i ei Ghid practic de initiere a unui dialog @ ' 35 intre pdrinti si copii pentru , ‘he Editura Dianapyre ema (-B oye ee eee UOhaed La inceputul scolaritatii exista foarte multe persoane care dau sfaturi parintilor: sa il ajuti pe copil, sa nu i ajuti ca s& se dezvolte indepenilént, etc. Cu siguranta, suntem de ‘acord cA cei nfiti suint diferiti fata deonci, au astept&ri, \intetese si val6ri diferite Este o lumeddiferita fata de cea in care &m créscut hoi»adultii de azinu un Supervizoral activitatii sale. a Si, pe langa toate acestea, a intervenit un element de noutate, acela al Vela pik sid Ke ade Ce esté\gbeasta sicum@lputem adresa - sag M01 Copilului, INTERDISCIPLINAR? Simplu: daea\ne spunecopilul ca a invatat 0 poezie la scoala, despre ieptirras, iar el vrea sa si deseneze in timp ¢e*ne spune poezia, perfect! Daca vréa SA si numere pe degete ce mananca igpdifasul, cl,atat mai bine! lar noi putem s mai adaugam elemente la aceasta numaratoare: sa asCultam impreuna un cantec despre iepuras si chiar sA gasim miscarile potrivite pentru a dansa, impreund cu copilul, pe ace! cdntec. In felul acesta, copilul va vedea in parinte un partener, un colaborator si nu un supervizor alactivitatii sale.ex Copiii difera intre ei prin ritmul de cre$tere,de deZvoltare si de insusire a anumitor deprinderi si competente. Nu trebuié, vazuti da? sticlé goal care trebuie umpluta cu informatii, ci trebuie sa fie artizanipropriei dezvoltari. Desinu trec prin stadii similare de dezvoltarg? Titful in care se petrece aceasta este diferit. De aceea, ar fi o pretentie nérealistasi nejustificata din partea noastra sa ne asteptam ca toti copiii sa se-situeze’la acelasi nivel de performanta si sa atinga aceleasi standarde, ‘simultan ex Copilul nu asimileaza in mod pasiv cunostintele; jocul, implicarea ‘activa, angajarea, explorarea si exploatarea simturilor (auz, vaz, gust etc.) réprezinté modal de invatare activa. Parintii trebuie sA ia in considerare faptul caatoti copiii trebuie sa beneficieze de o paleta cat mai bogata de Qportiinitati de invatare, in moduri si contexte diferite.= Familia are un rol decisiv in dezvoltarea si invatarea copileilll Interactiunile si relatiile pe care le stabilesc copiii cu parintii lor reprezintafun’ factor primordial in acest proces. La fel de importante in procesul dé dezyoltare si invatare a copilului sunt mediul in cace»aceste -Itaiest@9Si, comunitatea apropiata ex Indiferent de predispozitiile fizice saw ‘emotionale ale copiilor, de experientele anterioare sau de zestrea lor culturala, capacitatea de invata si de a realiza progrese este aceeasi pentrtf"foti, in conditiile in care acestora li se asigura sustinerea si stimulareaprOpicedezvoltarii, majoritatea copiilor dispune de un potential egal de a realiza ateste repére pentru varsta respectiva. ssefiCobtinutuly ghidulus,Sfaturi pentru parintii copiilor de la clasa pregatitoare” se bazeaza~atat pe expertiza si experienta in activitatea cu prescolafii, eat §)pe Cercetarile si practicile bune din educatia timpurie din tara neastra, reuSind sa@transmita informatii valide cu un pronuntat caracter riguros si téalist déspre‘dezvoltarea copilului, in ansamblu. Familia are un rol esential in ‘@ducafea si sprijinirea copiilor, iar implicarea acesteia in formarea competentelor, acapacitatilor, a aptitudinilor sia atitudinilor copiilor este decisiva. ex Scopul ghidului ,Sfaturi pentru parintii copiilor de la clasa pregatitoare” nu este acela de a critica si de a sanctiona copii, cadrele didactice sau familiile, ci de a servi drept instrument in vederea initierii unui dialog intre parinti si oopilp care sa le permit acestora impartasirea reciproca a experientelor. Astfel, ghidull va reusi sa sprijine familiile si nu va fi utilizat pentru fortarea sau bigearee’ dezvoltarii copilului sau pentru etichetarea aceStuiia. ex ,Sfaturi pentru parinti” nu-si propune Sa.ofere o perspestiva completa a dezvoltarii copilului, ci trebuie abordat ca o list@ dé comportamente care nu schiteaza un parcurs exact si rigid al dezvoltarii copilutui.Ce eRe a oe Pe Peat eRe a ee ee aR Rae ea ore Dezvoltarea motricitatii fine; Dezvoltarea senzorio-motorie; Promovarea sanatat apnutritfely Promovarea ingrijirii sifa)igienehpersonale; e) Promovarea practiéllor ptivind securitatea personala. a) b) c) qd) a) Abilitati de interactiune cu adultii; b) Abilitati de interactiune cu copii de varsté apropiata; c) Acceptarea si respectarea diversitatii; d) Dezvoltarea comportamentului pro-social. e) Dezvoltarea conceptului de sine; f) Dezvoltarea autocontrolului emotiénal} g) Dezvoltarea expresivitatii emotionale, a) Manifestarea curiozitatii.si interésului de a experimenta si de a ‘invata lucrushoir b) DezVoltarea capagitatii de a avea initiativa in interactiuni gy sin activitati: m~ c)Continwarea Tealizarii unor sarcini, chiar daca 4 intampina dificultati; EE d) Manifestarea creativitatii in activitatile zilnice.a) Dezvoltarea capacitatii de ascultaré-$i-de,intélegeré(edmunicare receptiva); b) Dezvoltarea capacitatii de vorbire si dé Comunicate (Comunicare expresiva); c) Participarea in experiente cu cartea: cunoagterea si aprecierea carti d) Dezvoltarea capacitatii de discrimiyare fonetica: asocierea sunet- litera; e) Constientizarea m@sajullui scris/vorbit; f\nsusireadeptinderilor de’ scris: folosirea scrisului pentru transmiterea unui mesaj a. Gohstientizarea relatiei cauza-efect; b. Observarea si compararea experientelor, actiunilor, evenimentelor; c. Utilizarea experientelor trecute pentru a construi noi experiente; d. Gasirea unor raspunsuri/solutii multiple la intrebari, situati probleme, provocari; e. Demonstrarea cunoasterii numerelor si a numeratiei; f. Demonstrarea cunostintelor despre forma, marime, greutate, inaltime, lungime, volum; g. Realizarea operatiilor de scriere, de \giupare, de clasificare, dé masurare a obiectelor; h. Observarea, manipularea de obiecte $j inVestigarea mediului ‘inconjurator; i. Descrierea caracteristicilor lumii vii, ale Pamantului si Spatiului; j. Descoperirea omului ca partes@jlumii vii $f'ca fiinté sociala.nea eee ie ae eee Te eee ee) pentru fiecare dcmieniu: A.a) Dezvoltarea motricitatii fin - exersarea, cu multa rabdare, a capacitatii de jhcaltare/descaltare si de legare de sireturi; - decorarea unor obiecte uzuale'folosind instrumente de scris; - aranjarea mesei, a jucarillor, a rechizitelor in ghiozdan; - jocuri cu apasi cuynisip kinetic, pentru exersarea degetelor; - créareaiunopfigutine din.ceara modelatoare; - éxperimentarea diferitelor tehnici si instrumente de pictur: pictura cu degetele, ¢lybureti, vata, markere, creioane, creta etc. A.b) Dezvoltare senzorio-motorie: = joc de recunoastere a formelor (patrat, cerc, triunghi), a materialelor (fin, abraziv, etc), a sunetelor (fasole, nuci, orez, etc) — ,Ce-i ascuns in saculet?”; - jocuri de schimbare a directiei si a ritmului miscArii (,Jocul scaunelor muzicale”); - jocul ,Robotelul cu telecomanda” (copilul red toate comenzile auzite); - realizarea de teatru de papusi, usor de realizat Ue ei Ain linguti de lemn, mingi de tenis de masa, carpe; - jocuri de tipul ,De-a v-ati ascunselea” sah, Statuile? A.c) Promovarea sanatatii si a nutpitipi;, - implicarea copiilor in prepatareappregatirea si servirea unei mese sanatoase; - activitati de(oc.dé tipul )De-a restaurantul” Fed) Prosevatra ingrijirii sia igienei personale: - d6piii pot avea in ghiozdan servetele umede si gel antibacterian, ca $a le foloseasca in timpul pauzelor; nu incurajati insa folosirea &cestora in detrimentul spalarii pe maini!A.e) Promovarea practicilor privind securitatea personala: - folositi exemple din mediul apropiat copilului, ca sa inteleagahin cine’ poate avea incredere si in cine nu; - urmériti copilul indeaproape cnd trecesla Sémafon orl pé tr8cerea de pietoni; - realizati un joc, impreuna cu copilul, in care\acésta treBuie sd explice diferitelor personaje, reprezentate prin jucarii, um se traverseaza strada; -in cazul in care copilul are telefohy Salvati, Impreuna cu el, numerele la care trebuie sa apeleze, péitru@ Solicita ajutor de urgenta (mama, tatal, bunica, matusa etc.). B.a) Ab@litatiide Jaxéraesivive cu adult - incurajati interactiunea cu adultii in diverse contexte sociale (de exémplu; s4 Solicite informatii, s4 raspunda la intrebari, sd facd unele cumparaturi simple); -gespectati copilul si nu-| intrerupeti atunci cdnd acesta vorbeste cu un adult; -repetati, impreund cu copilul, formulele adecvate de politete (,cuvintele vrajite”: ,Te rog frumos!”, ,Multumesc!”, ,Poftim!”, ,Cu placere!” etc.). - incurajati copilul s4-si rezolve problema, oferindu-i sugestii in acest sens (de exemplu, cumpararea unui corn); - apreciati si laudati efortul de a gasi reZolvatea unei probleni@\fn context social; - explicati copilului ce inseamna sa astepti sAVorbesti pé rand, sa ai un ton potrivit. B.b) Abilit&ti de interactiune cu copili de va¥y¥apropiata: - incurajati interactiunea intreséte/shbSieti, iar accentul sa fie pus pe implicare si nu pe progres} - incurajati dorinta copillluiide a se intalni cu colegii de clasa, intr-un cadrlt informal; - |Gudati comporfametele prin care copiii se ajuta unii pe alti; - comentati$i descurajati comportamentele de intimidare sau de ex€ludete mahifestate fata de anumiti copii; - in€urajati copiii s4 efectueze sarcini care ies din stereotip, de exemplu, baietii sa ajute la gatit; = lAudati copiii cand accepta parerile celorlalti si se ajutd reciproc.