i eerintclor. Un alt tip de benchmna
daca tot ceen ce este legat de cali
Prin benchmarking se judeca da
filosofie 4 eulitesii si a implement
late repecrinta o fateta integrate si permancnta a organizatici.
ca firma sprijina numai verbal colitates sau chiar a ndopeat 0
iat tnt Sistern care sa sutina tmbunatotirile continue ale calitatil.
Prin benchmarking-ul competit i
in ben pctitiv, compania se compar ey eonsurentii prezenti
fe potential’ din acelasi domeniu de. activitate (de pe pita aceleiasi game de arene
ise obtinerii geen asupra produsclor. provesclor si rezultatcior concuremilor st
is : : :
Sa 4 Fecullatele proprici companii, pentru e tage imsaramintele ce se impugn din
Obtinerea informatiiloc despre comportamentul concurcotei reprezinia imtotdeauna un
interes major al unei companii Cand Rank Xerox a initiat aceasta analiza prin benchmarking ta.
inceputul snilor ‘80, aves un cost unilar de produstic mai mare decal pretul de vanzare practical
de Cannon pentru produsele similare. De aceca, Xerox a inceput sa aralizeze conditille de
productie existente nu numai ls Cannon, dar si la Minolta, Toshiba si Ricoh. In accasta
activitate, a fost ajumta si de comparia sa de joint-venture din Japonia, Fuji-Merox Co. Lid.
Astfel, ci au descoperit ca la baza productict japoneze 34 principiul aplicat si de compantile
Honda si Toyota .Just in Time” (. chiar la timp”) iar reultatul consta in rapiditaica adoptarit de
idei noi st transpuncrea acestora in productic.
Cet de-al teilea tip de benchmarking este denumit benchmarking generie sau
functional, in care, partenerul de comparatic potential esle orice companic care a obtinut
reputatia de a fi excelenta in cadrul zonei sale de evaluarc. Aceasta inscamma ca firma in cauza
hu trebuie neaparal sa se lifnrteze in cadrul procesului de comparatie la zona activitatitor sile, ci
sa tinn sub observalie ..cea mai buna practica” din orice zona cxistenta, Avamtajul consta in
aceea ca probabilitales de a gast o baza de comparatic devine mai mare o data cu cresterea,
numarului de partener!, obtinerea daiclar devenind mai simpla de la companii din alte domenit
de activitate, Motivele desfasurari unut benchmarking sunt multiple si variate.
Astfel, o companie se poate angaja intr-un benchmarking pentru & determina daca este
apts sa indeptineasca cerintele din sandardcle de calitte impuse. Aceste cere pot ft stabilite de
clienti ei, pot fi stipulate in ISO 9X00, SQ 14000 sau in standardele impuse pentru ucordarea
unor premii nationale de calitatc. aap 7
Benchmarking-ul calitatii poate urmari celitatea externa, satisfactia clientilor si
calitates tehnica a produsului si calttatea interna: satisfactia angajatilor si calitatea procesului,
dar si o serie de procese-cheie, cum ar fi: cercetare st dezvoltare, productic si distributic,
administrarea proceselor de suport al calitatii. In mod obisnuit, cand, o companie s¢ hotaraste
pentry aplicares unui ‘benchmarking, se pot alege pentru compatatic:
-Premiul National pentru Calitate Malcolm Baldrige,
-[S0 9000 al Organizatigi Internationale pentru ‘Standart
-Premiul Deming,qeesiot princi
“diferent. de
Jor donte Oe2 desfasoara
companiei fia de eee Fe y
se. perfomanis. 18. suis