarea
Tinuta personala, cea vestimentara, salutul insotit de zambet contribuie la
prezentarea generala a hotelierului, intregind prima si cea
mai importanta.Ecusonul ,parte integrate a uniformei, completeaza prezentarea
propriu zisa.

Conversatia
Conversatia nu va fi niciodata initiate de lucrataor.Ea se va limita la raspunsul,
la intrebarile puse de client, succinct, la obiect, professional. O conversatie bine
condusa este o sursa de informare profesionala, o cale de corectare si de
ameliorare a calitatii serviciilor, o cale de prevenire sau de solutionare optima a
problemelor ridicate de client.In timpul conversatiei trebuie evitate:
- intreruperea clientului
- atitudinea vadit dezinteresata sau plictisita
- demonstratia aroganta a mai bunei cunoasteri a domeniului abordat decat cea
a clientului.
- folosirea expresiilor argotice
- remarcile negative
Comportamentul in cadrul echipei

Atitudinea fata de superiorii ierarhici


Lucratorul trebuie sa fie respectuos cu superiorul, datorita competentei
profesionale si experientei acestuia, trebuie sa-l asculte, trebuie sa colaboreze
sincer si bine intetionat la mersul normal al unitatii ospitaliere.
1. Prevederi generale
Continut
Art.1
Normele specifice de securitate a muncii pentru turism, alimentatie publica si
transport de persoane cu instalatii pe cablu, cuprind masuri de prevenire a
accidentelor de munca si bolilor profesionale specifice activitatii industriei
hoteliere, alimentatiei publice, agrementului si transportului de persoane cu
instalatii pe cablu.
Scop
Art.2
Scopul prezentelor norme este eliminarea sau diminuarea riscurilor de
accidentare existente În cadrul acestor activitati, proprii celor patru componente
ale sistemului de munca (executant, sarcina de munca, mijloace de productie,
mediu de munca).
Domeniu de aplicare
Art.3
Normele se aplica persoanelor juridice, precum si persoanelor fizice care
desfasoara activitati în structurile de primire cu functiuni de cazare turistica
(hoteluri, hoteluri-apartament, moteluri, vile, cabane, bungalouri, sate de
vacanta, campinguri, pensiuni turistice, ferme agroturistice, camere de închiriat
în locuinte familiale, nave fluviale si maritime), în unitati de alimentatie
destinate serviciilor turistilor (restaurante, baruri, unitati de fast food, cofetarii,
patiserii, placintarii etc.), de agrement (jocuri mecanice, actionate de curentul
electric, carusel, electroscutere si miniscutere, minicar, bowling, utilaje
zburatoare, tir cu plumb si tir cu egreta) de transport de persoane cu instalatii
pe cablu (telecabina, telegondola, telebena, telescaune si teleschiuri).
Legatura cu alte normative
Art.4
Prevederile prezentelor norme se aplica cumulativ cu prevederile Normelor
generale de protectie a muncii.
Art.5
Prezentele norme se vor revizui periodic si vor fi modificate ori de câte ori este
necesar, ca urmare a schimbarilor de natura legislativa, tehnica si de
standardizare etc., survenite la nivel national.

Art.6
Pentru procesele tehnologice noi sau pentru utilajele - din tara sau import -
pentru care prezentele norme nu contin prevederi, persoanele juridice sau fizice
vor întocmi instructiuni proprii.
2. Prevederi comune pentru activitatile desfasurate în structurile de primire
turistice si transport persoane cu instalatii pe cablu
2.1. Încadrarea si repartizarea personalului pe locuri de munca
Art.7
Încadrarea si repartizarea personalului pe locuri de munca se va face conform
Normelor generale de protectie a muncii.
Art.8
Exploatarea, întretinerea si repararea utilajelor si instalatiilor din dotarea
structurilor de primire turistice precum si a celor pentru transportul persoanelor
cu instalatii pe cablu se vor executa de personal specializat numit prin decizie
de conducerea persoanei juridice.
Art.9
Manevrarea instalatiilor pentru întretinerea fatadelor se va face numai de catre
persoane autorizate ISCIR.
Art.10
Lifturile prevazute cu însotitor vor fi manevrate de persoane specializate,
conform Prescriptiilor ISCIR.
2.2. Instruirea personalului
Art.11
Instruirea personalului care desfasoara activitati în structurile de primire
turistice precum si a celor pentru transportul persoanelor cu instalatii pe cablu
se va face conform prevederilor Normelor generale de protectie a muncii.

Biografie: Relatii publice-


Prof.univ.dr.Alexandru TASNADI, Prep.univ.drd.Roxana
UNGUREANU

Managementul in turism

servicii-
Conf.univ.dr. Puiu NISTOREANU