Caiet Anii 2-3 2012-2013 Final PDF

E D I T U R A U N I V E R S I T A R Ã “ I O N M I N C U ” - B U C U R E ª T I 2 0 1 2
U N I V E R S I TA T E A D E A R H I T E C T U R Ã ª I U R B A N I S M
ANII 2-3
D E PA R TA M E N T U L B A Z E L E P R O I E C T Ã R I I D E A R H I T E C T U R Ã - A N I I I I - I I I
“ I O N
2012-2013
M I N C U ” - B U C U R E ª T I
ANII II -III AN UNIVERSITAR 2012-2013
UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R Ã ª I U R BA N I S M “ I O N M I N C U ” - B U CU REª T I 2
CAIET TEME PROIECTARE

A N U N I V E R S I T A R 2 0 1 2 - 2 0 1 3
DEPARTAMENTUL BAZELE PROIECTÃRII DE ARHITECTURÃ

ANII II - III
3 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTURÃ ªI URB AN I SM “ I ON MI N CU” - B UCURE ªTI

Caiet de teme anii 2-3 | Colectiv redacţional
Director departament:
Prof.dr.arh. Adrian Spirescu
Graficul activităţilor didactice:

Conf.dr.arh. Iulia Stanciu
Autori teme:
An 2
Şef lucr.dr.arh. Dorin Ştefan Adam (tema 1)
Şef lucr.dr.arh. Melania Dulămea (tema 2)
Prof.dr.arh Anca Oţoiu (tema 3)
Asist.dr.arh. Cristina Constantin (tema 3)
An 3
Şef lucr.dr.arh. Mihaela Pelteacu (temele 1 şi 2)
Şef lucr.dr.arh. Vladimir Vinea (temele 1 şi 2)
Conf.dr.arh. Dan Marin (tema 3)
Şef lucr.dr.arh. Mihai Duţescu (tema 3)
Editor, ilustrare teme:

Conf.dr.arh. Andra Panait
Cuprins
Cuvânt înainte 7
Graficul activităţilor didactice an II 8
Graficul activităţilor didactice an III 10
Colectiv cadre didactice an II 13
Colectiv cadre didactice an III 15
Teme schiţă de schiţă, anii II-III 16
Curs opţional Teoria proiectului de arhitectură (BP3-5) 17
Argument 19
Teme An II 21
Proiectul 1: Construcţie şi materialitate 23
Proiectul 2: Locuire individuală 33
Proiectul 3: Locuirea între public şi privat 45
Teme Anul III 59

De la oraş la program 61
Proiectul 1: Program de arhitectură şi context urban 63
Proiectul 2: De la sit la program 73
Proiectul 3: Locuire urbană densă în Bucureşti 81

Cuvânt înainte
P
Pentru ca studenţii să aibă ocazia de a se confrunta cu puncte de vedere cât
ână acum cele câteva idei mai diverse, se propune reconfigurarea comisiilor de jurizare – 4 ateliere
transmise studenţilor la pentru fiecare comisie, respectiv 3 comisii pentru fiecare an de studiu,
începutul anului de studiu comisii care pot funcţiona simultan (anul II şi anul III), fiind necesare 3 zile
aveau o valoare mai mult pentru parcurgerea tuturor proiectelor; procesul de jurizare va fi ajutat de
de povaţă. Textul care urmează prezenţa în fiecare comisie a unui invitat extern cu drept de notare.
intenţionează să vă introducă intr-o
Se va urmări transformarea expoziţiei de după fiecare proiect proiect
nouă manieră de studiu / înţelegere a
într-o discuţie constructiv – critică a direcţiilor de formare, a priorităţilor
arhitecturii, al cărei plan de referinţă
şi metodelor de îndrumare propuse de fiecare atelier; se propune
conţine câteva idei majore : perioada
prezentarea în aceste expoziţii a unor proiecte evaluate diferit (note mici,
de studiu este de doi ani (anul II şi
medii, mari).
anul III), continuitatea temelor şi a
abordărilor pe durata celor doi ani, Cele de mai sus se vor adăuga cu idei cuprinse prin: exerciţiul “schiţă
fiind separată doar de vacanţe. de schiţă”, care acum am dorit să-l completăm printr-o temă “surpriză”
întocmită de un profesor invitat.
Temele vor fi mai puţin prescriptive şi mai liber definite: ele vor da doar
Excursia de studiu din perioada de primăvară, precum şi cursul de teorie a
un indiciu, vor furniza un pretext, iar fiecare student îşi va construi de
proiectului (pe care-l consider foarte important) cu siguranţă vor adăuga
fapt propria temă, asistat de îndrumători. În măsura în care viziunea
noi sensuri în abordarea studiului din atelierul de proiectare.
propusă este pertinentă (lucru pe care profesorul trebuie să-l evalueze,
argumentat), proiectul final poate fi judecat, în primul rând, în raport cu Toate cele de mai sus au ca scop înţelegerea arhitecturii nu numai din
această viziune.Temele sugerate iau ca punct de plecare situaţii urbane direcţia exerciţiului estetic ci, conform celor afirmate de Alexandros N.
diferite, mizând pe faptul că tocmai confruntarea cu aceste situaţii, analiza, Tombazis în “Scrisoare către un tânăr arhitect” : “să te comporţi precum
înţelegerea şi interpretarea lor pot facilita dezvoltarea unei gândiri girafa. Fii cu picioarele înfipte bine în pamant, cu capul, mintea şi viziunea
arhitecturale critice. Pentru o parte dintre proiecte, sunt propuse zone la înălţime în aer, iar inima să-ţi fie undeva între ele. Vei avea nevoie de
extinse de studiu, astfel încât alegerea unui amplasament să presupună aceste trei percepte pe tot parcursul vieţii.”
parcurgerea şi înţelegerea activă a cartierului, compararea mai multor arh. Adrian Spirescu
opţiuni, interogarea conexiunilor dintre sit şi program…

Universitatea de Arhitectura si Urbanism "Ion Mincu"

Facultatea de Arhitectura AN UNIVERSITAR 2012 - 2013
Studii cu licen i master integrat - 6 ani (360 credite)

S E M E S T R U L 3
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
 OCTOMBRIE NOIEMBRIE DECEMBRIE IANUARIE FEB.
1 8 15 22 29 5 12 19 26 3 10 17 24 31 7 14 23 28 4 11 18
ore / MORFOLOGIA COMPONENTELOR ARHITECTURII
ACTIVITI spt.
credite
1
 PROIECT ARHIT. NR.2 PR. ARHIT.
PROIECTARE ARH. / SPEC.
2
 6c NR.2
 4
3
 
6c
VACANTA
4

5    
E
SEMESTRUL II
 10 6 SESIUNE
6
   E EVALUARE
VACAN
7
SCHI 1 8
 SEM. I
9
 10
  DOCUMENTARE / CERCE
11
12
13
14
15
16
17
TOTAL 10 11 18
PREDARI s1 P.F. s2 s3 P.F.
DISCIPLINA Credit PROGRAMAREA LUCRARILOR DE VERIFICARE TITULAR

DISCIPLINE TEORETICE
VACANTA
LEGENDA
PROIECT VERIFICARE P.V. PROIECT ARHITECTURA OBLIGATORIU LUCRARI PRACTICE REP./ST. FORMEI LUCRARI DE VERIFICARE L.V.
PREDARE PROIECT FINALA P.F. PROIECT ARHITECTURA ALEGERE PERIOADA FARA LUCR.DE VERIF,ESEURI ESEURI ES.
SCHITA S. PROIECT SPECIALITATE OBLIGATORIU DISCIPLINA OBLIGATORIE O. COLOCVIU C.
PREDARE REP./ ST. FORMEI L. PROIECT SPECIALITATE ALEGERE DISCIPLINA ALEGERE A. CRITICA DE PROIECT SI EVAL. E.


S E M E S T R U L 4 DIPLOME
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
 F E B. MARTIE APRILIE MAI IUNIE IULIE
18 25 4 11 18 25 1 8 15 22 29 6 13 20 27 13 10 17 24 1 8 15
ore / OBIECTUL DE ARHITECTURA I ORAUL

ACTIVITI spt.
credite
1
PROIECT ARHIT. NR.3 PROIECT ARH.NR.3 PROIECT ARHIT. NR.3
2
3 4c 6c 6c
PR. ARHIT. NR.3/F1 4 Tema an - F1 - juriere atelier Tema an - F2
PRACTICA
4 Tema an - F2- juriere comisie
5 LOCUIREA LOCUIREA LOCUIREA
PR. ARHIT. NR.3/F2 10 6 ÎNTRE PUBLIC I PRIVAT E E
VACANTA
6
ÎNTRE PUBLIC I ÎNTRE PUBLIC I PRIVAT SESIUNE
7
SCHI 1 8
PRIVAT EVALUARE
9 SEM. II
DOCUM /CERCETARE 10 Documentare / cercetare Doc./cercet. Documentare / cercetare
11
12
13
14
15
16
17
TOTAL 10 11 18
PREDARI S1 P.F. S2 S3 P.F.

PRACTICA
LEGENDA



S E M E S T R U L 5
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
 OCTOMBRIE NOIEMBRIE DECEMBRIE IANUARIE FEB.
1 8 15 22 29 5 12 19 26 3 10 17 24 31 7 14 23 28 4 11 18
ore / ARHITECTURA I MEDIUL ÎNCONJURTOR
ACTIVITI spt.
credite
1
  
2
3  
 5   
VACANTA
4
5    E
E
SEMESTRUL II
 12 6 SESIUNE
6
   EVALUARE
VACAN
7
 1 8
  SEM. I
9
 10
11
12
13
14
15
16
17
TOTAL 12 12 18
PREDARI s1 P.F. s2 s3 P.F.

VACANTA
LEGENDA


S E M E S T R U L 6 DIPLOME
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
 F E B. MARTIE APRILIE MAI IUNIE IULIE
18 25 4 11 18 25 1 8 15 22 29 6 13 20 27 13 10 17 24 1 8 15
ore /
ACTIVITI spt.
credite
1
PROIECT ARHIT. NR.3. PROIECT ARHIT. NR.3. PROIECT ARHIT. NR.3.
2
3 3c 8c 8c
 3 Tema an - F1 - juriere atelier Tema an - F2 - juriere Tema an - F2 - juriere comisie
PRACTICA
4
comisie
 12 8
5
E E
VACANTA
6 LOCUIRE URBAN DENS LOCUIRE URBAN DENS LOCUIRE URBAN DENS SESIUNE
 1
7 ÎN BUCURETI ÎN BUCURETI ÎN BUCURETI EVALUARE
8
9 SEM. II
 10
11
12
13
14
15
16
17
TOTAL 12 12 18
PREDARI S1 P.F. S2 S3 P.F.

PRACTICA
LEGENDA
1 1 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTURÃ ªI URB AN I SM “ I ON MI N CU” - B UCURE ªTI

21A Conf.dr. arh. Iulian Gudină 22A Prof. dr. arh. Cristina Gociman 21B Prof.dr.arh. Mircea Ochinciuc 22B Conf.dr. arh. Cristian Drughean
23A Prof. dr. arh. Cristina Ochinciuc 24A Prof.dr.arh. Emil Barbu Popescu 23B Conf.dr. arh. Dan Marin 24B Prof. dr. arh. Niculae Grama
25A Conf.dr. arh. Florian Stanciu 26A Şef lucrari.dr.arh. Liviu Neaga 25B Prof. dr. arh. Dana Chirvai 26B Conf.dr. arh. Alexandru Vasiliu
Colectiv cadre didactice | ANUL II

An II, Arhitectură
Gr. 21 A Conf.dr. arh. Iulian Gudinã Gr. 21 B Prof. dr. arh. Mircea Ochinciuc
Asist. drd. arh. Cristina Stireciu Şef de lucrãri dr. arh. Melania Dulãmea
p.o................................................................................ Şef de lucrãri dr. arh. Mihai Duþescu

Gr. 22 A Prof. dr. arh. Cristina Gociman Gr. 22 B Conf.dr.arh. Cristian Drughean
ºef de lucrari dr. arh. Elena Codina Duºoiu Şef de lucrãri drd. arh. Remus Hârºan
Asist. drd. arh. Ana Maria Dobre p.o................................................................................
Gr. 23 A Prof. dr. arh. Cristina Ochinciuc Gr. 23 B Conf.dr. arh. Dan Marin
Şef de lucrări dr. arh. Dragoş Negulescu Asist. drd. arh. Radu Malaşincu
p.o................................................................................ p.o................................................................................

Gr. 24 A Prof. dr. arh. Emil Barbu Popescu Gr. 24 B Prof. dr. arh. Niculae Grama
Şef de lucrări dr. arh. Ştefan Simion Şef de lucrãri drd. arh. Robert Negru
p.o................................................................................ p.o................................................................................

Gr. 25 A Conf.dr. arh. Florian Stanciu Gr. 25 B Prof. dr. arh. Dana Chirvai
Asist. drd. arh. Corina Brădăţeanu Asist. arh. Marius Solon
p.o................................................................................ p.o................................................................................

Gr. 26 A Şef de lucrări dr. arh. Liviu Neaga Gr. 26 B Conf. dr. arh. Alexandru Vasiliu
Asist. drd. arh. Alexandru Sîrbu ºef de lucrãri dr. arh. Tana Lascu
p.o................................................................................ p.o.................................................................................

An II, Urbanism + Peisagistică An II, Conservare şi Restaurare Sibiu

Gr. 21 U, Gr. 22 U Gr. 21R
Şef de lucrări dr. arh. Grigore Negoescu p.o. Şef de lucrări dr. arh. Iulian Gudină
Şef de lucrări drd. arh. Marian Iliescu p.o.................................................................................
Gr. 21P An II, Urbanism + Peisagistică

Şef de lucrări drd. arh. Marian Iliescu
Coordonator activitate didactică: Prof. invitat arh. Dan Zenide

31A Prof.dr.arh. Anca Otoiu 32A Conf.dr.arh. Bogdan Tofan 31B Conf.dr. arh. Haytham Zeki 32B Conf.dr.arh. Silvia Costescu
33A Prof.dr.arh. Ioan Lucacel 34A Prof.dr.arh. Emil Barbu Popescu 33B Prof.dr.arh. Gabi Tabacu 34B Conf.dr.arh. Alexandru Andries
35A Conf.dr. arh. Tavi Iliescu 36A Conf.dr.arh. Iulia Stanciu 35B Conf.dr.arh. Anca Mitrache 36B Prof.dr.arh. Adrian Spirescu
Colectiv cadre didactice | ANUL III

An III, Arhitectură
Gr. 31 A Prof. dr. arh. Anca Oþoiu Gr. 31 B Conf.dr. arh. Haytham Zeki
Asist. dr. arh. Cristina Constantin p.o. Conf.dr. arh. Andra Panait
p.o................................................................................ p.o................................................................................

Gr. 32 A Conf. dr. arh. Bogdan Tofan Gr. 32 B Conf. dr. arh. Silvia Costescu
Asist. drd. arh. Teodor Badiu Asist. dr.arh. Adrian Moleavin
p.o................................................................................ p.o................................................................................

Gr. 33 A Prof. dr. arh. Ioan Lucãcel Gr. 33 B Prof.dr.arh. Gabriela Tabacu
Asist. dr. arh. Sergiu Petrea Asist. drd. arh. Alexandru Cãlin
p.o................................................................................ p.o................................................................................

Gr. 34 B Prof. dr. arh. Emil Barbu Popescu Gr. 34 B Conf. dr. arh. Alexandru Andrieº
Şef de lucrări drd. arh. Dragoş Perju Asist. arh. Razvan Salomia
Şef de lucrări drd. arh. Vladimir Vinea Asist. arh. Ioana Mântulescu
Gr. 35 A Conf.dr.arh. Octavian Iliescu Gr. 35 B Conf. dr. arh. Anca Mitrache
Şef de lucrări dr. Emil Ivănescu Asist.drd. arh. Carmen Ţigău
p.o................................................................................ p.o................................................................................

Gr. 36 A Conf. dr. arh. Iulia Stanciu Gr. 36 B Prof. dr. arh. Adrian Spirescu Director departament
Şef de lucrãri dr. arh. Ştefan Dorin Adam ªef de lucrãri dr. arh. Mihaela Pelteacu
p.o................................................................................ Şef de lucrări dr. arh. Andrei Lakatoº
An III, Urbanism + Peisagistică Gr. 21 U, Gr. 22 U, Gr. 21 P

Şef de lucrări dr. arh. Ana Maria Drughean
Coordonator activitate didactică: Prof. invitat arh. Dan Zenide
p.o................................................................................
Cercetător: Constantin Hostiuc

Teme schiţă de schiţă
AN II AN III
Semestrul 3 Semestrul 5
Schiţa nr. 1 Schiţa nr. 1

Tema: Formă şi materialitate Tema: Formă şi funcţiune arhitecturală
Întocmitor: Atelier Conf.dr.arh. Florian Stanciu Întocmitor: Atelier Prof.dr.arh. Adrian Spirescu
Schiţa nr.2 Schiţa nr.2

Tema: Grafică - afiş pentru un eveniment urban Tema: Spaţiu neconstruit/Spaţiu construit
Întocmitor: Atelier Prof.dr.arh. Mircea Ochinciuc Întocmitor: Atelier Prof.dr.arh. Emil Barbu Popescu
Schiţa nr. 3 (schiţă restanţă) Schiţa nr. 3 (schiţă restanţă)

Tema: Spaţiu urban – loc de întâlnire în centrul oraşului Tema: Amenajare urbană
Întocmitor: Atelier Şef lucr. dr.arh. Liviu Neaga Întocmitor: Atelier Conf.dr.arh. Haytham Zeki
Semestrul 4 Semestrul 6
Schiţa nr. 1 Schiţa nr.1

Tema: Locuire - machetă Tema: Locuire colectivă – reprezentare de concept
Întocmitor: Atelier Conf.dr.arh. Dan Marin Întocmitor: Atelier Prof.dr.arh. Anca Oţoiu
Schiţa nr.2 Schiţa nr. 2

Tema: Locuire – reprezentare de concept Tema: Locuire colectivă - machetă
Întocmitor: Atelier Prof.dr.arh. Emil Barbu Popescu Întocmitor: Atelier Conf.dr.arh. Iulia Stanciu
Schiţa nr. 3 (schiţă restanţă) Schiţa nr. 3 (schiţă restanţă)

Temă surpriză Temă surpriză
Întocmitor: Profesor invitat şi Atelier Conf.dr.arh.Iulian Gudină Întocmitor: Profesor invitat şi Atelier Prof.dr.arh. Adrian Spirescu
Curs Opţional
Facultatea de Arhitectură / Specializarea Arhitectură - An univ. 2012-2013
BP3-5 | Teoria proiectului de arhitectură

Curs la alegere sem.2 | Ore/săptămână: 2C | Credite ECTS: 2
Departament: Bazele Proiectării de Arhitectură
Titular:
prof.dr.arh. Adrian Spirescu
Colectiv:
Cadre didactice din Departamentul Bazele Proiectării
Obiective:
1. Studentul va fi capabil să relaţioneze reflecţiile teoretice cu aspectele
concrete ale proiectului de atelier;
2. va înţelege modul în care se desfăşoară procesul de observare, prin
proiect, a contextului urban;
3. va aprofunda, prin intermediul exemplelor, elementele ce ţin de
metodologia proiectului: ce înseamnă a defini o temă – concept, idee,
soluţie - cum se alege cadrul de referinţe al proiectului - anaolgii,
documentare, ipoteze de lucru.
Conţinut:
- Despre începutul proiectului – curs introductiv - pornind de la
problema locuirii colective, discuţia va introduce problematica
generală a cursului de Teoria proiectului, va urmări formularea
unor întrebări legate de felul în care un arhitect lucrează:
respectiv ce înseamnă a începe un proiect, a aduna date şi indicii,
a merge mai departe, a critica şi ajusta pe parcurs, ce înseamnă
a transmite sau a prezenta;

- Tipologii urbane – modelul modernist: la ville classé, critica Bibliografie minimală:

Insulei tradiţionale, evenimentul Plastic, mecanisme urbane
-F rampton, Kenneth - “Modern architecture: a critical history”, Thames
din anii ’20; critica modelului modernist – Interbau, -Berlin
and Hudson, Londra, 1992
’78-’87, Reconstrucţia critică, Tratarea discontinuităţii prin
- Gausa, Manuel - “Housing: new alternatives - new systems”, Actar,
discontinuitate,Stadt Villa, Monumentul izolat, Regenerare la
Barcelona, 1998
Paris, Parcul de la Bercy;
- Mornment Adam, Biles Annabel - “Infill. New Houses for Urban Sites”,
Laurence King Publishing, Londra, 2009
- Tipologii de locuire colectivă - O analiză critică însoţită de exemple
- *** - “Collective Housing”, Editorial Pencil, Valencia, 2006
şi ilustraţii pentru principalele direcţii tipologice din cadrul
- Amphoux Pascal. “Polarité, Mixité, Intensité, Trois dimensions conjointes
programului de locuire colectivă: turnul, bara, insula tradiţională,
de la densité urbaine”, “Polaraity, Mixity, Intensity, Three Interacting
insula contemporană, plomba, soluţiile low rise / high density,
Dimensions of Urban Density”, In Hilde Heinen, David Vanderburgh,
cvartalul, incinta, vila urbană, soluţiile hibride;
Inside Density, International Colloquium on Architecture and Cities,
Bruxelles : Editions La lettre volée, 2003, pp. 19-32.
- Locuinţe colective în România,- istorie, realitate urbana, proiecte
- Gauzin-Muller, Dominique, “Sustainable Architecture and
arhitecturale contemporane si discursuri mediatice.
Urbanism:Concepts, Technologies”, Exemples, Basel, 2002
- Dimensiuni ale Densitaţii – definirea noţiunii , dezbatere pe - Gast, Klaus-Peter. “Living Plans: New Concepts for Advanced Housing”,
marginea textului „Polarité, Mixité, Intensité, Trois dimensions Basel, 2005
conjointes de la densité urbaine”, introducerea noţiunii de - Fernandez Per, Aurora; Arpa, Javier, “Density projects: 36 new concepts
densitate a percepţiei, abordarea critică a unor exemple de on collective housing”, Vitoria-Gasteiz, 2007
strategii de densificare din arhitectura recentă - Bielefeld, Bert; El Khouli, Sebastian, “Basics Idée de projet”, Birkhäuser,
Basel 2007
- Responsabilităţile arhitectului privind durabilitatea – o discuţie - de Botton, Alain, “Arhitectura fericirii”, Editura Vellant, Bucureşti 2009
critică privind conceptul de dezvoltare durabilă, confruntări - Hertzberger, Herman, „Lessons for Students in Architecture”, 010
de opinii, puncte de vedere interdisciplinare, forma urbană şi Publishers, Rotterdam 2005
durabilitatea. - Pallasmaa, Juhani, „The eyes of the skin. Architecture and the senses”,
Wiely-Academy - John Wiley & Sons Ltd, Padstow, Cornwall 2005
- Zumthor, Peter, „Thinking Architecture”, Birkhäuser, Basel 1999
Metoda de predare:
Observaţii:
Curs însoţit de discuţii şi dezbateri
Mod de evaluare: - Cursul de teoria proiectului se constituie ca o parte componentă
Seminar / lucrare scrisă a atelierului de proiectare, îmbogăţind căutările arhitecturale
concrete ale proiectului prin propunerea unor teme conexe şi
abordarea interactivă a acestora.
- Conţinutul şi metoda de predare a cursului se pot adapta funcţie
de întocmitorul lui.
ARGUMENT
A proiecta în şcoala de arhitectură

înseamnă a-ţi pune întrebări, a
te apropia, a înconjura şi a găsi
propriul tău răspuns cu ajutorul
profesorului. De fiecare dată din
nou.
Peter Zumthor
T
emele de studiu ale anilor 2 şi 3 încearcă să traseze un parcurs al
familiarizării viitorului arhitect cu faptul că arhitectura intervine
asupra unui dat: ceva care se află deja acolo (loc, ceea ce
este deja construit sau ceea ce apare în mod natural, folosinţe, activităţi,
nevoi, oameni, materiale etc.), în sensul înţelegerii, purtării de grijă
şi întregirii acestui dat. Premisa este aceea că şcoala de arhitectură
trebuie să permită şi să susţină formarea unei conştiinţe critice şi
etice privind mijloacele şi consecinţele arhitecturii : arhitectura lucrează
cu ceva dat, iar ceea ce contează în primul rând este buna raportare la
acest dat.
Foarte importantă devine atunci formarea capacităţii de a observa,
a vedea, a interpreta şi a traduce în proiect o serie întreagă de
indicii care îi sunt aduse în faţă arhitectului în oricare dintre situaţiile
concrete întâlnite. Întorcându-se către lucrurile din jur, studentul-arhitect

trebuie să înceapă să simtă că i se vorbeşte pe limba lui, că înţelege RECUPERAREA MATERIALITĂŢII

povestea pe care acestea o au de spus. Implicarea personală devine
Recuperarea sensului tectonic al arhitecturii, ce şi cum se construieşte,
atunci o condiţie esenţială. Fiecare student aduce cu sine o experienţă de
cum îi este unui anume material cel mai propriu să fie folosit, ce vrea
viaţă, sensibilităţi, preocupări şi abilităţi diferite. Temele de studiu oferă
prilejuri pentru recuperarea, valorificarea şi continuarea acestei de fapt materialul, felul în care materia ajunge să-şi impună propria sa
experienţe a fiecăruia, dar şi oportunităţi pentru deturnarea acesteia formă formei : sunt întrebări şi priorităţi ale tuturor exerciţiilor, dar mai
sau pentru dobândirea unor experienţe noi, specifice meseriei de arhitect, ales ale primului exerciţiu din anul 2. Iar toate aceste întrebări se pot
cu ajutorul şi prin intermediul îndrumării din atelier. parcurge în mod firesc nu ca exerciţii abstracte, ci în strânsă legătură
cu locul în care intervenţia arhitecturală apare ca necesară şi, implicit,
În cadrul temelor propuse şi a activităţii de atelier, alegerea conştientă,
ajutând la înţelegerea lui.
problematizată şi argumentată – a materialului, a locului, a folosinţei
– este un instrument important de construire a unui demers adecvat
fiecăreia dintre problemele diferite care îi sunt puse în faţă arhitectului.
RECONSIDERAREA PROGRAMULUI
Tema dă doar un indiciu, furnizează un pretext, fiecare student îşi
construieşte, într-o măsură mai mare sau mai mică, propria temă, asistat A proiecta sau a construi constituie un fals în absenţa unor întrebări
de îndrumători. Experienţa, specificul, priorităţile, metoda sau tactul asupra felului în care viaţa ar fi posibilă acolo : acea viaţă care
fiecărei echipe de îndrumare vin să furnizeze reperele, bornele, ceea ce să fie specifică unui anume loc, anumitor oameni, implicând anumite
poate fi un teren ferm al învăţării arhitecturii. activităţi, anticipând întâmplări, nevoi sau aşteptări. În acest sens,
În acest sens, se pot distinge câteva direcţii şi problematici principale este propusă reconsiderarea şi reconstruirea programului de
care se regăsesc permanent, deşi în proporţii diferite, în alcătuirea celor arhitectură, în sensul adecvării acestuia la fiecare situaţie sau loc
6 teme de studiu din desfăşurarea anilor 2 şi 3. particular. Programul se scrie din mers, pe măsură ce toate acestea se
lasă descoperite.
RELAŢIA CU VECINĂTATEA Temele oscilează între dimensiunea privată şi cea publică a arhitecturii.
Studiul este centrat pe problema locuirii, abordând pe rând şi
Temele iau ca punct de plecare situaţii de vecinătate diferite (fie
gradual locuirea individuală, ca spaţiu exclusiv sau negociat al intimităţii
acestea urbane, centrale sau periferice, sau fragmente ale cadrului
domestice (a doua temă din anul 2), apoi subiectul locuirii într-o casă
natural), mizând pe faptul că tocmai confruntarea cu aceste situaţii,
„la curte”, dar, în acelaşi timp, în comunitate (a treia temă din anul 2) şi,
analiza, înţelegerea şi interpretarea lor pot facilita dezvoltarea unei
în cele din urmă, tema unei locuiri colective, dense, cu puternic caracter
gândiri arhitecturale critice. Pentru o parte dintre proiecte (temele din
primul semestru, atât pentru anul 2, cât şi pentru anul 3) sunt propuse urban, animată de funcţiuni complementare (a treia temă din anul 3).
zone extinse de studiu, astfel încât alegerea unui amplasament să Dimensiunea publică caracterizează mai ales primul semestru al anului
presupună parcurgerea şi înţelegerea activă a vecinătăţii, compararea 3, oferind prilejul construirii şi particularizării programului arhitectural,
mai multor opţiuni, interogarea conexiunilor dintre sit şi program. În adecvat unui loc, unui anumit mediu social şi cultural sau anumitor
aceste cazuri, prima temă funcţionează (şi) ca etapă de cunoaştere ce relaţii de vecinătate, pe care arhitectura le poate dezvălui, îngriji sau re-
pregăteşte tema secundă. inventa.
2
anul
p r o i e c t e d e a t e l i e r
Proiectul nr. 1:
CONSTRUCŢIE ŞI MATERIALITATE
Numar de credite : 4 | Durata : 5 saptamâni
1. Argument
Demersul didactic al atelierului de proiectare din anul I a fost centrat
primordial asupra noţiunii de compoziţie şi spaţiu. Tema numărul 1 din
semestrul 3 de studiu are ca obiectiv sensibilizarea studenţilor asupra
modalităţilor în care se pot folosi materialele în a construi şi în a găsi
sensul adecvat unei construcţii ţinând cont de specificul sau semnificaţia
materialului ales. În acest sens investigarea materialităţii, nu doar în
sensul alegerii unui material cu care decizi să construieşti, ci simplificând în
mod deliberat lucrurile, reducând la maximum dimensiunile intervenţiei,
discutând importanţa şi potenţialul expresiv ale celor mai simple gesturi
de construcţie, este subiectul temei propuse. Iar toate acestea se pot face
în mod firesc nu ca exerciţii abstracte, ci în strânsă legătură cu locul unde
se aşează şi, implicit, ajutând la înţelegerea lui.
2. Obiective
- înţelegerea modalităţilor fireşti în care un material este propriu în
a fi folosit pentru a alcătui un spaţiu sau a defini o formă
- înţelegerea manierei în care un material este propriu în a fi folosit
într-un anumit context cultural, social, climatic
- înţelegerea sensului unei „structuri” cu o anumită materialitate şi
adecvarea sa spaţiului pe care îl formează sau îl reprezintă

- înţelegerea sitului şi materialităţii ca parte integrantă a spaţiului

arhitectural
- maniera constructivă de realizare a unui spaţiu dă sens
materialului sau anulează potenţialul acestuia, ne-îmbogăţind
semnificaţia spaţiului. Sensul proiectului vine şi din sensul în care
materialitatea este înţeleasă şi interpretată mai mult decât doar
în logica sa constructivă.
3. Conţinutul studiului
Amplasament:
oraşele Bucureşti (zona Petricani) şi Câmpulung Muscel, conform
planurilor anexă.
Studenţii vor parcurge mai multe zone marcate pe planurile de situaţie

anexate, ale celor două oraşe, vor descoperi şi analiza amplasamentele
sugerate de temă şi vor găsi potenţialul unor locuri unde vor crede de
cuviinţă să intervină în sensul interpretării materialităţii existente în
zonă.
Proiectul constă în alegerea câtorva materiale cu care vor face un
obiect, amenajarea unui loc sau un spaţiu de mici dimensiuni. Alegerea
materialelor precum şi a tipului intervenţiei vine din logica interpretării
sitului. Discuţia se va axa preponderent pe maniera în care o formă sau
o structură este conformă cu un material şi pe semnificaţia în care un
spaţiu poate fi îmbogăţit prin materialitate, precum şi în sensul în care
ea este adecvată sau nu unui loc. În cazul în care tipul intervenţiei se
va concentra pe alcătuirea unui obiect, aria desfăşurată a acestuia nu
va depăşi 200 mp iar dacă opţiunea de răspuns dată temei va trata un
context mai larg şi o intervenţie la scară „urbană” suprafaţa aferentă va
fi de maxim 500 mp.
Întrucât tema 1 şi tema 2 din anul II de studiu sunt strâns legate între ele,
având obiective didactice comune, alegerea unui amplasament la tema
1 condiţionează menţinerea aceluiaşi amplasament pentru desfăşurarea
proiectului din cadrul temei 2, logica acestui demers fiind dată de
înţelegerea potenţialului unui loc în contextul său larg al cadrului urban,
construit şi social.
4. Condiţii redactare
- începutul proiectului poate fi arătat sub forma prezentărilor
„pecha kucha” prin care studenţii vor surprinde caracterul sensibil
al locului studiat, având ca subiect al reflecţiei tema materialităţii.
Slide-urile prezentării vor fi înlocuite şi îmbogăţite pe tot parcursul
desfăşurării studiului şi niciodată nu vor depăşi numărul de 20.
- predările intermediare şi corecturile la panou se vor desfăşura pe
baza machetelor de studiu, scara acestora fiind aleasă de student
în colaborare cu îndrumătorul de atelier, ţinând cont de specificul
materialului ales a fi înţeles şi utilizat în proiect.
Predarea:
- se va preda un „caiet de studiu” având ca subiect desenul de
observaţie în vederea interpretării sitului ales, precum şi arătarea 6. Bibliografie
resorturilor intime ce pot forma arhitectura în absenţa aspectelor
Von Meiss, Pierre
exclusiv formale.
De la Forme au Lieu. Une introduction a l’etude de l’architecture, Presses
- se vor preda pe un cd slide-urile „pecha kucha”, dacă este cazul
polytehniques Romandes, Laussane, 1986
- redactarea proiectului se va face pe hârtie format 50x70 cm
- funcţie de intervenţia aleasă scara proiectului va putea varia între
Pallasmaa, Juhani
1:100 şi 1:50
Touching the World - architecture, hapticity and the emancipation of the eye
- tehnica de redactare va fi sub forma desenului tradiţional
The Thinking Hand
- machetă finală sc 1:100 sau 1:50
The Eyes of the Skin: Architecture and the Senses
- evaluarea proiectelor se va face în cadrul fiecărei grupe
Zumthor, Peter
Atmospheres: Architectural Environments - Surrounding Objects,
5. Criterii apreciere
Birkhauser, 2006
- coerenţa demersului
- calitatea observaţiilor date de înţelegerea şi interpretarea sitului A. Deplazes
- calitatea observaţiilor date de înţelegerea materialelor alese Construction Architecture – from materials to structures – a handbook,
(condiţionări tehnice, semnificaţii „poetice”, adecvarea la scopul Ed. Prof. A. Deplazes
utilizării lor, etc)
- calitatea exprimării ideilor proiectului în concordanţă cu manierele VerB
de prezentare (machete, fotografii, desene, pecha kucha) Matters
- coerenţa parcursului de la material la punerea în formă
Intocmit:
lect. dr. arh. Dorin Ştefan Adam


1. Amplasament Bucureşti

Propuneri situri Amplasament Campulung:

2. Amplasament câmpulung
01. Străzile cu ieşire la strada Matei Basarab. Exemplu strada
Primăverii şi Strada Petre Zamfirescu pentru ca sunt şi în vecinatatea unui
platou şi aproape de padure. Sunt străzi ce urcă brusc.
02. Strada It N Popp sau lânga ea Strada Parcul Mirea cu case

boiereşti, vila Mirea care e palat şi casuţe ţărăneşti cu găini în curte.
03. Strada Fraţii Goleşti în apropierea parcului Creţulescu lângă râu,

unde e şi un izvor, cu case din caramidă.
04. Str. D Alimanasteanu cu tot cu străduţele ei care duce către un loc

cu o perspectivă panoramică asupra oraşului.
05. Strazile din spatele garii sau pe langa ea, de exemplu strada
Petre Tutea sau Strada Negulicilor lângă Râul Targului.
06. Strada Maior Giurescu cu legătură rapidă către pădure
07. Zonele din preajma siturilor propuse pentru tema numarul 2

Proiectul nr. 2:
LOCUIRE INDIVIDUALĂ
Argument
Tematica semestrului 3 urmăreşte trecerea gradată de la exerciţiile

compoziţionale ale anului 1 către o înţelegere tot mai complexă a actului
de a construi. Dacă prima temă a introdus contactul cu un amplasament
real şi cu sensibilitatea unui material de construcţie, cea de-a doua temă
introduce dimensiunea funcţională esenţială arhitecturii. În acest fel tema
nr. 2 face primul pas în studiului mai amplu al programelor de locuire,
care va fi urmat progresiv, de la privat către colectiv, pe parcursul anilor
II si III de studiu.
Locuinţa este mai mult decât un adăpost. Este un spaţiu în care au loc
activităţi şi evenimente, ea capătă un inţeles propriu pentru fiecare
membru al familiei si spune o poveste despre cei care o locuiesc. De
aceea locuinţa individuală urmăreşte cu precădere profilul celor care o
vor locui dar şi buna raportare la particularităţile contextului fizic, social,
cultural şi economic dintr-un anumit loc la un moment dat. Investigarea
materialităţii, lansată de tema nr. 1, a fost un prilej de cercetare şi
înţelegere a unui loc în care proiectul locuinţei individuale se va insera.
Mai mult, tema materialităţii va fi dusă mai departe prin modul în care
maniera constructivă, spaţialitatea, expresivitatea şi funcţionalitatea vor
conlucra într-un tot unitar.

Obiectivele studiului şi competenţe Structura de rezistenta va fi adaptată soluţiei de arhitectură (zidărie

portantă cu sâmburi de beton armat, stâlpi/pereţi structurali din beton
- d ezvoltarea unei culturi arhitecturale centrate pe evoluţia modelelor de
armat, lemn, metal).
locuire individuală;
- înţelegerea fundamentelor locuirii şi a implicaţiilor arhitecturale ale Condiţii de redactare
transformărilor din societatea contemporană şi viaţa familială;
Proiectul se va realiza individual.
- dezvoltarea capacităţii de a realiza o analiză relevantă a datelor
implicate în proiect şi de a construi şi susţine un demers personal coerent
Etapa 1 – 3 săptămâni, jurizare în atelier
şi adecvat problemelor identificate;
Analiza sitului şi definirea scenariului de locuire
- însuşirea unei maniere integrate de abordare a proiectului, între
- planşă care să cuprindă studiul zonei care include situl ales,
conceptul general, logica tectonică şi materialitatea edificiului.
o descriere succintă a scenariului de locuire propus şi a temei
proprii, referinţe culturale arhitecturale în relaţie cu demersul;
Conţinutul studiului
- schiţe ale conceptului şi scheme de distribuţie interioară
În Campulung Muscel şi Bucureşti, în zonele de analiză propuse de - macheta de studiu 1/100, inserată în macheta de sit.
tema nr. 1, au fost identificate patru şi respectiv trei situri care constituie
amplasamente posibile pentru proiectul de locuire individuală (conform Etapa 2 – 6 săptămâni, jurizare în atelier
planurilor de situaţie anexate). Obţiunea fiecărui atelier pentru una Proiectul va fi redactat la scara 1:50 pe hartie albă, format de 50X70,
dintre cele două localităţi de studiu, făcută la proiectul nr. 1, va fi păstrată într-o tehnică la alegere (fără piese redactate pe calculator).
în continuare şi la prezentul proiect. Astfel, pornind de la înţelegerea Proiectul va cuprinde toate piesele necesare unei descrieri complete a
zonei studiate prin tema anterioară, fiecare student (sau atelier) va soluţiei (plan de situaţie, planurile tuturor nivelurilor mobilate, secţiune
alege unul dintre aceste situri. Terenurile, proprietate particulară, se caracteristică, minim 2 faţade, alte piese stabilite în cadrul atelierului.)
află în intravilanul localităţii, într-o zonă preponderent rezidenţială şi au Proiectul va cuprinde în mod obligatoriu, macheta volumului inserată în
suprafeţe între 200 si 650 mp. Terenurile, proprietate particulară, se află macheta de sit 1/100 şi macheta întregului lot 1/50.
în intravilanul localităţilor, în zone preponderent rezidenţiale. De asemenea se va preda obligatoriu şi o plansă de sinteză care să
ilustreze demersul şi evoluţia proiectului (scheme, fotografii ale machetor
Fiecare student va imagina un scenariu propriu de locuire, inspirat de
de studiu, etc.)
înţelegerea caracteristicilor locului (oraş, oameni, arhitectură, peisaj, etc.).
Se vor asigura condiţiile de locuire permanentă pentru o familie cu doi
copii, având în vedere un nivel mediu în privinţa costurilor. Suprafaţa
locuinţei nu va depăşi 200 mp. Funcţiunile vor fi adaptate categoriilor de
utilizări proprii locuinţei: locul de odihnă, de studiu/lucru, de relaxare, de
discuţii în familie şi cu oaspeţii, de masă şi de preparare a hranei.
Pentru amplasamentele din localitatea Campulung Muscel locuinţei
propriuzise i se mai pot adăuga funcţiuni suplimentare până la suprafaţa
maximă de 300 mp
Se va urmări relaţia dintre locuinţă, terenul aflat în proprietate, vecinătăţi
şi cadrul natural.
Criterii de evaluare:
- Coerenţa relaţionării dintre caracterul observat al locului,
scenariul de locuire propus şi soluţia spaţială;
- Încadrarea în contextul urban;
- Valoarea soluţiei arhitecturale (materialitate, expresie, spaţialitate,
funcţionalitate, structură);
- Respectarea tuturor condiţiilor de redactare.
Bibliografie:
- monografii arhitecti romani: Horia Creanga, Duiliu Marcu,
Henrieta Delavrancea – Gibory
- colectia revistei El Croquis: Steven Holl, Alvaro Siza, David
Chipperfield, OMA / Rem Koolhaas, SANAA, Aires Mateus, John
Pawson, RCR Arquitectes, Bevk Perović Arhitekti
- colectia revistei Zeppelin
- Arhitext, Monografie arh. Radu Mihailescu
- Rapoport, Amos, House form and culture
- Hall, E.T., The Hidden Dimension
- Le Corbusier, Ouevre complète 1910-29
- Frampton, Kenneth, Modern architecture – a critical history
- Norberg-Schulz, Christian, L’Habiter
- Gausa, Manuel, Housing, New Alternatives, New Systems
Întocmit
Şef de lucrări dr. arh. Melania Dulămea


1. PLAN INCADRARE BUCUREŞTI - PLUMBUITA

2. PLAN INCADRARE CÂMPULUNG


p r o i e c t d e a n
Proiectul nr 3:
LOCUIREA ÎNTRE PUBLIC ŞI PRIVAT
Argument
Oscilând între nevoia de intimitate şi întâlnirea cu ceilalţi, locuirea rămâne subiectul
central al arhitecturii. Exerciţiul urmăreşte surprinderea modulaţiilor posibile ale
legăturii între casă, trăită drept centru al lumii, şi vecinătate, ca deschidere către
ceilalţi. Luând ca model un fel firesc de a fi al vechilor comunităţi în care fiecare
membru avea un nume, un caracter, un chip, sau o pricepere aparte, şi explorând
tema unei locuiri în care casele se ţin împreună, exerciţiul caută să surprindă
legături. Rând pe rând, identificarea dintre un om şi casa sa, reunirea membrilor
familiei, legăturile din interiorul unei comunităţi, relaţia cu vecinătatea, intuirea
depărtării dau apropierii lumii, devin subiectul unei explorări personale, în sensul
asumării unei lecturi şi interpretări proprii fiecărui student asupra temei locuirii, şi
particulare, în sensul înţelegerii şi adecvării propunerilor la ceea ce locul anume
ajunge să ceară.
Obiective şi competenţe
Având ca pretext locuirea, vecinătatea şi comunitatea, studiul urmăreşte înainte
de toate formarea unei conştiinţe critice şi etice privind mijloacele şi consecinţele
arhitecturii. Acest obiectiv principal se traduce în înţelegerea faptului că arhitectura
intervine asupra ceva care se află deja acolo (ceea ce este deja construit sau ceea
ce apare în mod natural, loc, folosinţe, activităţi, nevoi, oameni, materiale, etc.) în
sensul înţelegerii, purtării de grijă şi întregirii acestui dat (sau dezvoltarea durabilă
în sensul său prim). Peste acest “deja dat” se suprapun datele noi ale unei voinţe
de a construi, formulate succint în tema de proiectare. În acest sens, principalele
competenţe pe care exerciţiul încearcă să le formeze, ţin mai ales de capacitatea
de a conştientiza, reformula şi continua firesc toate aceste date iniţiale.

- integrarea în vecinătate - înţelegerea şi asimilarea datelor pre-existente în loc şi Detalierea temei de lucru:
timp (dar care se lasă descoperite abia pe parcursul procesului de proiectare) şi a
influenţei acestora asupra deciziilor arhitecturale; Tema 3 propune un proiect cu temă “deschisă” în care locuirea va fi investigată
pe baza unei reflecţii proprii asupra contextului urban şi a relaţiilor de vecinătate
- formarea unei comunităţi - capacitatea de a reformula critic datele noi şi imediată. Studiul se construieşte pornind de la situaţia concretă a unui cartier relativ
schimbările propuse de tema de arhitectură, în sensul adecvării la ceea ce este omogen de locuinţe joase în periferia de nord a Bucureştiului - cartierul Dămăroaia.
deja dat; Pe un teren actualmente neconstruit, având o suprafaţă de aproximativ 3800mp,
se vor propune locuinţe pentru 10 până la 12 familii. Acestea vor fi gândite astfel
- locuirea în interiorul şi în preajma casei - definirea, înţelegerea şi traducerea în încât să poată oferi o calitate a locuirii cât mai aproape de locuirea individuală,
proiect a nevoilor unor locuitori posibili; folosind însă mijloacele relativ modeste ale caselor strânse una în alta, dar şi
avantajele locuirii în comunitate. Se urmăreşte astfel investigarea unor moduri
- scenariul propriu de locuire “între public şi privat” - capacitatea de a formula, şi tipologii diferite de locuire (cum ar fi locuinţe cuplate, înşiruite sau covor, până
reformula, dezvolta, urmări şi transmite un răspuns personal şi particular care la o locuire semi-colectivă etc.) care vor fi stabilite în urma întâlnirii cu locul, a
implică transformarea, continuarea, evoluţia tuturor acestor date (vecinătate, înţelegerii şi analizei critice a vecinătăţii imediate. Va fi păstrat un regim jos de
comunitate, locuire). înălţime, fiind posibile suprapuneri parţiale ale locuinţelor, dar cu acces separat
din exterior pentru fiecare din acestea. Casele şi curţile lor vor ocupa aproximativ
2000mp, restul terenului fiind folosit în comun, oferind locuitorilor anumite spaţii
şi amenajări suplimentare şi mediind relaţia cu vecinătatea.
Studiul invită la punerea câtorva întrebări despre ce înseamnă a locui printr-o

explorare conştientă a modurilor posibile ale unei locuiri care chestionează ideea
de comunitate * (înţelegând, criticând, adaptând şi mergând mai departe decât
exemplele recente de tip condominiu, ansamblu rezidenţial, cohousing). Nuanţarea
unei folosiri mai mult sau mai puţin private sau comunitare a terenului dat, cât
şi deschiderea către vecinătatea existentă vor fi stabilite în urma construirii unui
scenariu de locuire propriu fiecărei echipe de studenţi (sau atelier, după caz). Acest
scenariu poate include mici funcţiuni şi spaţii complementare locuirii.
Exerciţiul îndeamnă de asemenea la considerarea folosirii cumpătate a mijloacelor

arhitecturale şi a resurselor materiale şi economice, în sensul descris de întâlnirea
dintre tema unor locuinţe relativ ieftine şi acutizarea întrebărilor legate de
Conţinutul studiului sustenabilitate în lumea de astăzi. Calitatea locuirii va fi căutată mai ales în
recuperarea şi valorificarea curţii, a comunităţii, sau a vecinătăţii şi nu în excese
Sinteza temei de lucru: dimensionale, formale sau constructive.
Pe un teren dat de 3800mp se vor construi case pentru 10, cel mult 12 familii, * Condominiu Imobilul format din teren cu una sau mai multe construcţii, dintre care unele proprietăţi
explorând o tipologie de locuire cu regim jos de înălţime. Aceste case şi familii sunt comune, iar restul sunt proprietăţi individuale, pentru care se întocmesc o carte funciară colectiva
vor forma o comunitate. Fiecare casă va avea intrarea ei separată din exterior şi şi câte o carte funciară individuală pentru fiecare unitate individuală aflată în proprietate exclusivă, care
poate fi reprezentată de locuinţe şi spaţii cu altă destinaţie, după caz. Constituie condominiu (...) un
o curte privată, ocupând împreună aproximativ jumătate din suprafaţa terenului. ansamblu rezidenţial format din locuinţe şi construcţii cu altă destinaţie, individuale, amplasate izolat,
Pentru restul terenului vor fi propuse diferite spaţii sau amenajări care vor fi înşiruit sau cuplat, în care proprietăţile individuale sunt interdependente printr-o proprietate comună
folosite în comun şi vor media relaţia cu vecinătatea. * forţată şi perpetuă. (Legea nr. 310/2009)
Regimul de înălţime şi ceilalţi indicatori urbanistici vor fi stabiliţi în urma analizei ca - Macheta de atelier a sitului la scara 1:200, conţinând cel puţin vecinătatea
intenţie coerentă şi argumentată de ocupare şi de folosire a locului şi de integrare imediată, case, arbori;
în vecinătatea existentă.
- Macheta de studiu a ansamblului la scara 1:200, ca instrument de lucru, pentru
Sistemul constructiv şi materialitatea vor fi determinate în concordanţă cu fiecare propunere şi stadiu diferit al proiectului;
obiectivele studiului, cu scenariul de locuire propus şi principiile arhitecturii - Plan de situaţie la scara 1:500, redând cel puţin vecinătatea imediată şi precizarea
durabile. acceselor;
- Planuri, secţiuni, faţade (de lucru) ale ansamblului la scara 1:200 cuprinzând
Etapele de lucru şi redactarea proiectului împreună toate locuinţele şi spaţiile comunitare propuse;
Studiul are două faze şi se va desfăşura în echipe de doi studenţi. - Alte piese considerate necesare de echipa de îndrumare a fiecărui atelier.
Faza I (4 credite, 6 săptămâni, juriu în atelier) Faza II (6 credite, 8 săptămâni, juriu în comisie în presesiune)
- Analiza contextului ca lectură personală a vecinătăţii imediate şi stabilire a unor

date care pot deveni indicii pentru o intervenţie care ţine cont de ceea ce este - Detalierea proiectului presupune co-evoluţia problemei şi a soluţiei, confruntarea
deja dat; şi ajustarea permanentă a datelor şi a răspunsurilor posibile, în urma formulării
- Investigarea şi formularea ca ipoteză de lucru a unui scenariu propriu de locuire unor întrebări personale şi particulare ale fiecărei echipe de studenţi, cu ajutorul
“între public şi privat”. Acest scenariu va fi formulat în scris, rămânând însă discuţiilor şi a direcţiilor propuse de îndrumare. Acest proces va fi prezentat ca
deschis unei evoluţii ulterioare; parte a proiectului final, printr-o planşă care va face posibilă reluarea drumului,
principalele indicii, întrebări sau ipoteze de lucru, scenariul de locuire, datele
- Identificarea unei tipologii posibile de locuire şi documentarea asupra acesteia
într-un caiet de studiu; descoperite din mers şi schimbările importante survenite, etc.

- Macheta de studiu a ansamblului la scara 1:200 actualizată şi integrată în macheta Criterii de evaluare
de sit;
INTEGRAREA ÎN VECINĂTATE
- Macheta la scara 1:50 a unei locuinţe (stabilite în urma îndrumării) şi a curţii - urbanitatea - o densitate potrivită şi echilibrată; utilizări şi funcţiuni mixte;
sale; integrarea locuirii, destinderii, activităţilor de lucru; reducerea deplasării
auto şi accesibilitatea pietonală;
- Plan de situaţie la scara 1:500, conţinând cel puţin vecinătatea imediată şi
precizarea acceselor; - conectivitatea - caracterul compact, relaţii multiple între locuinţe şi spaţiul
comunităţii, stabilitatea socială;
- Planuri, secţiuni, faţade de ansamblu la scara 1:100 cuprinzând împreună toate
locuinţele şi spaţiile comunitare propuse; - adecvarea - memoria ca parte a contextului existent, adecvarea scării şi a
imaginii, particularitatea în unitate, interacţiunea între locuitorii vechi şi noi,
- Detalierea unei locuinţe pentru o familie (stabilite în urma îndrumării) şi a încurajarea atitudinilor participative;
curţii sale - planuri, secţiuni, faţade la scara 1:50 cu indicaţii asupra structurii,
materialităţii şi mobilării propuse; - integrarea naturii - evaluarea şi, pe cât posibil, păstrarea şi amplificarea
spaţiilor verzi, înţelegerea urmelor unui model preexistent al ordinii naturii;
- Studii de fotografie pe machetă încercând surprinderea integrării, a atmosferei,
sau materialităţii. LOCUIREA ÎN INTERIORUL/ ÎN PREAJMA CASEI/ ÎN COMUNITATE
- identificarea - punerea întrebărilor şi înţelegerea nevoilor locuirii, traduse
într-o conformare potrivită a funcţiunilor şi a legăturilor între spaţii, regăsirea
în propria casă (acasă);
- flexibilitatea - evoluţia casei în timp, adaptabilitatea şi schimbarea posibilă
pentru a putea găzdui moduri diferite de a trăi, folosinţe variate, aşteptări
şi nevoi diverse;
- comunicarea - interacţiunea, locuirea în sens privat şi comunitar,
posibilitatea unor activităţi multiple, participarea;
- deschiderea - relaţii spaţiale fireşti şi între interior şi exterior, extinderi în
afară ale spaţiilor locuite, primirea exteriorului înăuntru;
STRUCTURA/ MATERIALITATEA
- adecvarea sistemului constructiv şi a materialităţii la obiectivele studiului,
la scenariul de locuire propus şi la principiile arhitecturii durabile;
- folosirea cumpătată a mijloacelor arhitecturale şi a resurselor materiale şi
economice;
- chestionarea, înţelegerea şi redarea corectă a principiilor structurale şi a
rezolvărilor de detaliu, în concordanţă cu caracterul şi atmosfera spaţiilor
propuse în proiect;
Bibliografie
Bibliografia cursului Arhitectură. Locuire. Oraş, An II, Semestrul 4, UAUIM
Gaston BACHELARD, “Casa. De la pivniţă la pod. Sensul colibei”, în: Poetica

spaţiului, Editura Paralela 45, Piteşti, 2005, pp. 35-50 şi 56-67
George Matei CANTACUZINO, “Locuinţa românească”, în: Izvoare şi popasuri,

REPREZENTAREA Editura Eminescu, Bucureşti, 1977, pp. 63-65
- adecvarea discursului şi a reprezentării la propriul scenariu de locuire în Mircea ELIADE, “A-ţi asuma crearea lumii”, în: Sacrul şi profanul, Editura
comunitate propus, formulat şi reformulat în scris; Humanitas, Bucureşti, 1992, pp. 49-56
- caracterul unitar, acoperitor şi sugestiv al reprezentărilor grafice, machetei Alain de BOTTON, “Semnificaţia arhitecturii” şi “ Promisiunea unui câmp”, în:
şi studiilor foto Arhitectura fericirii, Editura Vellant, Bucureşti, 2009, pp. 9-26 şi 251-268
- calitatea şi claritatea discursului argumentativ de prezentare a proiectului; Florin BICIUŞCĂ, Experimentul “Căţelu”, Editura Paideia, Bucureşti, 2007
PROCESUL DE PROIECTARE Bénédicte RÉGIMONT, “Despre habitat” şi “Încăperile casei”, în: Spune-mi cum
ţi-e casa, ca să-ţi spun cine eşti, Editura Trei, Bucureşti, 2010, pp. 98-120 şi
- coerenţa şi capacitatea de auto-evaluare reflexiv-critică a parcursului 121-150
propriului proiect;
- înţelegerea procesului de proiectare ca evoluţie simultană a problemei

(date disponibile) şi a soluţiei (răspunsuri formulate) şi elocvenţa redării Documentare:
condensate în planşa de sinteză a parcursului;
Charles CORREA, Housing & Urbanisation, Urban Design Research Institute, 1999
- capacitatea de a colabora constructiv cu colegii şi implicarea în activităţile
comune din atelier. Peter EBNER, Markus KÜNTSCHER, Ulrike WIETZORREK, Typology+: Innovative
Residential Architecture, Birkhauser, Basel, 2010
Brian EDWARDS, David TURRENT (eds.), Sustainable Housing: Principles &

Practice, E & FN Spon, 2000
Hilary FRENCH, New Urban Housing, Editura Laurence King, 2006
Manuel GAUSA, Housing : New Alternatives, New Systems. Single-Family Housing

: The Private Domain, Birkhauser, Basel, 2002
Herman HERTZBERGER, Lessons for Students in Architecture, 010 Publishers,

Rotterdam, 2009
Hubert HOFFMANN, Urban Low - Rise Group Housing: Terrace Houses. Patio

Houses. Linked Houses (Urbaner Flachbau: Reihenhauser. Atriumhauser.

Kettenhauser), Verlag Gerd Hatje, 1967
David LEVITT, The Housing Design Handbook: A Guide to Good Practice,

Routledge, 2010
Anca Nicoleta OŢOIU, Locuinţa înşiruită – strategii ale locuinţei durabile, Editura
Universitară Ion Mincu, Bucureşti, 2011
Gunter PHEIFER, Per BRAUNECK, Courtyard Houses: A Housing Typology,

Birkhauser, Basel, 2007
Gunter PHEIFER, Per BRAUNECK, Row Houses : A Housing Tipology, Birkhauser,

Basel, 2008
Gunter PHEIFER, Per BRAUNECK, Town Houses: A Housing Typology, Birkhauser,

Basel, 2008
Întocmit
Prof. dr. arh. Anca Oţoiu
Asist. dr. arh. Cristina Constantin


FOTO sit

FOTO sit
VECINĂNĂŢI

3
anul
DE LA ORAŞ LA PROGRAM
Tematica semestrului 1 continuă investigarea graduală a contextului
urban, prin două proiecte în care va fi abordată dimensiunea socială şi
culturală a oraşului, prin corelarea elementelor de context şi de funcţiune
/ program.
Dimensiunea funcţională este esenţială în arhitectură. Arhitectura
nu înseamnă numai spaţiu sau formă, ci şi tot ceea ce se întâmplă în
spaţiile proiectate de noi : activităţi, acţiuni, evenimente. Toate acestea
nu „se întâmplă” însă în mod generic şi invariabil, ci sunt conectate cu
particularităţile şi valorile vieţii sociale dintr-un anumit timp şi loc.
Programul de arhitectură nu reprezintă o opţiune arbitrară sau generală.
El apare ca rezultantă a unui set specific de exigenţe, care ţine atât de
actorii implicaţi – utilizatori, investitori, opinie publică, autorităţi etc. – cât
şi de o situaţie urbană concretă, de condiţiile fizice şi social-economice
ale acesteia*.
Obiectivele studiului şi competenţe

Cele două proiecte ale primului semestru au astfel ca scop :
- înţelegerea caracterului individualizat al programului de
arhitectură
- înţelegerea mecanismelor de corelare dintre conceptul
general arhitectural, datele de context şi cele de program
- formarea competenţei de a aborda o situaţie urbană
specifică şi de a construi un răspuns adecvat din punct de
vedere al exigenţelor funcţionale
* Pentru o tratare aprofundată a acestei problematici : Ana Maria Zahariade – note de curs
(Arhitectură – context – peisaj, semestrul 5), la http://www.uauim.ro/departamente/itcp/
discipline/ACP/1_perspectiva_functionala.pdf

- primul exerciţiu pleacă de la precizarea destinaţiei construcţiei, lăsând

Atât primul, cât şi cel de-al doilea proiect pornesc de la parcurgerea unui studenţilor libertatea de a alege amplasamentul adecvat în cadrul zonei
perimetru urban mai larg, prilej pentru experimentarea şi înţelegerea analizate ;
unor forme diferite de urbanitate. Pentru atingerea progresivă de către - cel de-al doilea exerciţiu se va elabora pe un amplasament dat în
studenţi a obiectivelor pedagogice, propunem următoarea desfăşurare a cadrul zonei, lăsând studenţilor libertatea de a răspunde unei problematici
studiului în acest semestru : urbane specifice, prin definirea programului de arhitectură.
Proiectul nr. 1:
PROGRAM DE ARHITECTURĂ ŞI CONTEXT URBAN
Conţinutul temei-cadru
Zona propusă pentru studiu se află în Bucureşti, fiind delimitată spre
nord de Calea Călăraşilor, spre vest de Bulevardul Mircea Vodă, spre
sud de Bulevardul Unirii (în spatele frontului de blocuri), spre sud-est de
strada Theodor Speranţia, iar spre est de strada Agricultorilor. În urma
parcurgerii acestui perimetru, studenţii vor selecta un amplasament precis
(cu excepţia celui pe care urmează a se desfăşura proiectul nr. 2).
Criteriile de alegere vor fi stabilite de către fiecare atelier, în funcţie de

particularităţile temelor proprii. Suprafaţa terenului va fi cuprinsă între
450 şi 900 mp. Cu titlu de exemplu, anexăm patru terenuri identificate în
zona de studiu, situate (1) la intersecţia străzilor Matei Basarab şi Căuzaşi,
(2) la intersecţia Căii Călăraşilor cu strada Remus, (3) pe strada Cezar
Bolliac nr. 17 şi, respectiv, (4) pe Calea Călăraşilor nr. 40.
Temele de atelier vor preciza destinaţia construcţiei şi categoriile de

activităţi pe care aceasta le va adăposti, urmărind una dintre următoarele
dimensiuni programatice :
- SOCIALĂ (centru de primire pentru persoanele fără adăpost,
centru comunitar de cartier, centru social pentru vârstnici etc.)
- TURISTICĂ (hostel, boutique-hotel etc.)
Suprafaţa desfăşurată a construcţiei propuse nu va depăşi 2000 mp.

În funcţie de specificul programului, se vor lua în considerare cerinţele
privind accesibilitatea (pentru persoanele cu handicap) şi parcarea
autovehiculelor pe parcelă.
Prima etapă – analitică – a studiului va avea ca obiect vecinătatea

amplasamentului ales, stabilind desigur conexiunile necesare cu scara
cartierului şi cu cea a oraşului. Extinderea perimetrului de analiză
va fi determinată împreună cu îndrumătorii de la atelier, în funcţie de

particularităţile locului. Urmărim astfel o abordare progresivă a înţelegerii STRUCTURĂ / SPAŢIU / COMPOZIŢIE
oraşului, care va fi continuată în anii următori prin analize multicriteriale - Coerenţa conceptuală generală a obiectului de arhitectură
complexe ale unor zone urbane mai ample. Important este ca această - Coerenţa relaţiei dintre sistemul structural şi logica spaţială
etapă analitică să conţină atât o dimensiune morfo-tipologică, cât şi una - Justificarea opţiunilor spaţial-compoziţionale, dovedind
socială, permiţând înţelegerea modalităţilor cotidiene prin care oraşul înţelegerea critică a culturii arhitecturale contemporane
este perceput şi utilizat, în contextul particular al locului ales.
MATERIALITATE / DETALIERE
- Adecvarea dintre logica spaţială generală, destinaţia construcţiei
Redactarea proiectului şi materialitatea propusă
- Propunerea unor elemente de detaliere, corect proiectate, care
Proiectul se va realiza în echipe de câte 2 sau 3 studenţi (la alegerea
să susţină o viziune coerentă asupra ambianţelor spaţiale
atelierului) şi va fi redactat la scara 1:100, pe format 50×70 cm.
- Înţelegerea aspectelor economice ale opţiunilor privind
Proiectul va cuprinde toate piesele necesare unei descrieri complete
materialele de construcţie şi finisaje
a soluţiei (plan de situaţie, planurile tuturor nivelurilor, inclusiv planul
acoperişului, minimum două secţiuni, toate faţadele, alte piese stabilite REPREZENTARE
în cadrul atelierului). Planul parterului va include întreaga parcelă, cu - Caracterul complet, acurateţea şi expresivitatea reprezentărilor
toate amenajările exterioare propuse prin proiect. Planşele vor cuprinde grafice şi ale machetei
şi detalierea, la scara 1:50, a unui spaţiu interior reprezentativ, urmărind - Adecvarea dintre opţiunile de reprezentare grafică şi caracterul
descrierea ambianţei spaţiale şi a materialităţii acestuia. obiectului de arhitectură propus
Se va prezenta, în mod obligatoriu, macheta la scara 1:100, inserată în - Calitatea discursului argumentativ, prin care studentul îşi prezintă
macheta sitului, precum şi o planşă de sinteză, cuprinzând descrierea proiectul în juriu
procesului de proiectare şi argumentarea soluţiei propuse.
PROCESUL DE PROIECTARE
- Continuitatea şi intensitatea studiului individual, în toate etapele
Criterii de evaluare proiectului
- Înţelegerea critică a determinărilor şi consecinţelor fiecărei decizii
CONTEXT / SIT
din procesul propriu de proiectare
- Înţelegerea critică a caracterului şi particularităţilor contextului urban
- Coerenţa examinării reflexiv-critice a parcursului personal de
- Alegerea adecvată a amplasamentului, în funcţie de destinaţia
elaborare a proiectului, reflectată în planşa finală de sinteză
construcţiei şi de opţiunile detaliate de program ale atelierului
- Disponibilitatea colaborării cu colegii de atelier şi calitatea comentariilor
- Argumentarea principiilor spaţial-volumetrice de inserţie a
legate de proiectele acestora şi de prelegerile cadrelor didactice
obiectului arhitectural în contextul construit
PROGRAM
Jurizarea proiectelor se va face în cadrul atelierelor.
- Înţelegerea de principiu a caracteristicilor esenţiale ale tipului de
Exerciţiul se va încheia cu prezentarea în expoziţie a proiectelor
clădire propus prin temă
reprezentative ale fiecărei grupe.
- Înţelegerea aprofundată a activităţilor pe care le va adăposti
clădirea, în relaţie cu un anumit context social-cultural
Întocmit
- Claritatea şi corectitudinea răspunsului spaţial al proiectului faţă
de acest sistem de activităţi Şef de lucrări dr. arh. Mihaela Pelteacu
Şef de lucrări arh. Vladimir Vinea
sit 1 sit 2

sit 3 sit 4
perimetrul zonei de studiu

sit 1
N
sit 2
N
sit 3
N
sit 4
N
Proiectul nr. 2:
DE LA SIT LA PROGRAM
Conţinutul temei
Proiectul se va desfăşura pe un amplasament situat în interiorul zonei
studiate la exerciţiul anterior, la intersecţia străzilor Traian şi Labirint.
Terenul are o suprafaţă de circa 770 mp. Studenţii vor propune destinaţia
construcţiei şi vor defini programul arhitectural, urmărind caracterul
public al acestuia şi prezenţa unei dimensiuni culturale. Îndrumarea
de atelier va asigura înţelegerea şi respectarea acestor două condiţii.
Obiectul arhitectural va avea o suprafaţă desfăşurată de maximum 1600
mp. În funcţie de specificul programului, se vor lua în considerare cerinţele
privind accesibilitatea (pentru persoanele cu handicap) şi parcarea
autovehiculelor pe parcelă.
Etapa iniţială a studiului – analiza contextului urban – va avea în vedere

elementele prezentate în tema proiectului 1. Decizia privind destinaţia
viitoarei construcţii se va baza pe o interogare critică a rezultatelor analizei,
încercând să exploreze tema adecvării programului de arhitectură
într-un anumit context – construit şi social. Indiferent de nuanţele
posibile ale raportului program–formă–context, problema adecvării va fi
discutată atât la scara vecinătăţii imediate, cât şi la cea a cartierului şi,
după caz, la cea a întregului oraş.
Tema solicită studenţilor definirea detaliată a programului, urmărind

înţelegerea activă a dimensiunii funcţionale în arhitectură. După
un studiu critic, cu caracter tipologic, al exemplelor construite cu destinaţii
asemănătoare, studenţii vor putea să propună scenarii coerente privind
activităţile specifice, care să contribuie apoi la definirea spaţială a
proiectului.

Redactarea proiectului Criterii de evaluare

Proiectul se va realiza individual şi va fi redactat la scara 1:50, pe format CONTEXT / SIT
70×100 cm. - Înţelegerea critică a caracterului şi particularităţilor contextului
Proiectul va cuprinde toate piesele necesare unei descrieri complete urban
a soluţiei (plan de situaţie, planurile tuturor nivelurilor, inclusiv planul - Argumentarea principiilor spaţial-volumetrice de inserţie a
acoperişului, minimum două secţiuni, toate faţadele, alte piese stabilite obiectului arhitectural în contextul construit
în cadrul atelierului). Planul parterului va include întreaga parcelă, cu
PROGRAM
toate amenajările exterioare propuse prin proiect.
- Înţelegerea critică a problematicii adecvării dintre programul de
Se va prezenta, în mod obligatoriu, macheta la scara 1:100, inserată în
arhitectură şi contextul urban
macheta sitului, precum şi o planşă de sinteză, cuprinzând descrierea
- Calitatea documentară, adecvarea şi actualitatea studiului
detaliată a programului de arhitectură şi a procesului de proiectare, de la
tipologic
analiza contextului urban la propunerea finală.
- Coerenţa şi detalierea programului de arhitectură propus
- Asumarea consecventă a dimensiunii publice a programului
- Claritatea şi corectitudinea răspunsului spaţial al proiectului faţă
de sistemul de activităţi propus
STRUCTURĂ / SPAŢIU / COMPOZIŢIE
- Coerenţa conceptuală generală a obiectului de arhitectură
- Coerenţa relaţiei dintre sistemul structural şi logica spaţială
- Justificarea opţiunilor spaţial-compoziţionale, dovedind
înţelegerea critică a culturii arhitecturale contemporane
MATERIALITATE / DETALIERE
- Adecvarea dintre logica spaţială generală, destinaţia construcţiei
şi materialitatea propusă
- Propunerea unor elemente de detaliere, corect proiectate, care
să susţină o viziune coerentă asupra ambianţelor spaţiale
- Înţelegerea aspectelor economice ale opţiunilor privind
materialele de construcţie şi finisaje
REPREZENTARE
- Caracterul complet, acurateţea şi expresivitatea reprezentărilor
grafice şi ale machetei
- Adecvarea dintre opţiunile de reprezentare grafică şi caracterul
obiectului de arhitectură propus
- Calitatea discursului argumentativ, prin care studentul îşi prezintă
proiectul în juriu
PROCESUL DE PROIECTARE anthropologie de l’espace, Seuil, 2006), în special capitolele

- Continuitatea şi intensitatea studiului individual, în toate etapele “Semnele oraşului”, “Oraş nou”, “Şapte teze pentru o reflecţie
proiectului asupra scărilor de amenajare şi destinului oraşelor” (p. 87–150)
- Înţelegerea critică a determinărilor şi consecinţelor fiecărei decizii
***
din procesul propriu de proiectare
- Coerenţa examinării reflexiv-critice a parcursului personal de - A+U (Architecture & Urbanism) – număr special Louis I. Kahn,
elaborare a proiectului, reflectată în planşa finală de sinteză 1975 (cota III 3286), p. 135–161, 182–200
- Disponibilitatea colaborării cu colegii de atelier şi calitatea
- Klaus-Peter Gast – Louis I. Kahn, Birkhäuser, 1999, p. 48–55,
comentariilor legate de proiectele acestora şi de prelegerile
64–71, 132–139
cadrelor didactice
- Louis I. Kahn – “Silence and Light”, in Heinz Ronner, Sharad Jhaveri
Jurizarea proiectelor se va face în cadrul atelierelor. (eds.) – Louis I. Kahn. Complete Work 1935–1974, Birkhäuser,
Exerciţiul se va încheia cu prezentarea în expoziţie a proiectelor 1987 (ed. a doua), p. 6–9
reprezentative ale fiecărei grupe. - Vincent Scully – “Works of Louis Kahn and His Method”, in A+U
(Architecture & Urbanism) – număr special Louis I. Kahn, 1975, p.
287–300
Bibliografie (pentru ambele teme ale semestrului)
- O.M.A., Rem Koolhaas and Bruce Mau – S, M, L, XL, Taschen,
- Diana Agrest – “Design versus Non-Design”, in K. Michael Hays 1997 (ed. originală : 010 Publishers, 1995), p. 603–661 (despre
(ed.) – Architecture Theory since 1968, The MIT Press, 2000, p. concursul pentru Biblioteca Naţională din Paris), p. 1303–1344
198–213 (despre concursul pentru bibliotecile campusului Jussieu din
- Anthony Vidler – “The Third Typology”, in K. Michael Hays (ed.) Paris)
– Architecture Theory since 1968, The MIT Press, 2000, p. 284– - Rem Koolhaas (ed.) – Content, Taschen, 2004, p. 138–149 (despre
294 proiectul pentru Biblioteca din Seattle)
- Roemer van Toorn – “No More Dreams? The Passion for Reality - A+T – nr. 32 (Hybrids II. Low-Rise Mixed-Use Buildings), 2008
in Recent Dutch Architecture… and its Limitations”, in A. Krista
Sykes (ed.) – Constructing a New Agenda: Architectural Theory ***
1993–2009, Princeton Architectural Press, 2010, p. 290–317 - Ioana Tudora – La curte. Grădină, cartier şi peisaj urban în
- Anthony Vidler – “Architecture’s Expanded Field”, in A. Krista Bucureşti, Curtea Veche, 2009, p. 5–94
Sykes (ed.) – Constructing a New Agenda: Architectural Theory - Giuseppe Cinà – Bucureşti, de la sat la metropolă. Identitate
1993–2009, Princeton Architectural Press, 2010, p. 318–331 urbană şi noi tendinţe, Capitel, 2010, p. 49–203
- Ana Maria Zahariade – note de curs : Arhitectură – context – peisaj
(semestrul 5), în special : http://www.uauim.ro/departamente/ Întocmit
itcp/discipline/ACP/1_perspectiva_functionala.pdf
Şef de lucrări dr. arh. Mihaela Pelteacu
- Françoise Choay – Pentru o antropologie a spaţiului, Registrul Şef de lucrări arh. Vladimir Vinea
Urbaniştilor din România, 2011 (ed. originală : Pour une

FOTO sit
FOTO sit

N
sit propus pentru studiu

p r o i e c t d e a n
Proiectul nr. 3:
Locuire urbană densă în Bucureşti
„Instinctul primordial al oricărei fiinţe umane este să-şi asigure

un adăpost. Diferitele clase muncitoreşti din societatea de azi nu
mai au locuinţe adaptate nevoilor lor; la fel, nici meşteşugarii,
nici intelectualii. Este o chestiune de a construi, ce stă la baza
neliniştii sociale de azi; arhitectură sau revoluţie.”
Le Corbusier - „Vers une architecture”, 1923
1. Argument
În contextul mai amplu al studiului programelor de locuire iniţiat în
anul 2 şi în continuarea firească a acestora, ultimul proiect din anul 3
abordează o temă cu o complexitate sporită: locuirea urbană densă; în
speţă, locuinţele colective.
Necesitatea acestui program se datorează unui cumul de factori, cu
precădere de natură socio-economică, iar implementarea sa de-a lungul
timpului la nivel urban a dus la schimbări esenţiale în structura oraşelor şi
a societăţii. Astfel, este suficient să ne gândim la reconfigurarea radicală
din secolul 19 a oraşului Barcelona (proiectul Ensanche / Eixample) sub
coordonarea lui Idelfons Cerdà şi la tot ceea ce înseamnă Barcelona astăzi,
cu ultimele sale operaţiuni urbane majore dezvoltate în mod riguros şi
coerent în ideea continuităţii structurii urbane de secol 19. La fel, putem
analiza critic, identificând aspectele pozitive şi negative, transformările
masive la care au fost supuse oraşele româneşti în perioada comunismului:
urbanizarea forţată, centrele civice, cartierele-dormitor etc.

2. Obiective 3. Conţinutul studiului

Din punct de vedere morfologic, Bucureştiul este unul dintre cele mai Proiectul va fi elaborat integral în echipe de câte 2 studenţi. În mod
eterogene oraşe europene, fiind constituit din fragmente urbane aparent excepţional, se admite un singur proiect elaborat individual pentru fiecare
autonome şi autoreferenţiale. Găsim, spre exemplu, bucăţi de ţesut grupă, atunci când numărul studenţilor din grupă este impar.
tradiţional valoros întrerupte de falii urbane – relicve ale operaţiunilor
totalitare din anii ’80, după cum şi elemente de infrastructură ce Astfel, pe terenul situat în str. Mântuleasa, nr. 7 – 9, se va proiecta un
acţionează mai degrabă ca o servitute decât ca un conector macrourban, ansamblu de locuinţe colective. Terenul este liber de construcţii, fiind
sau zone uriaşe autosuficiente, cu densitate ridicată, însă nule din punct rezultat în urma alipirii a două parcele după demolarea prealabilă a
de vedere al calităţii (vieţii) urbane, ori operaţiuni speculative de dată construcţiilor edificate pe acestea. Terenul beneficiază de toate utilităţile
recentă, indiferente sau cel mai adesea agresive în context urban. Acest publice urbane necesare (apă, canalizare, salubrizare, electricitate, gaze,
caracter eterogen al Bucureştiului are valenţe contradictorii, reprezentând transfer de date).
în acelaşi timp unul din factorii esenţiali care generează lipsa de calitate Reglementările urbanistice care vor fi aplicate în proiect vor fi stabilite
a vieţii, dar şi o provocare creativă pentru cei responsabili cu dezvoltarea individual de fiecare echipă de studenţi, în urma analizei de sit şi a
şi planificarea oraşului. unei documentări cât mai temeinice. În acest sens, se va consulta şi
regulamentul urbanistic zonal în vigoare.
Prin scara sa, implantarea unui ansamblu de locuinţe colective pe orice
sit din interiorul oraşului generează modificări semnificative la nivelul Ansamblul va conţine minim 35 apartamente cu 1, 2, 3 sau 4 camere.
structurii urbane şi, implicit, la nivel social. De aceea, obiectivul major al Ponderea acestora în cadrul ansamblului va fi:
acestui proiect este relaţionarea deplină cu oraşul. Prin asta înţelegem, 20% - apartamente cu 1 cameră;
simultan: 40% - apartamente cu 2 camere;
30% - apartamente cu 3 camere;
a. o intervenţie complexă, concepută ca un element de continuitate
10% - apartamente cu 4 camere.
la nivelul structurii urbane;
b. un proces sustenabil, capabil să evolueze în timp; Suprafeţele construite ale apartamentelor (incluzând terasele şi balcoanele
c. un sistem capabil să aducă un plus de calitate vieţii. acoperite) nu vor depăşi:
55 mp - apartamente cu 1 cameră;
70 mp - apartamente cu 2 camere;
Pentru a atinge aceste obiective, instrumentul esenţial al procesului de
95 mp - apartamente cu 3 camere;
proiectare este analiza critică a contextului urban în care se va interveni.
115 mp - apartamente cu 4 camere.
Datele obţinute şi procesate în urma acestei analize vor duce la un set de

concluzii şi strategii de intervenţie, generând astfel conceptul proiectului.
Sistemele constructive şi structurale folosite, tipologiile clădirilor şi ale
apartamentelor, după cum şi modul de distribuţie al acestora în cadrul
Dincolo de aspectele enunţate mai sus, proiectul va trebui să răspundă cât ansamblului vor fi stabilite individual de fiecare echipă.
mai complet, coerent şi corect cerinţelor de bază spaţial-funcţionale (atât
la nivel de ansamblu, cât şi la nivel de detaliu), structural-constructive, În plus faţă de programul de locuire, în urma analizei de sit şi în funcţie de
comercial-economice şi de eficienţă energetică. scenariul propus prin fiecare proiect, vor putea fi introduse şi alte funcţiuni
complementare locuirii. În acest caz, ponderea şi distribuirea acestora în
cadrul ansamblului va fi stabilită individual de fiecare echipă. 4. Condiţii de redactare

Atât pentru apartamente, cât şi pentru funcţiunile complementare
Proiectul va fi împărţit în 2 faze:
acestora, vor fi prevăzute spaţiile tehnice şi locurile de parcare subterane
şi / sau supraterane necesare, dimensionate şi configurate în conformitate
Faza 1 (3 credite, 5 săptămâni – juriere în atelier)
cu legislaţia actuală din România. Se vor respecta normele de igienă,
reprezintă faza de documentare, lectură critică şi analiză a sitului
iluminare şi ventilare naturală a locuinţelor. De asemenea, o importanţă
şi a contextului urban al acestuia. Totodată, este faza de elaborare a
deosebită se va acorda configurării zonelor verzi, a spaţiilor publice, semi-
conceptului de intervenţie.
publice comunitare şi a celor private aflate în folosinţa locatarilor. În acest
sens, arborii maturi existenţi pe parcelă vor fi identificaţi şi păstraţi.
Se vor preda, în tehnici la alegere, pe formate A2 de hârtie albă:
- fotografii, schiţe, scheme, texte explicative şi diagrame cu:
- analiza contextului urban existent
- setul de concluzii obţinute în urma acesteia şi
- strategia de intervenţie.
- plan de situaţie (sc. 1:500), scheme şi planuri care să ilustreze conceptul
arhitectural-urbanistic al intervenţiei (sc. 1:500, sc. 1:200);
- machetă conceptuală (sc. 1:500)
Faza a 2-a (8 credite, 9 săptămâni – juriere în comisie de 4 ateliere, 3 zile)

reprezintă faza de detaliere a proiectului. Eventualele observaţii şi
recomandări făcute la jurierea fazei 1 vor fi implementate în proiect pe
parcursul acestei faze.

Se vor preda, în tehnici la alegere, pe formate A1 de hârtie albă:
- plan de situaţie (sc. 1:500);
- planurile tuturor nivelurilor subterane şi supraterane (sc. 1:100);
- toate faţadele (sc. 1:100);
- două secţiuni caracteristice diferite (sc. 1:100);
- planuri pentru două niveluri supraterane la alegere care să conţină
fiecare câte un tronson diferit, redactate la nivel de proiect tehnic
(sc. 1:50);
- detaliu de travee: planurile tuturor nivelurilor subterane şi
supraterane în mod esenţial diferite, secţiune caracteristică,
tronson de faţadă aferent (sc. 1:20);
- o perspectivă generală de la nivelul ochiului din care să rezulte
scenariul urban propus, atmosfera, materialitatea proiectului şi
relaţia cu vecinătăţile;
- o machetă detaliată, inclusiv cu amenajarea terenului (sc. 1:100).

Macheta individuală va fi integrată într-o unică machetă de ansamblu,

care va cuprinde şi vecinătăţile terenului şi va fi construită de către fiecare
atelier.
Pentru o mai justă înţelegere a procesului de proiectare din timpul fazei
a 2-a, la jurierea acestei faze vor fi aduse proiectul şi macheta predate şi
notate la faza 1.
La ambele faze pot fi predate şi alte piese desenate sau machete de
studiu, doar dacă acestea vin în sprijinul unei mai bune înţelegeri a
proiectului.
5. Criterii de evaluare şi notare

În evaluarea proiectului, se va ţine cont, în egală măsură, de:
- maturitatea şi realismul demersului;
- integrarea noii intervenţii în contextul urban;
- calitatea arhitectural-urbanistică a ansamblului;
- corectitudinea rezolvărilor funcţionale, constructive şi structurale, atât la
nivel de ansamblu, cât şi la nivel de detaliu;
- corectitudinea reprezentării grafice şi gradul de detaliere al pieselor
desenate şi al machetei.
6. Bibliografie
Frampton, Kenneth - “Modern architecture: a critical history”, Thames
and Hudson, Londra, 1992
Gausa, Manuel - “Housing: new alternatives - new systems”, Actar,
Barcelona, 1998
Mornment Adam, Biles Annabel - “Infill. New Houses for Urban Sites”,
Laurence King Publishing, Londra, 2009
- “Collective Housing”, Editorial Pencil, Valencia, 2006
- monografii: Duiliu Marcu, Horia Creangă
-m onografii şi numere tematice „El Croquis”: Steven Holl, OMA, David
Chipperfield
- colecţia revistei „Zeppelin”, 2005 – 2012 – dosarele „Locuire” şi „Din vecini”
Întocmit
conf. dr. arh. Dan Marin
şef lucrări dr. arh. Mihai Duţescu


FOTO sit
vecinătăţi


Caiet Anii 2-3 2012-2013 Final PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Caiet Anii 2-3 2012-2013 Final PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

E D I T U R A U N I V E R S I T A R Ã “ I O N M I N C U ” - B U C U R E ª T I 2 0 1 2

CAIET TEME PROIECTARE

DEPARTAMENTUL BAZELE PROIECTÃRII DE ARHITECTURÃ

3 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTURÃ ªI URB AN I SM “ I ON MI N CU” - B UCURE ªTI

Caiet de teme anii 2-3 | Colectiv redacţional

Graficul activităţilor didactice:

Editor, ilustrare teme:

Teme Anul III 59

5 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTURÃ ªI URB AN I SM “ I ON MI N CU” - B UCURE ªTI

7 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTURÃ ªI URB AN I SM “ I ON MI N CU” - B UCURE ªTI

Universitatea de Arhitectura si Urbanism "Ion Mincu"

PREDARI s1 P.F. s2 s3 P.F.

DISCIPLINA Credit PROGRAMAREA LUCRARILOR DE VERIFICARE TITULAR

SCHITA S. PROIECT SPECIALITATE OBLIGATORIU DISCIPLINA OBLIGATORIE O. COLOCVIU C.

Universitatea de Arhitectura si Urbanism "Ion Mincu"

ore / OBIECTUL DE ARHITECTURA I ORAUL

PREDARI S1 P.F. S2 S3 P.F.

DISCIPLINA Credit PROGRAMAREA LUCRARILOR DE VERIFICARE TITULAR

SCHITA S. PROIECT SPECIALITATE OBLIGATORIU DISCIPLINA OBLIGATORIE O. COLOCVIU C.

9 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTURÃ ªI URB AN I SM “ I ON MI N CU” - B UCURE ªTI

Universitatea de Arhitectura si Urbanism "Ion Mincu"

PREDARI s1 P.F. s2 s3 P.F.

DISCIPLINA Credit PROGRAMAREA LUCRARILOR DE VERIFICARE TITULAR

SCHITA S. PROIECT SPECIALITATE OBLIGATORIU DISCIPLINA OBLIGATORIE O. COLOCVIU C.

Universitatea de Arhitectura si Urbanism "Ion Mincu"

PREDARI S1 P.F. S2 S3 P.F.

DISCIPLINA Credit PROGRAMAREA LUCRARILOR DE VERIFICARE TITULAR

SCHITA S. PROIECT SPECIALITATE OBLIGATORIU DISCIPLINA OBLIGATORIE O. COLOCVIU C.

1 1 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTURÃ ªI URB AN I SM “ I ON MI N CU” - B UCURE ªTI

Colectiv cadre didactice | ANUL II

An II, Urbanism + Peisagistică An II, Conservare şi Restaurare Sibiu

Gr. 21P An II, Urbanism + Peisagistică

1 3 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTURÃ ªI URB AN I SM “ I ON MI N CU” - B UCURE ªTI

Colectiv cadre didactice | ANUL III

An III, Urbanism + Peisagistică Gr. 21 U, Gr. 22 U, Gr. 21 P

Cercetător: Constantin Hostiuc

1 5 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTURÃ ªI URB AN I SM “ I ON MI N CU” - B UCURE ªTI

Teme schiţă de schiţă

Schiţa nr. 1 Schiţa nr. 1

Schiţa nr.2 Schiţa nr.2

Schiţa nr. 3 (schiţă restanţă) Schiţa nr. 3 (schiţă restanţă)

Schiţa nr. 1 Schiţa nr.1

Schiţa nr.2 Schiţa nr. 2

Schiţa nr. 3 (schiţă restanţă) Schiţa nr. 3 (schiţă restanţă)

BP3-5 | Teoria proiectului de arhitectură

Departament: Bazele Proiectării de Arhitectură

1 7 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTURÃ ªI URB AN I SM “ I ON MI N CU” - B UCURE ªTI

- Tipologii urbane – modelul modernist: la ville classé, critica Bibliografie minimală:

A proiecta în şcoala de arhitectură

1 9 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTURÃ ªI URB AN I SM “ I ON MI N CU” - B UCURE ªTI

trebuie să înceapă să simtă că i se vorbeşte pe limba lui, că înţelege RECUPERAREA MATERIALITĂŢII

2 3 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTURÃ ªI URB AN I SM “ I ON MI N CU” - B UCURE ªTI

- înţelegerea sitului şi materialităţii ca parte integrantă a spaţiului

Studenţii vor parcurge mai multe zone marcate pe planurile de situaţie

2 5 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTURÃ ªI URB AN I SM “ I ON MI N CU” - B UCURE ªTI

2 7 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTURÃ ªI URB AN I SM “ I ON MI N CU” - B UCURE ªTI

2 9 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTURÃ ªI URB AN I SM “ I ON MI N CU” - B UCURE ªTI

Propuneri situri Amplasament Campulung:

02. Strada It N Popp sau lânga ea Strada Parcul Mirea cu case

03. Strada Fraţii Goleşti în apropierea parcului Creţulescu lângă râu,

04. Str. D Alimanasteanu cu tot cu străduţele ei care duce către un loc

06. Strada Maior Giurescu cu legătură rapidă către pădure

07. Zonele din preajma siturilor propuse pentru tema numarul 2

- Tipologii urbane – modelul modernist: la ville classé, critica Bibliografie minimală:

- înţelegerea sitului şi materialităţii ca parte integrantă a spaţiului

- Analiza contextului ca lectură personală a vecinătăţii imediate şi stabilire a unor