II.1.

GLOSAR DE DEFINI II OPERA IONALE

ABULIE: absen a voin ei

AGITA IE: stare caracterizat printr-o marcat nelini te psiho-motorie
dezordonat , f r sens dar perturbatoare, înso it sau nu de agresivitate
verbal sau fizic .
AGORAFOBIE: frica de a fi într-o situa ie sau într-un loc de unde subiectul
nu poate s scape sau nu poate fi salvat în cazul în care face un atac de
panic (frica de spa ii largi, aglomerate, de mijloace de transport, tuneluri,
poduri, frica de a fi departe de cas – mediu securizant)
AKATISIE: nelini te psiho-motorie indus de tratamentul neuroleptic
ALOGIE: vorbire s rac din punct de vedere al con inutului informa ional
AMBIVALEN AFECTIV : prezen a simultan la acela i subiect a dou
sentimente contrare.
AMINTIRE DELIRANT : amintire real dar reinterpretat de c tre subiect
din perspectiva delirului s u.
ANHEDONIE: pierderea capacit tii de a se mai bucura în situa ii în care
anterior subiectul resim ea pl cere.
ANXIETATE: fric f r obiect. Se refer la anticiparea unui pericol iminent
dar care nu poate fi precizat de c tre subiect.
ATAC DE PANIC : scurt episod de fric intens i paroxistic înso it de
simptomatologie vegetativ
AUTOMATISM MENTAL: convingerea c sentimentele, gândurile i
ac iunile nu mai apar in subiectului în cauz ci îi sunt impuse din exterior i
contrar voin ei acestuia (delir de influen xenopatic ). Se asociaz adesea
cu pierderea intimit ii personale a gândurilor (citirea, furtul, sonorizarea
gândurilor subiectului) în cadrul SINDROMULUI DE TRANSPAREN -
INFLUEN
BLOCAJUL GÂNDIRII: întreruperea brusc a fluxului ideativ, f r o
cauz exterioar . Se poate asocia cu sentimentul de furt al gândurilor.
BULIMIE : comportament alimentar ce const în ingerarea unei cantit i
mari de alimente (uneori dulciuri) într-un timp foarte scurt
COMPULSII constrângeri interioare puse în practic (acte) cu un caracter
repetitiv i ritualic, utilizate ca mecanism de lupt împotriva obsesiilor sau
pentru a preveni producerea unui eveniment negativ în viitor.
CONFABULA IA: umplerea compensatorie a unui gol mnezic cu elemente
inventate, provenite din imagina ie, dar pe care subiectul le crede reale
(halucina ia de memorie).
DELIRIUM: în sens restrâns = stare confuz-oniric acut i reversibil
caracterizat prin dezorientare predominant temporo-spa ial , halucina ii
23
vizuale sau scenice asem n toare visului i anxietate cu nelini te psiho-
motorie. În sens larg = stare confuzional .
DELIRUL: convingerea patologic (absolut , imposibil de comb tut cu
argumente logice sau care nu cedeaz nici în fa a eviden ei) f r substrat
real, ce apare pe fondul unui câmp de con tiin clar.În cazul în care
convingerile subiectului sunt împ rt ite de comunitatea din care face parte,
având deci un caracter cultural sau religios, nu poate fi diagnosticat un delir.
DELIR PARANOID : delir cu tematic de persecu ie
DEPERSONALIZARE: sentimentul de modificare stranie a propriului corp,
de deta are de propriul corp sau de propriile sentimente, tr iri
DEREALIZARE: subiectul percepe mediul înconjur tor ca fiind ireal, totul
pare lipsit de culoare, artificial sau mort.Oamenii sunt percepu i ca fiind
artificiali, devitaliza i.
DISFORIE : proast dispozi ie iritabil
DISMORFOFOBIE: percep ia propriei înf i ri ca fiind schimbat , urât
cu deformarea tras turilor.
DISOCIA IA CÂMPULUI ACTUAL DE CON TIIN : dezintegrarea
unit ii func ionale existente între percep iile, memoria, con tiin a de sine
(identitatea sa) i mediu i comportamentul motor al subiectului. Tulbur rile
disociative includ: depersonalizarea i derealizarea, amnezia disociativ ,
fuga disociativ , stuporul disociativ.
DISOCIA IE (DEZORGANIZARE) IDEO-VERBAL : incoeren atât în
plan ideativ cât i verbal (subiectul sare de la o idee la alta f r s poat
explica logic leg tura dintre idei)
DISPOZI IA DELIRANT : dispozi ie afectiv anxioas ce precede
instalarea unui delir ( i atunci este secundar perceperii unor modific ri
stranii ale mediului sau propriului corp) .
ECHOPRAXIE, ECHOLALIE, ECHOMIMIE: imitarea gesturilor, a
cuvintelor i a mimicii altor persoane.
EGODISTONIE i EGOSINTONIE: sentiment de nemul umire respectiv de
mul umire cu sine însu i.
FLEXIBILITATE CEROAS : men inerea timp îndelungat a unei pozi ii
imprimate pasiv. Se asociaz cu hipertonia (rigiditatea)
FOBIE: fric patologic cu obiect, perceput de subiect ca fiind ira ional i
înso it de un comportament de evitare a obiectului fobogen sau de
securizare.
FUGA DE IDEI: vorbire aparent incoerent secundar imposibilit ii de a
vorbi în ritmul (alert) în care subiectul gânde te.
HALUCINA IILE: percep ii f r obiect, proiectate în afara corpului i
necriticate de subiect.
24
HIPEREMOTIVITATE: reac ie afectiv dispropor ionat fa de
intensitatea stimulului.
HIPOPROSEXIE de concentrare: sc derea capacit ii de concentrare a
aten iei
ILUZIILE: percep ii cu obiect dar cu distorsionarea acestuia în ceea ce
prive te forma, m rimea, rela ia figur /fond putând genera o fals
identificare a obiectului. Sunt criticate de subiect.
INCONGRUEN (DISCORDAN ) AFECTIV : reac ii afective
paradoxale, incongruente cu natura stimulului (bucurie dup o veste trist ,
triste e dup o veste bun )
INVERSIUNE AFECTIV : transformarea nejustificat a sentimentelor de
afec iune fa de o persoan familiar subiectului în sentimente de ur
pentru aceast persoan .
IRITABILITATEA : susceptibilitatea la reac ii explozive, dispropor ionate
fa de intensitatea stimulului pe fondul unui calm aparent
LABILITATEA AFECTIV : trecerea brusc de la o tr ire afectiv la o
tr ire afectiv contrar celei anterioare.
MANIE : dispozi ie afectiv caracterizat prin veselie patologic ca
intensitate, durat , mod de apari ie i reactivitate.
MANIERISMELE : expresivitate mimico-gestual exagerat i care i-a
pierdut semnifica ia func ional (mimic i gesturi f cute f r sens )
MITOMANIA : evocarea unor amintiri adev rate la care subiectul adaug
involuntar detalii fictive produse de imagina ia sa f când expunerea mai
spectaculoas (iluzia de memorie)
NEGATIVISM: pasiv (subiectul nu r spunde la un salut sau nu execut o
comand ) i activ (subiectul face contrariul comenzii)
OBNUBILARE : denivelare a câmpului actual de con tiin în sensul
reducerii vigilit ii, asociat cu o încetinire a func iilor psihice i lips de
claritate în gândire.
PERCEP II DELIRANTE: interpretarea delirant a unei percep ii reale
PERSEVERARE: repetarea f r sens a unor cuvinte sau gesturi ini ial
adecvate.
RUMINA II: tendin a de a se gândi îndelungat, repetitiv i uneori steril la
anumite evenimente sau idei (religioase, metafizice etc.)
STEREOTIPIILE : repetarea f r sens a unor cuvinte sau mi c ri
SALAT DE CUVINTE : grad maxim de disociere ideo-verbal în care se
pierde chiar structura gramatical a propozi iei
VERBIGERA IE (PALILALIE): repetarea f r sens a unor sunete sau
cuvinte
SOLILOCVIA : vorbirea de unul singur
25
STUPOR: lipsa total sau aproape total a mi c rilor spontane ale
pacientului i reducerea marcat a reac iilor fa de mediul înconjurator.
TR IREA OBSESIV : se refer la idei, imagini, îndoieli, tendin e spre
acte (absurde, inacceptabile, auto- sau heteroagresive), rumina ii, ce se
impun min ii subiectului în mod repetat i persistent, producând suferin
prin parazitarea gândirii. Subiectul recunoa te c obsesiile sunt patologice.

26