Sunteți pe pagina 1din 10

DREPT COMERCIAL – CURS 5

Exista practic un singur document de constituire numit generic act constitutiv. Legea in art.
7 respectiv 8 reglementeaza continutul minimal al actului constitutiv.
Reglementeaza separat pentru societatile de persoane si pentru societatile de capital.
Diferentele intre cele doua reglementari nu sunt fundalemtale, sunt diferente care tin de
specificu structurii fiecarei societati.
La capitalul social gasim unele lucruri diferite.
Cand vorbim de aporturi la capitalul social avem niste particualaritati.
Organele de conduce, mai sofisticate la societatile de capital. In rest lucrurile sunt similare.
Intotdeauant rebuie sa te asiguri ca atunci cand depui actul constitutiv la RC sa ai cel putin
clauzele identificate in cele 2 articole, in functie de tipul de societate.

FORMAREA CAPITALULUI SOCIAL


Nu este suficient numai sa semnezi actul constitutiv, important este sa si contribui la
capitalul social.
Exista doua momente juridice. Prin simpla semnare, s-a subscris, te-ai obligat sa versi un
anumit aport pentru care vei primi un numar de parti de interes.
Societatea are nevoie sa dobandeasca si controlul asupra a ceea ce ai subscris – varsarea.
Dpdv practic le poti avea in acelasi moment (ex subscri 1000 euro si in acelasi timp ii si dai).
In multe cazuri, nu se varsa imediat, transfera ce au subscris la un moment ulterior.

INTREBARE: Cat de tarziu poate fi acest moment al varsarii?

Dpdv al SRL – cel mai tarziu moment este cel al constituirii, al inmatricularii, cand este
inregistrata in RC. Practic, este inaintea acestui moment – legea interzice SRL sa inceapa
orice operatiune pana nu este varsat intregul capital social.
Administratorul este sanctionat penal pentru aceasta obligatie.
Deci, aportul se varsa la SRL pana la momentul la care depui actele al RC pentru ca trebuie
sa demonstrezi functionarului de la RC si ulterior, judecatorului, ca ai varsat.

La SA – legea permite ca o buna parte din capitalul social sa fie varsat dupa inmatricularea
societatii.
Legea spune ca minimum 30% din Ksoc trebuie sa fie varsat la/pana la momentul
inmatricularii, iar restul se poate varsa in termen de 12 luni de la momentul inmatricularii.
La aporturile in natura termenul este de 2 ani.
In legatura cu aceasta permisiune a legii – uneori se poate, uneori nu

In legatura cu acest procent de 30% din Ksubscris – cand aduci un aport, indiferent ce, acel
aport trebuie sa aiba o valoare. Daca aduci valuta ai un curs la care se converteste in lei.
Dacă aduci un aport în natură trebuie să îi faci o evaluare.
Toate aceste operatiuni au ca scop de a spune cat a contribuit in lei fiecare. Această
contribuție se adună.
Cazul cel mai simplu, totalitatea valorilor in lei a contributiilor varsate este egala cu valoarea
capitalului sociabl subscris.
In practica se intalneste si cazul in care val capitalului social subscris este mai mic decat
valoarea economica adusa.
Diferenta se numeste primă de subscriere. Aceasta este tot o forma de capital, dar nu de
capital social, intră în rezervele societatii. Acea rezerva nu mai apartine celui care a adus
bunul respectiv, lui i se va recunoaste intotdeauna echivalentul a 10 000 lei subscrisi, restul
de 90 000 se aduna cu restul primeloor si cu capitlaul social in valoare nominala si se poate
ulterior folosi la majorarea capitalului social.
Daca tu ai subscris 100 000 si ai depus prima de 900 000. Aceasta poate fi folosita ulterior
pentru a mari capitalul social, este o op contabila prin care se muta in capitalul social, dar
este tot la pasiv. Nu se muta in beneficiul celui care a adus bunul, prima se imparte pro rata
intre toti ceilalti. Cand incorporezi prima in Ksoc beneficiaza toti.

Art. 9 spre deosebire de art. care vorbeste despre capitalul social prin emisiunea de actiuni
spune ca esti obligat sa versi ....
Daca ai subscris cu prima, restul poti sa il aduci in interval de 12 luni

SNC – aceeasi cerinta ca la SRL. Nu poate sa isi inceapa activitatea pana cand intregul Ksoc
subscris nu este si varsat.

APORTURILE
Contravaloarea lor nominala creaza capital social.

Ca si la societatea simpla avem posibilitatea de a varsa diferite tipuri de aporturi:


a) Numerar
b) In natura
c) In creante
d) In industrie – munca sau contributii la activitata societatii

Particular pentru LS este ca la orice tip de societate este ca esti obligat sa ai varsat si
subscris numerar. Legea nu spune un prag minim.
Nu trebuie sa fie de la fiecare asociat, ci doar de la unul singur.

Aporturile in natura – stric tehnic intra bunurile corporale.


Este permis la orice societate.

Aporturile in creante – permis in mod limitativ, numai la anumite societati.


LA SNC si SCS – este permis
La SRL este interzis.
Cranta inseamna ca tu asociatul este creditorul unei persoane si ca in loc sa ceri plata la
scadenta subscri acest drept catre societate care va colecta si incasa in locul tau.
La SA creantele sunt permise la ceea ce se cheama societate cu subscriere imediata.
Societatea cu subscriere continua – se constituie prin oferta publica de vanzare de actiuni.
Se naste societatea pentru ca sunt cativa care vor sa formeze o societate, ci pentru ca este
un grup de initiativa care propune o societate si se adreseaza publicului, fiecare care este
interesat de proiect poate subscrie.
Subscrierea continua atrage aplicarea unei legislatii speciale, transforma societatea intr-una
reglementata special – societatea deschisa – si o particularitate in perspectiva aportului este
ca nu se pot aporta creante.
Aportul in industrie – similar cu prevederea din NCC, art. 16, alin. (4) – prestatille in munca
nu pot constitui aport la formarea capitalului social.
Nu te poti obliga si sa dobandesti calitatea de asociat deplin prin munca pentru societate.
Alin. (5) in legatura cu acest tip de aport permite anumite drepturi.
La societatile in nume colectiv si in comandita se poate admite subscriera de aport in
munca, dar acest aport nu da persoanei subscriitoare calitatea de asociat.
Dreptul de a participa la impartirea beneficiilor si suportarea pierderilor.
Nu ai dreptul de a vota, de a propune administratori, dar cand se impart veniturile si se
stabilesc cum se suporta pierderile esti si tu luat in considerare.
Coroborand cele doua articole, la societatea de capital, SA si SRL, nu este permis de plano
aportul in munca.

DISCUTIE: anumite drepturi de proprietate intelectuala – secretul comercial sau know-how-


ul. Sunt drepturi incorporale, au o natura mixta.
Ex: secretul comercial – da un avantaj competitiv celui care foloseste informatia.
De principiu, la societatile unde se permite aport de creanta la formarea capitalului social, a
permis si asemenea tipuri de contributii.

La SRL avem aceasta derogare cand poti sa ai un singur asociat. Logica societatii este sa ai un
contract cu minim 2 persoane. La SRL nu ai un contract, ci un act constitutiv care este de
fapt o declaratie, pentru ca este emanat de la o singura persoana.
Pe baza acestei declaratii se naste societatea.
Legea interzice in legatura cu calitatea fondatorului – un SRL cu asociat unic (jurisprudenta –
indiferent de tara unde este inmatriculat) nu poate fi asociat unic intr-un SRL romanesc.
Acest lucru nu este permis chiar daca legea tarii de infiintare a SRL initial permite acest
lucru.
Sanctiunea este posibilitatea MFP sa ceara dizolvarea societatii (art. 14)
Este un caz de nulitate absoluta, poate fi ceruta oricand
Specificul LS este de a salva societatea cu orice pret, chiar daca este o situatie de nulitate
absoluta, daca ea se poate repara la momentul la care se cere nulitata, ea este, intr-un fel
„acoperita”.

PROCEDURA CONSTITUIRII PROPRIU-ZISE A SOCIETATILOR

In afara de actul constitutiv care trebuie semnat in mod valabil, trebuie sa deschizi pentru a
inmatricula societatea un cont de capital, la orice institutie bancara.
Chiar daca nu exista ca PJ legea permite deschiderea contului bancar pentru societatea in
curs de infiintare in care se vor transfera toate contributiile in numerar.

Tot inainte de inamatriculare trebuie sa ai numele societatii rezervat. Trebuie sa verifice


daca la nivel national nu mai exista o societate cu nume similar, nu conteaza numai judetul
lor si nu conteaza nici ca societatea cu nume similar este intr-un domeniu total diferit.
Posibilitatea de a modifica obiectul de activitate exista oricand si nu te poti baza ca nu exista
riscul de confuzie.

Cand sunt aporturi in natura trebuie sa faci o evaluare, valoarea trebuie sa fie agreata de
asociati si sa fie inscrisa in actul constitutiv impreuna cu descrierea bunului.
Practic, subscriind ai incheiat pentru bunul respectiv un act de transfer, s-a dus in
patrimoniul societatii. Singurul act care dovedeste acest transfer este actul constitutiv, deci
trebuie sa ai descris bunul.

Cu alte documente, declaratie din partea asociatilor ca indeplinesc conditiile pentru a fi


fondatori, declaratie pe proprie raspundere privind administratorii te duci la RC.

Dupa ce se depune dosaru, registratorul trimite la Tribunal, se da o incheie de inscriere in RC


care permite inamtricularea societatii. Acesta este momentul dobandirii PJ.
Primeste doua numere fundamentale:
a) Nr in registrul comertului (element de identificare la fel de important ca denumirea
societatii)
b) Elementul de identificare fiscal, codul unic de identificare fiscala – de el se ataseaza o
serie de oblgatii, monitorizarea fiscala a societatii, dreptul de face operatiuni cu TVA,
nu numai in Ro, ci in intreaga UE (este unic la nivelul UE)
Iti permite sa inchei acte comerciale cu luarea in considerare a obligatiilor fiscale
aferente.

Din momentul inmatricularii se trce in faza de PJ cu capacitate deplina, acum societatea


poate functiona asa cum ii permite obiectul de activitate/resursele financiare pe car ele are.

Este posibil ca in aceasta perioada a inmatricularii, de la semnarea AC pana la inamtriculare


sa se incalce legea.
Daca incalcarile sunt de natura celor din art. 56 (incalcari foarte grave, norme de interes
public) – sanctiunea este nulitatea absoluta.
Consecinta nulitatii – nu numai ca actul constitutiv isi inceteaza efectele intre parti si fata de
terti, insasi societatea nu mai poate functiona.
Moartea societatii presupune dizolvare (ope legis). Consecinta dizolvarii este lichidarea – se
platesc creditorii si restul se da la asociati. Ultimul act este radierea din RC, nu mai exista in
viata comerciala.

Elementele din art. 56 a caror incalcare este sanctionata – sunt prevazute limitativ si sunt
lucruri usor de apreciat, in general. De exemplu lipsa actului constitutiv sau a formei
autentice.

Singura litera unde exista loc de apreciere este lit. C – obiectul de activitate este ilicit sau
contrar ordinii publice la momentul constituirii.
Cand este ilicit este mai usor de apreciat, cand e contrar ordinii publice poate sa fie
discutabil. In multe cazuri ele se suprapun (ex: societate comerciala ce se ocupa cu traficul
de copii)
Odata ce s-a constat existenta acestui caz, oricine are un interes poate sa ceara nulitatea la
tribunalul de la sediul societatii.
Legea permite ca pana la momentul la care se pun concluzii in fond la tribunal, nulitatea sa
fie reperata – expesia vointei legiuitorului de a salva cu orice pret societatea.
Daca nu este posibil – nulitatea va produce toate efectele.
In orice caz, tertii de buna-credinta care au tranzactionat cu societatea si nu stiau/nu puteau
sa stie nu vor trebuie sa restituie prestatiile pe care le-au primit de la societatea.
Efectul, de regula, in cazurile de nulitate a fost la asociati, tertii nu sufera in cazul nulitatii.

FORTA INAMATRICULARILOR IN RC

Inscrierea in RC a constituirii societatii reflecta, transpune principiul opozabilitatii.


Prin urmare, este de interes public ca inregistrarile in RC sa reflecte realitatea
actului/faptului inregistrat.
In general, aceste inregistrari se fac pe baza unor acte de control de legalitate (intotdeuana,
de fapt)
Prin efectul OUG din 2009 s-a perpetuat o dihotomie intre organele de control de legalitate.
La inamtriculare se ocupa intotdeauna judecatorul delegat de la tribunal.
Dar, sunt multe alte acte care, pentru a degreva instantele, cel care face controlul este
directorul de l RC.

Indiferent care este instrumentul juridic prin care se realizeaza controlul, el este mentionat
in RC si pot fi contestate de catre persoanele care au un interes.
In legatura cu incheierea judecatorului delegat – legea spunea ca acestea sunt executorii –
chiar daca a gresit, inregistrarea este valabila, produce efecte. Este supusa apelului, efectul
hotararii nu se mai aplica.
In aceasta materie, exista o exceptie, hotararea si mentiunea in RC ramane in continuare
valabila, nu este suspensiv de executare.
Art. 60 – conditii procedurale.

Art. 61 – drept special in raport cu art. 60.


In legatura cu anumite tipuri de inregistrari (hot privind modif actului constitutiv – pentru a
fi opozabile trebuie publicate in RC).
Persoanele care au un interes (creditorii sociali si persoanele care pot demonstra un
prejudiciu) pot sa se opuna la hotararea de modificare a actului constitutiv.
Evident se ataca si actul (administrativ sau incheiat de judecatorul delegat) prin care a fost
inregistrata in RC.
Termenul in care se poate ataca (cale de opozitie) este de 30 de zile de la data publicarii
hotararii in MO.
Cu alte cuvinte, asta este termenul ultim. Daca hotararea nu s-a publicat, dar ea a fost
inregistrata si au trecut 30 de zile, tu poti sa ataci in continuare sa ataci pentru ca termenul
curge de la momentul publicarii in MO.
Termenul de 30 de zile este important pentru ca legea face trimitere la art. 61, in privinta
altor proceduri.

Ideea de atac al actului care creaza opozabilitatea


Pentru celelalte hotarati luate de AGA, vom avea o cale de atac speciala, art. 61 e cumva
dreptul comun al cailor de atac.

FUNCTIONAREA SOCIETATILOR COMERCIALE


Cand vorbim despre functionarea societatii, vorbim despre organizarea societatii ca unul
dintre elementele fundamentale ale PJ.

O particularitat la SC – data de faptul ca ea se naste in baza unui acord de voint. Este normal
ca cel putin in anumite munte, in legatura cu anumite acte, operatiuni, sa functioneze tot pe
baza acordului de vointa.
O alta particularitate este ca pentru a functiona eficient are nevoie de un organ de executie,
care in acelasi timp sa aiba capacitatea de reprezenta societatea in relatiile cu tertii –
administratorul.
Particularitatea administratorului, chiar daca este un organ colectiv, este ca cerinta
acordului de vointa pentru luarea deciziilor la nivelul sau nu este fundamentala asa cum
este la nivelul asociatilor.

Exista o anumita dinamica intre cele doua organisme.


Avand in vedere ca asociatii raspund de soarta societatii, ei au ultimul cuvant in ceea ce
priveste modul in care societatea interactioneaza cu alte persoane etc.
De acea, exista o anumita subordonare intre cele doua organe. Organul, prin definitie
volitional, decizional, este grupul de asociati si organul de executie – administratorul.
Asta nu inseamna ca nu exista situatii in care administratorii pot sa ignore ceea ce vor
asociatii sau pot sa influenteze modul in care asociatii ajung la o hotarare.
Nu este o subordonare intr-un singur sens, este o influentare reciproca.

Administratorii au drept de reprezentare legala, ceea ce nu au asociatii.


Numai cei care au drept de reprezentare legala vor incheia acte juridice care vor obliga
societatea. In foarte rare cazuri legea da acest drept asociatilor, si nu tuturor, ci unuia ales
de ceilalti.

Organul de administrare poate fi oricand inlocuit in mod discretionar de catre organul


decizional, asociatii. Poate sa fie o inlocuire pe drept cuvant sau una abuziva. Instanta nu
poate repune in functie un administrator revocat. Daca este abuziva, cel inlaturat va obtine
DOAR despagubiri, nu si functia.

Exista discutii cu privire la formarea vointei societatii.


Este o fictiune juridica „vointa societatii”.
Pe parcursul societatii aceste elemente de vointa se vor vedea in hotararile luate, unele
hotarari se vor reflecta in modificari ale actului constitutiv. Altele, nu duc la modificarea
acestuia. Sunt date in baza acestuia, dar privesc alte chestiuni, sunt mai mult operationale si
mai putin juridice.
Si unele si altele sunt importante din perspectiva reflectarii la un anumit moment vointa
asociatilor.

Este corect sa spunem ca vointa sociala exista numai la nivelul AGA? Exista elemente de
vointa sociala si la nivelul administratorilor. In anumite situatii nu este suficient sa se
manifeste vointa asociatilor pentru a misca societatea intr-o anumita directie, mai e nevoie
sa concorde la aceasta vointa si administratorii, sa fie si ei implicati in luarea deciziei ultime.

Vointa sociala este una majoritara.


Regula este a majoritatii, cu foarte putini exceptii.
La SA este numai majoritara.
La societatile de persoane, inclusiv la SRL, exista situatii in care legea cere unanimitate.
Legea cere unanimitate nu in mod imperativ, ca la societatea simpla.
De ex la SNC modificarea actului se face cu unaimitate, dar se poate deroga prin actul
constitutiv. La fel si la SRL.

Principiul majoritatii e mult mai puternic la societatea PJ:


- Asigura functionarea societatii – poate ca e nedrept sa ai nevoie de acordul tuturor
pentru constituirea societatii, dar apoi ca unii sa fie ignorati. Se pastreaza aceeasi
abordare ca la contractul societate simpla – orice priveste chestiuni de oportunitate
(angajarea resurselor financiare pentru societate) – acestea trebuie sa ramana
apanajul exclusiv al asociatilor. Cat aceasta hotarare se ia in mod legal, chair daca
este un dezastru pentru societate, in final toata lumea va pierde, dar nimeni nu va fi
socotit vinovat.
Daca hotararea incalca legea, fie ca se incalca niste conditii de procedura pentru luarea
ei, fie dispozitii cu privire la obiectul hotararii – doar atunci poate interveni controlul de
legalitate si instanta anuleaza hotararea.
Asta nu inseamna ca societatea se poate intoarce la momentul anterior luarii hotararii.
Daca ai apucat sa o pui in aplicare si tertii au interactionat pe baza hotararii, tertii nu vor
pierde chiar daca hotararea este anulata, vor putea cere executarea actului incheiat.
Tertii sunt protejati.

Vointa sociala ca motor al societatii in viata ei comerciala este fundamentala. Ea se


manifesta de regula la nivelul AGA, dar sunt implicati si administratorii.

- Permite dezbataerea sanatoasa intre asociati si inaltura abuzurilor – daca toate


actele ar trebui sa fie luate pe baza de unanimitate, atunci societatea nu va putea
functiona pentru ca unii asociati pentru a forta o hotarare in favoarea lor vor
exercita un drept de veto. Atunci, sunt doua variante – se blocheaza societatea, fie le
faci pe plac acestor asociati. Daca exista ca regula majoritatea, cei care vor neaparat
sa convinga pe ceilalti sa faca diferit trebuie tocmai asta sa faca, sa convinga, nu sa
santajeze.

ADUNAREA GENERALA

Nu avem cum este in NCC cateva texte de principiu privind functionarea AG. avem
reglementarea adunarii la fiecare tip de societate.

Care ar putea fi dreptul comun pentru functionarea AG? poti spui ca datorita modului
detaliat in care e reglementata AGA sa fie acela modul comun pentru toate societatiile.
Chiar daca ar avea sens economic, strict juridic este exact invers: ai normele de baza NCC,
apoi normele de la SNC (dreptul comun pentru toate societatiile) si la SA – normele de acolo
nu le poti aplica precum drept comun.

la SNC – reglementarea AG se refera la restrictii sau limitari ai exercitiului dreptului de vot al


asociatilor in cadrul adunarii (si preluarea princip majoritatii din NCC).
La societatile de persoane legiuitorul a lasat libertate in amenajarea cadrului de functionare.
In afara de principiul majoritatii nu s-a preocupat de interactionarea asociatilor –
manifestarea cea mai larga a principiului libertatii de vointa.
La SA sunt mai multe constrangeri, riscul de a gresi este mai mare.

Ceea ce face legiuitorul este sa puna anumite limitari in legatura cu manifestarea individuala
a fiecarui asociat in cadrul AG. unele sunt comune cu NCC (exemplu in legatura cu folosirea
bunurilor sociale, a activelor societatii PJ – si aici este permis, chiar daca este mult mai clar
ca sunt doua patrimonii diferite, art. 80 permite asociatilor sa foloseasca bunurile societatii
fara sa spuna in ce interes, dar se poate intelege ca le poate folosi si in interesul personal,
singura limitare fiind acordul celorlalti).

Art. 81 vorbeste de cazul particular al folosirii fondurilor societati.


Art. 82 reia o obligatie din NCC – obligatia de neconcurenta care e o reflectare a obligatiei
mai generale de fidelitate, loialitate fata de societate.
Legea foloseste cuvinte de loialitate, prudenta, fidelitate la anumite tipuri de societati, la
administratori.

Art. 79 spune ca asociatul care fara o ratiune are interese contrare societatii (personale sau
in contul altei persoane) nu poate lua parte la deliberari. Cand vorbim despre deliberari nu
inseamna vot, ci TOT mecanismul. Daca ar interzice numai dreptul de vot, fiindu-i permis sa
vorbeasca, poate influenta vointa celorlalti asociati.
Daca isi incalca aceasta interdictie, el raspunde civil pentru daunele cauzate societatii. DAR
numai daca fara votul sau nu s-ar fi format majoritate.
La alte societati exista exact aceeasi interdictie (SA de exemplu), intarita de o sanctiune
penala – asociatul poate fi si condamnat la inchisoare. Ideea de a influenta in conditii de
neloialitate consimtamantul celorlalti este considerata grava de legiuitor.

ADUNAREA GENERALA A SRL

Legiuitorul a mers pe doua cai: a facut referire la prevederile de la SNC (art. 197, alin. (3) )
La SRL prin lege exista doar AG, prin actul constitutiv poti avea doua forme, dar fara
implicatii legale.

FUNCTIONARE
In privinta convocarii avem un element de particularitate fata de SNC – acolo nu se spune
cum se convoaca. Este importanta convocarea pornind de la premisa ca AG nu functioneaza
permanent, legea impune mai multe mecanisme.
Organul primordial in convocare este administratorul – art. 195
Administratorul stie cel mai bine de ce are nevoie societatea, interesul lor este sa obtina
votul AG, ei sunt primii chemati sa-i convoace, notificandu-i in modul in care prevede legea.

Legea nu detaliaza mai mult continutul convocarii, fata de SA unde lucrurile sunt si mai bine,
si mai practic reglementate.
Convocarea nu are efecte pentru functionara normala a societatii decat cei adunati sunt
informati inainte in legatura cu ceea ce se va discuta, nu este suficient sa se spuna ce se va
discuta, ci si documente stau la baza acestor discutii.
Convocarea merge mana in mana cu informarea completa a asociatilor. Dar acest lucru nu
este prevazut in art. 195, ci este prevazut in detaliu la convocarea AGA.

Odata adunati ei trebuie sa dezbata, sa delibereze. Fata de SA nu impune un anumit


formalism, insa legea stabileste anumite conditii de vot si astea le numim majoritati de vot.
Desi avem principiul majoritatii simple, nu intotdeauna este suficient si legea spune cand ne
trebuie o majoriate mai mare, majoritatile de vot ne intereseaza situatiile in care avem
„supermajoritati”.

Majoritatea se raporteaza fie absolut la capitalul social, dar se poate raporta si la prezenta.
La SA ceea ce conteaza ca baza de raportare este prezenta minima din Ksoc.
La SRL avem o derogare de la chiar contractul de societate simpla unde avem majoritatea
simpla a partilor de interes – avem aici dubla majoritatea capitalului social.
Daca societatea are 3 asociati, A are 51% din Ksoc, B si C sunt minoritati. Nu poate lua
decizia daca nu are si un alt asociat langa el.
Se poate deroga prin actul constitutiv.
Ratiunea este pentru a intari caracterul intuitu personae s-a introdus si cerinta majoritatii
participantilor.

Situatia unaimitatii – se poate deroga prin actul constitutiv – la modificarea actului


constitutiv.

La situatia speciala in care se discuta aporturile aduse in natura de catre unul din asociati
sau actele incheiate intre asociat si societate.
Aporturile in natura le avem la constituire sau la majorarea capitalului social.
Actele juridice incheiate intre societate si asociat le avem si inainte de constituire si dupa.
In ambele situatii legea interzie asociatului respectiv sa voteze.
Avand in vedere interdictia in dreptul comun ca nu poate participa la deliberari, aici poate
vorbi, dar nu poate vota pentru ca este prezumat un conflict de interese in legatura cu cele
doua operatiuni.

Art. 193 – include aceasta interdictie


Alin. (3) – daca nu se poate lua o hot valabila din cauza neintrunirii majoritatii, atunci se
poate convoca din nou pentru a lua acea hotarare si se poate lua hot indiferent de nr de
asociati prezenti si de partea de K prezenta.
Cu alte cuvinte, alin. (3) inaltura regula dublei majoritati pentru ca aceasta a mpedicat
luarea unei hotarari la prima convocare. Nu se doreste astfel blocarea societatii.
Fiind plasat in art. 193, discutia este daca poate vota asociatul de mai sus – NB DAVID nu
asta a avut in vedere legiuitorul, interdictia de a vota din alin (2) este absoluta.

Art. 194 prevede principalele operatiuni, acte unde este necesar votul AG. nu sunt singurele,
unele dintre ele vor reiesi din alte texte, aici sunt doar cele mai des intalnite si cele mai mari,
mai importante
Ex: aprobarea situatiei financiare anuale etc
O situatie interesanta este instrainarea partilor sociale.

La SRL, art. 202 – daca vrei sa transmiti parti sociale catre terti atunci este nevoie de
aprobarea a ¾ din Ksoc.
Nu mai este nevoie de dubla majoritate, dar nu poti deroga de la ea – o hipermajoritate
imperativ stabilita.
Incalcarea duce la nulitatea actului de cesiune.

Mai trebuie sa si astepti un numar de zile pentru ca acest transfer sa poata fi pus in discutie
de catre oricine poate fi prejudiciat.

S-ar putea să vă placă și