2.

Serii de puteri şi serii Fourier-trigonometrice

2.1. Serii de puteri

P
1
De…niţie şi raz¼ a. O serie de funcţii de forma
a de convergenţ¼ an (x x0 )n ;
n=0
unde x0 2 R; an 2 R p
pentru n 0; se numeşte serie de puteri.
n
Dac¼a exist¼
a lim jan j = l 2 R, atunci num¼
arul
n!1
8
>
> 0 dac¼
al=1
>
>
>
<
R= 1 dac¼al=0
>
>
>
>
>
: 1 dac¼
a l > 0; l 2 R
l
P
1
se numeşte raza de convergenţ¼a a seriei de puteri an (x x0 )n .
n=0
jan+1 j jan+1 j
Dac¼
a an 6= 0 pentru n n0 şi dac¼
a lim exist¼
a, atunci l = lim .
n!1 jan j n!1 jan j

P
1
a. Dac¼
Teorem¼ a R > 0 (poate … şi 1), atunci seria de puteri an (x x0 )n
n=0
este absolut convergent¼a pentru orice x 2 (x0 R; x0 + R) şi divergent¼a pentru
x2= [x0 R; x0 + R]. Dac¼ a R = 0; seria este convergent¼
a numai în x = x0 .
P
1
a. Fie seria de puteri
Teorem¼ an (x x0 )n cu raza de convergenţ¼
a R şi
n=0
P
1
f : (x0 R; x0 + R) ! R, f (x) = an (x x0 )n . Atunci
n=0
a) f este o funcţie derivabil¼
a (în consecinţ¼
a continu¼
a) şi
P
1
f 0 (x) = nan (x x0 )n 1 .
n=0
P
1 (x x0 )n+1
b) Funcţia F : (x0 R; x0 + R) ! R, F (x) = an , este o primi-
n=0 n+1
tiv¼ a F 0 (x) = f (x) pentru orice x 2 (x0
a a lui F (adic¼ R; x0 + R)).

P
1 P
1 (x x0 )n+1
Observaţii. 1) Seriile nan (x x0 )n 1
şi an au aceeaşi raz¼
a
n=0 n=0 n+1
P
1
n
de convergenţ¼
a ca şi seria an (x x0 ) .
n=0
2) Deoarece termenii seriei de puteri care ne d¼ a derivata lui f sunt derivatele
termenilor seriei de puteri care de…neşte funcţia f , se spune c¼ a f 0 se obţine din f
prin "derivare termen cu termen".
În acelaşi sens se foloseşte, pentru calculul lui F; expresia "integrare termen cu
termen".

1
 P
1
a. Deoarece seria
Consecinţ¼ nan (x x0 )n 1
este o serie de puteri cu raza de
n=0
convergenţ¼ a R şi suma ei este f 0 (x), rezult¼ a f 0 este derivabil¼
a c¼ a pe (x0 R; x0 + R)
00
şi f (x) este suma unei serii de puteri care are de asemenea raza de convergenţ¼ a R.
00 00
Raţionamentul se poate aplica acum lui f , deci f este derivabil¼ a pe
000
(x0 R; x0 + R), apoi lui f şi aşa mai departe pân¼ a la in…nit. În concluzie f este
o funcţie derivabil¼ a de o in…nitate de ori (se mai spune c¼ a este inde…nit derivabil¼
a
1
sau c¼ a este de clas¼a C ).
P
1
Exemple. 1) Seria de puteri (x 2)n are raza de convergenţ¼
a R = 1 pentru c¼
a
n=0
p P
1
an = 1 pentru orice n şi lim n
jan j = 1. Rezult¼
a c¼
a seria de puteri (x 2)n este
n!1 n=0
absolut convergent¼a pentru orice x 2 (1; 3) (x0 = 2) şi divergent¼a pentru x 2
= [1; 3].
P
1
Pentru x = 1 obţinem seria ( 1)n care este divergent¼ a, iar pentru x = 3 se obţine
n=0
P
1
seria 1 de asemenea divergent¼
a.
n=0
P
1 P
1
Dac¼
a f (x) = (x 2)n ; x 2 (1; 3) ; atunci f 0 (x) = n(x 2)n 1
şi funcţia
n=0 n=0
P
1 (x 2)n+1
F (x) = este o primitiv¼
a a lui f .
n=0 n+1
P1 (x + 1)n jan+1 j
2) Seria de puteri 2 are raza de convergenţ¼
a R = 1 pentru c¼a lim =
n=0 (n + 1) n!1 jan j

(n + 1)2 P
1 (x + 1)n
lim = 1. Rezult¼a c¼
a seria de puteri 2 este absolut convergent¼a
n!1 (n + 2)2 n=0 (n + 1)
pentru orice x 2 ( 2; 0) (x0 = 1) şi divergent¼ a pentru x 2 = [ 2; 0]. Pen-
tru x = 2 şi x = 0 seria este absolut convergent¼ a deoarece în ambele cazuri
P
1 (x + 1)n P
1 1
2 = 2 care este convergent¼ a.
n=0 (n + 1) n=0 (n + 1)
3) Vom da un exemplu din care s¼ a se vad¼a c¼
a o serie se poate comporta diferit
la capetele intervalului de convergenţ¼ a.
P1 xn
Seria are raza de convergenţ¼ a R = 1 şi intervalul de convergenţ¼ a
n=0 n + 1
P1 ( 1)n
( 1; 1). Pentru x = 1 avem seria alternat¼ a convergent¼ a ; iar pentru
n=0 n + 1
P1 1
x = 1 seria divergent¼ a .
n=0 n + 1
4) Ştim de la studiul seriei geometrice c¼a pentru jxj < 1
1
1 + x + x2 + : : : + xn + : : : = :
1 x
Seria din egalitate …ind o serie de puteri este derivabil¼
a termen cu termen şi, prin
derivare, obţinem
1
1 + 2x + 3x2 + : : : + nxn 1
+ ::: = :
(1 x)2

2
 1 P1 n 1
De aici obţinem pentru x = ; = 2 = 4.
2 n=1 2n 1 1
1
2
Înlocuind în seria geometric¼
a x cu x, g¼
asim (jxj < 1).
1
1 x + x2 : : : + ( 1)n xn + : : : = :
1+x
Integrând seria termen cu termen, obţinem
x2 x3 xn+1
x + : : : + ( 1)n + : : : = ln(1 + x) + C:
2 3 n+1
Dându-i lui x valoarea 0 g¼
asim C = 0.

2.2. Serii Taylor

P
1
Fie seria de puteri an (x x0 )n şi f (x) suma sa. Am v¼
azut în secţiunea prece-
n=0
dent¼a c¼
a dac¼
a R este raza de convergenţ¼
a a seriei, atunci funcţia f : (x0 R; x0 + R) !
1
R este de clas¼ a C ; adic¼ a are derivate de orice ordin. Derivând de n ori relaţia
P
1
f (x) = an (x x0 )n şi apoi punînd x = x0 ; g¼ asim f (n) (x0 ) = n!an (deoarece f (n)
n=0
este de forma f (n) (x) = n!an + b1 (x x0 ) + b2 (x x0 )2 + : : : + bn (x x0 )n + : : :) de
f (n) (x0 )
unde an = . Astfel, pentru o funcţie f de…nit¼ a ca …ind suma unei serii de
n!
puteri, are loc
X1
f (n) (x0 )
f (x) = (x x0 )n :
n=0
n!
Serie Taylor. Dac¼ a f : (a; b) ! R este o funcţie de clas¼ a C 1 şi x0 2 (a; b),
P
1 f (n)
(x0 )
atunci exist¼a seria de puteri (x x0 )n (pentru c¼ a exist¼
a toate derivatele
n=0 n!
lui f ). Aceast¼
a serie se numeşte seria Taylor a funcţiei f centrat¼ a în x0 .
Este posibil ca aceast¼a serie de puteri s¼ a aib¼
a raza de convergenţ¼
a R > 0; dar f (x)
P f (x0 )
1 (n)
s¼
a nu …e egal¼a cu (x x0 )n pentru orice x 2 (a; b) \ (x0 R; x0 + R).
n=0 n!
Exemplu. Funcţia f de…nit¼ a prin
8
1
>
< e x pentru x > 0
f (x) =
>
: 0 pentru x 0

a C 1 pe R şi f (n) (0) = 0 pentru orice n 0. Atunci suma seriei Taylor

este de clas¼
a acestei funcţii centrat¼
a în 0 este funcţia nul¼
a pe R care evident c¼
a difer¼
a de funcţia
f pentru orice x > 0.

Funcţie analitic¼ a. Fie I un interval din R, x0 2 I şi f 2 C 1 (I). Dac¼

a seria
Taylor a funcţiei f centrat¼
a în x0 are raza de convergenţ¼ a R > 0 şi suma seriei

3
Taylor coincide în I \ (x0 R; x0 + R) cu funcţia f; atunci f se numeşte analitic¼a
în punctul x0 .
Dac¼
a f este analitic¼
a în orice punct din I; atunci f se numeşte analitic¼a pe I.

Teorem¼ a. Fie f 2 C 1 ((a; b)) şi x0 2 (a; b). Dac¼

a exist¼
a r > 0 şi M > 0 astfel
încât pentru orice x 2 (x0 r; x0 + r) (a; b) şi orice n 0 s¼ a aib¼
a loc inegalitatea
(n) n
f (x) M , atunci f este analitic¼ a în x0 .

Pentru a demonstra aceast¼ a teorem¼ a vom observa mai întîi c¼ a seria Taylor cen-
P1 f (n) (x )
0
trat¼
a în x0 ataşat¼
a funcţiei f , (x x0 )n ; are raza de convergenţ¼a difer-
n=0 n!
f (n) (x0 ) M n rn
it¼
a de zero. Într-adev¼ar, (x x0 )n pentru x 2 (x0 r; x0 + r) şi
n! n!
P1 M n rn
cum seria este convergent¼ a rezult¼
a c¼
a seria Taylor este convergent¼
a pentru
n=0 n!
x 2 (x0 r; x0 + r).
Pentru a ar¼ ata c¼
a suma seriei Taylor coincide în (x0 r; x0 + r) cu funcţia f
P
n f (k) (x )
0
vom nota cu sn (x) = (x x0 )k şi vom folosi inegalitatea
k=0 k!

M n+1 rn+1
jf (x) sn (x)j
(n + 1)!

pe care o vom justi…ca în secţiunea urm¼atoare (Formula lui Taylor). Din inegalitate
rezult¼
a lim (f (x) sn (x)) = 0, adic¼ a f coincide cu suma seriei Taylor.
n!1

Dezvolt¼ ari în serii Taylor. Vom începe cu o observaţie:

Fie f 2 C 1 ((a; b)) şi x0 2 (a; b). Dac¼ a exist¼a r > 0 şi m > 0 astfel încât
pentru orice x 2 (x0 r; x0 + r) (a; b) şi orice n 0 s¼
a aib¼
a loc inegalitatea
(n)
f (x) m, atunci f este analitic¼
a în x0 .
Într-adev¼ a de…nim M = max(m; 1), atunci m M n pentru n 0 şi se
ar, dac¼
vede c¼a teorema de mai sus este aplicabil¼ a.
În cele ce urmeaz¼a vom da dezvoltarea în serie Taylor a câtorva funcţii elementare
în jurul originii (x0 = 0).

1) Fie f (x) = ex ; x 2 R. Atunci f (n) (x) = ex pentru orice n 0 şi f (n) (x) =
P1 f (n) (0)
ex er dac¼a jxj < r. Rezult¼a f analitic¼a în 0; adic¼
a f (x) = xn pentru
n=0 n!
orice x 2 ( r; r). Cum f (n) (0) = 1 pentru orice n 0 şi r poate … luat oricât de
mare, avem
X1
xn
x
e = pentru orice x 2 R:
n=0
n!

2) Dac¼ a f (x) = sin x; x 2 R, atunci f 0 (x) = cos x; f 00 (x) = sin x; f 000 (x) =
(4)
cos x; f (x) = sin x şi aşa mai departe. Rezult¼ a c¼a f este inde…nit derivabil¼ a
(n)
şi c¼
a pentru orice x 2 R şi n 0 avem f (x) 1: Funcţia f este analitic¼ a şi

4
deoarece f (0) = 0; f 0 (0) = 1; f 00 (0) = 0; f 000 (0) = 1; f (4) (0) = 0 şi aşa mai departe
se obţine

x x3 x5 x7 X 1
x2n+1
sin x = + + ::: = ( 1)n ; x 2 R.
1! 3! 5! 7! n=0
(2n + 1)!

3) Analog se obţine

x2 x4 x6 X 1
x2n
cos x = 1 + + ::: = ( 1)n ; x 2 R.
2! 4! 6! n=0
(2n)!

4) Pentru jxj < 1 avem

x2 x3 x4 X 1
xn+1
ln(1 + x) = x + + ::: = ( 1)n :
2 3 4 n=0
n+1

5) Pentru 2 R şi jxj < 1 avem

( 1) ( 1)( 2)
(1 + x) = 1+ x+ x2 + x3 + : : : =
1! 2! 3!
X1
( 1) : : : ( n + 1) n
= 1+ x :
n=1
n!

Seria aceasta se numeşte seria binomial¼a deoarece dac¼

a = m 2 N formula de
mai sus devine formula binomului lui Newton.

2.3. Formula lui Taylor

a C n şi x0 2 I. Asociem
Fie I un interval din R, f : I ! R o funcţie de clas¼
funcţiei f polinomul

f 0 (x0 ) f (2) (x0 ) f (n) (x0 )

Tn (x; x0 ) = f (x0 ) + (x x0 ) + (x x0 )2 + : : : + (x x0 )n
1! 2! n!
numit polinomul Taylor de gradul n centrat în x0 al funcţiei f .

a C n+1 . Atunci pentru

Formula lui Taylor. Fie f : [a; b] ! R o funcţie de clas¼
orice x0 2 (a; b) are loc relaţia

f (x) = Tn (x; x0 ) + Rn (x; x0 );

unde Rn (x; x0 ) este restul din formula lui Taylor care poate …dat sub forma integral¼a
Z
1 x
Rn (x; x0 ) = (x t)n f (n+1) (t)dt
n! x0

5
sau sub forma lui Lagrange
f (n+1) (c)
Rn (x; x0 ) = (x x0 )n+1 ; c cuprins între x0 şi x:
(n + 1)!

Aplicaţii.
M n+1 rn+1
1) S¼
a justi…c¼am inegalitatea jf (x) sn (x)j de care ne-am folosit
(n + 1)!
la demonstrarea teoremei din secţiunea precedent¼ a. Observ¼ am c¼ a sn (x) = Tn (x; x0 )
şi atunci f (x) sn (x) = Rn (x; x0 ): Folosind expresia restului sub forma lui Lagrange,
f (n+1) (c) f (n+1) (c) jx x0 jn+1
g¼asim jf (x) sn (x)j = jRn (x; x0 )j = (x x0 )n+1 =
(n + 1)! (n + 1)!
n+1 n+1
M r
aci, în condiţiile teoremei, f (n+1) (c)
c¼ M n+1 şi jx x0 j < r.
(n + 1)!
2) Ne propunem s¼ a g¼
asim un polinom care s¼a aproximeze funcţia ex în intervalul
[ 1; 1] cu trei zecimale exacte.
Vom aplica formula lui Taylor funcţiei f : [ 1; 1] ! R, f (x) = ex alegând x0 = 0:
x x2 xn ec xn+1
Avem ex = Tn (x) + Rn (x); unde Tn (x) = 1 + + + : : : + şi Rn (x) = ,
1! 2! n! (n + 1)!
ec xn+1 3
c cuprins între 0 şi x. jex Tn (x)j = jRn (x)j = < (jxj 1 şi
(n + 1)! (n + 1)!
3 1
ec < e < 3 pentru c¼ a c < 1). Punem condiţia ca şi obţinem n = 6
(n + 1)! 1000
(cea mai mic¼ a valoare). În concluzie, polinomul
x x2 x3 x4 x5 x6
T6 (x) = 1 + + + + + +
1! 2! 3! 4! 5! 6!
aproximeaz¼ a funcţia ex în intervalul [ 1; 1] cu o eroare mai mic¼ a ca 10 3 .
p
3) Vom calcula aproximativ p num¼ arul 4 260 folosind formula lui Taylor.
Consider¼am funcţia f (x) = 4 x şi scriem formula lui Taylor pentru n = 2; x =
p 1 1 1
260 şi x0 = 256. Avem f (256) = 4 256 = 4; f 0 (x) = p 4
; f 0 (256) = 3
= 4;
4 x3 4 4 4
3 1 3 3 3 7 1
f 00 (x) = p ; f 00 (256) = = şi f 000 (x) = p deci
42 4 x7 42 47 49 42 4 4 x11
4 0 42 43
f (260) = f (256) + f (256) + f 00 (256) + f 000 (c); 256 < c < 260
1! 2! 3!
sau
p
4 4 1 42 3 43 000
260 = 4 + + f (c):
1! 44 2! 49 3!
Dup¼
a efectuarea calculelor, g¼
asim
p
4 43 000
260 = 4; 015716 + f (c):
3!
43 000 43 3 7 1 7 1 1
Eroarea comis¼
a este f (c) = p < < .
3! 3! 43 4
c11 2 411 106

6
 2.4. Serii Fourier-trigonometrice

Fie f : [ ; ] ! R o funcţie integrabil¼

a şi
Z Z
1 1
an = f (x) cos nxdx; n 0; bn = f (x) sin nxdx; n 1:

Seria de funcţii
a0 X
1
+ (an cos nx + bn sin nx)
2 n=1

se numeşte seria Fourier-trigonometric¼a ataşat¼

a funcţiei f . Numerele an ; bn se
numesc coe…cienţii Fourier ai funcţiei f .

O funcţie f : [a; b] ! R se spune c¼ a este continu¼a (derivabil¼a) pe porţiuni dac¼ a

exist¼
aA [a; b] mulţime …nit¼a (eventual vid¼ a) astfel încât f este continu¼ a (deri-
vabil¼
a) oricare ar … x 2 [a; b] A. Dac¼ a A = ?; atunci f este continu¼ a (derivabil¼ a).
O funcţie continu¼ a pe porţiuni (pe intervalul [a; b]) este integrabil¼
a pe [a; b].

Inegalitatea lui Bessel. Fie f : [ ; ] ! R o funcţie continu¼ a pe porţiuni şi

P
1
an ; bn coe…cienţii Fourier ai funcţiei f . Atunci seria (a2n + b2n ) este convergent¼ a
n=1
şi
Z
a20 X 2
1
1
+ an + b2n f 2 (x)dx:
2 n=1

1 P 1 cos nx sin nx
Exemplu. Seria de funcţii + p + p nu poate … seria Fourier-
2 n=1 n n
trigonometric¼
a ataşat¼
a unei funcţii continue pe porţiuni în [ ; ] deoarece an =
1 P
1 P1 2
bn = p şi (a2n + b2n ) = este divergent¼
a.
n n=1 n=1 n

P
1
Din convergneţa seriei (a2n + b2n ) rezult¼
a, aplicând criteriul necesar de conver-
n=1
genţ¼ a lim (a2n + b2n ) = 0 şi apoi
a, c¼
n!1

lim an = 0; lim bn = 0:
n!1 n!1

1 P
1
Exemplu. Seria de funcţii + (cos nx + sin nx) nu poate … seria Fourier-
2 n=1
trigonometric¼ a ataşat¼
a unei funcţii continue pe porţiuni în [ ; ] deoarece an =
bn = 1 şi nu este îndeplinit¼
a condiţia de mai sus.

În cele ce urmeaz¼ a vom da condiţii asupra funcţiei f care asigur¼

a c¼
a seria Fourier-
trigonometric¼ a ataşat¼
a este convergent¼ a şi vom evidenţia leg¼
atura între suma seriei
şi funcţia f .

Teorem¼ a. Dac¼
a f : [ ; ] ! R este o funcţie continu¼ a pe [ ; ] şi derivabil¼
a
0
pe porţiuni, f ( ) = f ( ) şi f este continu¼
a pe intervalele pe care exist¼
a, atunci

7
seria Fourier-trigonometric¼
a ataşat¼
a lui f este convergent¼ a şi suma ei este chiar f ,
adic¼a
a0 X
1
f (x) = + (an cos nx + bn sin nx) ; x 2 [ ; ]:
2 n=1

În plus, are loc egalitatea lui Parseval

Z
a20 X 2
1
1
+ an + b2n = f 2 (x)dx:
2 n=1

Exemplu. Fie f : [ ; ] ! R de…nit¼

a prin f (x) = jxj. f îndeplineşte condiţiile
teoremei deci avem
4X
1
1
f (x) = cos (2k + 1) x:
2 k=0
(2k + 1)2

(coe…cienţii Fourier au fost obţinuţi prin calcul).

Egalitatea lui Parseval este
Z
16 X
2 1
1 1
x2 dx = + 2
2 k=0
(2k + 1)4

de unde
4 X
1
1
= :
96 k=0
(2k + 1)4

Dac¼
a f : [ ; ] ! R este o funcţie continu¼ a pe porţiuni, atunci de…nim
1
fe : R ! R prin fe(x) = [f (x+) + f (x )] dac¼ a x 2 ( ; ); fe( ) = fe( ) =
2
1
[f ( +) + f ( )] şi fe(x) = fe(x 2k ) dac¼
ax2[ + 2k ; + 2k ]; k 2 Z.
2
Teorem¼ a. Fie f : [ ; ] ! R o funcţie continu¼ a pe porţiuni, derivabil¼
a în
intervalele de continuitate şi f 0 ; prelungit¼
a cu valoarea zero în punctele de discon-
tinuitate ale lui f; continu¼
a pe porţiuni în [ ; ]: Atunci pentru orice x 2 R seria
Fourier-trigonometric¼ a lui f converge la fe(x).
a ataşat¼

Exemplu. Fie f : [ ; ] ! R; f (x) = 0 pentru x 2 ; şi f (x) = 1 pentru

2 2
x 2 [ ; ] [ [ ; ]. f îndeplineşte condiţiile teoremei. Calculând coe…cienţii
2 2
2 ( 1)k+1
Fourier, g¼
asim a0 = 1; an = 0 pentru n par, an = pentru n = 2k + 1;
(2k + 1)
bn = 0; n 1. Oricare ar … x din R avem
1 2 cos x cos 3x cos 5x
fe(x) = + ::: :
2 1 3 5

Punând x = 0; cum fe(0) = 0; se deduce

1 1 1
1 + + ::: = :
3 5 7 4
8
 Z
2
Dac¼
af :[ ; ] ! R este par¼
a şi integrabil¼
a, atunci an = f (x) cos nxdx;
0
n 0; bn = 0; n 1 şi seria Fourier-trigonometric¼
a ataşat¼
a lui f este

a0 X
1
+ an cos nx;
2 n=1
Z
2
iar dac¼
a f este impar¼
a şi integrabil¼
a, atunci an = 0; n 0; bn = f (x) sin nxdx;
0
n 1 şi seria Fourier-trigonometric¼
a ataşat¼
a lui f este
X
1
bn sin nx:
n=1

Exemple.
Z 1) f : [ ; ] ! R, Z f (x) = x2 este par¼a şi integrabil¼
a. Avem
2 n
2 2 2 4( 1)
a0 = x2 dx = ; an = x2 cos nxdx = ; n 1 şi
0 3 0 n2
2 X1
( 1)n
fe(x) = +4 cos nx:
3 n=1
n2
Z
2
2) f : [ ; ] ! R, f (x) = x este impar¼
a şi integrabil¼
a. Avem bn = x sin nxdx =
0
2
( 1)n+1 şi
n
X1
( 1)n+1
fe(x) = 2 sin nx:
n=1
n

Fie f : [ l; l] ! R o funcţie integrabil¼

a şi
Z l Z l
1 n x 1 n x
an = f (x) cos dx; n 0; bn = f (x) sin dx; n 1:
l l l l l l

Seria de funcţii
a0 X
1
n x n x
+ an cos + bn sin
2 n=1
l l
se numeşte seria Fourier-trigonometric¼a ataşat¼a funcţiei f în intervalul [ l; l]. Nu-
merele an ; bn se numesc coe…cienţii Fourier ai funcţiei f . Z
2 l n x
Dac¼
a f : [ l; l] ! R este par¼
a şi integrabil¼
a, atunci an = f (x) cos dx;
l 0 l
n 0; bn = 0; n 1 şi seria Fourier-trigonometric¼ a ataşat¼a lui f este

a0 X
1
n x
+ an cos ;
2 n=1
l

9
 Z l
2 n x
iar dac¼
a f este impar¼
a şi integrabil¼
a, atunci an = 0; n 0; bn = f (x) sin dx;
l 0 l
n 1 şi seria Fourier-trigonometric¼
a ataşat¼
a lui f este
X
1
n x
bn sin :
n=1
l

Exemple. 1) Fie f (x) = x; x 2 [0; l] şi g : [ l; l] ! R prelungirea lui f ca funcţie

par¼
a, adic¼
a g(x) = x; x 2 [0; l] şi g(x) = x; x 2 [ l; 0]. Se obţine

l 4l x 1 3 x 1 5 x
ge(x) = 2
cos + 2 cos + 2 cos + :::
2 l 3 l 5 l

2) Fie f (x) = x + 1; x 2 [0; l] şi g : [ l; l] ! R prelungirea lui f ca funcţie

impar¼
a, adic¼a g(x) = x + 1; x 2 [0; l] şi g(x) = x 1; x 2 [ l; 0]. G¼
asim

2 X 1 + ( 1)n+1 (l + 1)
1
n x
ge(x) = sin :
n=1
n l

Dac¼ a pe porţiuni, atunci de…nim fe : R ! R

a f : [ l; l] ! R este o funcţie continu¼
1 1
prin fe(x) = [f (x+) + f (x )] dac¼ a x 2 ( l; l); fe( l) = fe(l) = [f ( l+) + f (l )]
2 2
şi fe(x) = fe(x 2kl) dac¼ a x 2 [ l + 2kl; l + 2kl]; k 2 Z.

Teorem¼ a. Fie f : [ l; l] ! R o funcţie continu¼ a pe porţiuni, derivabil¼

a în
intervalele de continuitate şi f 0 ; prelungit¼
a cu valoarea zero în punctele de discon-
tinuitate ale lui f; continu¼
a pe porţiuni în [ l; l]: Atunci pentru orice x 2 R seria
Fourier-trigonometric¼ a lui f converge la fe(x).
a ataşat¼
8
< 0; x 2 [ l; 0)
Exemplu. Pentru funcţia f (x) = g¼
asim
:
x; x 2 [0; l]

l X
1
l [( 1)n 1] n x l( 1)n+1 n x
fe(x) = + 2 cos + sin :
4 n=1 (n ) l n l

10
 2.5. Exerciţii

(2.1) SERII DE PUTERI

a) S¼a se g¼asesc¼
a intervalul de convergenţ¼ a al seriei de puteri şi s¼
a se studieze
comportarea seriei la capetelepintervalului
P1 n P1 n n P
1 (x + 1)n P
1 n+2
1) n
(x+1) n
2) n (n + 1)
(x + 3) 3) p 4) 2+1
(x 2)n
n=0 5 n=0 7 n=1 n(n + 1) n=0 n
P1 xn P1 (x 1)n P
1 (x 3)n P
1 xn
5) n
6) 7) 8) .
n=0 3 (n + 1) n=1 (2n 1) 2n n=0 n + 1 n=2 n(ln n)
2

b) S¼
a se g¼
asesc¼a suma seriilor
P1 x n P
1 x2n 1 P1 x2n 1
1) ( 1)n ; jxj < 1 2) ; jxj < 1 3) ( 1)n 1
; jxj < 1 4)
n=1 n n=1 2n 1 n=1 2n 1
P
1
n(n + 1)xn 1 ; jxj < 1.
n=1

c) S¼
a se studieze convergenţa seriilor de funcţii
P1 (x2 + x + 1)n P1 (x2 + 6x + 7)n
1) 2)
n=0 n+1 n=0 2n+1

(2.2) SERII TAYLOR

a) S¼
a se dezvolte în serie Taylor centrat¼
a in 0 funcţiile precizându-se mulţiea de
convergenţ¼a
1
1) f (x) = e x 2) f (x) = chx 3) f (x) = shx 4) f (x) = sin x2 5) f (x) = 6)
1+x
2x 5 x 3
f (x) = ln(1 + x) 7) f (x) = arcsin x 8) f (x) = 2 9) f (x) = 10)
x 4x + 3 (x 1)2
1 x
f (x) = 2 11) f (x) =arctgx.
x +x+1
b) S¼a se dezvolte
Z x în serie Taylor centrat¼
Z ax în 0 funcţiile Z x
sin t arctgt ln(1 + t)
1) f (x) = dt; x 2 R 2) f (x) = dt; x 2 R 3) f (x) = dt;
0 Zt 0 t 0 t
x
dt
jxj < 1 4) f (x) = p ; jxj < 1.
0 1 + t3
c) S¼
Za1se calculeze Z 1
2
1) e x dx 2) cos x2 dx.
0 0

(2.3) FORMULA LUI TAYLOR

a) S¼a se scrie formula lui Taylor de ordinul n pentru funcţia f în a.

2
1) f (x) = ex ; n = 2; a = 0 2) f (x) = sin x; n = 3; a = 3) f (x) = ln x; n = 4;
3
a = 1.

b) Folosind formula lui Taylor, s¼

a se calculeze cu aproximaţie

11
 p p
3
1) 3
e 2) 30 3) ln(1; 2) 4) arcsin(0; 45).

(2.4) SERII FOURIER-TRIGONOMETRICE

a) S¼
a se g¼
aseasc¼a seria Fourier-trigonometric¼
a ataşat¼
a funcţiei f : [ ; ] ! R
dac¼a
x x
1) f (x) = x(1 x) 2) f (x) = x( x) 3) f (x) = sin 4) f (x) = cos 5)
2 2
f (x) = ex 6) f (x) =shx 7) f (x) =chx.

b) S¼a se dezvolte în serie Fourier de sinusuri funcţiile

1) f (x) = ex ; x 2 [0; ] 2) f (x) = cos x; x 2 [ ; 0] 3) f (x) = x(1 x); x 2 [0; ] :

c) S¼a se dezvolte în serie Fourier de cosinusuri funcţiile

1) f (x) = ex ; x 2 [0; ] 2) f (x) = sin x; x 2 [ ; 0] 3) f (x) = x(1 x); x 2 [0; ] :

12