Managementul calității laptelui
Cum trebuie folosit acest ghid?
1. Identificarea şi înregistrarea animalelor
2. Sănătatea şi bunăstarea animalelor
2.1 Sănătatea animalelor
2.2 Sănătatea animalelor/sănătatea ugerului
2.3 Bunăstarea animalelor
3. Producţia de lapte
3.1 Producţia de lapte - condiţiile de muls
3.2 Producţia de lapte - instalaţii + depozitarea
3.3 Producţia de lapte - personalul şi proceduri
3.4 Producţia de lapte - componenții laptelui
4. Medicamente
5. Hrana şi furajarea
6. Mediul înconjurător
Un ghid practic pentru fermieri
Laptele și brânza sunt principalele surse de venit pentru
majoritatea fermierilor din Transilvania. Dar în prezent,
micii fermieri sunt în situație de criză, datorită prețului
scăzut al laptelui, în special la laptele de vacă. Această
broșură are rolul unui ghid simplu, pentru a-i ajuta pe
fermieri să-și valorifice mai bine producția de lapte.
Fermierii se confruntă cu două probleme : regulile mai
stricte privind igiena laptelui, care vor intra în vigoare
ca urmare a accederii la Uniunea Europeana și faptul că
vânzarea laptelui devine din ce în ce mai dificilă pentru micii
producători. Aceste probleme sunt corelate. Procesatorii
VOR VENI în sate pentru a colecta laptele și VOR OFERI un
preț mai bun pe litru, dacă va exista suficient LAPTE DE
BUNĂ CALITATE de colectat.
Broșura de față prezintă pas cu pas îndrumările necesare
pentru rezolvarea anumitor probleme de igienă care apar
în mod curent și care pot fi rezolvate simplu. Considerăm
că o combinație între instruirea fermierilor privind igiena
laptelui, combinată cu disponibilitatea unui echipament
bun pentru depozitarea și testarea laptelui poate rezolva
problema fermierilor și îi va ajuta să supraviețuiască în noile
condiții ale UE.
Prezentarea proiectului

Promovarea unei producții durabile pentru

micile comunități de fermieri în peisajul Natura
2000 în Transilvania.
Micile comunitati de fermieri din România sunt importante
astăzi în Europa, privind conservarea naturii, ca model de
agricultură durabilă și ca parte a diversității cuturale a Europei.

Fundația ADEPT lucrează cu comunitățile rurale din

Transilvania pentru a proteja peisajul unic al acestei zone,
profitând în același timp de acesta pentru a crește veniturile și
prosperitatea locală. ADEPT lucrează în prezent în colaborare
cu NGO Norges Vel Norvegia, a cărei misiune este dezvoltarea
de comunități locale viabile în Norvegia și alte țări, într-un
proiect finanțat de Innovation Norway (guvernul norvegian) și
Orange România. Prin acest program vom ajuta comunitățile
rurale să aducă beneficii locale prin managementul tradițional
al pământului.

Proiectul «Promovarea producției durabile pentru micile

comunități de fermieri în peisajul Natura 2000 în Transilvania
» va oferi instruire pentru fermierii din zona Târnava Mare în
ceea ce privește igiena laptelui, agricultura organică, formarea
grupurilor de producători și marketingul produselor lor inclusiv
prin piețele fermierilor și puncte de colectare a laptelui bine
echipate care vor fi stabilite în anumite sate din zona. Toate
acestea sunt metode prin care fermierii pot să iși sporească
veniturile din agricultură.

Sperăm ca acest ghid să fie de folos fermierilor din Romania,

iar dorința noastră este de a vă sprijini. Specialiștii ADEPT vă
stau la dispoziție, dacă sunteți interesați să discutați cursurile
de igiena laptelui, agricultura organică, grupuri de producători
sau asistență de marketing. Vă rugăm sa ne contactați :
Mobil : 0756-476 798, tel : 0265-711 635, fax : 0365-814 076,
email : saschiz@fundatia-adept.org

2
 Importanța calității laptelui
De ce este necesară testarea calității laptelui ? Deoarece calitatea constituie cheia
accesului pe piață. Pentru a pune în valoare calitatea și a ne asigura un preț corect
bazat pe calitate, este nevoie ca aceasta să constituie o motivație comună atât
pentru producător, cât și pentru cumpărător. O calitate bună nu garantează în mod
automat un preț ridicat. Dar fără o calitate demonstrată, nu avem nici o șansă să
obținem un preț bun.

Echipamentul nostru de testare a laptelui – noi facem testul –

dumneavoastră primiți rezultatele

BioLumix - Aparatul care numară germenii

Poate analiza 32 de probe simultan în maxim 4
ore şi permite arhivarea datelor şi crearea unui
istoric al analizelor. Acest aparat este indicat
inclusiv în procedurile HACCP şi este portabil.
ADAM SCC - Aparatul care numară celulele
somatice
Aparatul este portabil, iar analiza se poate face
simultan pentru cele 4 mameloane, în timp real.
Numarul de celule somatice da indicații despre
sănătatea ugerului și a animalului. Numărul
maxim admis pentru un lapte conform este de
400.000 / ml. Un număr mare de celule somatice
este un semnal al unei infecții.

Eclipse 50 - Aparatul care determina

contaminare cu antibiotice si inhibitori
Aparatul determina daca in laptele analizat sunt
prezente antibiotice sau inhibitori. Utilitatea
acestui indicator consta in aceea ca avertizeaza
asupra riscului de a consuma lapte cu antibiotic.
Problema consumului de lapte cu antibiotic
este acela ca scade rezistenţa persoanelor la Miris DMA - Aparatul care determina
antibiotice. Analizele laptelui sunt efectuate constituenti din lapte
în maxim 3 ore şi se pot efectua 96 de probe Acest aparat realizează analiza conţinutului în
simultan. Aparatul este portabil şi foarte uşor de grăsime, proteină, lactoză, substantă uscată cât şi
manevrat. apa adaugată din lapte, în maxim 1 minut.
3
 Cum trebuie folosit acest ghid?

Paginile din stânga ale acestei broşuri prezintă informaţii şi date importante
referitoare la producţia unui lapte de calitate, împărţite pe diferite capitole
evidenţiând factorii majori care influenţează calitatea laptelui.

Pe paginile din dreapta există un chestionar de evaluare care vă permite să estimaţi

în ce măsură controlaţi şi folosiţi factorii de influenţă într-un mod corespunzător.

Evaluarea fermei dumneavoastră prin utilizarea chestionarului şi acordarea unui

punctaj vă va ajuta să identificaţi în mod obiectiv problemele existente şi să le
abordaţi în vederea rezolvării.

Cum să utilizați acest chestionar:

n pentru autoevaluarea fermei dumneavoastră

n pentru a determina cele mai importante îmbunătăţiri care trebuie

efectuate
n pentru a coopera cu colegii – principiul celor patru ochi

n pentru a solicita sfaturi şi colaborare din partea unui consilier în

domeniu şi a unui medic veterinar: pe baza know-how-ului deţinut de
către aceştia, ei vă pot îndruma spre posibile modalităţi de rezolvare
a problemelor.
Lapte proaspăt, bun şi sănătos – tot
ce este mai bun pentru fermier şi
consumator

4
 Chestionarul de evaluare de pe paginile din dreapta

Pentru rezolvarea chestionarului trebuie să alegeţi onest opţiunea care descrie

situaţia în care se află ferma dumneavoastră (a, b sau c) şi să adunaţi punctele
corespunzătoare la sfârşitul fiecărui capitol. Punctajul maxim care se poate
obţine: 58 puncte – dacă atingeţi acest punctaj înseamnă că aveţi o fermă de lapte
extraordinar de bine organizată!
Punctajul minim care trebuie acumulat este de 37 puncte, acesta putându-se obţine
prin realizarea unui punct pentru fiecare criteriu. De asemenea, se pot obţine 37 de
puncte şi având 0 puncte pentru unele criterii şi 2 puncte pentru altele.
ATENŢIE: Verificaţi fiecare capitol în parte şi subliniaţi criteriile la care aţi obţinut 0
puncte – începeţi sa îmbunătăţiţi situaţia (stabiliţi priorităţi)!

Această celulă descrie cerinţele care trebuie să fie

îndeplinite în scopul producţiei unui lapte de înaltă Folosiţi spaţiul liber pentru a nota observaţiile
calitate. Cerinţele reflectă ultimele reglementări proprii sau acele aspecte pe care doriţi să le
UE în vigoare, legislaţia naţională, precum şi stan- discutaţi cu medicul veterinar, cu consilierul
dardele internaţionale de bună practică în domeniu. agricol sau cu tehnicienii colectorului de lapte.

De cele mai multe ori, întrebarea este dacă sunt sau

nu sunt îndeplinite cerinţele – a) sau b). În unele ca- Scrieţi punctele pe care le-aţi obţinut pentru în-
zuri există şi un punct c), la care se primesc puncte trebarea respectivă în chenarul din dreapta jos
extra şi care ajută la efectuarea departajării dintre o
fermă medie şi una foarte bună!

NOTĂ: Notele de sub rezultatele fiecărui

Vă rugăm adunaţi în acest chenar toate punctele
capitol prezintă indicii concluzive şi prac- obţinute în cadrul capitolului. Punctajul obţinut vă
tice. va indica direct la ce nivel este poziţionată ferma
dumneavoastră, între “insuficient” şi “foarte bine”.

5
 1. Identificarea şi înregistrarea animalelor

Identificarea animalelor, înregistrarea acestora şi completarea la zi a registrului

fermei sunt obligatorii, conform reglementărilor UE, pentru toţi producătorii de
lapte din Europa. Identificarea individuală a fiecărui animal este necesară atât
din punct de vedere zootehnic (selectie, reproductie etc.) dar şi pentru a putea fi
urmărite eventualele probleme de sănătate ale acestora.
Animalele trebuie să fie identificate cu două crotalii, în conformitate cu legislaţia în
vigoare. În cazul pierderii unui crotaliu, acesta trebuie înlocuit cu unul nou. Pentru
fiecare animal trebuie să existe, de asemenea, un paşaport individual.
Fiecare crescător de animale este obligat să ţină un registru al fermei. Orice
modificare apărută în efectiv trebuie înregistrată în baza centrală/oficială de date
(mai multe detalii găsiţi în Legea Nr. 72/2002 – “Legea zootehniei”, Cap. 2).

Crotaliile – Ce reprezintă codurile şi cifrele?

Pentru a vă reîmprospăta cunoştinţele despre

crotalii, vă reamintim semnificaţia codurilor de
pe crotaliile româneşti:
RO --> România
ANSV --> Autoritatea Sanitară Veterinara şi
pentru Siguranta Alimentelor
42 --> codul judeţului
2 --> număr tehnic
Cele cinci cifre 00000 şi 0659 constituie numărul
de identificare al animalului. Cel puţin unul
dintre crotalii trebuie să prezinte un cod de bare.

Animalele trebuie să fie în-

registrate cel târziu la şapte zile
de la data fătării, cu două seturi
de crotalii, câte unul pentru
Registrul fermei fiecare ureche.

Ce informaţii trebuie introduse în registrul fermei?

• Fiecare animal din efectiv
• Orice medicamente prescrise sau tratamente efectuate (tipul şi cantitatea medicamentului, modul
de administrare, data administrării, perioadă de așteptare pentru medicamentele cu remanență în
lapte sau carne conform indicațiilor din prospect)
• Orice boală care afectează siguranţa laptelui crud şi a produselor procesate
• Rezultatele analizelor şi testelor (privind depistarea bolilor infectocontagioase, inclusiv a mamitelor,
teste privind calitatea și salubritatea laptelui, etc.) care ar putea afecta sănătatea omului
• Alte observații / rezultate privind examinările efectuate animalelor şi/sau produselor de origine animală.

Această listă se bazează pe aşa numitul ”EU Hygiene Pack” – un set detaliat de reglementări cu privire la
sănătatea animalelor şi igiena alimentelor (mai multe detalii aflaţi pe site-ul http://ec.europa.eu/food/).
6
 Chestionar 1 - Identificarea şi înregistrarea animalelor

1.1 Identificarea animalelor Observaţii – notaţi observaţiile

Puncte în chenarul de mai jos:
Fiecare animal este identificat şi înregistrat.
a) nerealizat 0
b) realizat 1
Scrieţi punctajul obţinut la 1.1 în chenarul din dreapta:

1.2 Registrul de evidenţă al fermei Observaţii – notaţi observaţiile

Puncte în chenarul de mai jos:
Registrul de evidenţă este completat la zi.
a) nerealizat 0
b) realizat 1
Scrieţi punctajul obţinut la 1.2 în chenarul din dreapta:

1.3 Crotalii Observaţii – notaţi observaţiile

Puncte în chenarul de mai jos:
Crotaliile pierdute sunt direct înlocuite.
a) nerealizat 0
b) realizat 1
Scrieţi punctajul obţinut la 1.3 în chenarul din dreapta:

Rezultatele chestionarului 1
Adunaţi punctele de la 1.1 până la 1.3 în chenarul din dreapta: .....................din 3
NOTĂ: Identificarea şi înregistrarea animalelor sunt obligatorii. Plata primelor şi a subvenţiilor
se bazează pe efectuarea corectă a identificării şi înregistrării animalelor!

7
 2.1 Sănătatea animalelor

Producţia de lapte pentru consumul uman este permisă doar dacă sunt respectate
pe deplin condiţiile prezentate în acest capitol.
Informaţiile din această pagină fac referire la ultimele reglementări UE şi la
legislaţia naţională în vigoare în România.

Producţia de lapte crud Boli infecţioase şi

contagioase
Animalele care produc laptele trebuie să îndeplinească
următoarele condiţii: Fără TBC şi bruceloză
• să nu prezinte niciun semn de boală infecţioasă, care ar putea fi Dacă într-o fermă de lapte există
transmisă prin consumul de lapte cazuri de TBC sau bruceloză,
• să se afle într-o stare bună de sănătate, fără să prezinte semne ale producerea şi comercializarea laptelui
unei boli care ar putea contamina laptele pentru consum uman nu mai sunt
permise.
• să nu prezinte scurgeri cauzate de boli ale organelor genitale,
să nu sufere de boli infectocontagioase altele decât cele care Atenţie la:
afectează ugerul Febra aftoasă
• să nu prezinte modificări ( de culoare, formă , temperatură) , răni Virusul febrei aftoase este
ale ugerului care pot afecta laptele în mod negativ eliminat şi transmis prin lapte,
• să nu le fi fost administrate substanţe interzise sau să nu fi urmat înainte ca semnele tipice ale
un tratament neautorizat (potrivit 92/23/UE) bolii să apară.
• se fie respectate perioadele de aşteptare prescrise în urma Salmoneloza
administrării de medicamente remanente şi a tratamentelor Laptele se infectează atun-
efectuate. ci când nu sunt respectate
condiţiile de igienă în timpul
mulsului sau când este adus în
Această listă se bazează pe aşa numitul ”EU Hygiene Pack” – un
contact cu materiile fecale şi di-
set detaliat de reglementări cu privire la sănătatea animalelor
areea de la animalele bolnave.
şi igiena alimentelor (mai multe detalii aflaţi pe site-ul http://
Stafilococul şi streptococul
ec.europa.eu/food/).
Ambii microbi cauzează
Separarea animalelor apariţia mastitei – aceştia pot fi
de asemenea transmişi şi după
Scopul principal este separarea ce au dispărut semnele clinice
animalelor bolnave de vacile ale bolii. Stafilococul are capaci-
care produc lapte pentru con- tatea de a infecta laptele nu nu-
sum. mai în interiorul ugerului, ci şi
Grajdul cu stabulaţie liberă: prin contactul cu aerul.
Boxele separate sunt suficiente,
animalele ar trebui legate în in- Alte boli
teriorul acestor boxe. Turbarea
Grajdul cu stabulaţie fixă: Leptospiroza
O suprafaţă deschisă la capătul Separarea animalelor bolnave, fie Listerioza
rândului este suficientă. Notă: într-o boxă, fie într-un loc izolat Pasteureloza
trebuie să existe cel puţin un în cadrul grajdului cu stabulaţie Variola ugerului
loc liber între animalul separat fixă, ajută la evitarea transmiterii Micobacteriozele
şi ultimul animal din rândul ce- de boli şi a contaminării laptelui.
Separarea animalelor nu înseamnă Botulismul
lor sănătoase. carantină. Febra Q
Antraxul
8
 Chestionar 2.1 - Sănătatea animalelor

2.1.1 Bruceloza şi tuberculoza Observaţii – notaţi observaţiile

Efectivul de animale este recunoscut oficial ca nefiind Puncte în chenarul de mai jos:
purtător de tuberculoză sau bruceloză.
a) nerealizat 0
b) realizat, se efectuează controale regulate 1
Scrieţi punctajul obţinut la 2.1.1 în chenarul din dreapta:

2.1.2 Boli infecţioase şi contagioase Observaţii – notaţi observaţiile

Vacile al caror lapte este destinat pentru consumul în chenarul de mai jos:
Puncte
uman nu prezintă indicii ale unor boli infecţioase, care
se pot transmite la om prin produsele lactate.
a) nerealizat 0
b) nu există semne clinice specifice anumitor boli 1
c) există un contract cu medicul veterinar pentru
2
consultări periodice
Scrieţi punctajul obţinut la 2.1.2 în chenarul din dreapta:

2.1.3 Alte boli Observaţii – notaţi observaţiile

Vacile al căror lapte este destinat pentru consumul în chenarul de mai jos:
uman nu prezintă indicii ale unei stări generale precare
de sanătate, nu au scurgeri cauzate de boli ale organ- Puncte
elor genitale şi nu suferă de boli ale aparatului digestiv,
manifestate prin diaree şi febră. Animalele bolnave vor
fi retrase din efectiv.
a) nerealizat 0
b) există un spaţiu separat pentru animalele bolnave. 1
Scrieţi punctajul obţinut la 2.1.3 în chenarul din dreapta:

Rezultatele chestionarului 2.1

Adunaţi punctele dela 2.1.1 până la 2.1.3 în chenarul din dreapta: .....................din 4
NOTĂ: Aceste recomandări trebuie urmate întru totul de către orice producător de lapte com-
petent. Sănătatea animalelor, a dumneavoastră şi a consumatorilor sunt cele mai importante
valori pe care le deţinem.

9
 2.2 Sănătatea animalelor/ ugerului
Indicatorul pentru sănătatea ugerului este analiza laptelui privind numărul total de
celule somatice şi germeni, efectuată de către laboratoare autorizate ( laboratoare
de stat, ale procesatorilor, și private) obligatoriu de minim două ori pe lună. Dacă
valorile se apropie de limita admisă sau o depăşesc, trebuie să se efectueze teste
individuale, astfel încât animalele bolnave să fie separate, tratate sau sacrificate.
Infecţiile şi bolile ugerului Metode folosite în
Mamitele sunt infecţii ale ugerului care pot afecta unul sau mai diagnosticarea infecţiilor
multe mameloane. subclinice ale ugerului
• Se poate vorbi despre o mamită clinică în cazul în care există
semne vizibile pe uger (roşeaţă, umflare) sau calitatea laptelui se • Determinarea numărului de
schimbă (indicii organoleptice). Mamita clinică reprezintă circa celule somatice (NCS)
10% din totalul bolilor de uger. • Testul California (CMT)
• Infecţiile fără modificări vizibile ale ugerului şi/sau ale laptelui • Testul de conductivitate
poartă denumirea de mamite subclinice. Acestea reprezintă un electrică
procent de circa 90% dintre bolile ugerului.
SCC - an indicator for
Adoptarea parametrilor UE cu privire la calitatea laptelui
mastitis and losses
Parametri Clasa A Clasa B
NCS în Pierderi în
≤ 1.000.000 - până la 31 decembrie 2008 Sferturi cu
Numărul total de laptele producţia de
≤ 500.000 - din 1 ianuarie 2009 până la 31 mastite(%)
germeni (NTG/ml) ≤ 100.000 colectat lapte(%)
decembrie 2009
la 30 0C 200 000 6 0
≤ 100.000 - din 1 ianuarie 2010
≤ 600.000 - până la 31 decembrie 2008 500 000 16 6
Numărul de celule
≤ 400.000 ≤ 400.000 - din 1 ianuarie 2009 până la 1 000 000 32 18
somatice (NCS/ml)
31 decembrie 2009
1 500 000 48 29
Punctul de înghe ≤ -0,515 0C ≤ -0,515 0C
NCS este în cele mai multe cazuri un
Inhibitori negativ negativ
indicator pentru mastită. Valorile
Legislaţia UE referitoare la calitatea laptelui crud (UE nr. 853/2004) a fost NCS care se ridică la peste 1 milion
adoptată în cadrul legislaţiei româneşti şi va fi implementată integral până la pot cauza pierderi de aproximativ o
data de 31 decembrie 2009. treime din producţia totală de lapte.

Două cauze principale pentru boli infecţioase ale ugerului:

1. Condiţii igienice necorespunzătoare 2. Utilizarea necorespunzatoare şi starea
deficitară a echipamentului de muls
Lipsa condiţiilor
igienice adecvate Imaginea din stânga prezintă rezultatele
este o cauză majoră unei utilizări necorespunzătoare a
a bolilor de uger. echipamentului de muls. Pericolele, dar
şi efectele distructive ale unei întreţineri
neregulate a unui echipament (presiunea
prea ridicată, pulsaţii incorecte, starea
manşoanelor necorespunzator), nu pot fi
subliniate suficient de mult!!
10
 Chestionar 2.2 Sănătatea animalelor / ugerului
2.2.1 Răni Observaţii – notaţi observaţiile
Puncte în chenarul de mai jos:
Vacile nu prezintă modificări, răni sau infecţii vizibile la uger.
a) nerealizat 0
b) vacile care prezintă răni sau modificări ale ugerului
sunt mulse separat, laptele acestora nu se livrează la 1
fabrică şi nici nu se consumă
Scrieţi punctajul obţinut la 2.2.1 în chenarul din dreapta:

2.2.2 Minim 2 litri pe zi Observaţii – notaţi observaţiile

Puncte în chenarul de mai jos:
Vacile care dau mai puţin de 2 l pe zi nu se mulg.
a) nerealizat 0
b) vacile care dau mai puţin de 2 l pe zi nu se mulg 1
Scrieţi punctajul obţinut la 2.2.2 în chenarul din dreapta:

2.2.3 Analiza individuală a NCS Observaţii – notaţi observaţiile

În caz de suspiciune se efectuează analize individuale Puncte în chenarul de mai jos:
pentru determinarea numărului de celule somatice.
a) nerealizat 0
b) se face o analiză individuală în caz de suspiciune sau
1
dacă se observă în mod regulat simptome ale mastitei
c) contract cu veterinarul / consultaţii regulate 2
Scrieţi punctajul obţinut la 2.2.3 în chenarul din dreapta:

2.2.4 Eliminarea din efectiv Observaţii – notaţi observaţiile

Vacile cu boli cronice ale ugerului, precum şi cele care Puncte în chenarul de mai jos:
nu se vindecă în urma tratamentelor trebuie eliminate.
a) nerealizat 0
b) realizat 1
Scrieţi punctajul obţinut la 2.2.4 în chenarul din dreapta:

Rezultatele chestionarului 2.2

Adunaţi punctele de la 2.2.1 până la 2.2.4 în chenarul din dreapta: .....................din 5
NOTĂ: La momentul actual, neîndeplinirea parametrilor UE cu referire la calitatea laptelui
reprezintă pierderi de venit (obţinerea unor preţuri mai mici pe lapte). Începând cu data de 1
ianuarie 2010 laptele neconform cu cerinţele UE nu mai poate fi vândut fabricilor de procesare
a laptelui
11
 2.3 Bunăstarea animalelor
Natura – cel mai bun grajd
Confortul vacilor în grajd constituie o precondiţie
pentru o producţie ridicată de lapte şi pentru
profitabilitate. Experienţele practice din ultimii
ani arată creşteri considerabile ale producţiilor de
lapte, datorate îmbunătăţirii şi sporirii confortului
oferit vacilor. Cercetările au demonstrat creşteri ale
productivităţii cu 1000-2000 kg şi în unele cazuri chiar
cu până la 3000 kg lapte/vacă, reducerea numărului Păscutul pe pajişte este cu siguranţă
de animale care trebuie sacrificate şi fertilitate cea mai placută şi naturală activitate
sporită. pentru vaci. De aceea, acest lucru ar
trebui să fie practicat de oricâte ori
este posibil.

Criterii cheie de respectat pentru un microclimat bun în grajd

Cele “cinci drepturi” Dimensiuni optime/animal în

Consiliul pentru starea de grajdurile cu stabulaţie liberă
bine a animalelor din ferme
Lăţimea Lungimea
(Marea Britanie; www.fawc. Greutate
standului standului
org.uk) consideră că trebuie
respectate cinci drepturi ale 400 kg 100 cm 210 cm
animalelor: 500 kg 115 cm 220 cm
1. Dreptul de a nu fi înfo-
metate şi însetate – accesul 600 kg 125 cm 230 cm
Grajdul cu stabulaţie liberă este
la apă proaspătă şi o dietă cel mai aproape de nevoile vacilor, 700 kg 135 cm 240 cm
pentru sănătate deplină şi care sunt în mod evident animale
vigoare 800 kg 145 cm 250 cm
de turmă. Deseori în grajduri cu
2. Dreptul de a avea con- stabulaţie liberă, productivitatea
fort – un mediu prielnic, cu este mai mare şi apar mai puţine
acoperiş şi spaţiu confortabil traume ale ugerului.
de odihnă Dimensiuni optime/animal în
3. Dreptul de a nu avea du- grajdurile cu stabulaţie fixă
reri – prevenirea bolilor sau
tratamente aplicate rapid si Lăţimea Lungimea
Greutate
eficient standului standului
4. Dreptul de a se comporta 400 kg 100 cm 145 cm
în mod normal – spaţiu ad-
ecvat şi facilităţi, companie 500 kg 115 cm 155 cm
din partea animalelor din 600 kg 125 cm 165 cm
aceeaşi specie În cazul grajdurior cu stabulaţie fixă
5. Dreptul de a nu manifesta 700 kg 135 cm 175 cm
este foarte important să se acorde
frică şi de a nu fi deranjate animalelor suficient spaţiu. Boxele 800 kg 145 cm 185 cm
– condiţii şi tratamente care trebuie curăţate de două până la
să evite chinuirea animalelor. patru ori pe zi.

12
Chestionar 2.3 - Bunăstarea animalelor

2.3.1 Calitatea standului Observaţii – notaţi observaţiile

Puncte în chenarul de mai jos:
Aşternutul vacilor este curat şi uscat.

a) nerealizat 0
b) aşternutul vacilor este curat şi uscat, gunoiul de grajd
1
este de calitate
Scrieţi punctajul obţinut la 2.3.1 în chenarul din dreapta:

2.3.2 Dimensiunile standului Observaţii – notaţi observaţiile

Puncte în chenarul de mai jos:
Standulurile respectă normele în vigoare.

a) nerealizat 0
b) cel puţin 6 m2 pe vacă (min. 1.3 m laţime şi 2,5 m
1
lungime)
Scrieţi punctajul obţinut la 2.3.2 în chenarul din dreapta:

2.3.3 Mişcarea/ păşunatul Observaţii – notaţi observaţiile

Trebuie să existe spaţiu de mişcare sau posibilitate de Puncte în chenarul de mai jos:
păşunat.
a) nerealizat 0
b) grajd cu stabulaţie liberă, spaţiu de mişcare sau
păşunat cel puţin pe o perioadă determinată de timp 1
(de exemplu paşunatul pe timpul verii)
Scrieţi punctajul obţinut la 2.3.3 în chenarul din dreapta:

2.3.4 Adăparea Observaţii – notaţi observaţiile

Adăparea se desfăşoară în condiţii optime. Există sufici- Puncte în chenarul de mai jos:
ente jgheaburi/adăpătoare.
a) nerealizat 0
b) Grajd cu stabulaţie legată: fiecare stand are
adăpătoarea proprie, fluxul de apă este suficient
1
Grajd cu stabulaţie liberă: există jgeaburi suficiente,
care sunt curate şi într-o stare bună
Scrieţi punctajul obţinut la 2.3.4 în chenarul din dreapta:

13
 2.3 Bunăstarea animalelor

Confortul vacii nu este doar o modă temporară – este condiţia de bază pentru o
producţie ridicată de lapte. Managementul modern cu privire la producţia de lapte
şi construcţia grajdului respectă nevoile naturale al vacilor, asigurând în acest fel
bunăstarea a animalelor în toate fazele producţiei, precum şi o productivitate ridicată.
Un mediu cu un nivel foarte scăzut de stres - care oferă maximul de confort şi o
tehnologie eficientă de producţie constituie elementele cheie pentru o producţie de
lapte profitabilă.
Lumina Temperatura şi ventilaţia
Vacile se simt cel mai bine la
Lumina Glanda temperaturi între 5 ˚C şi 10 ˚C.
pineală Dacă se poate garanta faptul
- Hormon Melatonin Ficat că furajele nu sunt îngheţate
+ Hormn IGF1 şi că există suficientă apă la
dispoziţia vacilor, acestea pot
rezista chiar la temperaturi cu-
prinse între -15 ˚C pană la -20
˚C. Mult mai critice sunt tem-
peraturile înalte – vacile nu
pot transpira şi astfel nu se pot
adapta temperaturilor ridicate.
De aceea, trebuie asigurată o
circulaţie adecvată a aerului, pe
Ultimele cercetări în domeniu demonstrează faptul că existenţa unor condiţii perioada în care temperaturile
optime de lumina contribuie în mod pozitiv la productivitate – lumina reduce sunt ridicate.
producţia homonului melatonină, ceea ce stimulează producţia hormonului IGF
1, care are un efect pozitiv asupra producţiei de lapte.
http://www.delaval.com/Products/CowComfort-and-farm-supply/Illumination/

Gunoi de grajd / podea / aşternut – curat, uscat şi moale!

Deoarece vacile stau întinse

aproximativ 12 ore pe zi pentru
a rumega, este foarte important
ca adăpostul lor să fie curat, us-
cat şi călduros. Suprafaţa pode-
lei nu trebuie să fie aspră, deo-
arece, ca urmare a mişcărilor
ritmice efectuate în timpul ru-
megatului, pot apărea leziuni
la nivelul pielii. Grajdul ar trebui
curăţat de minim două ori pe Dacă vacile ar putea alege, ele s-ar odihni şi ar rumega într-un loc uscat, însorit
zi, ideal ar fi de patru ori pe zi şi moale, asemeni celui din această imagine – ele ar evita locurile umede, tari,
(în cazul sistemului de curăţare pietroase şi reci.
automată a grajdului).
14
 Chestionar 2.3 - Bunăstarea animalelor

2.3.5 Microclimatul grajdului: aerisirea Observaţii – notaţi observaţiile

Grajdul trebuie să dispună de instalaţii şi mecanisme Puncte în chenarul de mai jos:
adecvate de aerisire (atât iarna cât şi vara)
a) nerealizat 0
b) realizat în mod suficient 1
c) condiţii optime de aerisire, prin canale mari de
2
ventilaţie şi/sau sisteme complete de aerisire
Scrieţi punctajul obţinut la 2.3.5 în chenarul din dreapta:

2.3.6 Microclimatul grajdului: lumina Observaţii – notaţi observaţiile

Grajdul trebuie să dispună de ferestre şi instalaţii de ilu- Puncte în chenarul de mai jos:
minat adecvate.
a) nerealizat 0
b) realizat în mod suficient 1
c) condiţii optime asigurate prin intermediul unui
2
sistem de iluminat complet şi profesional
Scrieţi punctajul obţinut la 2.3.6 în chenarul din dreapta:

2.3.7 Măsuri împotriva dăunătorilor Observaţii – notaţi observaţiile

Grajdul, depozitul cu furaje, precum şi spaţiul din jurul în chenarul de mai jos:
Puncte
grajdului sunt permanent curate şi nu prezintă condiţii
favorabile pentru apariţia şoarecilor şi a şobolanilor.
a) nerealizat 0
b) grajdul, depozitul cu furaje, precum şi spaţiul din ju-
1
rul grajdului sunt permanent curate
Scrieţi punctajul obţinut la 2.3.7 în chenarul din dreapta:

Rezultatele chestionarului 2.3

Adunaţi punctele de la 2.3.1 până la 2.3.7 în chenarul din dreapta: .....................din 9

NOTĂ: Obţinerea unui punctaj ridicat la acest capitol referitor la starea de bine a animalelor nu
indică doar faptul că sunteţi interesaţi de animalele dumneavoastră şi că le respectaţi ca şi fiinţe
cu drepturi proprii, dar, de asemenea, veţi obţine o productivitate mai ridicată şi veţi observa o
necesitate scăzută de medicamente, tratamente şi asistenţă veterinară!

15
 3.1 Producţia de lapte – Condiţiile de muls

Fără a lua în considerare factorii legaţi de sănătatea şi bunăstarea animalelor,

factorii prezentaţi în continuare sunt reprezentativi pentru calitatea laptelui şi se
referă la calitatea muncii, profesionalism şi managementul din cadrul producţiei de
lapte. Locul destinat mulsului, instalaţia de muls, echipamentul de muls şi tancul
de răcire a laptelui trebuie controlate şi întreţinute permanent. Răcirea laptelui
trebuie să se realizeze într-o încăpere separată.

Dezinfecţia şi igiena – Păstrarea curăţeniei la locul de muls

Reglementări UE
1. Echipamentul de muls
şi încăperile în care se
depozitează / răceşte /
procesează laptele trebuie să
fie poziţionate şi construite în
aşa fel încît să se minimalizeze
riscul contaminării laptelui.
2. Încăperea destinată depozi-
tării laptelui trebuie să fie
protejată de dăunători,
separată de grajd şi echipată
cu o instalaţie adecvată de Mulsul trebuie să aibă loc Toate obiectele care vin în contact
răcire a laptelui. întotdeauna în condiţii de maximă direct cu laptele, precum şi alte
3. Suprafeţele şi echipamentul curăţenie. În cazul cu stabulaţie echipamente şi instalaţii de muls
care intră în contact direct legată trebuie să se asigure curăţenia trebuie să fie dintr-un material
cu laptele trebuie să poată standurilor şi a coridorului. anticoroziv, care poate fi uşor curăţat,
fi curăţate şi dezinfectate cu după fiecare muls.
uşurinţă, dar şi întreţinute în
mod corespunzător. Acest lu-
cru presupune existenţa unor
suprafeţe netede, non-toxice,
care pot fi spălate.
4. După utilizare, dacă este
necesar, aceste suprafeţe
trebuie curăţate şi dezinfec-
tate. Conteinerele, tancurile
şi furtunele trebuie curăţate
şi dezinfectate după fiecare
utilizare, sau după câteva
cicluri de utilizare în cazul În prezent, este foarte uşor să se Altă variantă este să se faianţeze
unor intervale scurte între vopsească pereţii cu o vopsea specială pereţii şi să se aplice un strat special
golire şi umplere, dar în orice care permite spălarea acestora cu pe podea. Există multe posibilităţi –
caz cel puţin o dată pe zi. apă, în mod regulat. La momentul regula generală este să se realizeze
actual, orice fermă ar trebui să fie ceva simplu, funcţional şi practic.
dotată cu un echipament de curaţare
Mai multe detalii la cu jet de apă sub presiune.
http://ec.europa.eu/food/)
16
Chestionar 3.1 - Condiţiile de muls

3.1.1 Locul în care se efectuează mulsul Observaţii – notaţi observaţiile

Locul în care se efectuează mulsul se află la o distanţă Puncte în chenarul de mai jos:
considerabilă de toalete şi depozitul de gunoi.
a) nerealizat 0
b) stand destinat mulsului: spaţiu separat de grajd
grajd cu stabulaţie legată: în directa apropiere nu există
1
toalete, platformă de gunoi sau bazine pentru colect-
area dejecţiilor lichide
c) încăpere destinată mulsului, complet separată de
2
grajd
Scrieţi punctajul obţinut la 3.1.1 în chenarul din dreapta:

3.1.2 Construcţia grajdului - Condiţiile care trebuie Observaţii – notaţi observaţiile

îndeplinite pentru o curăţare regulată în chenarul de mai jos:
Pereţii, pardoseala, instalaţiile şi uşile trebuie să fie uşor
de curăţat şi dezinfectat. Suprafeţele echipamente- Puncte
lor tehnice care intră în contact direct cu laptele sunt
dintr-un material neted, rezistent la coroziune, uşor de
curăţat şi dezinfectat.
a) nerealizat 0
b) pereţii şi podeaua sunt prevăzuţi cu faianţă şi gresie
sau vopsiţi corespunzător normelor în vigoare (de
exemplu cu vopsea lavabilă) şi sunt bine curăţaţi.
1
Instalaţiile şi echipamentele de muls prezintă suprafeţe
necorosive, netede şi sunt curate.
Grajd cu stabulaţie legată: standurile sunt curate
Scrieţi punctajul obţinut la 3.1.2 în chenarul din dreapta:

3.1.3 Canalizare Observaţii – notaţi observaţiile

Există o canalizare pentru evacuarea apei reziduale şi a Puncte în chenarul de mai jos:
dejecţiilor lichide.
a) nerealizat 0
b) grajd cu stabulaţie legată: există canalizare pentru
evacuarea dejecţiilor lichide şi instalaţie de evacuare
1
regulată a gunoiului de grajd. Stand destinat mulsului:
există apă curentă şi canalizare
Scrieţi punctajul obţinut la 3.1.3 în chenarul din dreapta:

17
 3.1. Producția de lapte – Mulsul manual
Mulsul manual al vacilor poate fi la fel de igienic și productiv ca și în cazul mulsului
cu mașini de muls, fiind însă mult mai blând pentru uger. Totuși, trebuie luate
măsuri de precauție pentru obținerea unui lapte cât mai sănătos. Dacă se urmează
procedurile corecte de mulgere, vacile pot da mai mult lapte - și întotdeauna vor
exista cumpărători pentru lapte de calitate.

Cum să obținem cel mai curat lapte prin mulsul manual

• Persoanele care mulg vacile trebuie să fie astfel puteți transmite boli
curate, sănătoase și fără boli infecțioase • Identificați și tratați toate vacile care au semne
• Nu folosiți o cârpă pentru a curăța ugerul de infecție a ugerului
și mameloanele pentru că nu este igienic și • Vărsați laptele într-un recipient printr-o
poate cauza probleme - precum mastita strecurătoare fină, de metal sau cu tifon sau
• Aveți grijă de curățenia vacilor. Periați-le muselina. Legați muselina astfel încât să nu
regulat, pentru a îndepărta părul căzut și permită trecerea murdăriei
murdăria și a preveni depunerile de bălegar • Legați picioarele din spate ale vacii astfel încât
și noroi pe părțile din spate. Spălați-vă mâinile coada să nu penduleze
înainte de muls • Păstrați laptele la frigider sau într-un loc
• Nu vă introduceți mâinile în lapte, întrucât răcoros după muls
Atenție – mulsul • Un mulgător neatent poate răni mameloanele vacii
manual incorect poate • Condițiile de muls insalubre pot cauza mastită
• Mulsul în ritm prea lent poate cauza mastită
dăuna sănătății vacii !! • Trebuie muls tot laptele, dacă vaca nu alăpteaza vițelul

Procedurile corecte de muls – să devină o obișnuință zilnică!

Metoda corectă și cea mai bună de
muls este cu toată mâna. Mamelonul
se ține în mână și laptele se stoarce
cu degetele, la fel precum vițelul
prinde în gură întreg mamelonul și
suge laptele cu limba. Cu această
metodă nu este nevoie nici de
unguent/lubrifiant. Tineți minte: cel
mai bun mulgător cu mâna nu trage
și nu întinde mamelonul niciodată.
• Mulsul trebuie să aibă loc la ore regulate, să fie efectuat dacă se
poate de către aceeași persoană și la intervale de 12 ore
• Evitați zgomotul în locul de muls, întrucât acesta va influența
negativ producția de lapte
• Pregătiți-vă temeinic privind procedurile corecte și aveți răbdare
cu vacile
• Mulgeți vacile cu mâinile uscate și nu folosiți niciodată lapte
pentru a lubrifia mameloanele vacii. Dacă este nevoie folosiți
o alifie pentru muls.
• Intotdeauna testați de mastită primul lapte muls (întrebați
specialistul/ consultantul agricol cum să faceți acest lucru)
• Spălați ugerele și mameloanele murdare cu mâna, sub jet de apă
curată. Când sunt curate, masați ugerul aproximativ 1 minut
• Finalizați mulsul în 5-7 minute deoarece vaca nu va mai da
lapte după această perioadă
• Dupa muls, dacă vaca nu are vițel care suge, folosiți o protecție a
mamelonului pentru a preveni mastita
• Supravegheați procesul de mulgere și păstrați aceeași rutină
la fiecare muls. Astfel vacile se vor obișnui cu procesul și se va
reduce stresul, ceea ce va duce la o operațiune reușită de muls.
18
Chestionar 3.1 – Condiţiile de muls

3.1.4. Inainte de muls- pregătirea Observaţii – notaţi observaţiile

Puncte în chenarul de mai jos:
Locul de muls este pregătit, mulgătorul este pregătit,
vaca este pregătită
a) nerealizat 0
b) realizat : vaca este curată, coada vacii este legată, tot
echipamentul necesar este acolo, toate măsurile perso-
1
nale de igienă au fost luate, ugerul este curățat în mod
corect.
c) fiecare vacă este tratată individual, în baza unei
observări atente a comportamentului și reacțiilor an- 2
imalului.
Scrieţi punctajul obţinut la 3.1.4 în chenarul din dreapta:

3.1.5. Mulsul Observaţii – notaţi observaţiile

Puncte în chenarul de mai jos:
Tehnica de muls aplicată corect
a) nerealizat 0
b) realizat : primul lapte este separat și verificat de
mastită, mameloanele nu sunt trase sau întinse, mulsul 1
se face în 5-7 minute.
c) se dezvoltă rutina zilnică a mulsului, vacile nu sunt
stresate în timpul mulsului, fiecare vacă este tratată in- 2
dividual.
Scrieţi punctajul obţinut la 3.1.5 în chenarul din dreapta:

3.1.6 Dupa muls Observaţii – notaţi observaţiile

în chenarul de mai jos:
Laptele este procesat corect după muls și se iau toate Puncte
măsurile necesare pentru a minimiza numărul de
microbi.
a) nerealizat 0
b) realizat : se folosește echipament curațat minuțios,
filtre corecte, laptele este adus în rezervorul de răcire 1
direct după mulgere.
Scrieţi punctajul obţinut la 3.1.6 în chenarul din dreapta:

19
 3.1 Producţia de lapte - Cele 12 reguli de aur
O rutină optimă a mulsului şi un echipament adecvat de muls reduc semnificativ riscul
apariţiei de noi cazuri de mastită. O recomandare: dezvoltaţi o rutină proprie pe care
să o urmaţi – faceţi un obicei din practicile bune!
Înaintea mulsului – regulile 1-4
1. Verificaţi permanent sănătatea ugerului
Recitiţi în mod regulat toate informaţiile referi-
toare la sănătatea ugerului şi calitatea laptelui
care v-au fost transmise de către fabrica de lapte.
Dacă aveţi suspiciuni, efectuaţi şi alte teste (testul
California - CMT).
2. Păstraţi întotdeauna ordinea mulsului
Mulgeţi întâi vacile aflate la prima fătare, apoi
vacile care au fătat de curând şi după aceea restul
efectivului. Vacile bolnave se mulg ultimele, după
care se spală şi dezinfectează sistemul de muls.
Înaintea mulsului – regulile 5 - 8
5. Controlaţi întotdeauna presiunea
Controlaţi întotdeauna nivelul de presiune la
începutul mulsului. Verificaţi de asemenea şi
pulsaţiile.
6. Ataşaţi echipamentul de muls direct
după stimulare
Echipamentul de muls trebuie ataşat în decurs de
cele 60-90 secunde de pregătire a mameloanelor.
Adjustaţi manşoanele astfel încât să existe un
echilibru faţă-spate, stânga-drapta, fără intercalări.
După muls – regulile 9 – 12
9. Curăţaţi mameloanele direct după muls
Dezinfectaţi imediat după muls fiecare mamelon
cu o soluţie sau un spray aprobate din punct de
vedere sanitar-veterinar.
10. Curăţaţi instalaţia de muls imediat
după folosire
După fiecare utilizare clătiţi şi curaţaţi toate
componentele sistemului, manual sau automat,
folosind produse adecvate la o temperatură
corespunzătoare. Permiteţi sistemului să se usuce.
3. Efectuaţi întotdeauna premulgere
Mulgeţi separat 2-3 jeturi de lapte şi examinaţi-l.
În acest fel se poate descoperi laptele neconform
şi se poate preveni descărcarea acestuia în tanc.
4. Curăţaţi cu grijă mameloanele
Curăţaţi fiecare mamelon în parte doar cu ma-
teriale aprobate din punct de vedere sanitar-
veternar. Uscaţi fiecare mamelon cu prosoape de
hârtie sau din material de unică folosinţa, câte
unul pe vacă. Prosoapele care se pot refolosi tre-
buie bine spălate şi uscate înainte de a putea fi
reutilizate.
7. Evitaţi mulsul în gol
Robotul de muls trebuie îndepartat de îndată ce
ugerul a fost suficient golit.
8. Asiguraţi îndepărtarea corespunză-
toare a manşoanelor
Opriţi presiunea. AŞTEPTAŢI ŞI NU ÎNDEPĂRTAŢI
instalaţia de muls până când vacuumul nu s-a
anclanşat total. Pătrunderea aerului pe la gura
manşonului poate să ducă la apariţia mastitei.
11. Răciţi laptele în mod corespunzător
Verificaţi temperatura laptelui pentru a vă asigura
că laptele ajunge la temperatura optimă în tim-
pul şi după efectuarea mulsului (v. pag. 24).
12. Verificaţi permanent rezultatele
(cantitate, calitate, intrări, ieşiri)
Studiaţi în mod regulat toate informaţiile
deţinute cu referire la calitatea, compoziţia
laptelui, a performanţei cantitative şi comparaţi-
le cu datele din trecut. 20
 Chestionar 3.1 – Condiţiile de muls

3.1.7 Locul în care se efectuează mulsul – Condiţii Observaţii – notaţi observaţiile

de muncă în chenarul de mai jos:
Puncte
Locul în care se efectuează mulsul este suficient ilumi-
nat şi aerisit.
a) nerealizat 0
b) analizarea primelor jeturi de lapte se poate efectua
cu uşurinţă. Nivelul de ventilare a aerului (şi prin inter- 1
mediul ferestrelor) poate fi controlat.
c) condiţii foarte bune de lumina; condiţii foarte bune
2
de aerisire, chiar şi cu uşile închise.
Scrieţi punctajul obţinut la 3.1.4 în chenarul din dreapta:

3.1.8 Aprovizionarea cu apă Observaţii – notaţi observaţiile

Locul în care se efectuează mulsul este aprovizionat în chenarul de mai jos:
cu apă potabilă de calitate. Personalul angajat pentru Puncte
muls işi spală mâinile şi antebraţele înainte de muls, iar
operaţiunea se repetă dacă este necesar.
a) nerealizat 0
b) există apă curentă şi se creează condiţii igienico-
1
sanitare adecvate
Scrieţi punctajul obţinut la 3.1.5 în chenarul din dreapta:

Rezultatele chestionarului 3.1

Adunaţi punctele de la 3.1.1 până la 3.1.5 în chenarul din dreapta: .....................din 12
NOTĂ: Condiţiile tehnice bune, o rutină a muncii bine dezvoltată şi o disciplină zilnică de fier vor
contribui la reducerea numărului de germeni din laptele produs. Un lapte curat este mai bine
plătit. Un mediu curat menţine sănătatea animalelor. Un loc de muncă curat vă induce bună
dispoziţie.

21
 3.2 Producţia de lapte – Echipament + depozitare

Manşonul instalaţiei de muls este singurul component

al sistemului care intră în contact direct cu animalul.
Calitatea şi caracteristicile manşonului influenţează
enorm performanţa producţiei de lapte şi sănătatea
animalului. Este extrem de important să se folosească
cel mai bun tip de manşon şi să nu se utilizeze la muls
manşoane vechi, deja uzate.

Manşoanele – elemente cheie pentru un muls adecvat

Manşoane suprauzate – curăţare dificilă şi risc crescut Suprauzarea manşoanelor

de infecţii reduce performanţa

Proprietăţile manşonului Forţa de masare a manşoanelor

suprauzate este redusă
în comparaţie cu cea a
manşoanelor care se află într-
o stare bună. Forţa de pulsare
redusă are un efect negativ asu-
pra fluxului de sânge şi limfă.
Canalul mameloanelor nu se
poate deschide suficient de
tare pentru a permite un flux
rapid al laptelui.
Manşoanele suprauzate
cauzează îngreunarea mulsu-
lui fiecărei vaci şi în consecinţă
a întregului efectiv. Nivelul
2500 Numărul de mulgeri producţiei totale de lapte
scade.
Riscul de infecţii
Riscul apariţiei edemelor şi congestiilor Înlocuiţi manşoanele
Efectul stimulativ al pulsaţiilor după 2500 mulsori!!
Asperitatea
Proprietăţi fizice O mulsoare înseamnă mulgerea
unei vaci - un fermier va efec-
tua zilnic 20 de mulsori dacă
Asperitatea crescândă a suprafeţelor interioare ale manşoanelor de cauciuc creează deţine 10 vaci şi le mulge de
probleme în menţinerea acestora fără bacterii. Fisurile şi crăpăturile de pe suprafaţa 2 ori pe zi. Profesioniştii în do-
de cauciuc, precum şi resturile de lapte permit bacteriilor să reziste procedurilor de meniu recomandă înlocuirea
curăţare şi dezinfecţie deoarece acţiunea antimicrobiană a oricărui component al manşoanelor la fiecare 6 luni.
soluţiilor dezinfectante poate fi întârziată sau inhibată de prezenţa reziduurilor.

http://www.delaval.com/Products/Service-and-parts/Liners/Ageing_of_liners/Ageing_of_liners_influences_milking_hygiene.htm

22
Chestionar 3.2 - Echipament + depozitare

3.2.1 Revizia regulată a echipamentului de muls Observaţii – notaţi observaţiile

Se efectuează constant revizia şi controlul instalaţiilor în chenarul de mai jos:
Puncte
de muls şi de răcire de către personalul tehnic de speci-
alitate angajat pentru service.
a) nerealizat 0
b) stare generală bună a instalaţiei, inclusiv a pompei.
Manşoanele de cauciuc sunt părţi componente con- 1
sumabile şi de aceea trebuie înlocuite după 2500 mulsori
c) părţile consumabile sunt înlocuite la timp, şi există
şi un raport tehnic, nu mai vechi de un an, realizat de 2
către personalul autorizat în urma reviziei efectuate
Scrieţi punctajul obţinut la 3.2.1 în chenarul din dreapta:

3.2.2 Curăţarea şi dezinfectarea Observaţii – notaţi observaţiile

După fiecare întrebuinţare, toate echipamentele de în chenarul de mai jos:
Puncte
muls şi instalaţiile de răcire se curăţă, se dezinfectează
şi se clătesc cu apă potabilă.
a) nerealizat 0
b) există instalaţie pentru clătire; se efectuează în mod con-
stant curăţarea şi dezinfectarea instalaţiilor cu substanţe 1
certificate, după care se clateşte din abundenţă
c) se efectuează controale lunare şi se întocmesc rapoarte
asupra curăţării şi a dezinfecţiei (de exemplu: temperatu- 2
ra, concentraţia substanţelor dezinfectante, durata clătirii)
Scrieţi punctajul obţinut la 3.2.2 în chenarul din dreapta:

3.2.3 Manipularea laptelui crud după muls Observaţii – notaţi observaţiile

După muls, laptele este transportat într-o încăpere curată. în chenarul de mai jos:
În cazul în care livrarea nu se face în decurs de 2 ore, laptele Puncte
trebuie răcit la o temperatură de 8°C (livrare zilnică) şi la o
temperatură de 6°C (dacă livrarea nu este zilnică).
a) nerealizat 0
b) există posibilităţi de răcire a laptelui; temperatura
1
este setată corect
c) există un sistem de răcire a laptelui care funcţionează
2
permanent şi indică temperatura laptelui
Scrieţi punctajul obţinut la 3.2.3 în chenarul din dreapta:

23
 3.2 Producţia de lapte – Echipament + depozitare

Contaminarea laptelui pe parcursul întregului lanţ de procesare, de la producţie

la consum, este cauzată de cele mai multe ori de oameni, adesea din ignoranţă şi
neatenţie. Respectarea strictă a regulilor igienice, monitorizarea şi controlarea
condiţiilor sanitare sunt de o importanţă majoră în obţinerea unui lapte de calitate.
Laptele contaminat cauzează pierderi şi pune în pericol sănătatea consumatorilor.

Apa – elementul de bază în orice operaţii de curăţare!!

Forța mecanică
Murdăria care s-a fixat pe suprafeţele
instalaţiei de muls trebuie supusă
unei forţe mecanice pentru a putea
fi dizolvată. De obicei, aceasta
forţă constă în circularea apei prin
instalaţie, dar se poate realiza şi prin
frecare sau pulverizare cu un spray
de curăţare. Atât instalaţia de muls,
cât şi tancul de răcire, pot fi curăţate
folosind una sau ambele metode.
Apa este elementul cheie în
reuşita curăţeniei! În apă se pot
introduce agenţi de curăţare,
aceasta poate fi încălzită şi poate
exercita acţiune mecanică asu-
pra suprafeţelor care urmeză
a fi curăţate. Murdăria de pe
suprafeţele instalaţiei de muls
este dizolvată cu ajutorul
agenţilor de curăţare, al căldurii
şi al apei, fiind astfel uşor de
îndepărtat. Astfel, se realizează
un pas important în curăţarea
cu success a încăperii în care se
mulge.
Patru factori cheie în
procesul de curăţare:
Apa trebuie să fie curată
(să aibă calitatea apei
potabile)
Apa calcaroasă trebuie
dedurizată
Apa fierbinte contribuie
considerabil în cadrul
procesului de curăţare
Durata contactului
Durata contactului se referă la
faptul că apa, temperatura ridicată
şi agenţii de curăţare au nevoie
de un timp suficient de acţionare
pentru o curăţare eficientă. Timpul
de acţionare variază în funcţie de
metoda folosită

Detergenţii Temperatura / Căldura

Detergenţii pot fi alcalini sau acizi. Rolul temperaturii ridicate este
Ca detergent de bază se foloseşte să îmbunătăţească puterea de
adesea un detergent alcalin. În acest dizolvare şi proprietăţile emulsive
caz, detergenţii acizi sunt folosiţi, ale diferitelor substanţe de curăţare.
de exemplu o dată pe saptămână, Detergenţii se dizolvă mult mai uşor
pentru a elimina depunerile de lapte. în apa caldă. De asemenea, este
Soluţiile dezinfectante sunt utilizate foarte important ca apa caldă să fie
în scopul distrugerii microbilor. folosită în îndepărtarea depunerilor
Deseori, aceste substanţe au în de grăsime.
compoziţia lor clor sau compuşi clorici.
http://www.delaval.com/Dairy_Knowledge/EfficientCleaning/What_Is_Cleaning.htm
24
Chestionar 3.2 - Echipament + depozitare

3.2.4 Încăperea în care se depozitează laptele Observaţii – notaţi observaţiile

Încăperea în care se depozitează laptele este un spaţiu în chenarul de mai jos:
Puncte
închis, aflat la o distanţă adecvată faţă de grajd şi este
protejată împotriva insectelor şi a dăunătorilor.
a) nerealizat 0
b) încăperea este în aşa fel construită, încât este separată
de grajd, de platforma de gunoi şi de toalete. Accesul în
1
grajd din această încapere este permis printr-o uşă de tre-
cere.
c) încăperea este prevăzută cu echipamente adiţionale
împotriva insectelor, muştelor, etc (de exemplu plase 2
contra insectelor la ferestre)
Scrieţi punctajul obţinut la 3.2.4 în chenarul din dreapta:

3.2.5 Încăperea în care se depozitează laptele – Observaţii – notaţi observaţiile

Aprovizionarea cu apă Puncte în chenarul de mai jos:
Este asigurată aprovizionarea suficientă cu apă potabilă.
a) nerealizat 0
b) există racord la reţeaua de apă potabilă, conform
1
legislaţiei în vigoare
c) există apă caldă şi chiuvetă 2
Scrieţi punctajul obţinut la 3.2.5 în chenarul din dreapta:

3.2.6 Posibilităţile de curăţare a încăperii în care Observaţii – notaţi observaţiile

se depozitează laptele în chenarul de mai jos:
Încăperea în care se depozitează laptele trebuie să Puncte
poată fi curăţată şi dezinfectată cu uşurinţă; de aseme-
nea, trebuie să dispună de racord la reţeaua de apă
potabilă.
a) nerealizat 0
b) podeaua şi pereţii sunt placaţi cu gresie şi faianţă sau
vopsiţi cu o vopsea lavabilă şi sunt curaţi. Există racord 1
la reţeaua de apă potabilă.
c) aspectul general al încăperii, precum şi condiţiile de
2
depozitare sunt excelente.
Scrieţi punctajul obţinut la 3.2.6 în chenarul din dreapta:

25
 3.2 Producţia de lapte – Echipament + depozitare

Desfăşurarea unei rutine corecte, efective şi practice de curăţare este absolut

necesară. Condiţiile specifice fiecărei ferme sunt diferite, dar regulile de bază
sunt aceleaşi. Planificaţi-vă şi dezvoltaţi-vă cu atenţie un sistem şi o rutină
proprii de curăţenie, cel mai bine cerând sfatul unui consultant tehnic la alegerea
dumneavoastră. Odată dezvoltate, puneţi-le în aplicare. Controlaţi în mod regulat
anumite puncte critice, pentru a verifica dacă sistemul este încă solid şi pentru a
face modificările care se impun. Cel mai important este următorul aspect: odată
ce aţi dezvoltat un sistem funcţional puteţi să-l adaptaţi oricănd unor situaţii noi;
dacă nu aveţi un sistem funcţional veţi lupta permanent împotriva germenilor – şi
deseori veţi pierde!

Filtrarea laptelui Răcirea laptelui Livrarea / Transportul

Laptele trebuie filtrat cel puţin o

dată înainte de intrarea acestuia
în tancul de răcire. Prin filtrare
sunt separate impurităţile şi sed-
imentele, înainte de începerea
procesului de răcire a laptelui.
Prin intermediul procesului de
filtrare se pot controla şi obţine
informaţii despre următoarele
aspecte:
- calitatea laptelui din punct de
vedere igienic
- eficienţa curăţării
dezinfecţiei ugerului înaintea
mulsului
- mamitele clinice
Nu se mai permite utilizarea
materialelor textile în scopul
filtrării.
Laptele ar trebuie filtrat atât
timp cât este cald, astfel încat
globulele de grăsime să poată
pătrunde prin filtru. Filtrarea
îmbunătăţeşte eficienţa răcirii
laptelui.
1.000.000 NCS
NTG
500.000
0
2h 6h 12 h
şi
Numărul de celule somatice
(NCS) nu este influenţat de pro-
cesul de răcire – celulele sunt
moarte. În schimb, numărului
total de germeni (NTG) se
măreşte considerabil dacă
laptele nu este răcit – ger-
menii trăiesc şi se reproduc
exponenţial la temperaturi ridi-
cate. Reproducţia germenilor
nu are loc la temperaturi joase.
Temperaturile de răcire reco-
mandate:
- laptele care ajunge la client în
decurs de 3 ore după muls nu
trebuie să fie răcit la fermă
- (facilitatea procesării)
- laptele care ajunge la client în
4 până la maxim12 ore trebuie
să fie adus la o temperatură
de 10 – 12 ˚C
- dacă livrarea laptelui se face o
dată pe zi, acesta trebuie răcit
la 6 – 8 ˚C
- dacă livrarea laptelui se face
o dată la două zile, acesta tre-
buie răcit la 2 – 4 ˚C.
26
Chestionar 3.2 - Echipament + depozitare
3.2.7 Încăperea în care se depozitează laptele – Observaţii – notaţi observaţiile
Iluminarea şi aerisirea Puncte în chenarul de mai jos:
Încăperea este suficient iluminată şi aerisită.
a) nerealizat 0
b) lumina suficientă; nu se simtă nici un miros neplăcut;
1
există cel puţin o fereastră pentru aerisirea spaţiului
c) instalaţia de răcire este situată în afara încăperii des-
tinate depozitării laptelui. Încăperea este foarte bine 2
iluminată.
Scrieţi punctajul obţinut la 3.2.7 în chenarul din dreapta:

3.2.8 Încăperea în care se depozitează laptele Observaţii – notaţi observaţiile

este destinată exclusiv laptelui şi igienei laptelui în chenarul de mai jos:
În încăpere nu trebuie depozitate echipamente sau Puncte
soluţii care servesc altor scopuri decît cele care au directă
legătură cu depozitarea laptelui.
a) nerealizat 0
b) echipamentul şi soluţiile de curăţare şi dezinfectare
1
sunt depozitate într-un dulap special destinat acestora
c) echipamentul şi soluţiile de curăţare şi dezinfectare
2
sunt depozitate într-o cameră separată.
Scrieţi punctajul obţinut la 3.2.8 în chenarul din dreapta:

3.2.9 Furtunul pentru colectarea laptelui din Observaţii – notaţi observaţiile

tancul de răcire în chenarul de mai jos:
Puncte
Tancul de răcire a laptelui trebuie să fie accesibil cu un
furtun de maxim 6 m
a) nerealizat 0
b) sistemul intern de pompe plasat după punctul de
conexiune cu furtunul pompei externe trebuie să fie 1
integrat în rutina zilnică de curăţare şi dezinfecţie.
c) nu există nicio extensie de la tancul de răcire la
punctul de conectare a furtunului pompei externe, fur- 2
tunul pompei este conectat direct la tancul de răcire.
Scrieţi punctajul obţinut la 3.2.9 în chenarul din dreapta:

Rezultatele chestionarului 3.2

Adunaţi punctele de la 3.2.1 până la 3.2.10 în chenarul din dreapta: .....................din 18
27
 3.3 Producţia de lapte - Personalul şi proceduri
Reglementările UE susţin faptul că “mulsul trebuie să se efectueze în condiţii
perfecte din punct de vedere igienic”. Pesonalul care îngrijeşte şi mulge vacile
trebuie să creeze şi să asigure aceste condiţii – nu uitaţi că aceste persoane trebuie
informate, instruite şi sprijinite permanent în scopul de a deţine cunoştinţele şi
atitudinea necesare pentru această slujbă.

Bune practici de muls

Analizaţi întotdeauna a) Evitaţi contactul cu materialul / echipa-

cu atenţie primele mentul de la un animal la altul, pentru nu
jeturi de lapte. Prin a răspândi germeni şi infecţii.
controlul organoleptic b) Laptele de la fiecare vacă în parte trebu-
(miros, consistenţă, ie supus unui control din punct de vede-
culoare) se pot re organoleptic şi fizico-chimic (aspect,
identifica primele miros, gust). Laptele care indică semne
semne şi cele imediate de suspiciune nu poate fi destinat consu-
ale mastitei. mului.
c) Animalele cărora le-au fost administrate
Bandajele la picior medicamente sau au urmat un tratament
sunt o soluţie ieftină şi pot să transmită substanţe reziduale prin
efectivă în identificarea lapte. Acestea trebuie însemnate foar-
animalelor bolnave sau te vizibil – cu un bandaj la picior sau un
aflate sub tratament, semn similar de identificare.
putând să se evite
astfel musul accidental d) Imediat după efectuarea mulsului, lap-
al acestora. tele trebuie să fie depozitat într-un loc
curat, astfel încât să fie exclusă contami-
narea acestuia, chiar şi prin intermediul
microbilor din aer.
e) Igiena personală corespunzătoare a
personalului care mulge vacile este o
Igiena corespunzătoare condiţie primordială.
a personalului este o
condiţie de bază.

Grija, atenţia şi rutina zilnică

Grija, atenţia şi rutina zilnică ajută la dezvoltarea unei discipline şi a unei atitudini corecte de a respecta
întotdeauna procedurile şi indicaţiile menţionate anterior. Nu vă costă nimic să urmaţi aceste reguli,
în schimb vă puteţi creşte câştigurile prin evitarea pierderilor de efectiv, a îmbolnăvirii animalelor şi a
contaminării laptelui. Laptele contaminat de la o singură vacă poate strica tot laptele muls de la întreg
efectivul de vaci.

28
Chestionar 3.3 - Personalul pentru muls şi proceduri
3.3.1 Îmbrăcămintea Observaţii – notaţi observaţiile
Personalul angajat pentru muls poartă pe parcursul în chenarul de mai jos:
Puncte
efectuării mulsului îmbrăcăminte curată, care poate fi
spălată.
a) nerealizat 0
b) se întrebuinţează îmbracăminte curată, care poate fi
spălată (de exemplu salopetă sau haine care se folosesc 1
doar pentru muls)
c) măsuri igienice suplimentare (mănuşi pentru muls) 2
Scrieţi punctajul obţinut la 3.3.1 în chenarul din dreapta:

3.3.2 Curăţarea ugerului Observaţii – notaţi observaţiile

Puncte în chenarul de mai jos:
Ugerul trebuie să fie curat la începerea mulsului.
a) nerealizat 0
b) există prosoape curate pentru curăţarea ugerului. 1
Scrieţi punctajul obţinut la 3.3.2 în chenarul din dreapta:

3.3.3 Analizarea primelor jeturi de lapte Observaţii – notaţi observaţiile

Primele jeturi de lapte de la fiecare sfârc se mulg sepa- în chenarul de mai jos:
Puncte
rat, pentru a verifica dacă laptele este de calitate (con-
trolul înainte de muls).
a) nerealizat 0
b) realizat 1
c) se foloseşte un recipient în care se separă şi se
2
analizează primele jeturi de lapte
Scrieţi punctajul obţinut la 3.3.3 în chenarul din dreapta:

3.3.4 Mulsul separat al vacilor cu probleme Observaţii – notaţi observaţiile

Vacile al căror lapte nu este de o calitate suficient de Puncte în chenarul de mai jos:
ridicată sunt mulse separat.
a) nerealizat 0
b) vacile sunt mulse separat, de exemplu într-o găleată
1
special destinată laptelui de o calitate inferioară..
Scrieţi punctajul obţinut la 3.3.4 în chenarul din dreapta:

Rezultatele chestionarului 3.3

Adunaţi punctele de la 3.3.1 până la 3.3.4 în chenarul din dreapta: .....................din 6
29
 3.4 Producţia de lapte -Componenții laptelui
Laptele este o substanță foarte complexă și are – pe lângă elementele de bază:
grăsime, proteine, lactoză și apă – alte 100 de substanțe care pot fi identificate și
verificate. Cu toate că grăsimea și proteinele sunt cele mai importante elemente,
alte caracteristici ale laptelui sunt importante dacă se produc anumite produse,
precum Emmentaler sau Parmezan. Cazul « Parmezan-ului » ilustrează acest
lucru foarte clar : Regulamentul alimentar pentru producătorii de Parmezan – un
document de peste 10 pagini – definește în mod exact cu ce au voie fermierii să iși
hrănească vacile. Parmezanul original se produce numai prin respectarea foarte
strictă a acestor reguli.

Componenta Interval (%) Medie (%) Dupa cum arată tabelul din stânga, compoziția
principală componentelor laptelui poate varia în intervale
relativ mari. Dacă ne uităm de exemplu la grăsime,
Apă 85.5 - 89.5 87.0 proteine și lactoză, este posibil un interval larg.
Total solid 10.5 - 14.5 13.0 Gama produselor ce pot fi obținute din lapte este
de asemenea foarte largă. Și ceea ce este bun pen-
Grăsime 2.5 - 6.0 4.0 tru un anumit tip de produse nu este neapărat
Protein 2.9 - 5.0 3.4 bun și pentru alt tip. De exemplu, fermierii care
furnizează lapte pentru faimoasa brânză « Emmen-
Lactoza 3.6 - 5.5 4.8 taler » nu au voie să iși hrănească vacile cu cereale
Minerale 0.6 - 0.9 0.8 însilozate sau furaj care conține zahăr.

Hrana – controlul compoziției laptelui

Vacile au capacitatea de a transforma ierburile în proteine și grăsimi. Pot face acest lucru întrucât sunt
rumegătoare și au un rumen, un rezervor de fermentare de 150 până la 200 litri, în care bacteriile
rezidente transforma celuloza în proteine și grăsimi. Hrănirea vacilor în principal cu iarbă și fân, cu
mâncare suplimentară moderată și echilibrată (cereale, mâncare concentrată și minerale) asigură un
lapte de o calitate, gust și o compoziție bună.
Mulsul, răcirea și transportul – crearea condițiilor optime pentru procesarea ulterioară
Lanțul de la muls la procesare trebuie să fie organizat foarte bine – laptele trebuie să intre în procesare
cât se poate de proaspăt. Aceasta înseamna : CURAT, REPEDE, RECE - principii generale pe care fiecare
fermier trebuie să le aplice în fiecare situație. Acest lucru asigură faptul că se va procesa un lapte de
bună calitate.
Procesarea – patru direcții principale pentru a obține produse finale din lapte
Dacă micii producători procesează laptele în
lumea brânzei frișcă și unt unitățile proprii, patru factori sunt decisivi pen-
tru procesarea ulterioară:
1. Calitatea laptelui
2. Cunoștințe și aptitudini pentru procesarea
Lapte laptelui și producerea diferitelor tipuri de produse
crud
3. Facilități pentru procesarea laptelui
4. Posibilități de a scoate pe piață și de a vinde pro-
dusele
iaurt, chefir etc. diferite tipuri de lapte
Fiecare fermier trebuie să verifice acești factori și să
vadă cum poate aduce îmbunătățiri oricăruia dintre
aceștia.
30
Chestionar 3.4 - Componenții laptelui
3.4.1. Calitatea laptelui Observaţii – notaţi observaţiile
în chenarul de mai jos:
Test pe NTCS, NTG și inhibitori. Analiza componenți- Puncte
lor laptelui
a) nu se efectuează nici un test. 0
b) au loc teste regulate pentru standardul UE de igienă
1
minimă.
c) are loc analiza regulată a componenților laptelui iar
2
hrănirea este adaptată în mod corespunzător.
Scrieţi punctajul obţinut la 3.4.1 în chenarul din dreapta:

3.4.2 Mulsul, răcirea și transportul Observaţii – notaţi observaţiile

Puncte în chenarul de mai jos:
Principiile CURAT, REPEDE, RECE sunt aplicate.
a) nerealizat. 0
b) realizat 1
Scrieţi punctajul obţinut la 3.4.2 în chenarul din dreapta:

3.4.3 Procesarea Observaţii – notaţi observaţiile

în chenarul de mai jos:
Are loc analiza regulată a laptelui iar procesul de
producere a brânzei poate fi controlat și îmbunătațit Puncte
prin aceste informații. Exista facilități și echipamente
adecvate și se aplică un control maxim al igienei.
a) nerealizat. 0
b) realizat. 1
c) procesul de producție este documentat în mod con-
2
tinuu în formă scrisă.
Scrieţi punctajul obţinut la 3.4.3 în chenarul din dreapta:

3.4.4 Marketing Observaţii – notaţi observaţiile

Puncte în chenarul de mai jos:
Marketingul și vânzarea produselor respectând
normele UE.
a) nerealizat 0
b) realizat 1
Scrieţi punctajul obţinut la 3.4.4 în chenarul din dreapta:

Rezultatele chestionarului 3.4

Adunaţi punctele de la 3.4.1 până la 3.4.4 în chenarul din dreapta: .....................din 6
31
 4. Medicamente
În întreg lanţul de producţie al alimentelor destinate consumului uman trebuie
acordată o atenţie specială administrării corecte a medicamentelor. Consumatorii
trebuie protejaţi de consumul de reziduuri medicamentoase. De asemenea, din
punct de vedere economic, chiar şi cele mai mici cantităţi de medicamente din lapte
(inhibitori) pot cauza eliminarea unei cantităţi semnificative de la procesare.

Reguli pentru administrarea corectă a medicamentelor la nivelul fermelor

Tratament ugerului cu antibiotic
Medicamentele trebuie pastrate
intr-un depozit închis
• Medicamentele trebuie să fie păstrate corespunzător într-un
spatiu închis şi sigur, care să împiedice accesul persoanelor
neavizate.
• Trebuie să folosiţi doar medicamente care sunt etichetate în
mod corespunzător şi corect – etichetele trebuie să conţină
informaţii cu privire la: producător, denumirea medicamentului,
ingredientul farmaceutic activ, numărul de lot, modul de
administrare, compoziţia, data expirării şi perioada de aşteptare
după terminarea tratamentului.
• Trebuie să documentaţi cu exactitate achiziţionările de
medicamente. Păstraţi timp de cinci ani prescripţiile medicului
veterinar şi reţetele/chitanţele într-un registru special!
• Trebuie să arhivaţi cu exactitate datele despre administrarea
medicamentelor. Notaţi numărul de identificare, specia şi numele
animalelor tratate, precum şi denumirea medicamentelor, datele
la care s-au administrat, cantitatea administrată, modul de
administrare, durata de aşteptare după finalizarea tratamentului
şi numele medicului care a prescris medicamentele.
• Perioada de aşteptare dupa efectuarea tratamentului trebuie
respectată strict.
• Marcaţi în mod evident animalele tratate, prin intermediul unui
bandaj roşu la picior sau alte semne similare vizibile, pentru
a putea fi facută întotdeauna cu uşurinţă distincţia dintre
animalele sănătoase şi cele aflate sub tratament!
• Separaţi în mod strict laptele de la animalele aflate sub tratament.
Mulgeţi la sfârşit vacile cărora li se administrează medicamente.
• O recomandare generală: încercaţi să stabiliţi o colaborare
constantă cu un medic veterinar în care să aveţi încredere, căruia
să-i cereţi sfaturi – încheiaţi un contract.

Rezultatele chestionarului 4
Adunaţi punctele de la 4.1 până la 4.4 în chenarul din dreapta: .....................din 7
NOTĂ: Păstrarea documentelor este obligatorie. Încercaţi să vă organizaţi actele în aşa fel încât
să vă fie uşor să notaţi datele într-un registru. Se poate aşeza o masă aproape de locul în care
medicamentele sunt depozitate şi pregătite pentru administrare – astfel, se pot nota toate de-
taliile imediat după ce medicamentele au fost administrate şi se poate păstra acest registru în
acelaşi loc cu medicamentele.
32
Chestionar 4 - Medicamente

4.1 Registrul de evidenţă al fermei Observaţii – notaţi observaţiile

Registrul de evidenţă se completează la zi. Se păstrează în chenarul de mai jos:
Puncte
instrucţiunile de administrare a medicamentelor pre-
cum şi chitanţele aferente medicamentelor cumpărate
a) nerealizat 0
b) registrul fermei este completat la zi; există toate doc-
1
umentele şi reţetele aferente tratamentelor efectuate
Scrieţi punctajul obţinut la 4.1 în chenarul din dreapta:

4.2 Identificarea animalelor tratate Observaţii – notaţi observaţiile

Se urmează un sistem clar şi permanent de identificare Puncte în chenarul de mai jos:
a animalelor aflate sub tratament.
a) nerealizat 0
b) utilizarea unui crotaliu colorat 1
Scrieţi punctajul obţinut la 4.2 în chenarul din dreapta:

4.3 Livrarea laptelui după sfârşitul perioadei Observaţii – notaţi observaţiile

de aşteptare în chenarul de mai jos:
Laptele vacilor care au fost tratate se va livra spre proc- Puncte
esare doar după încheierea perioadei de aşteptare. De
asemenea, se recomandă efectuarea analizei pentru
depistarea prezenţei inhibitorilor în lapte.
a) nerealizat 0
b) perioada de aşteptare este respectată 1
c) perioada de aşteptare este respectată şi se efectuează
2
analiza pentru depistarea prezenţei inhibitorilor în lapte
Scrieţi punctajul obţinut la 4.3 în chenarul din dreapta:

4.4 Laptele vacilor aflate sub tratament Observaţii – notaţi observaţiile

Se asigură faptul că laptele vacilor aflate sub tratament Puncte în chenarul de mai jos:
se depozitează separat de restul laptelui.
a) nerealizat 0
b) există excipiente separate pentru laptele muls de la
1
vacile aflate sub tratament
c) mulsul vacilor aflate sub tratament se efectuează la
2
sfârşit, în grupe separate
Scrieţi punctajul obţinut la 4.4 în chenarul din dreapta:

33
 5. Hrana şi furajarea
Experienţa a arătat într-un mod dramatic (BSE - Encefalopatia Spongiformă
Bovină) că furajarea animalelor reprezintă un element cheie în lanţul siguranţei
alimentare. Din acest motiv, UE a adoptat şi implementat reglementări severe cu
privire la originea, producţia şi comerţul de materii prime destinate producţiei
furajelor pentru animale. Legislaţia românească a adoptat reglementarile UE in
Legea nr. 72 din 16 ianuarie 2002 – “Legea Zootehniei”, referindu-se printre altele
în special la aspecte legate de păşuni şi islazuri comunale.

Regulamentul EU nr. 183/2005 din 12 ianuarie 2005 de stabilire a

cerinţelor privind igiena furajelor
În anexa I sunt expuse bunele practici privind producţia primară.

1. Producătorii și procesatorii din sectorul hranei pentru animale responsabili cu producţia primară de
nutreţuri trebuie să asigure faptul că operaţiunile sunt conduse şi realizate în aşa fel încât să prevină,
să elimine sau să minimalizeze riscurile care ar putea compromite siguranţa alimentară.
2. Producătorii și procesatorii din sectorul hranei pentru animale trebuie să fie capabili să asigure, pe
cât este posibil, faptul că produsele primare sunt fabricate, preparate, igienizate, împachetate, de-
pozitate şi transportate sub directa lor responsabilitate şi sunt protejate împotriva contaminării şi
distrugerii.
3. Producătorii și procesatorii din sectorul hranei pentru animale trebuie să îndeplinească cerinţele de la
punctele 1 şi 2, respectând atât legislaţia naţională cât şi pe cea a UE privitoare la controlul riscurilor,
fiind incluse următoarele aspecte:
(a) măsurile de control al riscurilor de contaminare, precum cele din aer, sol, apă, substanţe fertili-
zante, produse destinate protecţiei plantelor, substanţe biocide, produse medical-veterinare,
manipularea şi evacuarea efluenților de la complexe zootehnice
(b) măsuri cu privire la mediul înconjurător şi la sănătatea plantelor şi a animalelor, aspecte care
au implicaţii în siguranţa alimentară, incluzând programele pentru monitorizarea şi controlul
zoonozelor şi al agenţilor zoonotici.
4. Atunci când este necesar, producătorii și procesatorii din sectorul hranei pentru animale iau măsuri
adecvate, în special pentru:
(a) păstrarea curăţeniei şi, în cazul în care este necesar după efectuarea curăţeniei, dezinfectarea
într-o manieră adecvată a facilităţilor, echipamentelor, containerelor, lăzilor şi vehiculelor folosite
în procesele de producţie, preparare, clasificare, ambalare, depozitare şi transportare a furajelor;
(b) asigurarea, atunci când este necesar, a condiţiilor igienice de producţie, transport şi depozitare
a furajelor
(c) folosirea apei curate de oricâte ori este necesar pentru a preveni riscurile de contaminare
(d) prevenirea, pe cât este posibil, a riscurilor contaminării de la animale şi dăunătoare
(e) depozitarea şi manipularea separată şi sigură a deşeurilor şi substanţelor periculoase, în scopul
evitării unei contaminări accidentale;
(f) asigurarea faptului că materialele de ambalare nu constituie o posibilă sursă de contaminare a
furajului
(g) luarea în considerare a rezultatelor oricărei analize relevante a probelor prelevate din produsele
primare sau a altor probe care prezintă importanţă pentru siguranţa hranei pentru animale.
Legislaţia românească a dedicat un capitol larg aspectelor legate de hrana animalelor şi producţia
hranei pentru animale în Legea nr. 72 din 16 ianuarie 2002 – Legea Zootehniei.
34
 6. Mediul înconjurător
Un obiectiv major al CAP este să protejeze şi să conserve resursele mediului
înconjurător. Fermele de vaci sunt vizate în mod special, deoarece dejecţiile şi
îngrăşămintele pot contribui la acumularea unui exces de nitraţi în sol şi apă. Bazele
legislative provin din anul 1991(91/676/CEE). Practicile relevante sunt formulate în
Codul bunelor practici în agricultură.

Codul bunelor practici în agricultură

Directiva Consiliului din 12 decembrie 1991 privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi
proveniţi din surse agricole (91/676/CEE) conţine Anexa II, în care sunt prezentate regulile de bună
practică în agricultură pe care fermierii ar trebui să le urmeze:
A. Codul bunelor practici în agricultură, având ca scop reducerea poluării cu nitraţi şi ţinând în
acelaşi timp cont de condiţiile specifice în diferite regiuni ale Comunităţii, cuprinde reguli care
acoperă următoarele aspecte, în măsura în care acestea sunt relevante (vă recomandăm să
consultați website-ul Institutului de Cercetări pentru Pedologie și Agrochimie (ICPA) pentru a
identifica zonele sensibile la exces de nitrați în apă și sol - www.icpa.ro):
1. perioadele în timpul cărora împrăştierea fertilizanţilor este necorespunzătoare;
2. condițiile de împrăștiere a fertilizanților pe soluri foarte abrupte;
3. condițiile de împrăștiere a fertilizanților pe solurile saturate cu apă, inundate, înghețate sau aco-
perite cu zăpadă;
4. condițiile de împrăștiere a fertilizanților în apropierea cursurilor de apă;
5. capacitatea și construirea bazinelor destinate stocării efluenților de la complexe zootehnice, în
special măsurile privind prevenirea poluării apelor prin infiltrarea în sol sau scurgerea în apele de
suprafață a lichidelor care conțin efluenți de la complexe zootehnice și efluenți de materii vegetale,
precum furajele însilozate;
6. modalităţile de împrăștiere a îngrășămintelor chimice și a efluenților de la complexe zootehnice, în
special nivelul și uniformitatea acestora, în scopul de a putea menține scurgerea în ape a element-
elor nutritive la un nivel acceptabil.
B. Statele membre pot include, de asemenea, elementele de mai jos în codul sau codurile lor de
bună practică agricolă:
7. gestionarea terenurilor, în special utilizarea unui sistem de rotație a culturilor și proporționarea
terenurilor destinate culturilor permanente în raport cu culturile anuale;
8. menținerea unei cantități minime de strat vegetal în cursul perioadelor (ploioase) destinate
absorbției azotului din sol care, în lipsa unui astfel de strat vegetal, ar provoca o poluare a apelor
cu nitrați;
9. elaborarea planurilor de fertilizare în funcție de fiecare exploatație și ținerea registrelor de utilizare
a fertilizanților;
10. prevenirea poluării apelor prin scurgerea și percolarea apei departe de sistemul radicular al plan-
telor în cazul culturilor irigate.

Vaci sănătoase într-un mediu sănătos şi protejat. Managementul

bun, precum şi cunoştinţele şi informaţiile permanent
actualizate constituie factorii cheie pentru fermieri şi îi ajută pe
aceştia să respecte regulile protecţiei mediului înconjurător şi în
acelaşi timp să îşi transforme ferma într-o afacere profitabilă.

35
 Management de calitate !

Control de calitate!

Lapte de calitate!

publicat de: Fundatia ADEPT în colaborare cu ADT Projekt GmbH

design + concept: RMC Roth Media&Communication

prin mandat de: cu sprijinul:

Proiect finantat din fonduri acordate de catre Guvernul Norvegiei prin intermediul Programului Norvegian de Cooperare pentru
crestere economica si dezvoltare sustenabila in Romania

www.fundatia-adept.org www.discovertarnavamare.org