Cum se pregateste hrana pentru bolnavii de gastrita sau ulcer

Ceaiul de musetel sau de tei se prepara inainte de servire, aruncind florile uscate in apa clocotita. Se
fierbe numai 5 minute. Ceaiul de maces, care contine o mare cantitate de vitamina C, se pregateste dupa
anumite reguli, tocmai pentru a se pastra cit mai multa vitamina si dupa fierbere. Aceasta se realizeaza
numai daca macesul se fierbe timp limitat (10 minute), in apa care clocoteste intr-un vas smaltuit cu
capac si daca se lasa apoi citeva ore sa stea (macereze) in acelasi vas. Ceaiul de macese este indicat in
locul apei de baut in tot timpul zilei, deoarece, pe linga importanta lui valoare nutritiva, are un gust placut.

Sucurile de legume si fructe crude

Sucurile se vor pregati numai inainte de a fi servite.

Se pot prepara din morcovi, sfecla, cartofi, rosii bine pirguite, salata verde, pere si mere dulci, fragi si
struguri.
Fructele se spala asezate in sita sub curent de apa rece, iar radacinoasele se spala cu peria. Se curata
apoi indepartind partile stricate. Dupa aceea se rad pe razatoare fara a le indeparta coaja cu cutitul si se
storc prin tifon.

- Rosiile se taie bucati si se storc prin tifon.

- Merele si perele se rad pe o razatoare de sticla.
- Salata verde se spala bine frunza cu frunza sub curent de apa, se marunteste cu cutitul si apoi se
stoarce prin tifon.
- Zeama de legume este mai gustoasa daca i se adauga putin suc de mere. Pentru a imbunatati gustul se
pot combina sucurile intre ele. Sucurile de legume nu se beau ca apa in pahar, ci cu lingurita sau se
adauga cantitatea respectiva in supa, la masa. Din 400 g morcovi cruzi se obtin 100 ml de suc, iar din
200 g rosii - 100 ml de suc.
- Chiselurile sint o bautura hranitoare si usor digerabila. Amidonul sta la baza compozitiei oricarui chisel,
el dind consistenta semilichida a acestuia.

Supele

Pentru bolnavii de gastrita cu hiperaciditate sau ulcer, supele se prepara fie din lapte, fie din fainuri de
cereale, fie din fainoase fierte in apa sau in zeama de legme. Legumele se pot fierbe in apa si apoi
strecura, obtinindu-se supa clara de legume sau se pot fierbe si da apoi prin sita pentru a obtine supa-
crema de legume.
Supele limpezi de legume se ingroasa cu fainoase. Devin mai hranitoare si li se imbunatateste gustul
daca li se adauga (se dreg cu smintina) lapte sau galbenus de ou, iar la servire cite o lingurita de unt.
Supele din fainoase, precum si cele din legume facute cu mucilagiu din fainoase, sint foarte indicate,
deoarece ele antreneaza secretia gastrica exagerata sau o neutralizeaza, avind efectul unui adevarat
pansament gastric.
In maladie ulceroasa este indicat sa nu se consume mai multe de 1/2 portie de supa la o masa.

Carnea gatita

Pentru bolnavul de ulcer, carnea trebuie fiarta si apoi tocata, deoarece sub forma aceasta ea este cel mai
usor de mistuit. Carnea se curata de oase, zgirciuri si pielite si se pune apoi la fiert in apa rece fara sare.
Prin fierbere in apa rece carnea cedeaza apei o buna parte din substantele excitante pentru secretia
gastrica, asa-zisa tarie a carnii. Cu cit bucatile de carne sint mai mici si fierberea este facuta in clocot
continuu si prelungit, se extrage o cantitate mai mare de substante extractive si saruri minerale din carne.
Prin fierbere, fibrele carnii se inmoaie si devin mai fragede. Pentru a scuti stomacul bolnav de o munca
suplimentara este si mai bine daca, dupa ce a fost fiarta, carnea se trece de 2-3 ori prin masina de tocat.
In maladia ulceroasa, metoda cea mai indicata de pregatire a carnii este fierberea la aburi
.
Carnea cruda tocata si modelata ca perisoare se asaza in strecuratoare, se acopera cu capac si se fierbe
o jumatate de ora. Prin fierberea prelungita la aburi, carnea se fragezeste, pierzind totodata o cantitate si
mai importanta de substante extractive, care dauneaza stomacului prin excitarea secretiei. Pentru
alimentatia bolnavului de ulcer, carnea tocata sau maruntita din care se fac sufleuri sau budinci trebuie sa
fie intii fiarta si apoi tocata.

Pastele fainoase

Pastele fainoase, pentru a fi usor de mistuit, se fierb intr-o cantitate mare de apa si se limpezesc cu apa
calda.
Inainte de servire, cit sint inca fierbinti, se amesteca cu unt proaspat sau cu putin untdelemn. Grisul
pentru casa (garnitura linga carne) sau pentru diversele budinci servite ca felul doi se fierbe in supa
limpede de zarzavat. La fel se procedeaza cu orezul pentru pilaf sau budinca. In felul acesta fainoasele
devin mai gustoase si mai hranitoare, datorita adaosului de saruri minerale si vitamine din zeama de
legume. Orezul si fainoasele nu se prajesc in grasime.
Mincarurile de legume permise se prepara de preferinta ca sufleuri, budinci sau mincaruri cu sosuri
dietetice.
Sosuri dietetice pentru gastrita si ulcer:

Sosurile permise in ulcer trebuie sa fie preparate dietetic, adica sa contina grasimea (unt sau untdelemn)
neprajita. Aceasta se adauga sa fiarba in sos sau, in cazul untului, se adauga chiar in farfurie peste
mincarea fierbinte.
Sosurile pentru ulcer se prepara pe baza de lapte si de supa limpede de legume cu adaos de smintina,
de galbenus sau de piureu de legume.

Ouale

Sint un aliment bine tolerat si util in boala ulceroasa, daca modul de pregatire este corect. Ouale fierte
dietetic se prepara in felul urmator: se pun ouale intregi sa fiarba in apa rece sau mai bine se sparge oul
intr-o cana de faianta care se pune la foc, asezata intr-un alt vas cu apa rece. Spargind oul inainte de
fierbere, exista siguranta ca este proaspat. Oul este fiert atunci cind albusul s-a inchegat. Ochiurile
romanesti, ca sa fie dietetice, se prepara rasturnind oul crud in apa clocotita fara otet.
Dintre preparatele de oua cel mai usor de mistuit este omleta la aburi. Pentru ca omleta sa se rastoarne
fara sa se rupa, se asaza cana 10 minute pe o cirpa uda.

Deserturile

Pentru bolnavul ulceros, care trebuie sa consume un litru de lapte pe zi, sint foarte indicate preparatele
din fainoase cu lapte. Grisul este mai indicat sa se prepare sub forma de spuma. Aceasta este un desert
foarte usor de mistuit, deoarece grisul se umfla prin batere cu telul (pe foc) si devine pufos.
Baterea grisului trebuie facuta in timpul fierberii si citeva minute dupa aceea. Grisul nu trebuie sa fiarba
mai mult de 4 minute, timp dupa care el se leaga (se incheaga) prea tare si nu se mai face spuma. Tot
din fainoase fierte, scazute in lapte, se pot prepara budincile indulcite la care se adauga galbenus si
albus de ou batut spuma.
Budinca de fainoase, in afara de aportul ei nutritiv important, este usor de mistuit datorita adaosului de
albus de ou batut care, prin aerul inglobat, face budinca sa creasca la caldura cuptorului, dindu-i o
consistenta pufoasa. Budinca trebuie pusa la fiert intr-o forma unsa cu unt si presarata cu faina, forma ce
se da la cuptor asezata intr-un alt vas cu apa.
Budinca se da la cuptor acoperita cu capac pentru a impiedica formarea crustei de caramel pe care
obisnuit o face zaharul din fainoase la caldura cuptorului si care prin consistenta ei ar putea irita mucoasa
stomacului.
Cremele sint un desert indicat in boala ulceroasa, atit pentru ca sint foarte hranitoare, cit si pentru
consistenta lor. Ele se prepara din lapte, oua, zahar si faina sau amidon. Se pot aroma cu vanilie si se
vitaminizeaza cu sucuri de fructe.

Orice chisel cu un continut mai ridicat de amidon poate deveni o crema.

Gelatinele. Un desert indicat pentru bolnavii de stomac sint si gelatinele. Acestea, pe linga faptul ca se
digera usor, leaga acidul clorhidric in exces. Gelatina se prepara inglobind in lapte brinza de vaci,
smintina, sodou, sirop sau sucuri de fructe cite o foaie de gelatina la portie. Se da la racitor ca sa se
inchege si inainte de a o minca se tine un sfert e ora la temperatura camerei ca sa nu fie prea rece.
Avantajul gelatinelor preparate din sucuri sau din piureuri de fructe este aportul vitaminic nealterat,
deoarece gelatina este un desert care se prepara la rece.
Compotul nu este un desert ideal pentru bolnavii de stomac. Atunci cind totusi se consuma, el trebuie
preparat din fructe dulci: pere, mere, cirese, caise, zmeura, trecute prin sita, dupa fierbere. Compotul
pentru gastrita si ulcer se indulceste moderat.

Sint permise uneori si fructele coapte mincate fara coaja in cantitate mica si nu pe stomacul gol.
Ca prajituri sint permise: aluatul fiert cum ar fi eclerul etc., aluatul de pandispan, aluatul uscat de biscuiti
si aluatul nisipos.

Caracteristica acestor aluaturi este faptul ca nu sint dospite si nici nu au multa grasime care sa le faca
indigestie. Prajiturile acestea se pun la cuptor in tava tapetata cu hirtie.
Prajiturile pentru ulcer din aluat nisipos pot fi tarte umplute cu peltea, cu crema de vanilie, cu gelatine de
fructe, cu spuma de albus, cu brinza de vaci etc.
Eclerurile, de asemenea, pot fi umplute cu crema de vanilie sau cu crema pregatita din surogat de cafea
sau cu frisca.

http://www.terapii-naturiste.com/gratis/articole/pregatire_hrana_bolnavi_gastrita_ulcer.htm