3.

Modalitati de exploatare a speciilor de plante si animale salbatice din localitatea

dvs.;
-Defișările – Pădurile ocupă în localitate o suprafață de 7869 ha.
Refacerea patrimoniului forestier și extensificarea deschiderii masivelor forestiere și
intensificarea deschidelor masivelor forestiere neexploatate au contribuit la cresterea capacității
de exploatare a pădurilor. Cea mai mare pondere o dețin sectoarele de exploatare forestieră de la
Cașoca, Bâsculița din comuna Chiojdu. O notă dominantă a masei lemnoase exploatată în
circuitul economic, o dă fagul (66%) din masa lemnoasă exploatată, după care urmează
rășinoasele (34%). Existența în apropiere a fabricii Nehoiu dă posibilitatea valorificării
economice a unei însemnate cantități de masă lemnoasă. În dirijarea produselor se observă că
aproximativ 80% din cheresteaua rezultată este destinată exportului (în Amglia, Germania), iar
20% în țară, la șantierele de construcții.
Comuna dispune de șase gatere pentru prelucrarea lemnului. Gura de exploatare
forestieră de aici oferă gaterelor din această localitate materia primă pentru prelucrarea
scândurilor, grinzilor etc.
Deoarece pădurea reprezintă cea mai important sursă de enit pentru majoritatea
locuitorilor comunei, o mare parte din arbori sunt tăiați illegal, rezultând defrișările.
-Suprapășunatul
Creșterea ovinelor este cea mai importantă ramură a agriculturii practicate la nivelul
comunei Chiojdu. Bovinele cele mai multe sunt pe valea Chiojdului. Animalele aparțin mai ales
unor rase indigene: numeric sunt suficiente pentru executarea unor munci agricole și pentru
satisfacerea trebuințelor hranei locuințelor, însă ținute zile în șir pe același izlaz, acest lucru duce
la suprapășunat.
-Vânătoarea excesivă și braconajul
În localitatea Chiojdu, există persoane bănuite de braconaj cinegetic şi nerespectarea regimului
armelor şi muniţiilor.
7. Evidentiati tipurile de culturi agricole specifice localitatii dvs. si corelatile cu
conditiile climatic
Suprafața totală a comunei Chiojdu este de 12841 ha. După modul de folosință a
terenurilor, acesta este structurat astfel:
Teren agricol: 4390 ha.
- Arabil - 108 ha
- Fânețe - 1631 ha
- Livezi – 284 ha
- Pășuni – 2367 ha
Teren neagricol: 8451 ha
- Păduri – 7869 ha
- Neproductiv – 233 ha
- Drumuri – 97 ha
- Ape – 85 ha
- Construcții – 167 ha
Cultura porumbului în comuna Chiojdu a cunoscut producții superioare (de peste 3000
kg/ha) și se cultivă pe suprafețe mari, reprezentând cea mai mare acoperire a terenurilor arabile.
Cartofii se cultivă pe o suprafață de 1,08 ha (1% din terenurile agricole) pe loturi
restrânse.
Pomicultura în bazinul Bâscei-Chiojdului este larg răspândită, reprezentând 284 ha.
Aceste culturi sunt dependente de condițiile de mediu (pentru comuna Chiojdu specific
zonei avem climat de munte).
Climatul de munte – se caracterizează printr-o temperatură medie anuală de 4-6 grade C.
Vânturile bat deseori violent, predominant fiind cel de nord-est. De remarcat prezența foenului,
format de masele de aer care coboară de la munte în zonele unde se produc inversiuni de
temperatură.
Precipitațiile sunt cuprinse între 800-1200 ml anual. În zona subcarpatică, unde
predomină climatul de deal, temperatura medie anuală este de 8-100C. În luna iulie, aceasta
ajunge la19 - 200C, culminând cu 370C sau chiar mai mult.
9. Care sunt formele de degradare a mediului reprezentative pentru arealul dvs.
Formele de degradare a mediului din comuna Chiojdu:
- Exploatarea puternică a resurselor de sol, precum și a resurselor energetice;
- Modificarea peisajului geografic prin lucrări de mari proporții: lacuri de acumlare (există
două microhidrocentrale)
- Modificarea climei (aridizarea ei) prin transformări negative în structura învelișului
vegetal prin defrișări masive;
- Schimbarea structurii ecosistemelor peste limitele lor de refacere;
- Diminuarea numărului de specii de animale prin braconaj (căprioare, porci mistreți);
- Schimbarea compoziției atmosferei, apelor și solului, prin deversări de produse utilizate
pentru uscarea lemnului (există 6 gatere în comună);
- Alterarea fondului genetic natural al viețuitoarelor în sensul scăderii capacitatii de
adaptare, refacere și reproducere.
- Poluarea (cu substanțe chimice utilizate în agricultură, emisii ale mijloacelor de transport,
gazelle rezultate în urma arderii lemnului – principalul combustibil utilizat pentru încălzirea
locuințelor )
Supraexploatarea pădurilor, a pășunilor, a solului, a speciilor de plante și animale are
efecte negative. Drept urmare s-a ajuns la reducerea suprafețelor împădurite, la distrugerea
pășunilor și a solului, la degradarea mediului natural prin surpări și alunecări de teren.
12. Cum influenteaza suprafetele forestiere celelalte componente ale mediului
Rolul pădurilor se manifestă în câteva direcţii:
1. Influienta geomorfologică (rolul pădurilor asupra formării şi modelării scoarţei terestre)
prin:
- acumularea marilor depozite de cărbuni din subsol;
- întârzierea producerii eroziunilor şi a alunecărilor de teren în părţile ridicate ale reliefului,
favorizând în acelaşi timp depunerile în depresiuni.
- împiedicarea acţiunii destructivă a vânturilor
2. Influiența climatică ( rolul pădurilor asupra climei)- s-a constatat că pădurile:
-moderează extremele de temperatură din timpul iernii şi al verii, exercitând o influenţă similară
cu cea a oceanelor;
- sporesc umiditatea absolută şi relativă a aerului, putând să acţioneze favorabil asupra
precipitaţiilor;
-reduc viteza vântului;
-înlesnesc depunerea zăpezii;
-împiedică evaporarea apei din sol şi transpiraţia excesivă a plantelor.
3. Influenţa pădurilor asupra solului
Această influenţă se manifestă prin:
 -contribuţia arborilor, datorită sistemului radicular, la dezagregarea rocilor şi sporirea
profunzimii solului, precum şi la întreţinerea umidităţii, afânării şi bunei structurări a acestuia;
-îmbogăţirea solului în elemente asimilabile, datorită litierei bogate, în descompunere;
-consolidarea terenurilor expuse alunecărilor de teren şi spălărilor de suprafaţă, ca şi
împiedicarea formării avalanşelor;
-fixarea şi punerea în valoare a dunelor de nisip şi a nisipurilor zburătoare.
4. Rolul hidrologic (influenţa pădurilor asupra regimului apelor)
Acest rol se realizează prin:
-absorbţia apelor de suprafaţă şi regularizarea debitelor lichide, care devin mai constante şi mai
ridicate,împiedicându-se astfel producerea inundaţiilor
-drenarea biologică la care contribuie toate etajele de vegetaţie din pădure, fapt datorat
transpiraţiei puternice a masei foliare.
5. Influenta padurilor asupra culturilor agricole
Rolul mentionat apare în contextul modificarilor climatului si solului unei regiuni datorate
padurii, care contribuie la ameliorarea conditiilor de vegetatie ale pasunilor, fânetelor si
culturilor agricole învecinate. Astfel, perdelele forestiere de protectie, asezate perpendicular pe
directia vântului, reduc simtitor viteza acestuia
6.Influenta padurilor asupra sanatatii oamenilor (rolul igienico-sanitar al padurilor)
Aceasta influenta se manifesta atât prin mediul care le este propriu, cât si prin resursele oferite.
Astfel:
- padurea purifica atmosfera; fixeaza carbonul vatamator animalelor si omului si reda oxigenul
trebuitor respiratiei lor (Statescu, 1884);
- conditiile igienice ale masivelor mari împadurite sunt mult mai favorabile decât acelea ale
oraselor, mai cu seama centrelor industriale. Aerul de padure este mai curat, mai sanatos,
deoarece fumul si praful lipsesc, gaze vatamatoare nu se gasesc iar agentii patogeni sunt relativ
putin reprezentati.
- în padurile de rasinoase, se adauga si îmbogatirea aerului în ozon, provocata de rasina arborilor.
- frunzisul des al padurii actioneaza ca un ecran protector si atenueaza zgomotul (reduce poluarea
fonica), asigurând un echilibru al organismului uman cu mediul înconjutator;
- padurea contine numeroase resurse cu caracter sanogen: plante medicinale, fructe de padure,
ciuperci comestibile, nectar si polen al florilor etc
 7.Importanta padurii pentru înfrumusetarea peisajului (rolul estetic al padurii)
8. Rolul social al padurii prin asigurarea necesitatilor omenirii (biocarburanti, compusi, în mod
esential, din lemn de foc, pentru gatit si încalzirea locuintelor)
9.Rolul militar al padurilor
14. Argumentati necesitatea protectiei mediului natural
Degradarea mediului s-a globalizat și de aici se conturează necesitatea stringentă de a
cunoaște structurile și funcționalitățile mediului geografic în ansamblu și a fiecărui factor
geoecologic în parte.
Conservarea functiilor igienico-sanitara, recreativa si estetica ale elementelor
componente ale mediului natural constituie garantia unei dezvoltari continue a societatii umane.
Prin actiunile sale precum defrisarile, constructia de fabrici si uzine, dezvoltarea
transporturilor si a oraselor, etc., omul a intervenit in mod negativ asupra echilibrului mediului
inconjurator, punandu-si in pericol chiar propria sa viata.
Planeta functioneaza ca un sistem, degradarile produse intr-un loc avand efecte negative
asupra acestuia, inclusiv asupra omului. Resursele naturale dau semne de epuizare, viitorul
planetei stand astfel sub semnul intrebarii, daca omul nu va recurge intr-un timp cat mai scurt la
solutiile de protejare ale Terrei.
Mediul inconjurator asigura conditiile necesare vietii noastre. Ocrotirea acestuia este o
problema mondiala, de aceea fiecare dintre noi trebuie sa-si asume aceasta responsabilitate.
Lupta impotriva poluarii planetei nu este doar una individuala, ci mai ales una colectiva, ce
necesita colaborare si cooperare. Omul este cel in puterea caruia sta sa ia masuri eficiente si sa
gaseasca solutii pentru combaterea poluarii Terrei.
15. Argumentati rolul educatiei in mentinerea unei calitati corespunzatoare a
mediului si in aplicarea conceptului de dezvoltare durabila
Un obiectiv foarte important pentru educaţia ecologică este acela de a obţine, în
amplul proces de formare a omului, în viaţa din afara şcolii, continuarea şi completarea,
consolidarea şi desăvârşirea operei educative într-un adevărat comportament european.
Educaţia privind mediul este un proces care are scopul să îmbuătăţească calitatea
vieţii prin asigurarea oamenilor cu „uneltele” de care au nevoie pentru a rezolva şi
împiedica problemele de mediu. Educaţia pentru mediu poate ajuta oamenii să câştige
cunoştinţe, deprinderi, motivaţii, valori şi angajamentul de care au nevoie pentru a gospodări
eficient resursele pământului şi de a-şi asuma răspunderea pentru menţinerea calităţii
mediului.
Problemele de mediu sunt urgenţe şi trebuie abordate de întreaga comunitate, iar educaţia
trebuie să fie o parte integrantă a soluţiei.
Obiectivele educaţiei pentru mediu în toată lumea sunt asemănătoare: să menţinem şi să
îmbunătăţim calitatea mediului, să prevenim problemele mediului în viitor.
Pe de o parte, educaţia pentru mediu înseamnă informarea şi sporirea cunoştinţelor
elevilor despre mediul înconjurător. Elevii învaţă despre încălzirea globală, deşeuri solide
şi alte probleme ale mediului, despre ecologie şi cum „funcţionează” pământul, despre
urmările degradării mediului şi învaţă care este rolul lor în crearea şi prevenirea problemelor
mediului.
Pe de altă parte, educaţia pentru mediu sporeşte conştientizarea problemelor şi înţelegerea
valorilor personale prin „descoperirea” atitudinii şi înţelegerii, ajutându-i pe elevi să-şi
evalueze şi să-şi clarifice sentimentele în ceea ce priveşte mediul şi cum contribuie la
problemele acestuia. Educaţia pentru mediu este şi practică, în sensul învăţării unor lucruri cum
ar fi plantarea unui copac până la reducerea consumului sau cum să trăim producând un impact
negativ cât mai mic asupra mediului, iar scopul principal al programului de educaţie pentru
mediului este să ajutăm elevii să-şi dezvolte capacitatea de a gândi – atât critic cât şi creativ.
Obiectivul primordial al educației pentru mediu este realizarea dezideratului dezvoltării
durabile. Conceptul de dezvoltare durabilă trebuie implementat la nivelul întregii societăți, iar
acest lucru se poate face prin educație pentru mediu.