Microbiologie generală

Mihai Mareş PhD

 Ce este un microb?
• Dimensiuni mai mici de 0.1mm
• Include virusuri, protozoare, bacterii, fungi
 Nomenclatură
• Carolus Linnaeus (1735)
• Genuri / specii: Candida albicans
• De obicei, odată menţionată, denumirea genului
poate fi apoi abreviată şi urmată de un epitet
specific care desemnează o specie a genului:
Staphylococcus aureus, S. epidermidis
• Când 2 microorganisme aparţin aceluiaşi gen, ele
manifestă un anumit grad de similitudine.
 De ce studiem Microbiologia?
• Microorganismele sunt ubicuitare, în legătură cu
toate formele de viaţă.
– In toate mediile
– Câteva aspecte benefice (vitamine, antibiotice)
– Strânsă legătură cu procesele de reciclare a materiei
organice
– Doar o minoritate dintre ele sunt patogene.
– Multe dintre problemele noastre sunt cauzate de
microbi (Ulcer gastric – Helicobacter pilori, cancer –
retrovirusuri: HTLV-1 şi 2)
 BIE
• Boli infecţioase emergente
– Arme de distrugere în masă (antrax - Bacillus anthracis,
pesta – Yersinia pestis)
– Noi caracteristici ale microbilor (antibioticorezistenţa):
stafilococi meticilino-rezistenţi
– Răspuns la modificarea mediului ambiant: distrugerea
biotopului gazdelor unor tulpini virale şi răspândirea
acestora în habitatele umane ( serotipul H5N1 al virusului
gripal, hantavirusurile)
 Microorganismele în cercetare

• Uşor de cultivat
• Procesele biochimice
sunt, în general
aceleaşi
• Simplu şi facil de
studiat
 Biotehnologii
• Utilizarea sistemelor biologice în
producerea unor substanţe utile
(semisinteză)
• Antibiotice, vitamine, alte substanţe
medicamentoase
 Diversitatea microorganismelor
• Bacterii - procariote unicelulare
• Fungi - absorb nutrienţii, unicelulare
(levurile), pluricelulare (filamentoşi)
• Virusuri – entităţi subcelulare
• Protozoare - eucariote, unicelulare,
coloniale, mai multe tipuri de nutriţie
 Bacteriile

• Procariote
• Perete celular format
din peptidoglicani
• Fisiune binară
• Pt energie, utilizează
subst. organice,
anorganice sau
fotosinteza
Figure 1.1a
 Arhebacteriile
• Procariote
• Lipsite de peptidoglican
• Trăiesc în condiţii
extreme
• Includ:
– Metanogene
– Halofile extreme
– Termofile extreme

Figure 4.5b
• Eucariote
• Chitină în peretele Fungii
celular
• Utilizează substanţele
organice ca sursă de
energie
• Mucegaiurile (fungii
filamentoşi) sunt
multicelulare, fiind
formate din mase de
miceliu compus din
filamente numite hife
• Levurile (drojdiile)
sunt unicelulare Figure 1.1b
 Protozoarele

• Eucariote
• Absorb sau ingerează
particule organice
• Pot fi mobile datorită
pseudopodelor, cililor,
sau flagelilor

Figure 1.1c
 Algele
• Eucariote
• Celuloză în peretele
celular
• Utilizează fotosinteza
pt producerea de
energie
• Produc oxigen
molecular şi compuşi
organici Figure 1.1d
 Virusuri
• Acelulare
• Compuse dintr-un “miez”
de ADN sau ARN
• Miezul este înconjurat de
un înveliş proteic numit
capsidă
• Aceasta poate fi inclusă
într-o anvelopă sau
pericapsidă de natură
lipidică
• Virusurile se replică
numai când se găsesc într-
o celulă gazdă viabilă Figure 1.1e
 Paraziţi multicelulari
• Eucariote
• Organisme
multicelulare
• Viermi inelaţi şi
plaţi numiţi
helminţi.
• Prezintă stadii
microscopice în
dezvoltarea lor.
Cunoaşterea microorganismelor:
• Permite oamenilor:
– Să prevină degradarea alimentelor
– Să prevină apariţia bolilor infecţioase

• Conduce la adoptarea tehnicilor de asepsie

pt a preveni contaminarea, în medicină şi în
laboratoarele de microbiologie.
Precauţii universale pt prevenirea
infecţiilor
• Utilizarea mănuşilor de latex, a halatelor, măştilor şi
ochelarilor de protecţie
• Minimizarea riscului de înţepare cu ace folosite
• Aplicarea procedurilor de decontaminare/dezinfecţie
• Tratament preventiv post-expunere
• Tratarea tuturor pacienţilor în acelaşi mod
• HBV risc mai crescut faţă de HIV
 Perioada de aur
a microbiologiei

• 1857-1914
• Incepând cu studiile lui Pasteur,
descoperirea relaţiei dintre
microorganisme şi îmbolnăvire, a
imunităţii şi a drogurilor antimicrobiene
 Fermentarea şi Pasteurizarea
• Pasteur a demonstrat că microbii sunt
responsabili de fermentaţie.
• Fermentaţia reprezintă convertirea zahărului în
alcool etilic, pt a fabrica berea şi vinul.
• Multiplicarea microbiană este de asemenea
responsabilă de degradarea alimentelor.
• Bacteriile care utilizează alcool şi produc acid
acetic, degradează vinul, transformându-l în oţet
(acetic acid).
 Fermentarea şi Pasteurizarea
• Pasteur a demonstrat
că aceste bacterii
dăunătoare pot fi
distruse prin încălzire
la o temperatură mai
mică decât cea care ar
fi produs evaporarea
alcoolului din vin.
Această aplicare a
căldurii pt un scurt
interval de timp se
numeşte pasteurizare.
 Teoria microbiană a bolilor

• 1835: Agostino Bassi a demonstrat că o boală a

viermilor de mătase este produsă de un fung.
• 1840s: Ignaz Semmelweiss recomanda spălarea
mâinilor pt a preveni transmiterea febrei
puerperale de la o pacientă la alta.
 Teoria microbiană a bolilor
• 1860s: Joseph Lister utilizează un dezinfectant
chimic (acidul fenic) pt a preveni infectarea
plăgilor chirurgicale după ce ia cunoştinţă de
studiile lui Pasteur care demonstraseră că
microorganismele prezente în aer por produce
îmbolnăviri şi pot degrada alimentele.
• 1876: Robert Koch probează că o bacterie
cauzează antraxul şi furnizează etapele
experimentale – postulatele lui Koch, utilizate pt
a demonstra că un microorganism specific
produce o boală specifică.
 Apariţia chimioterapiei moderne
• Tratamentul cauzal al bolilor produse de microorganisme se
numeşte chimioterapie.
• Agenţii chimioterapeutici utilizaţi pt tratarea bolilor infecţioase
pot fi medicamente de sinteză sau antibiotice.
• Antibioticele sunt substanţe chimice produse de bacterii şi fungi,
care inhibă sau omoară alte microorganisme.
• Chinina extrasă din scoarţa unor arbori a fost mult timp utilizată
pt a trata malaria.
• 1910: Paul Ehrlich descoperă că un derivat sintetic al arsenicului,
salvarsanul, este eficient în tratarea sifilisului.
• 1930s: Sunt sintetizate sulfamidele.
 Apariţia chimioterapiei
• 1928: Alexander moderne
Fleming descoperă
primul antibiotic.
• El a observat că fungul
Penicillium secretă un
antibiotic, penicilina,
capabil să inactiveze
S.aureus.
• 1940s: Penicilina a
fost testată clinic şi
produsă la scară
industrială.
 Modern Developments in
Microbiology
• Bacteriology is the study of bacteria.
• Mycology is the study of fungi.
• Parasitology is the study of protozoa and
parasitic worms.
• Recent advances in genomics, the study of an
organism’s genes, have provided new tools for
classifying microorganisms.
 Selected Novel Prizes in
Physiology or Medicine
1901* von Behring Diphtheria antitoxin
1902 Ross Malaria transmission
1905 Koch TB bacterium
1908 Metchnikoff Phagocytes
1945 Fleming, Chain, Florey Penicillin
1952 Waksman Streptomycin
1969 Delbrück, Hershey, LuriaViral replication
1987 Tonegawa Antibody genetics
1997 Prusiner Prions
* The first Nobel Prize in Physiology or Medicine.