SISTEME DE PRODUCŢIE A

STURIONILOR 2
(continuare)
• e) sistem superintensiv - în instalaţii de tip bioaquatron;
• - se practică din ce în ce mai mult în lume;
• - bioaquatroanele sunt alcătuite din mai multe module:
• 1.- modul de preparare a apei tehnologice (filtrare prin trepte fizice, chimice şi
biologice, condiţionare din punct de vedere al parametrilor fizici şi chimici);
• 2. modul de incubaţie prevăzut cu incubatoare tip Zug-Weiss modificate şi
incubatoare Nucet;
• 3.- modul în care se efectuează procesul de dezvoltare postembrionară (hală
industrială cu tancuri de creştere, instalaţii de admisie apă, aer sau oxigen,
instalaţii de evacuare a apei folosite etc.);
• 4.- modul energetic şi de control (modul de distribuire a energiei şi sisteme
automate de urmărire a unor parametri tehnologici).
• - Se pot folosi bazine din beton, fibră de sticlă sau alte materiale, proiectate şi
echipate corespunzător;
• - bazine de formă rectangulară sau circulară, cu adâncimea medie de 0,8-1,2 m,
prevăzute cu alimentare şi evacuare independentă. Dacă se foloseşte un sistem
de recirculare, trebuie prevăzut spaţiu suplimentar pentru acesta, respectiv un
volum aproximativ egal cu volumul total al bazinelor de creştere;
• - bazinele sunt amplasate în hale închise şi izolate termic;
• - densitate de populare (100 –200 g /ex.) - 10-20 ex. /m2
• - se folosesc furaje cu 45-48% proteină şi 12-15% lipide - calitatea furajului
influenţează producţia şi calitatea apei în bazinele de creştere.
• - atingerea unei greutăţi de 2 - 5 kg, la care peştii se pot valorifica pentru carne,
se poate obţine în 18-24 luni în sistemele intensive şi superintensive.
Sala de dezvoltare postembrionară
Avantaje principale ale sistemul intensiv şi superintensiv:
• controlul total asupra factorilor de mediu - presupun realizarea unor
instalaţii în care să se asigure permanent parametri constanţi de
temperatură şi calitate a apei;
• sunt mult mai sigure în ceea ce priveşte supravieţuirea materialului
biologic;
• posibilitatea realizării unor producţii mari, predictibile;
• productivitate mare;
• eficienţă mai mare în utilizarea furajelor şi instalaţiilor.

• Necesită investiţii mari, însă efortul este recompensat.

• În cadrul unei crescătorii (gospodării) de creştere a sturionilor se pot

face diferite combinaţii ale sistemelor de creştere.
 Faze ale fluxului de producţie în diferite sisteme de
creştere
I Predezvoltarea
• a.- în sistem extensiv - în bazine de pământ,
• - densităţi de 20.000 - 40.000 larve /ha
• - supravieţuirea medie 30 %, rezultă peşti în medie de 9-10 g /ex. după 30
de zile de creştere. Principalele dificultăţi:
• control riguros asupra parametrilor fizico-chimici ai apei,
• asigurarea hranei în cantităţi suficiente şi
• limitarea acţiunii prădătorilor, cu efecte negative asupra supravieţuirii
larvelor.
• b.- în sistem intensiv şi superintensiv.
• - în bazine de beton, utilizate de obicei la dezvoltarea postembrionară a
altor specii de peşti de cultură,
• - de preferat amplasate într-o incintă acoperită,
• - volumul bazinelor de 50-200 m³,
• - alimentate cu apă de heleşteu,
• - debitul maxim asigurat de cca. 70 l /min., debitele de lucru fiind în general
mai mici - 50 l /min.,
• - prevăzute cu sisteme de filtrare la alimentare şi evacuare,
• - realizarea unor culturi de protozoare şi rotifere pe infuzie de fân, existenţa
de culturi de Daphnia species sau alte surse de zooplancton viu;
Fig. 1 - Bazine de predezvoltare
 Utilizarea biomasei zooplanctonice
pentru hrănirea puilor de Polyodon spathula crescuti în sistem intensiv

Cantitatea de zooplancton
Zile de la Observaţii privind provenienţa
viu administrat zilnic
populare zooplanctonului
kg/120/m.c.
Inoculare bazine cu Daphnia
0 5
longispina din culturi
3 5 Zooplancton recoltat din heleştee
6 7,5 Zooplancton recoltat din heleştee
12 10 Zooplancton recoltat din heleştee
16 12,5 Zooplancton recoltat din heleştee
20 12, 5 Zooplancton recoltat din heleştee
24 15 Zooplancton recoltat din heleştee
30 20 Zooplancton recoltat din heleştee
35 20 Zooplancton recoltat din heleştee
• - densităţile de populare, în sistem intensiv, între 20 şi 100 ex. larve
sturion/m3, în sistem superintensiv 1.200 - 1.500 ex. /m3.
• - la creşterea cu densităţi de până la 50 ex. /m3 zooplanctonul se dezvoltă
în bazinele de predezvoltare, care funcţionează în acelaşi timp ca şi culturi
de cladocere.
• - creşterea densităţii larvelor la peste 50 ex./m3 impune administrarea
zilnică de zooplancton, în special cladocere, provenit din culturi sau recoltat
din heleşteele de creştere.
• Sistem superintensiv de predezvoltare
• - norma de populare de minim 5 larve /litru;
• - folosirea unor debite de alimentare de 7-15 l /min.;
• - perioadă scurtă de timp necesară atingerii parametrilor bioproductivi
stabiliţi (1,0 - 2,0 g /ex. în timp de 30 - 40 zile din momentul eclozării la
păstrugă);
• - regim nutriţional optim în concordanţă cu cerinţele fiziologice ale speciei.
• - după eclozare larvele pot fi ţinute iniţial în incubatoare Nucet sau direct în
tancuri de creştere,
• - în a doua perioadă de dezvoltare postembrionară larvele de sturion care
au trecut la înotul în plan orizontal în incubatoare Nucet cresc până la
realizarea indicilor bioproductivi propuşi în tancuri de creştere.
• - dezvoltarea postembrionară în această a doua perioadă se face în ţara
noastră în două tipuri de tancuri confecţionate din fibră de sticlă: tancuri tip
Ewos cu dimensiuni de 1,40 x 1,40 x 0,60 m şi tancuri tip Cehoslovacia cu
dimensiuni de 1,20 x 1,20 x 0,80 m,
Fig. - Căzi din fibră de sticlă
• - tancuri circulare de 0,6 – 1,2 m diametru, 30 cm adâncime
• - de culoare cenuşiu sau albastru deschis;
• - valoarea oxigenului dizolvat nu trebuie să scadă sub 5 mg O2 /l;
• - apa tehnologică să se încadreze în parametri normali;
• - orice modificări bruşte, de substanţă organică, amoniac, nitriţi, hidrogen
sulfurat etc., conduc la mortalitate în masă a larvelor.
Hrănirea larvelor
1. Folosirea exclusiv de hrană naturală vie
• - folosirea, simplă sau combinată a unor organisme planctonice şi
bentonice în stare vie.
• - hrana planctonică folosind Daphnia species, Moina sp. şi Bosmina
sp. colectate din mediul natural;
• - hrana bentonică folosind oligochetul Tubifex sp., colectat din
mediul natural.
• - combinaţia a celor două tipuri de hrană - varianta cea mai bună
administrată „ad libitum";
• - asigură un ritm de creştere ridicat, o conversie mare şi o viabilitate
care se apropie de 90 - 95%;
• - pentru evitarea introducerii în sistemele de creştere a unor paraziţi
din mediul natural este de preferat folosirea culturilor de
zooplancton.
• - pentru realizarea indicilor biologici: 1,0 - 2,0 g /exemplar şi 40 - 60
mm /exemplar, în cazul acestui tip de hrănire necesară o perioadă
de 700 - 800 grade zile de la eclozare (33-47 zile la 17-21oC ).
Efectuarea controlului ritmului de creştere în căzi
2. Folosirea hrană naturala vie în dietă mixtă cu hrană artificială
• - hrană naturală vie: zooplancton şi bentos (Tubifex sp.), iar cea artificială
din nutreţuri combinate (reţeta pentru salmonide);
• - acordarea tipului de hrană în funcţie de comportamentul larvelor, în
interdependenţă cu evoluţia tractusului digestiv, folosind schema din figură.
• - raţia se administrează "ad libitum" la intervale de 3 - 4 ore.
• - ritmul de creştere este ceva mai redus ca la metoda hrănirii cu hrană vie,
parametrii bioproductivi la păstrugă fiind obţinuţi după 900 - 1000 grade zile
(43-59 zile la 17-21°C) cu o supravieţuire de 70 - 80 %.
• Dieta de hrană pentru xn zile este:
• - pentru x1 = 5% Hz + 85% Hb + 10% Ha
• - pentru x2 = 5% Hz + 60% Hb + 35% Ha
• - pentru x3 = 5% Hz + 45% Hb + 50% Ha
• - pentru x4 = 5% Hz + 10% Hb + 85% Ha

Legendă: Hz - hrană naturală vie zooplanctonică (cultură Daphnia sp.,

Moina sp., Bosmina sp.); Hb - hrană naturală vie bentonică (Tubifex sp.);
Ha - hrană artificiala (furaj tip salmonide);

3. Folosirea exclusiv de hrană artificială

• - deziderat important în creşterea sturionilor.
• - dezvoltare corespunzătoare la păstrugă cu atingerea parametrilor
biotehnologici de 1,0 - 2,0 g /exemplar într-o perioadă de 1000 - 1100 grade
zile
 Schema de hrănire a larvelor de Acipenser stellatus folosind hrană
naturală vie în dietă mixtă cu hrană artificială

Legendă: Hnz - hrană naturală vie zooplanctonică (cultură Daphnia sp.,

Moina sp., Bosmina sp.); Hnb - hrană naturală vie bentonică (Tubifex sp.); Ha -
hrană artificiala (furaj tip salmonide); 1 - momentul populării; 2 - momentul formării
roiului; 3 - momentul prelevării larvelor de 1-2g /exemplar; P(1) - perioada de
hrănire naturală zooplanctonică a larvelor de Acipenser stellatus; P(±2) -
perioada de hrănire bentofagă (formarea roiului şi trecerea la un înot activ pe
fundul căzii); P(3) - perioada de hrănire activă mixtă; E(1),E(2),E(3),E(4) - etape
de hrănire.
 Creşterea extensivă a speciei Polyodon spathula în
vara I
Principalele dotări necesare în vara I:
- heleştee cu suprafeţe de 0,2-1,0 ha, adâncimea de 1,5-2 m, cu fundul
plan;
- sisteme de protecţie împotriva păsărilor ihtiofage;
- culturi de cladocere pentru inocularea periodică a heleşteelor de
creştere.
• Pentru creşterea în vara I recomandabile bazine cu suprafaţa mică,
de 0,5-1 ha şi adâncimea medie de 1,5-2 m.
• Bazinele să aibă pe cât posibil taluzul abrupt şi fundul plat.
• Bazinele se pregătesc după tehnologia clasică de creştere în vara I:
dezinfectare, fertilizare prin administrarea de gunoi de grajd şi de
pasăre înainte de inundare şi în perioada de creştere.
• Densităţile optime de populare cu pui predezvoltaţi de Polyodon
sunt cuprinse între 8.000-15.0000 ex. /ha.
• Creşterea se realizează în monocultură.
• Protejarea bazinelor de creştere: bazinele se împrejmuiesc cu plasă
pescărească şi se acoperă cu fire de relon perpendiculare pe latura
mare a bazinului, la înălţime de 2,5 m faţă de nivelul apei, la
intervale de 40 cm.
Protejarea bazinelor de creştere
în vara I - vedere de sus
• La această vârstă, hrana puilor de polyodon alcătuită aproape în
exclusivitate din zooplancton şi insecte acvatice.
• În structura zooplanctonului preponderente trebuie să fie cladocerele şi
copepodele.
• Pentru dezvoltarea şi susţinerea populaţiilor de cladocere, bazinele -
fertilizate toată perioada de creştere.
• Cele mai bune rezultate utilizând îngrăşăminte organice (gunoi de grajd
fermentat şi gunoi de pasăre), în doze săptămânale. Se pot utiliza şi
îngrăşăminte minerale.
• Creşterea în greutate şi lungime - rapidă în luna iunie, rata de
multiplicare a greutăţii iniţiale, în primele 30 de zile după populare,
cuprinsă între 10-20;
• - în perioada iulie-august scădere a
ritmului de creştere, ca urmare a creşterii temperaturii apei peste 26°C.
• În primele 60 de zile după populare, puii de Polyodon continuă să se
hrănească atât cu zooplancton, cât şi prin filtrare, în această perioadă
continuând dezvoltarea aparatului filtrator.
• În jurul datei de 15 august, în condiţii normale puii să aibă greutăţi medii
de 250-300 g /ex. şi lungimi de aproximativ 400 mm.
• Lungimea de 400 mm considerată indicator al trecerii la hrănirea
preponderent prin filtrare.
• Astfel, între 15 august - 1 octombrie creştere bruscă în greutate datorită
valorificării superioare a zooplanctonului prin filtrare.
• Sintetizând, tehnologia de creştere în vara întâi, aceasta este
caracterizată de următoarele faze şi indicatori biotehnologici:
• - pregătirea heleşteelor de creştere: fertilizare, inundare numai prin
site de nytal cu latura ochiului de 1 mm.
• - realizarea instalaţiei de protejare a bazinelor;
• - popularea puilor cu densităţi de 8.000-15.000 ex. /ha, cu greutatea
medie de 2-4 g /ex.;
• - monitorizarea condiţiilor de mediu;
• - fertilizarea pentru menţinerea biomasei zooplanctonice la valori de
6-8 mg /l;
• - controlul creşterii şi al stări de sănătate, prin pescuiri de control
realizate bilunar;
• - pescuitul puilor;
• - greutatea medie finală 300-500 g /ex.;
• - supravieţuirea 80-90%;
• - producţia netă 700-1.000 kg /ha.
 Creşterea speciei Polyodon spathula în vara a II-a şi a
III-a
Pentru creşterea în vara a II-a a polyodonului
• - tehnologia de pregătire a bazinelor asemănătoare cu cea de
creştere în vara întâi, fiind administrate îngrăşăminte organice
pentru dezvoltarea biomasei zooplanctonice.
• Se recomandă în vara a II-a - creşterea în policultură cu ciprinide
crescute în vara a III-a (crap, cosaş, sânger), excluzându-se novacul
şi carasul - concurenţi la hrana specifică polyodonului.
• - Nu se recomandă creşterea policultura cu crap de aceeaşi vârstă,
la vârsta de un an, crapul se hrăneşte cu zooplancton şi devine
concurent la hrană.
• Densităţile optime de populare - 100-300 ex. /ha, în aceste condiţii
polyodonul realizând greutăţi medii de 2.000-3.000 g /ex. şi producţii
de 400-500 kg /ha carne de sturion, reprezentând 25-30 % din
producţia totală a bazinului.
• Viabilitatea polyodonului la creşterea în vara a II-a - 85-95%.
• Bazinele destinate creşterii în vara a II-a - suprafeţe variate, dar
recomandat să nu fie mai mici de 2-3 ha, iar adâncimea apei să
depăşească 1,5 m, deoarece polyodonul are nevoie de spaţiu
pentru creştere şi dezvoltare. Cele mai bune rezultate la creşterea în
vara a II-a au fost obţinute utilizând următoarea formulă de
populare:
 •Cele mai bune rezultate la creşterea în vara a II-a au fost obţinute utilizând
următoarea formulă de populare:

Formulă de populare a polyodonului crescut în policultură în vara a II-a

Densitate G. medie Supravie- G. medie

Specia şi Producţie
ex. populare ţuire recoltă
vârsta kg/ha
/ha G /ex. % g/ex.

Crap 2-2+ 1.000 400 90 1.500 1.350

Sânger 2-2+ 500 500 95 1.500 712
Cosaş 2-2+ 200 300 90 1.500 270
Polyodon l-l+ 300 300 85 2.500 637
Ştiuca 0-0+ 200 - - - 18
Total 2.200 - - - 2.987
• Cu această formulă de populare, pe lângă fertilizarea
corespunzătoare a bazinelor de creştere, crapul să fie furajat, fiind
în densitate relativ mare, iar resturile de furaje şi dejecţiile rezultate,
contribuie la dezvoltarea zooplanctonului.
• Acest gen de policultură semiintensivă permite obţinerea, în condiţii
de eficienţă economică, a unor producţii de peşte de consum de
calitate superioară (peşti cu greutatea de peste 1 kg).
 La creşterea în vara a III-a în policultură cu ciprinidele, cu densităţi cuprinse
între 100-200 ex. /ha, polyodonul realizează greutăţi medii de 4-5 kg /ex. şi lungimi
de 100-105 cm, având un spor de creştere mediu individual de 2-2,5 kg.
Formula de populare a ciprinidelor asemănătoare cu cea de la vara a II-a a
polyodonului, care poate fi completată cu peşti răpitori (şalău, ştiucă, somn) de 1-2
ani, în densităţi moderate (100-200 ex. /ha).
În vara a III-a, polyodonul mai poate fi crescut şi în bazinele de remonţi şi
reproducători, în densităţi asemănătoare.
Parametrii tehnologici ai creşterii speciei Polyodon spathula
Faza de Durata W. finală Producţia
Densitatea W (g) S.R. %
creştere (zile) (g) netă
Dezvoltare până la 300
30-40 40-90 0,020 65-85 2,5-4,5
postembrionară g/m3
Creştere vara I 8000-10.000 până la 1000
150 2,5-4,5 50-80 100-300
în monocultută ex. /ha kg/ha

Creştere vara a 100-300 300-500

150 100-300 75-96 1000-2500
II-a policultură Ex. /ha kg/ha

Creştere vara a 100-200 ex. 1000- 300-500

150 80-95 4000-5000
III-a policultură /ha 2500 kg/ha
 Creşterea speciei Polyodon spathula în vederea
constituirii loturilor de reproducători
Începând de la vârsta de 3 ani (creşterea în vara a IV-a) - creşterea în
vederea obţinerii de reproducători. Principalul caracter la selecţie -
greutatea medie.
La creşterea în vara a IV-a, cu densitatea de 35-50 ex. /ha, peştii pot atinge
greutăţi medii de peste 2,8-5,5 kg, cu spor mediu de creştere individual
de peste 2,6 kg /ex.
La creşterea în vara a V-a cu densităţi de 50-60 ex. /ha, greutăţile medii
sunt cuprinse între 4,0 şi 7,5 kg/ex. şi sporul mediu de creştere
individual, de 1,0-2,0 kg /ex.
La creşterea în vara a VI-a, la creşterea cu densitatea de 30 ex. /ha, s-au
realizat greutăţi medii de 5,0 - 9,5 kg /ex., cu sporul mediu de creştere
individual de 1,0-2,0 kg /ex.
• Pentru creşterea în vederea constituirii loturilor de reproducători, se
recomandă densităţile de 40-50 ex. /ha.
În vara a VII-a se recomandă densităţi de 30-40 ex. /ha.
• La creşterea cu densitate de 30 ex. /ha, în condiţiile fertilizării adecvate a
heleşteelor de creştere, greutatea medie realizată este de 7,8 kg /ex. şi
sporul mediu de creştere individual de 2,0 kg /ex.
 Creşterea speciei Polyodon spathula în vederea
constituirii loturilor de reproducători (continuare)

În vara a VIII-a - densităţile de populare sunt de 20 - 50 ex. /ha.

• La creşterea în densităţi de 20 ex. /ha, peştii au realizat greutatea
medie de 8,5 kg /ex., sporul mediu de creştere la această vârstă,
fiind de 1,0 kg /ex.
• În densitatea de populare de 50 ex./ha, greutatea medie a fost de
7,3 kg /ex. şi sporul mediu de creştere de 1,8 kg /ex.
• Se consideră optime densităţile de 20-30 ex. /ha.

Creşterea în vara a IX-a s-a realizat cu densitate de 20 ex. /ha,

greutatea medie realizată fiind de 12,4 kg /ex., iar sporul mediu de
creştere individual a fost de 3,5 kg /ex.
• Sporul de creştere în greutate este neuniform şi este determinat de
condiţiile specifice de hrănire (cantitatea, calitatea hranei).
• Pentru această etapă de creştere se recomandă densităţile de 10-
20 ex. /ha.