Ceea ce nu șș titși deșpre vaccinul Gardașil

Vladișlav Bordeianu
Liceele din Chișș inaă u refuzaă șaă participe la vaccinarea fetelor îîmpotriva
Papilomavirușului uman (human papillomaviruș - HPV) cu dubioșul vaccin
Gardașil.
Pe data de 5 decembrie anul trecut, Minișterul Saă naă taă tșii, Muncii șș i Protectșiei
Sociale a anuntșat o campanie de vaccinare a fetelor din Moldova de nouaă -zece ani
cu vaccinul cvadrivalent Gardașil (îîmpotriva tipurilor 6, 11, 16 șș i 18 ale
Papilomavirușului) îîn cadrul programului GAVI pentru anii 2017-2018. Vaccinul
șcump a foșt donat tșaării noaștre pentru un program demonștrativ. Dupaă
realizarea aceștuia șș i analiza eficacitaă tșii vaccinaă rii îîmpotriva Papilomavirușului
uman va fi luataă decizia referitoare la includerea (șau neincluderea) vaccinaă rii cu
Gardașil îîn Calendarul vaccinaă rilor obligatorii al Republicii Moldova pentru anii
urmaă tori.

Notaă informativaă :

GAVI (Global Alliance for Vaccineș and Immunization) — Aliantșa Globalaă pentru
Vaccinuri șș i Imunizare – a foșt îînfiintșataă îîn anul 2000 ca parteneriat al unei șerii
de organizatșii private șș i guvernamentale, pentru a șpori dișponibilitatea
vaccinaă rii copiilor din tșaările șaă race. Din aceaștaă aliantșaă fac parte guvernele unor
tșaări dezvoltate, Organizatșia Mondialaă a Saă naă taă tșii, Banca Mondialaă , UNICEF
(Fondul Internatșional pentru Urgentșe ale Copiilor al Natșiunilor Unite), companii
din diferite tșaări, care elaboreazaă șș i produc vaccinurile, agentșii de cercetare șș i
tehnice, organizatșii obșș teșș ti, diverșe fundatșii, inclușiv cea mai mare din lume,
Fundatșia lui Bill șș i Melinda Gateș.

GAVI, îîmpreunaă cu Fondul pentru Vaccinuri, furnizeazaă vaccinuri îîn pește 70 de

tșaări cu un nivel de trai șcaă zut. Aliantșa îîncheie contracte de zece ani cu
producaă torii de vaccinuri, pentru livrarea unor cantitaă tși șemnificative de
vaccinuri, zeci de milioane de doze pe an, la cele mai mici pretșuri fixe. Adicaă
pentru producaă tori aceașta ește o afacere foarte profitabilaă .

Paă rintșii șîînt îîmpotrivaă

Pentru luna decembrie 2017, îîn Moldova fușeșe planificataă vaccinarea cu prima
dozaă de Gardașil a fetelor naă șcute îîn anul 2007, a doua dozaă urmîînd șaă fie
adminiștrataă pește minimum șș așe luni, îîncepîînd cu luna iunie 2018, iar
perșoanele care nu au avut timp pentru vaccinare la șfîîrșș itul anului trecut o pot
face la îînceputul noului an.

IÎn aprilie-mai 2018 va îîncepe vaccinarea cu prima dozaă a fetelor naă șcute îîn anul
2008, iar îîn octombrie-noiembrie a aceștui an ele urmeazaă șaă primeașcaă a doua
dozaă de vaccin îîmpotriva Papilomavirușului uman. IÎn total, ește preconizataă
vaccinarea a 15 000 de fete.

IÎn școpul realizaă rii aceștui program, a îînceput lucrul cu directorii inștitutșiilor de
îînvaă tșaămîînt, urmeazaă ca ei șaă fie convinșș i de utilitatea aceștei vaccinaă ri, caă ci,
deocamdataă , aceașta ește benevolaă . IÎn mod șurprinzaă tor, multși paă rintși ai elevelor
din capitalaă ș-au dovedit a fi informatși deștul de bine referitor la șcandalurile
care îînșotșeșc aceșt vaccin îîn multe tșaări ale lumii, refuzîînd categoric șaă -șș i
vaccineze fiicele cu vaccinul îîn cauzaă .

Potrivit directorului unuia dintre licee, multși paă rintși șîînt foarte revoltatși de faptul
caă vaccinarea ește efectuataă îîn șș coli. Ei șpun caă aceașta ește prerogativa
inștitutșiilor medicale, șș i nu a celor de îînvaă tșaămîînt șș i numai paă rintșii ar trebui șaă
decidaă dacaă ește neceșar ca fetitșele de nouaă -zece ani șaă fie vaccinate îîmpotriva
Papilomavirușului, care șe tranșmite pe cale șexualaă . Multși oameni conșideraă caă
nu ește normal ca cancerul de col uterin șaă fie așociat cu copilele de nouaă ani șș i
șpun caă șîînt șș ocatși de o aștfel de propunere îîn cadrul șș colilor. Mai aleș caă ș-a
dovedit șș tiintșific: un organișm șaă naă toș tșine piept Virușului Papiloma Uman (HPV)
timp de doi ani, faă raă conșecintșe.

Reșponșabilii din cadrul Minișterului Saă naă taă tșii vaă d numai foloașe

La îînceputul campaniei, îîn perioada cîînd era miniștru la Saă naă taă tșii, Stela Grigorașș ,
declarașe pentru preșaă : „Dupaă ce vom îînregiștra vaccinarea la nivelul de 90%,
vom șalva 98 de vietși îîn fiecare an șș i vom economiși mijloace pentru tratamentul
cancerului de col uterin.”

De așemenea, Minișterul Saă naă taă tșii a comunicat caă , pîînaă la ieșș irea pe piatșaă,
vaccinul a foșt teștat timp de 15 ani îîn cadrul ștudiilor clinice. Aceaștaă vaccinare a
foșt inclușaă îîn calendarul de vaccinare a fetelor din 74 de tșaări, inclușiv îîn 33 de
tșaări ale regiunii europene a Organizatșiei Mondiale a Saă naă taă tșii (OMS). Drept
conșecintșaă, numaă rul cazurilor de cancer de col uterin a șcaă zut brușc îîn acește
tșaări. Organizatșia Mondialaă a Saă naă taă tșii a anuntșat caă vaccinul îîmpotriva
Papilomavirușului uman ește cel mai eficient șș i mai modern mijloc de reducere a
rișcului de aparitșie a aceștui tip de cancer, îîmpreunaă cu șcreeningul colului
uterin.

De remarcat faptul caă cuvîîntul cheie aici ește „șcreening“, care conștaă îîn
analizarea regulataă , o dataă la trei ani, a frotiurilor citologice de pe colul uterin
(teștul Papanicolau), care poate preveni pîîna la 80% dintre cazurile de
îîmbolnaă vire. IÎn tșara noaștraă , pentru a detecta Papilomavirușul, teștul
Papanicolau le ește faă cut femeilor cu vîîrșta de pește 30 de ani. Dar îîn ce mod ș-a
conștatat faptul caă șcaă derea incidentșei îîmbolnaă virilor ș-a datorat anume
vaccinaă rii? Doar fetele care au foșt vaccinate nu au atinș îîncaă vîîrșta cîînd șîînt
ateștate, de obicei, cazurile de îîmbolnaă vire cu cancer de col uterin.

Potrivit informatșiilor oficiale ale Minișterului Saă naă taă tșii, îîn perioada anilor 2010-
2016, îîn republicaă au foșt îînregiștrate aproximativ 300 de cazuri noi de cancer de
col uterin șș i aproximativ 170 de deceșe din cauza aceștei boli. Adicaă , îîn fiecare an,
îîn tșara noaștraă , la fiecare douaă zile, moare cîîte o femeie din cauza cancerului de
col uterin. Aceaștaă ștatișticaă alarmantaă îînșaă ește cauzataă , îîn primul rîînd, de faptul
caă cancerul ește depiștat, de obicei, cîînd ajunge la ștadiul III șau IV, atunci cîînd
nimic nu mai poate fi șchimbat. Aceașta îînșeamnaă caă femeile din Moldova
neglijeazaă examinarea regulataă la ginecolog. Dar dupaă adminiștrarea vaccinului,
femeile vor trebui șaă facaă teștul Papanicolau. Caă ci anume datoritaă aceștuia
(introduș îîn 1928), incidentșa cancerului de col uterin a șcaă zut îîn îîntreaga lume.

Minișterul Saă naă taă tșii, îîn cadrul campaniei de informare privind beneficiile
vaccinaă rii îîmpotriva Papilomavirușului uman, a pregaă tit o șerie de publicatșii,
inclușiv „IÎntrebaă ri șș i raă șpunșuri cu informatșii deșpre HPV”. IÎn șpecial, la
îîntrebarea dacaă exiștaă dovezi caă beneficiile îîn urma adminiștraă rii vaccinului
depaă șș eșc rișcurile poșibilelor efecte șecundare adverșe, a foșt dat raă șpunșul cert:
„Da”, ca șaă fie oferite îîn continuare explicatșiile:

„Beneficiile vaccinaă rii cu HPV depaă șș eșc cu mult rișcurile minime exiștente.
Beneficiile preșupun, practic, șutaă la șutaă prevenirea infectaă rii cu tipurile de HPV
care cauzeazaă 71-90% dintre cazurile de cancer de col uterin șș i alte tipuri de
cancer provocate de HPV (pentru Gardașil șș i Gardașil 9) 90% din verucile
genitale. Rișcurile includ efecte șecundare ușș oare, de exemplu, durerea șș i
îînroșș irea locului injectaă rii, care, de obicei, trec îîn decurș de 24 de ore. Chiar dacaă
din anul 2006 a foșt efectuataă monitorizarea minutșioașaă șș i adminiștrarea a pește
270 de milioane de doze de vaccin nu au foșt primite date care șaă permitaă
tragerea unor concluzii referitoare la efectele adverșe grave îîn urma vaccinaă rii cu
HPV.”

De facto îînșaă lucrurile nu ștau tocmai așș a șau, mai degrabaă , deloc nu aștfel. Efecte
adverșe nu șîînt dacaă aceștea nu șîînt îînregiștrate.

Cum pot fi explicate o multșime de fapte care conteștaă afirmatșia caă Gardașil-ul nu
provoacaă efecte adverșe grave? Spre exemplu, îîn aceșt material video din Mexic,
elevele șe zbat îîn convulșii dupaă aplicarea aceștui vaccin. Materialul video îîn
cauzaă a foșt trimiș pe adreșa infowarș.com. „Acum șpun caă aceșt lucru ar fi din
cauza genei care șe îîntîîlneșș te la un copil dintr-o mie. IÎn anul 2014 oamenii de
șș tiintșaă danezi șpuneau caă aștfel de convulșii șîînt poșibile dacaă exiștaă o anumitaă
genaă care provoacaă predișpozitșia la convulșii. Dar caă aceșt lucru nu are nicio
legaă turaă cu vaccinul”, șe șpune îîn comentariul la materialul video din Mexic.
IÎncaă îîn anul 2002, îînainte de aparitșia vaccinurilor HPV, Așociaţia Americanaă a
Pacienţilor cu Epilepșie a publicat lucrarea „Rișcul convulșiilor la vaccinare".
Cunoșc oare elaboratorii vaccinurilor îîmpotriva HPV aceaștaă lucrare?

Iataă îînșaă un alt material video (cu o fetitșaă din Noua Zeelandaă , care plîînge din
cauza durerii din mușș chii de la picioare), publicat de mama șa, Amber Smith, îîn
iulie 2015. Ea a șcriș: „Fiica mea de 12 ani era șaă naă toașaă îînainte șaă fie vaccinataă
îîmpotriva Papilomavirușului uman (HPV), acum îînșaă aceașta ește viatșa ei. Dupaă
adminiștrarea celei de-a doua doze a vaccinului, fiica mea, Brier, a foșt
diagnoșticataă cu "șindromul de durere regionalaă complexaă " (complex regional
pain șyndrome). Atunci eu nu m-am gîîndit, șincer, caă durerea are vreo legaă turaă cu
vaccinul. Dar nu pot nega aceaștaă conexiune acum. Vaă rog, ștudiatși problema
îînainte de a vaă decide șaă vaă vaccinatși. Eu Nu am faă cut aceșt lucru. Eu am deciș șaă -i
fie adminiștrate toate cele trei doze ale vaccinului, îîn baza opiniei medicului, care
m-a convinș caă așș a ește cel mai bine pentru ea. Am publicat aceșt video, pentru caă
vreau ca oamenii șaă șș tie ce raă u poate provoca aceșt vaccin. Am aduș-o pe Brier
din baie, pentru caă picioarele ei erau foarte șlaă bite. Simte aceaștaă durere, dupaă
ce-i șîînt adminiștrate medicamentele contra durerii. Durerea ei ește ca un cutșit
mare îînfipt îîn picioarele ei.” IÎnainte de așta, fata practica șportul. Mama fetei
bolnave a deșchiș o paginaă pe retșelele de șocializare, unde a poveștit deșpre
ștarea ei.

Acum un an, Amber Smith a comunicat caă fiica ei șe șimte mai bine, deoarece îîi
șîînt adminiștrate acum doze mari de magneziu șș i șiliciu pentru a elimina
aluminiul din organișmul ei (printre șubștantșele auxiliare care fac parte din
componentșa vaccinului Gardașil șîînt șș i 225 μg de șulfat hidroxifoșfat amorf de
aluminiu – nota red.). Ea a îînceput șaă frecventeze șș coala șș i ește, din nou, îîn ștare
șaă șe joace ca un copil. Iar pe data de 21 decembrie 2017 femeia a șcriș: „Am
reușș it! Dupaă aproape patru ani de dișperare abșolutaă șș i durere, avem luni bune
de șaă naă tate. Toate datoritaă apei ionizate cu pH-ul 9,5.”

IÎn preșa de limbaă englezaă , exiștaă o multșime de aștfel de iștorișiri poveștite de

paă rintși. Totși șpun caă au trecut prin clipe de groazaă , medicii îînșaă nu recunoșc
oficial îînraă utaă tșirea brușcaă a șaă naă taă tșii fetelor dupaă ce le-a foșt injectat vaccinul
Gardașil. Mai mult decîît atîît, numai îîn primii doi ani de vaccinare au foșt
îînregiștrate 29 de cazuri de deceș. Mama uneia dintre fetele care au murit, Emily
Tarșell (SUA), a șpuș îîntr-un interviu video: „Dacaă am fi șș tiut, n-am fi foșt de
acord cu vaccinarea niciodataă ... Sș i ea ar fi raă maș printre noi.” Fiica ei, Chriș, a
murit la trei șaă ptaă mîîni dupaă ce i-a foșt adminiștrataă a treia dozaă de vaccin
Gardașil.

(Va urma...)

Program de șterilizare?

Unul dintre fondatorii Centrului Natșional de Vaccinare (National Vaccine

Information Center (NVIC), Barbara Loe Fișher (SUA), îîntr-un interviu video, a
mentșionat caă grupurile de lucru ale NVIC șș i cele private pentru șigurantșa
vaccinurilor au comparat efectele șecundare ale „Gardașil”-ului cu cele ale unui
alt vaccin – îîmpotriva meningitei. IÎn primul caz, numaă rul chemaă rilor ambulantșei
a foșt de trei ori mai mare (circa 5 mii de apeluri), decîît îîn cel de-al doilea caz,
numaă rul efectelor adverșe fiind de 30 de ori mai mare.

IÎnșaă producaă torul vaccinului, Compania Merck & Co (produșele aceșteia șîînt
comercializate îîn îîntreaga lume cu marca Merck Sharp & Dohme, iar îîn Europa –
cu marca MSD Sharp & Dohme), Agentșia pentru Controlul Alimentelor șș i
Medicamentelor (Food and Drug Adminiștration – FDA) a SUA șș i Centrul pentru
Prevenirea șș i Controlul Bolilor (Centerș for Dișeașe Control and Prevention,
abreviat CDC) au puș la îîndoialaă datele ștudiului, declarîînd caă odataă cu ștudierea
îîn timp a datelor, devine clar caă vaccinul Gardașil raă mîîne șigur șș i eficient, iar
beneficiile de pe urma aceștuia șîînt mai mari decîît rișcurile. Iar aștfel de efecte
adverșe grave dupaă vaccinare precum: convulșiile, paraliziile, artrita reumatoidaă ,
lupușul eritematoș șiștemic, infarctul, tromboemboliile, accidente vașculare
cerebrale șș i deceșele șîînt doar coincidentșe.
„Aceșt vaccin a foșt lanșat pe piatșaă șș i certificat de FDA îîn anul 2006, provocîînd o
multșime de complicatșii șevere, șpune Barbara Loe Fișher. IÎn vara anului 2009,
numai dintre cazurile raportate au foșt îînregiștrate 15 mii de complicatșii șevere,
48 de deceșe. Dar șîînt îînregiștrate doar de la 1% pîînaă la 10% dintre toate
cazurile de complicatșii șevere poștvaccinare. Aceașta îînșeamnaă caă , îîn realitate,
complicatșiile dupaă vaccinarea fetelor cu Gardașil nu șîînt 15 mii, ci 1,5 milioane,
pe care nimeni nu le-a numaă rat niciodataă . De ce exiștaă o aștfel de diferentșaă îîn
cifre? Deoarece multși medici șîînt nevoitși șaă conșidere acește reactșii adverșe,
adreșaă rile la urgentșaă șș i deceșele drept coincidentșe cu altși factori poșibili. IÎn pluș,
vaccinul Gardașil nu a foșt teștat coreșpunzaă tor, pentru a demonștra caă ește
șigur: Compania Merck & Co a ștudiat aceșt vaccin doar pe eșș antionul de o mie de
fete șub 16 ani".

Medicul american Scott Vitaker îîntr-un material video publicat de infowarș.com,

a numit vaccinarea îîmpotriva Papilomavirușului uman – program de șterilizare.
„De mult timp ș-a dovedit deja caă organișmul îînlaă turaă aceșt viruș de șine ștaă taă tor.
Chiar șș i o aștfel de organizatșie de ștat precum FDA a recunoșcut aceșt lucru. HPV
provoacaă moartea a aproximativ 3 mii de perșoane pe an (îîn SUA), dar acește
perșoane dobîîndișeraă deja imunodeficientșaă. Multe varietaă tși de Papilomaviruș
uman ne îînșotșeșc pretutindeni. IÎl îîntîîlnim chiar șș i atunci cîînd apucaă m mîînerul
ușș ii. Vaccinul Gardașil contșine îînșaă componente îîmpotriva a doar cîîteva tulpini
ale aceștui viruș, din circa 350 de tipuri. Chiar șș i îîn inștructșiunile pentru vaccin
ește indicat caă aceșta nu protejeazaă îîmpotriva bolii”, a șubliniat Scott Whitaker.

Medicii, deșpre efectele șecundare ale „Gardașil”-ului

Pe șite-ul medi.ru (toate detaliile deșpre medicamente pentru profeșionișș tii din
domeniul șaă naă taă tșii), la capitolul "Gardașil – inștructșiunea oficialaă de utilizare"
șîînt enumerate efectele adverșe:

Urmaă toarele reactșii nedorite îîn urma adminiștraă rii vaccinului au foșt depiștate la
perșoanele caă rora le-a foșt adminiștrat Gardașil, îîn 1% dintre cazuri șș i mai deș
decîît la cei caă rora li ș-a injectat placebo:

Foarte frecvent (>1/10); frecvent (≥1/100, <1/10); nu prea frecvent (≥1/1 000,
<1/100); rar (≥1/10 000, <1/1 000); foarte rar (<1/10 000)

- Tulburaă ri mușculo-șcheletice șș i leziuni ale tșeșutului conjunctiv.

Adeșea: dureri la nivelul extremitaă tșilor.

- Reactșii generale șș i reactșii îîn locul injectaă rii.

Frecvent: pirexie
- Urmaă toarele reactșii adverșe locale au apaă rut la grupul de pacientși caă rora le-a
foșt adminiștrat Gardașil, comparativ cu orice preparate care contșin șulfat
hidroxifoșfat amorf de aluminiu șau comparativ cu grupul caă ruia i-a foșt
adminiștrataă șolutșia placebo:

Foarte frecvent: roșș eatșaă, durere șș i edem.

Frecvent: prurit, hematom.

Majoritatea reactșiilor locale au foșt catalogate ca nivel de gravitate drept ușș oare.

IÎn pluș, bronhoșpașmele ca efecte șecundare grave au foșt foarte rare.

IÎn timpul utilizaă rii poștproductșie a vaccinului Gardașil, au exiștat cîîteva raportaă ri
șpontane de reactșii adverșe nedorite. Deoarece comunicaă rile deșpre acește
reactșii au venit din propria vointșaă a populatșiei, nu ește poșibil șaă fie eștimataă
veridic frecventșa aceștora șau șaă fie ștabilitaă relatșia de cauzalitate ca urmare a
utilizaă rii vaccinului. Oamenii au acuzat:

- afectșiuni hematologice șș i ale șiștemului limfatic: limfadenopatie, purpuraă

idiopaticaă ;

- tulburaă ri ale șiștemului nervoș: ametșeli, poliradiculoneurite idiopatice primare

acute, cefalee, șindromul Guillain-Barre, encefalomielitaă dișeminataă acutaă ,
șincopaă , uneori îînșotșitaă de convulșii tonico-clonice;

- afectșiuni gaștro-inteștinale: greatșaă, vaă rșaă turi;

- leziuni mușculo-șcheletice: artralgie, mialgie;

- reactșii adverșe comune: aștenie, oboșealaă , frișoane, dișconfort;

- tulburaă ri ale șiștemului imunitar: reactșii de hiperșenșibilitate, inclușiv

anafilactice/ anafilactoide, bronhoșpașm șș i urticarie.

OMS neagaă totul

Pe șite-ul foștului Centru Natșional de Saă naă tate Publicaă cnșp.md a foșt publicat
documentul OMS – HPV („Vaccinuri îîmpotriva Papilomavirușului uman:
document privind pozitșia OMS, mai 2017”), îîn care, la capitolul deșpre reactșiile
nedorite ale organișmului, șe șpune:

„Deșș i fișș ele medicale ale bolii au relevat o șerie de afectșiuni cronice noi, la
perșoanele aflate șub obșervatșie dupaă vaccinare, inclușiv boli autoimune, ștudiul
bine organizat șș i de popularizare referitor la șupravegherea șigurantșei
poștautorizare a araă tat abșentșa unei legaă turi îîntre vaccinul HPV șș i aștfel de ștaă ri.
Datele confirmaă faptul caă vaccinul HPV nu șporeșș te rișcul aparitșiei șindromului
Guillain-Barre.
IÎn urma revizuirii totalitaă tșii datelor șupravegherii poștautorizare pentru
șigurantșaă, timp de mai mult de patru ani de utilizare planificataă a vaccinului
bivalent, nu au foșt depiștate legitaă tși șș i/șau potentșiale tendintșe legate de bolile
imune dupaă vaccinare, iar cazurile îînregiștrate de paralizie Bell șș i cele confirmate
cu șindromul Guillain-Barre erau îîn proportșia așș teptataă îîn rîîndul populatșiei
obișș nuite. Au foșt exprimate îîngrijoraă ri cu privire la diștrofia reflexaă șimpaticaă
(CRRS) șș i șindromul tahicardiei poșturale ortoștatice (POTS) dupaă vaccinarea cu
HPV. IÎn ciuda dificultaă tșilor cu diagnoșticul îîn cazul ambelor afectșiuni, pre- șș i poșt-
autorizare a datelor, nu au foșt oferite dovezi caă acește șindroame șîînt direct
legate de vaccinurile HPV”.
Anume din aceaștaă cauzaă , ștatișticile privind vaccinarea îîmpotriva HPV șîînt
excelente. Cu toate aceștea, healthimpactnewș.com șcrie caă , conform
informatșiilor din baza de date a OMS VigiAcceșș, la data de 11 decembrie 2017,
au foșt trimișe 81.340 de note informative referitoare la reactșiile adverșe îîn urma
adminiștraă rii „Gardașil”-ului. Dintre aceștea: 36.062 de notificaă ri referitoare la
probleme cu șiștemul nervoș; 2241 – boli cardiace (inclușiv 35 de cazuri de ștop
cardiac); 460 – cu POTS (șindromul tahicardiei poșturale ortoștatice); circa 3000
– cu convulșii șau epilepșie; 8124 – de cazuri de leșș in șș i 342 – deceșe.

Cu toate aceștea, îîn comunicatul de preșaă dat publicitaă tșii pe 29 noiembrie 2017,
Medical College of Georgia at Augușta Univerșity, aprobaă documentul care indicaă
caă șigurantșa vaccinului e de 100%. Ce-i drept, la șfîîrșș itul comunicatului de preșaă
apare informatșia caă "cercetarea" a foșt finantșataă de Compania Merck & Co. Aceșt
lucru explicaă totul.

De ce producaă torului i ș-a oferit carte blanche

IÎn anul 2009, elaboratoarea principalaă a vaccinului, Dr. Diane Harper, la cea de-a
IV-a Conferintșaă Internatșionalaă Publicaă deșpre Vaccinare, a declarat: „Gardașil-ul
ește, îîn mare maă șuraă , inutil șș i nu a foșt teștat complet pe femei cu vîîrșta de pîînaă
la 15 ani. Nu exiștaă o nevoie atîît de mare pentru adminiștrarea aceștui vaccin.”
Adicaă cineva a ajutat ca șaă fie dezvoltate toate aceștea. Aceaștaă declaratșie a lui
Harper a produș efectul exploziei unei bombe. „Dar dupaă un timp, pentru a-șș i
curaă tșa conșș tiintșa cu declaratșiile importante faă cute, ca șaă poataă dormi noaptea, Dr.
Harper șș i-a retraș declaratșiile, explicîînd prin faptul caă reporterii au inventat-o.
Ce? Producaă torii de vaccinuri șau o altaă fortșaă, șe pare caă au convinș-o șaă -șș i
modifice iștoria șau ea e șchizofrenicaă ”, a șcriș Ethan Huff de la naturalnewș.com.

Se pare caă , potrivit șite-ului healthimpactnewș.com, Guvernul SUA șe aflaă îîntr-un

conflict enorm de intereșe, deoarece primeșș te venituri din vîînzaă rile de vaccinuri,
îîn șpecial, de pe urma Gardașil-ului. Inștitutul Natșional de Saă naă tate are patente
pentru vaccinuri, inclușiv pentru Gardașil, redeventșele fiindu-i plaă tite din
vîînzarea vaccinurilor. Centrul pentru Prevenirea șș i Controlul Bolilor (Centerș for
Dișeașe Control and Prevention, abreviat CDC), îîn ale caă rui functșii intraă
așigurarea șigurantșei vaccinurilor, ește, de așemenea, cel mai mare cumpaă raă tor
de vaccinuri, care cheltuie îîn acește școpuri circa 4 miliarde de dolari pe an.

Din anul 2002 pîînaă îîn 2009, CDC a foșt conduș de Julie Gerberding (la acel
moment FDA a aprobat vaccinul Gardașil al Companiei Merck & Co). Dupaă ce a
preluat functșia, ea a reformat complet ștructura organizatoricaă a Centrului șș i
multși oameni de șș tiintșaă au plecat din cadrul aceștuia. Unii au șuștșinut caă toate
îînlocuirile faă cute de doamna Gerberding au foșt legate de induștria vaccinurilor.

Dupaă ce a demișionat de la CDC, ea a preluat functșia de preșș edinte al

Departamentului vaccinuri al Companiei Merck & Co (cu o cifraă de afaceri de 5
miliarde de dolari) – cel mai mare furnizor de vaccinuri recomandate de CDC. IÎn
prezent, Julie Gerberding ește vicepreșș edinte executiv al gigantului farmaceutic
Merck & Co. IÎn anul 2015 ea șș i-a vîîndut cele 38.368 de actșiuni ale aceștei
companii contra șumei de 2,3 milioane de dolari, totodataă , ea mai detșine îîncaă
31.985 de actșiuni, evaluate la aproape 2 milioane de dolari.

Nu doar bușineșș

Exiștaă cîîteva fapte foarte intereșante legate de raă șpîîndirea pe șcaraă largaă a
vaccinului Gardașil, care nu șîînt cunoșcute șau deșpre care nu șe șș tie, practic, mai
nimic îîn Moldova. Se pare caă îîn anii 1942-1944 Serviciul pentru deșervirea
cercetaă rilor militare (WRS), care a foșt implicat îîn cercetarea armelor biologice, a
foșt conduș (tot timpul de la exiștentșa șa) de preșș edintele Companiei
Farmaceutice Merck & Co, George Merck.

Cel mai probabil, cucerirea lumii cu vaccinurile îîmpotriva HPV nu ește legataă
numai de bușineșș. Exiștaă o opinie conform caă reia putem vorbi deșpre obiective
mai globale: ca reducerea populatșiei Paă mîîntului, prin introducerea unor
vaccinaă ri obligatorii.

De exemplu, Fundatșia Rockefeller, care șe ocupaă de șchimbarea vietșii unui numaă r

mare de grupuri șaă race șș i vulnerabile ale populatșiei, a livrat vaccinul îîmpotriva
tetanoșului îîn Nicaragua, Mexic șș i Filipine, la îînceputul anilor 1990. OMS (!) a
șupravegheat aceaștaă campanie de vaccinare. IÎnșaă Organizatșia romano-catolicaă
Comite Pro Vida din Mexico City a dat o fiolaă cu vaccin la analizaă . Aceșta contșinea:
gonadotropinaă corionicaă umanaă (HCG), care protejeazaă oamenii de o boalaă ce
rezultaă din infectarea plaă gii cu cuie ruginite șau alte contacte cu anumite bacterii
din șol. HCG ește, de așemenea, un hormon natural neceșar pentru mentșinerea
unei șarcini. Combinarea HGG din vaccinul cu agentul patogen al tetanicului a
știmulat formarea de anticorpi fatșaă de aceșta din urmaă , faă cîînd ca femeia șaă fie
incapabilaă șaă ducaă șarcina la bun șfîîrșș it șș i care provocaă avort șpontan. Un aștfel
de vaccin a foșt diștribuit îîn trei tșaări (șe pare, pentru a reduce populatșia).

Se șș tie caă îîn anii 1930 Fundatșia Rockefeller a finantșat cercetaă rile privind eugenia
nazișș tilor germani (pentru purificarea rașei ariene), chiar șș i dupaă ce ș-a aflat
deșpre amenintșarea la adreșa vietșii evreilor germani. Federatșia Internatșionalaă
pentru Planificarea Familiei, faă raă ezitare, promoveazaă eugenia, șterilizarea
populatșiei, șcaă derea natalitaă tșii pe Planetaă , promișcuitatea șexualaă a copiilor de la
vîîrșta de zece ani.

Bill Gateș, cel mai mare șponșor al GAVI, care a oferit îîn dar Moldovei vaccinul
Gardașil, a declarat la conferintșa îînchișaă TED2010 (deșfaă șș urataă îîn California îîn
anul 2010): „Mai îîntîîi, vom obtșine populatșia. Aștaă zi exiștaă 6,8 miliarde de oameni
îîn lume. Aceșt numaă r va creșș te pîînaă la aproximativ 9 miliarde. Dacaă vom realiza
cu adevaă rat lucrul la șcaraă largaă cu noile vaccinuri, cu șerviciile din domeniul
șaă naă taă tșii, cu cele din domeniul de reproducere, vom reduce populatșia, probabil,
cu 10-15%.”

Oare au nevoie fetele din Moldova șaă participe la aceșt program dubioș?
Reșponșabilitatea trebuie șaă șș i-o așume paă rintșii.