ROMANIA

CONSILIUL JUDETEAN TIMIS ROMANIA

Directia Generala de Asistenta Sociala si ProtectiaCONSILIUL
Copilului JUDETEAN TIMIS
Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului
P-ta Regina Maria nr.3, 300004 Timisoara
Tel.: 0256-490281; 494030; Fax: 0256-407066 P-ta Regina Maria nr.3, 300004 Timisoara
E-mail: dgaspctm@gmail.com Tel.: 0256-490281;Direcţia Generală
494030; Fax: de
0256-407066
E-mail: dgaspctm@gmail.com
Asistenţă Socială şi Protecţia
CONSILIUL JUDEŢEAN TIMIŞ Copilului Timiş

SNECL 1-2009.indd 1 15.03.2009 21:34:17

 “Au nevoie de tine ca să-i accepţi, să-i susţii şi să-i
respecţi, nu ca să le dai bani.
Copiii străzii merită mai mult!
Nu-i încuraja să trăiască în stradă!”

Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Timiş

Piaţa Regina Maria nr. 3, 300004 Timişoara, judeţul Timiş
Tel. 0256-494030, 490281; Fax: 0256-407066
E-mail: dgaspctm@gmail.com; Web: www.dgaspctm.ro
Ad�postul de zi si de noapte pentru copiii str�zii
Str. Ioan Slavici nr. 48, Timişoara
Tel. 0256-270214

Telefonul copilului – 0256-983

2

SNECL 1-2009.indd 2 15.03.2009 21:34:56

 povestea mea
Am fost şi eu copil al străzii, dar împrietenisem cu asistenţii sociali care
spre bucuria mea acum sunt un om la fel ca veneau să vorbească cu noi. Am stat un an
oricare altul. Acum 7 ani am ajuns pe stradă şi jumătate în centru, acolo m-au ajutat să
pentru că acasă era rău, eram săraci şi tata se devin cel care sunt acum. De multe ori am
îmbăta şi ne bătea. Am stat mult pe stradă, mi fugit, dar au venit după mine pe stradă şi m-
se părea că este bine, acolo aveam libertate au convins să vin înapoi. Când am plecat de
şi făceam ce doream eu. Oamenii îmi dădeau la centru am plâns pentru că am ajuns să-i
banii când cerşeam şi-mi cumpăram mâncare iubesc pe cei de acolo, şi pe angajaţi şi pe
şi drog. Mă întreb acum: oare oamenii aceia copii, dar şi acum îi vizitez mereu pentru că
milostivi, care mi-au dat bani, ştiu că de fapt ei sunt ca şi familia mea.
îmi faceau un rău? Dacă nu aş mai fi primit Acum am familia mea, am o soţie
banii lor, nu aş fi avut cum să supravieţuiesc şi un copil de 2 luni. Muncesc la o spălătorie
pe stradă şi aş fi acceptat să stau într-un auto şi sunt mândru că lumea are încredere
centru. Fratele meu are ciroză de la droguri în mine şi că pot să-mi întreţin familia. Luna
şi este în puşcărie, el nu a fost aşa norocos ca viitoare o să-mi botez fiica. Deşi viaţa e grea,
mine… acum sunt fericit.
La 17 ani am acceptat să stau într-
un centru, dar am făcut asta pentru că mă Fabian

SNECL 1-2009.indd 3 15.03.2009 21:35:31

 21 martie - Ziua Internaţională a Copiilor Străzii
Pe data de 21 martie se sărbătoreşte
în toată lumea Ziua Internaţionala a Copiilor
Străzii. Aceasta zi a fost stabilită în 1998, prin
rezoluţia Forumului Internaţional “Prietenii
copiilor străzii”, desfăşurat la Varşovia.
Instituirea unei astfel de zile a apărut,
probabil, ca un demers necesar pentru a
readuce, an de an, în conştiinţa comunităţii
internaţionale, responsabilitatea fiecărei
naţiuni şi a fiecăruia dintre noi de a respecta
şi promova drepturile fundamentale ale
copiilor şi, mai ales, ale copiilor străzii.
O zi a copiilor care trăiesc pe stradă
poate fi considerată o invitaţie la reflecţie, la
înţelegere a faptului că, dincolo de eticheta
de aurolac sau boschetar se află fiinţe cu
traume, sentimente, speranţe şi vise, copii
care, cel mai adesea, sunt victime ale propriei
familii. Copii care au nevoie nu numai de
ajutorul nostru, dar şi de acceptarea şi
dragostea semenilor lor.
Pentru a marca această zi, dar mai
ales pentru a trage un semnal de alarmă
cu privire la situaţia copiilor străzii, Direcţia
Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia
Copilului Timiş derulează, în fiecare an,
campanii de informare şi conştientizare a
populaţiei cu privire la acest fenomen. Anul
trecut, în zona centrală a Timişoarei a fost
amplasat un pavilion unde s-a aflat o echipă
formată din asistenţi sociali, asistenţi stradali
şi psihologi, care au distribuit trecătorilor
materiale informative şi au făcut cunoscute
serviciile oferite copiilor aflaţi în dificultate
de către Direcţia Generală de Asistenţă
Socială şi Protecţia Copilului Timiş. De
asemenea, a fost amplasat un panou unde
timişorenii au putut să noteze opiniile lor cu
privire la ceea ce ar trebui făcut pentru copii
SNECL 1-2009.indd 4
străzii. Aceste idei exprimate în scris de către
trecători au fost reunite într-un dosar, iar
cele mai adecvate dintre ele vor sta la baza
strategiilor şi programelor viitoare privind
reabilitarea copiilor străzii.
Înainte de 1989, existenţa copiilor
fără adăpost era total negată. Este adevărat
că numărul copiilor străzii era mult mai mic
decât în prezent. Putem vorbi doar de copiii
care părăseau mediul familial, fără însă ca
ei să fi putut da naştere la grupuri pentru
care strada să le fi fost mediu permanent
de viaţă. În România, legislaţia care vizează
direct copiii străzii a apărut abia în 1997,
ea fiind adaptată şi modificată ulterior. În
prezent, protecţia copiilor aflaţi în dificultate
este reglementată de Legea 272/2004
privind protecţia şi promovarea drepturilor
copilului.
În judeţul Timiş, Direcţia Generală
de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului
derulează programe de reabilitare a copiilor
străzii prin intermediul Adăpostului de zi şi
de noapte pentru copiii străzii (Timişoara,
strada I. Slavici nr. 48) şi a Serviciului de
Readaptare şi Reabilitare Psihosocială (str.
Căpitan Damşescu nr. 53). Zeci de minori
care au trecut prin aceste două centre au
fost recuperaţi, reintegraţi familial, şcolar
şi socio-profesional. Pe lângă faptul că aici
ei beneficiază de adăpost, de asistenţă
medicală, consiliere psihologică şi spirituală,
un imapct pozitiv îl au activităţile educative
derulate în beneficiul minorilor. Mai toţi
copiii se bucură când sunt implicaţi în
cercurile de art-terapie, în activităţile
grădinăreşti, în organizarea unor serbări sau
a zilelor de naştere ale colegilor. Din păcate,
recuperarea unor copii ai străzii este mai
15.03.2009 21:35:57
 dificilă sau chiar aproape imposibilă, ei fiind atraşi în
continuare de mirajul străzii, de libertatea iluzorie a
acestei vieţi. Un rol important în acest caz îl au chiar
cetăţenii care, din milă sau din diverse alte motive,
le oferă bani acestor minori şi astfel îi încurajează
să rămână în continuare pe străzi. Sumele primite
de la... binevoitori depăşesc adeseori 60-70 de lei pe
zi şi sunt folosite pentru cumpărarea de substanţe
toxice (droguri gen aurolac), pentru jocuri de noroc
sau alte activităţi. În primul rând, cetăţenii ar trebui
să renunţe la atitudinea negativă sau indiferentă
SNECL 1-2009.indd 5
pe care o adoptă faţă de aceşti copii şi să încerce să
contribuie, în acest fel, la schimbarea societăţii. În loc
să ofere bani copiilor care cerşesc, timişorenii îi pot
îndruma către unul din cele adăposturi destinate
copiilor străzii sau pot suna la unul din următoarele
numere de telefon:
Serviciul de Readaptare şi Reabilitare Psihosocială:
0256-270212,
Adăpostul de zi şi de noapte pentru copiii străzii:
0256-270214,
Telefonul copilului – 0256-983.
15.03.2009 21:36:27
 În căutarea drumului pierdut... Motto:
“Eu stau pe ţărm şi sufletul mi-e dus de-acasă,
S-a pierdut pe-o cărăruie-n nesfârşit
Şi nu-şi gaseşte drumul înapoi.”
L.Blaga

Am întâlnit copii speriaţi, tremurând, Mulţi dintre ei s-au perindat

retraşi în sine, bolnavi uneori, cu priviri greu între adăpost şi stradă, spunându-ne cu o
de prins, ascunse în neîncredere. Rupţi sinceritate dezarmantă că doresc să rămână,
din locuşorul lor, clădit în stradă, greu de dar “chemarea drogului este mai puternică”.
conceput de oamenii de rând ca substituind Aceşti copii s-au întâlnit cu noi... şi
căminul familial, aduşi în Adăpost de gardieni s-au întâlnit între ei. Cei neîncrezători au
sau poliţişti, le era greu să nu resimtă, la aflat că a avea încredere nu este un pericol
primul contact, acest lucru ca o privare de atât de mare. Au găsit cu toţii aici ceea ce nu
libertate. puteau primi prin cerşit: respect, înţelegere,
În mintea lor se prefigura o afecţiune. Fiind trataţi ca persoane integre
pedeapsă - pentru ce? – pentru refuzul de a au învăţat că sunt fiinţe umane.
trăi într-un mediu familial maltratant, pentru Au găsit de asemenea condiţii
îndrăzneala de a-şi lua viaţa în mâini şi de a- decente de trai: baia de zi cu zi, hrana la
şi construi un sistem propriu de valori, altul ore fixe, îmbrăcăminte adecvată, asistenţă
decât cel acceptat de societate, dar care să le medicală, predictibilitatea oferită de un
permită supravieţuirea, libertatea mai presus mediu şi un program organizat care vine să
de toate, pentru ca astfel să poată decide atenueze treptat starea de alertă psihică.
întru totul asupra propriei persoane, banul Bineînţeles, este greu ca toate
câştigat într-un mod derizoriu, pentru a-şi acestea, obişnuite pentru un om integrat în
asigura minimul de hrană, agresivitatea – de normele de societate, să prevaleze până la
ce nu? – pentru a-şi obţine “respectul” şi un înlocuire valorile anterior stabilite.
rol de grup, dependenţa de droguri volatile, Este, până la urmă, vorba, după
dar mai ales de toate cele amintite mai cum am amintit, de o dependenţă extrem
sus, pentru ca în condiţiile în care nevoile de complexă, pe care o numim “dependenţa
umane de bază, satisfăcute în mod normal de stradă” cu tot ceea ce cuprinde ea. De aici
în familie, îţi lipsesc, ele trebuie compensate şi fuga, întoarcerile, cvasipermanentul du-te
cu altceva. – vino, toate acestea având, de fapt, un nume:
Am întâlnit astfel de copii. recădere.
Dar i-am reîntâlnit şi pe cei care Societatea acceptă mai uşor
ne cunoşteau, cu care de multă vreme dependenţa de alcool, tutun şi alte droguri,
legasem o relaţie, înainte de a se înălţa un dependenţa de muncă fiind chiar încurajată,
acoperiş pentru ei, copii cu care am lucrat, dar nu acceptă dependenţa de stradă pentru
care au învăţat că pot avea încredere în noi, că nu o priveşte ca pe celelalte şi, prin
care veneau singuri pentru a cere adăpost, urmare, nu o înţelege. Este mai uşor să acuzi
sprijin în regăsirea familiilor, sau pur şi decât să înţelegi. Orice renunţare la obiectul
simplu, pentru a desfăşura anumite activităţi dependenţei presupune un drum anevoios,
împreună. cu urcuşuri şi coborâşuri, cu mai multe sau
6

SNECL 1-2009.indd 6 15.03.2009 21:36:55

 mai puţine recăderi. Dacă în lupta cu
alcoolul sunt necesari 12 paşi, de ce lor le-
ar fi suficient un singur salt?
Tocmai de aceea, munca pe care
o depunem necesită dăruire, tenacitate,
rezistenţă crescută la frustrare, capacitatea
de a înţelege lucrurile aşa cum sunt, fără a
judeca, implicarea cu detaşare, adică fără a
permite ca tot ceea ce vezi, ce faci, ce simţi,
să te afecteze psihologic, fără a raporta la
tine personal eventualele eşecuri de toate
nuanţele. Cel mai greu pentru noi este să
oferim încredere, afecţiune, înţelegere,
fără a le crea o astfel de dependenţă, ci
doar pentru a le construi într-un timp
extrem de scurt o licărire de încredere
în oameni, astfel încât ei să poată merge
SNECL 1-2009.indd 7
mai departe şi relaţiona eficient cu alte
persoane din alte servicii. Aceasta este
graniţa cea mai fragilă.
Unii acceptă cu greu că nu
le putem permite să rămână definitiv
în Adăpost, acesta fiind un serviciu de
primire în regim de urgenţă, şi că ei se
vor îndrepta către locurile de provenienţă,
unde vor fi la fel de bine primiţi.
Să le formezi percepţia unui
concept cum este cel de cămin, casă,
în sens psihologic vorbind, ca apoi să
meargă mai departe, găsindu-şi drumul
pierdut, poate părea simplu, dar nu este
puţin şi nici uşor.
Ioana Radu, Delia şi Marius Murariu
15.03.2009 21:37:20
 În amintirea unui filantrop
Memorialul „Hubertus Gollnick”
o tradiţie îndrăgită de foştii copii ai străzii

Direcţia Generală de Asistenţă Socială

şi Protecţia Copilului Timiş şi Complexul de
Servicii Specializate pentru Reabilitare şi
Readaptare Socială Timişoara organizează, an
de an, “Memorialului Hubertus Gollnick”,
acţiune care, în 2009, va fi la cea de-a cincea
ediţie. “Această manifestare, devenită deja
tradiţională pentru instituţia noastră, are
drept principal scop cinstirea memoriei celui
care a fost Hubertus Gollnick, unul dintre cei
mai de seamă filantropi de origine germană. centrele de reabilitare destinate copiilor
Încă din 1990, de când a venit pentru prima străzii. Cu toţii sunt angrenaţi în diverse
dată în judeţul Timiş, domnul Gollnick a fost competiţii cu caracter sportiv, artistic sau
“adoptat” de bănăţeni şi, la rândul său, i-a culinar. În octombrie 2008, când a avut loc cea
“adoptat” pe copiii din instituţiile de ocrotire. de-a patra ediţie a Memorialului “Hubertus
Timp de 14 ani, domnia sa, s-a implicat Gollnick”, toţi cei 80 de copii prezenţi au fost
active în domeniul social, fiind un adevărat angrenaţi în concursuri organizate pe secţiuni:
deschizător de drumuri în ceea ce priveşte “pictorii”, “micii bucătari”, “pescarii”, “sportivii”,
formarea de personal de specialitate pentru “pricepuţii”. Toţi s-au dovedit a fi bucătari
acest domeniu (pedagogi de recuperare), pricepuţi, pescari îndemânatici, pictori şi
a fost unul din primii susţinători ai sportivi talentaţi, aşa că fiecare a primit câte
conceptului de locuinţe protejate pentru o diplomă şi un premiu special, pentru merite
tinerii care părăsesc centrele de plasament deosebite probate în timpul activităţilor. Ziua
şi, a ajutat, în diverse moduri, copiii şi s-a încheiat cu masă festivă şi carnaval.
persoanele defavorizate din judeţul Timiş”, a
spus doamna Rodica Negrea, director general
al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi
Protecţia Copilului Timiş, în deschiderea celei
de-a patra ediţii a acestui eveniment. După
decesul fulgerător al domnului Gollnick, în
decembrie 2004, activitatea sa cu caracter
umanitar a fost continuată de soţia sa,
doamna Mechtild Gollnick, prezentă şi ea la
această manifestare.
Invitaţii de onoare sunt, în fiecare
an, copiii din centrele de plasament şi din
8

SNECL 1-2009.indd 8 15.03.2009 21:38:21

 Tenis de masă
Momente din viaţa noastra
Copilul Guţ Ionuţ a participat, în data
de 7 martie 2009, la Olimpiada Naţională a
Sportului Şcolar - etapa judeţeană, obtinând
locul VI la secţiunea de tenis de masă. În data
de 21 martie, Ionuţ, împreună cu alţi copii
calificaţi, va reprezenta judetul Timiş la etapa
naţională.
îl putem dărui sau cu care să ne împodobim
camera. Este o senzaţie extraordinară
că din mâinile noastre (şi din priceperea
educatoarei) iese o mică opera de arta.’’ Z.
Pavel – beneficiar al Serviciului de Readaptare
şi Reabilitare Psihosocială.

Origami
Tehnica origami este de origine Aniversări surpriză
japoneza si înseamnă arta de a îndoi hârtia.
Impresionaţi de povestea fetiţei din De fiecare dată când este ziua unuia
Hiroshima, care s-a îmbolnavit de leucemie dintre copiii din cele două centre destinate
din cauza radiaţiilor provocate de bomba copiilor străzii, colegii lor, îndrumaţi de
atomică şi şi-a petrecut ultimele zile într-un educatori şi asistenţii sociali, organizează
spital, confecţionând cocori în speranţa câte o mică petrecere pentru cel sărbătorit.
ca va reuşi sa facă 1000 pentru ca zeii să îi Cu toţii se implică în pregătirea meniului
împlinească dorinţa de a se însănătoşi, copiii care urmează să fie servit, iar vara şi toamna,
din cadrul Serviciului de Readaptare şi o bună parte din produsele folosite de micii
Reabilitare Psihosocială au dorit să afle mai bucătari provin chiar din grădinile de legume
multe despre tehnica origami şi au dorit să aflate în curtea fiecărui centru.
înveţe sa confecţioneze obiecte din hârtie.
Rezultatele muncii lor au fost extraordinare.
Chiar dacă obiectele sunt perisabile, bucuria
creaţiei, patosul pe care îl implică, mândria
de a spune că „eu am făcut asta” sunt
nemăsurate.
,,Este senzaţional cum îndoind si
răsucind o foiţă de hârtie, după anumite
instrucţiuni, obţinem un obiect pe care apoi
9

SNECL 1-2009.indd 9 15.03.2009 21:38:59

 au fost copiii din cadrul Serviciului de
Readaptare şi Reabilitare Psihosocială din
Timişoara. Au pregătit pentru acest moment
o mini piesă de teatru – «Greierele şi furnica»
- şi au confecţionat împreună cu educatorii
costumaşe (ce simbolizau vestitorii primăverii)
pentru prietenii lor mai mici din cadrul
Seviciului de Urgenţă pentru Copilul Victimă
a Maltratării. Fiecare eveniment de acest fel se
încheie cu o masă festivă şi dans.

Grădini… terapeutice
Fiecare din cele două centre care
adăpostesc copii care au trăit pe stradă au “în
dotare” şi câte o grădină de legume. Sădite şi
îngrijite chiar de copii, plantele cresc şi dau
recolte bogate, care ajung ulterior tot pe
masa copiilor din centru. Bucuria şi satisfacţia
lor este cu atât mai mare când munca le este
răsplătită şi ei ajung să deguste din roadele
grădinilor.

Gânduri bune de primăvară Excursie la munte

Copiii din cadrul instituţiilor de În cursul lunii iunie, copiii din cadrul
ocrotire aflate în subordinea DGASPC Timiş Serviciului de Readaptare şi Reabilitare
au organizează, în fiecare an, diverse serbări Psihosocială din Timişoara au petrecut câteva
zile într-o excursie la Arieşeni, în judeţul Bihor.
pentru a marca venirea primăverii. Una dintre Pe lângă faptul că au avut parte de o mini-
aceste manifestări a avut loc primăvara vacanţă asemănătoare celei pe care o au copiii
trecută, la Adăpostul de zi şi de noapte pentru dintr-o familie clasică, copiii au interacţionat
copiii străzii, din Timişoara. Copiii au recitat şi cu alte persoane, şi-au dezvoltat abilităţile
poezii, au dansat şi au interpretat cântece de de orientare turistică şi şi-au însuşit informaţii
cu privire la mediu şi necesitatea protejării
primăvară. acestuia.
La rândul lor, copiii din cadrul Costurile aferente acestei excursii au
Complexului de Servicii Specializate pentru fost suportate de către domnul Attilio Gheller.
Readaptare şi Reabilitare Socială Timişoara Microbuzul cu care s-a efectuat transportul a
organizează diverse activităţi cultural- fost pus dispoziţie de Firma B.C.Golf.SRL .
Le mulţumim pentru bucuria pe care
artistice, printre cele mai aplaudate fiind Balul au adus-o în sufletele copiilor.
Primăverii. Anul trecut, gazdele evenimentului
10

SNECL 1-2009.indd 10 15.03.2009 21:39:36

 Distracţie şi acrobaţii
Încercând să le oferim copiilor care
au trăit pe stradă momente cât mai apropiate
de cele petrecute în familie, una dintre
duminicile lunii octombrie a avut o conotaţie
specială pentru copiii din cadrul Complexului
de Servicii Specializate pentru Readaptare
şi Reabilitare Socială Timişoara. A fost o zi
aparte, pe care şi-au petrecut la Iulius Mall:
cei mai mari dintre ei s-au întrecut escladând
peretele de alpinism şi făcând acrobaţii pe
trambulină, iar cei mici s-au distrat încercând
jocurile şi jucăriile din zona special amenajată
pentru copii. Ziua s-a încheiat cu o “escapadă
culinară” în zona Food Court.

să ofere o surpriză copiilor noştri. Cu acest

prilej, membri ai Asociaţiei ”Road Patrol MC”
împreună cu reprezentanţi ai Poliţiei Române,
au vizitat Complexul de Servicii Specializate
în Regim de Urgenţă Timişoara, au dăruit
mingi copiilor ocrotiţi aici şi au participat la
premierea concursului “Micii bucătari”.
Dar, în mod cert, ceea ce i-a bucurat
cel mai mult pe copii a fost plimbarea cu
motocicletele. Încântaţi de bolizii pe două
roţi, copiii şi-au dorit să se plimbe cu fiecare
dintre motociclete, organizând între ei un
concurs ad-hoc: cine merge cu mai multe
motocilete? Probabil că această întâlnire
între copii şi motocilişti s-ar mai fi prelungit
încă mult timp, însă o ploaie deasă de vară a
reuşit cu greu să-i despartă.

Copii pe motociclete
Cu ocazia zilei de 1 iunie 2007, un
grup de motociclişti din Timişoara a dorit
11

SNECL 1-2009.indd 11 15.03.2009 21:40:14

 TERAPIA PRIN ARTĂ
o pată de culoare în viaţa copiilor străzii
Iniţiat, cu ani în urmă, de către
Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi
Protecţia Copilului Timiş şi actualul Complex
de Servicii Specializate pentru Reabilitare şi
Readaptare Socială Timişoara, programul
de art-terapie pentru copiii străzii a avut, în
timp, rezultate foarte bune în recuperarea şi
reabilitarea copiilor şi tinerilor de pe stradă.
Acest program este, aşa cum reiese şi din
denumirea sa, un tip de terapie prin artă
venită în sprijinul copiilor. Arta şi “gustul
pentru frumos” contribuie la dezvoltarea
armonioasă a personalităţii copilului,
iar terapia se referă la exteriorizarea
sentimentelor şi eliberarea de tensiunile
negative acumulate, ceea ce conduce la o
mai bună comunicare.
Programul constă în organizarea de
întâlniri săptămânale, cu o temă prestabilită,
în funcţie de dorinţele copiilor, sau este
legată de sărbătorirea anumitor evenimente.
Tehnicile folosite pot fi: pictură, modelaj,
desen în creion, decupaj, etc. În timp ce copiii
realizează lucrările, psihologul şi asistentul
social discută cu ei diferite subiecte, în
funcţie de grupă: cunoştinţe generale (culori,
forme, mărimi, numere, etc.), tehnici artistice,
diferite probleme, cum te comporţi în
anumite situaţii, ce semnificaţii au anumite
evenimente, etc.
Programul de art-terapie este
deosebit de util pentru copiii proveniţi din
stradă, deoarece îi ajută să comunice cu cei
din jur, le trezeşte interesul pentru celelalte
activităţi, îi învaţă să se ajute reciproc, le
creşte stima de sine, îi ajută să înveţe mai uşor,
le poate reduce nivelul agresivităţii, dezvoltă
abilităţile motrice fine şi, nu în ultimul rând, îi
relaxează.

Am început o zi ca oricare alta. Copiii cartoane colorate formează diverse tablouri

s-au adunat în sala de activităţi, fiind curioşi să
afle ce vor face azi. Este o săptămână plină de
sărbătoare: 1 şi 8 martie, zile pentru care ei vor
să creeze. Începem prin a decupa cartoane şi
hârtie colorată. Apoi, micuţele creaţii încep să-
şi facă apariţia. Mărgeluţe sclipitoare lipite pe
12
în miniatură. Câţiva copii împletesc şnururi
colorate în alb şi roşu. Acum, munca noastră se
apropie de final. Mărţişoarele roşii cu şnuruleţe
firave vor fi cadourile copiilor pentru toţi cei
dragi lor.
Diana Popa

SNECL 1-2009.indd 12 15.03.2009 21:41:00

 Povestea vieţii mele
Povestea vieţii mele începe în ziua
în care am fost transferată de la Leagănul de
Copii din Timişoara la Federaţia Caritas din
Peciu Nou. Aveam trei ani şi împreună cu
mine era sora mea, Maria, în vârstă de 6 ani.
Aici am cunoscut nişte “părinţi” adevăraţi,
care aveau un caracter deosebit şi se ocupau
de copii. De la o vârstă fragedă, am învăţat
de la ei ce înseamnă să fii iubit, să iubeşti
să respecţi şi să fii respectat, să ierţi şi să fii
iertat.
Am urmat trei ani de grădiniţă, iar
apoi ne-am înscris la şcoală. Am mai stat
acolo până în clasa a IV-a, după care am fost
mutate în familia naturală. Acasă am stat
doar un an, după care nu am mai rezistat
bătăilor şi scandalurilor care aveau loc în
fiecare seară, aşa că am plecat. Pe stradă ne-
am întâlni cu coordonatorul centrului pentru
13
SNECL 1-2009.indd 13
copii de pe strada Ion Slavici, care ne-a luat
şi ne-a dus la Adăpostul pentru Copiii Străzii.
După două luni petrecute în adăpost, am
fost transferată la un alt centru din Timişoara,
cel pentru sprijinirea reabilitării şi reintegrării
sociale a copiilor. Şi aici am cunoscut oameni
minunaţi, pe doamnele Diana Popa, Laura
Seculici, Alina Prodan, Roxana Frăsinoi şi
Olivera Stanciu, cu care am început să discut
despre probelemele mele; datorită lor am
început să fiu în rând cu ceilalţi copii de
vârsta mea.
Acum sunt destul de fericită şi de
mulţumită, îmi doresc foarte mult să termin
şcoala, să dau diferenţele necesare şi să
ajung la liceu. Apoi mi-ar place să urmez o
facultate de pedagogie, să am locuinţa mea
şi să lucrez cu copiii.
Florica V. – CSSRRS Timişoara
15.03.2009 21:41:34
 Poliţia Comunitară şi Direcţia Generală de Asistenţă
Socială şi Protecţia Copilului Timiş
Poliţia Comunitară şi Direcţia Generală
de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului
Timiş colaborează de trei ani de zile, între
cele două instituţii existând un protocol de
colaborare, care îşi propune să identifice
modalităţile, partenerii şi resursele necesare
pentru creşterea operativităţii în intervenţie
pentru cazurile în care sunt implicaţi minori,
ca victime ale maltratării, ca autori de fapte
penale ori implicaţi în tulburarea ordinii şi
liniştii publice.
Colaborarea dintre cele două
instituţii mai are drept scop sensibilizarea
personalului angajat şi a publicului larg
asupra consecinţelor maltratării copiilor şi
a infracţionalităţii juvenile, prin realizarea
permanent a schimbului de informaţii
dintre cele două organisme. Colaborarea s-a
concretizat şi prin solicitarea echipei mobile
14
SNECL 1-2009.indd 14
de la Telefonul Copilului - 983 - Complexul
de Servicii Specializate în Regim de Urgenţă
Timişoara, de către agenţi din cadrul
Direcţiei Poliţia Comunitară ori de câte ori a
fost cazul, iar situaţia din teren a impus acest
lucru. În cazul depistării de minori lipsiţi de
supraveghere şi copii ai străzii de către agenţii
Poliţiei Comunitare pe străzile Timişoarei,
Direcţia pentru Protecţia Copilului şi-a luat
angajamentul de a asigura primirea acestora
la Serviciul de Primire în Regim de Urgenţă
pentru Copii Străzii (str. I. Slavici nr. 48) din
cadrul Complexului de Servicii Specializate
în Regim de Urgenţă Timişoara, la fiecare
acţiune organizată de Poliţia Comunitară
pe această temă, minorii găsiţi pe stradă
nesupravegheaţi fiind predaţi la Centrul
respectiv, unde s-a încercat reintegrarea lor.
În acext context, dacă doriţi să faceţi
sesizări, să depuneţi reclamaţii sau să
prezentaţi aspecte care intră în competenţa
Poliţiei Comunitare, ne puteţi contacta direct
la sediul de pe strada Lorena nr. 35, sau la
telefon 0256.246.112 şi 968 - Dispecerat.
Pentru persoanele care locuiesc în cartierele
Ronaţ, Blaşcovici, Aradului, Torontalului, pe
str. Războieni nr. 2 funcţionează Secţia 2
Poliţie Comunitară, telefon 0256.471.479.
Adresa de e-mail a Poliţiei Comunitare
Timişoara este dpctim@gmail.com, iar pagina
web www.polcomtim.ro.
Purtător de cuvânt Poliţia Comunitară
Timişoara,
Consilier Daniela Seracin
15.03.2009 21:42:06
 Servicii oferite copiilor străzii
În judeţul Timiş, Direcţia Generală de
Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Timiş
derulează programe de reabilitare a copiilor
străzii prin intermediul Adăpostului de zi şi de
noapte pentru copiii străzii (Timişoara, strada
I. Slavici nr. 48) şi a Serviciului de Readaptare
şi Reabilitare Psihosocială (Timişoara, str.
Căpitan Damşescu nr. 53), ambele structuri
făcând parte din Complexul de Servicii
Specializate pentru Reabilitare şi Readaptare
Socială Timişoara.
În cadrul Serviciului de Readaptare
şi Reabilitare Psihosocială serviciile oferite
sunt următoarele:
 asigurarea îngrijirii fizice şi medicale.
 elaborarea strategiei individuale
recuperatorii în cadrul echipei de lucru
şi stabilirea termenilor contractului cu
beneficiarii;
 derularea strategiei educaţionale
şi de formare a deprinderilor de viaţă
independentă;
 educaţie pentru sănătate şi igienă,
educaţie sexuală şi conştientizarea efectelor
consumului de substanţe volatile;
 alfabetizare şi initiere în utilizarea de
computere în scopul inducerii motivaţiei
pentru asimilarea de cunoştinţe;
 asigurarea petrecerii timpului liber
prin activităţi de stimulare a creativităţii, a
motricităţii şi a învăţării (clubul de informatică,
şedintele de art-terapie, activităţi sportive,
vizionare de filme, excursii organizate, tabere,
etc)
 implementarea strategiei recuperatorii
prin metode ca: terapia individuală şi de
grup, consiliere, centrarea pe sarcini;
 evaluarea săptămânală, în cadrul
echipei pluridisciplinare, împreună cu
beneficiarul, a progreselor şi stabilirea
15
SNECL 1-2009.indd 15
sarcinilor următoare;
 medierea contactului cu familia şi
optimizarea relaţiei intrafamiliale, acolo
unde este posibil;
 identificarea alternativelor în cadrul
familiei lărgite.
 pregătirea copilului în vederea aplicării
unei măsuri de protecţie pe termen lung.
 monitorizarea post-intervenţie (care să
reducă riscurile de „recădere”) şi suport în
acomodarea la schimbare.
 campanii de informare şi sensibilizare a
opiniei publice privind protecţia copilului.
În cadrul Adăpostului de Zi şi de
Noapte pentru Copiii, serviciile oferite sunt
următoarele:
 asigurarea serviciilor de tip rezidenţial
pentru copii ai străzii (aflaţi temporar pe
stradă), pe o perioadă determinată de timp
(până la identificarea şi stabilirea unei măsuri
de protecţie optime).
 asigurarea îngrijirii fizice şi medicale.
 iniţierea activităţilor de pregătire a
copilului pentru intrarea în programul de
readaptare şi reabilitare din cadrul centrului
rezidenţial, prin participare la evaluarea
iniţială a situaţiei psiho-sociale, elaborarea
şi aplicarea planului individualizat de
protecţie.
 monitorizarea situaţiei copiilor din
stradă şi contactarea copiilor în vederea
intrării acestora în circuitul de servicii.
 contactarea familiei şi a autorităţilor
competente în vederea reintegrării familiale
a copiilor pentru cazurile în care aceasta
măsură este posibilă şi este în interesul lor.
 participarea la acţiunile de reducere a
fenomenului copiilor strazii şi a cerşetoriei.
15.03.2009 21:42:33
 16

SNECL 1-2009.indd 16 15.03.2009 21:43:22

 Eu visez la căsuţa mea de pe mare
Mi-aş dori să am o insulă a mea.
Aceasta ar avea multe plante şi copaci uriaşi,
ape curgătoare şi multe animale. Dacă ar fi
posibil, mi-aş construi o căsuţă sub apă care
ar arăta cam aşa: o baie enormă cu cadă pe
tot peretele, lângă ea ar fi camera de zi. Lângă
aceasta mi-aş construi două dormitoare
despărţite de un hol ce ar duce spre bucătărie.
Mi-aş mobila locuinţa cu o bibliotecă plină de
cărţi, televizoare, canapele, dulapuri, paturi
17
SNECL 1-2009.indd 17
duble, veioze şi tot ce se mai găseşte într-o
casă.
Apoi aş face tuneluri cu scări rulante
prin care aş putea ieşi afară. Mi-aş cumpăra
un vapor cu care aş putea călători prin toate
ţările.
Aş face tot ce se poate face pe lume.
Adnana C.
15.03.2009 21:43:58
 CÂTEVA DIN DREPTURILE COPILULUI
• Tratament egal - Copiii vor fi protejaţi împotriva oricăror forme de discriminare.
• Dreptul copilului la liberă exprimare a opiniei - Orice copil are dreptul de a exprima liber opinia
sa. Se va da copilului posibilitatea de a fi ascultat în orice procedura judiciara sau administrativa care-l
priveşte.
• Protejarea împotriva abuzurilor şi neglijării - Orice copil are dreptul la protecţie în timpul cât se află
în îngrijirea părinţilor sau reprezentanţilor săi legali.
• Protejarea copiilor fără familie - Orice copil care este, temporar sau definitiv, lipsit de mediul său
familial are dreptul la protecţie şi un ajutor special din partea statului.
• Sănătate şi servicii sanitare - Copilul are dreptul de a se bucura de cea mai bună stare de sănătate
posibila şi de a beneficia de serviciile medicale.
• Educaţie - Orice copil dreptul la educaţie.
• Munca la copii şi exploatarea - Copilul are dreptul de a fi protejat împotriva exploatării economice
şi de a nu fi constrâns la vreo muncă ce comportă riscuri sau este susceptibilă să-i compromită educaţia
sau să-i dăuneze sănătăţii sau dezvoltării sale. Copil este protejat contra oricărei forme de exploatare.
(Adaptate din Convenţia ONU cu privire la Drepturile Copilului)

18

SNECL 1-2009.indd 18 15.03.2009 21:44:54

 Publicaţie gratuită, realizată de Direcţia Generală de Asistenţă
Socială şi Protecţia Copilului Timiş, cu finanţarea Consiliului
Judeţean Timiş, prin Agenda Culturală a CJT. Materiale realizate şi
coordonate de Smaranda Marcu şi Roxana Frăsinoi.

19

SNECL 1-2009.indd 19 15.03.2009 21:45:39

 “Au nevoie de tine ca sã-i accepti, sã-i sustii şi sã-i
respecti, nu ca sã le dai bani. Copiii strãzii meritã
mai mult! Nu-i încuraja sã trãiascã în stradã!”

20

SNECL 1-2009.indd 20 15.03.2009 21:46:09