Stilurile funcționale

Stilurile funcționale

1. Stilul beletristic/ artistic este folosit în operele literare. Funcţia principală a comunicării
este cea estetică. Are următoarele caracteristici:

 utilizează imagini artistice pentru a transmite sau sugera stări afective, emoţii puternice;
 utilizează figuri de stil
 foloseşte un limbaj conotativ (figurat),
 foloseşte un vocabular variat
 permite abateri de la normă (dezacord, anacolut, pleonasm)
 se adresează mai ales imaginaţiei şi sensibilităţii cititorului

Domeniul de utilizare: literatura.

2. Stilul administrativ (oficial)îndeplineşte funcţia de comunicare în sfera relaţiilor

oficiale, administrativ-juridice. Reprezintă felul de comunicare între autorităţi şi cetăţean
sau între două instituţii administrative. Are caracteristicile următoare:

 respectarea normelor de comunicare, corectitudine şi simplitate;

 caracter obiectiv, impersonal, lipsa figurilor de stil
 claritate şi precizie (nu pot exista două interpretări ale mesajului);
 terminologie specifică (stil funcţional conservator)
 prezenţa unor clişee/ formule verbale obligatorii pentru un anume tip de redactare
oficială;
 cuvintele sunt folosite exclusiv cu sens denotativ (propriu);
 enunţul este organizat judicios (de exemplu, în lege conţinutul este organizat în articole,
puncte, alineate, paragrafe).

Domeniul de utilizare: în relaţiile administrative, oficiale. (legi, cereri, procese verbale, etc)

3.Stilul ştiinţific îndeplineşte funcţia de comunicare în domeniul ştiinţific şi tehnic.

Caracteristici:

 respectarea normelor de comunicare, corectitudine şi simplitate;

 caracter obiectiv, impersonal (nici un fel de nuanţă subiectivă),
  lipsa figurilor de stil şi a oricărei preocupări de a înfrumuseţa mesajul
 claritate şi precizie (nu pot exista două interpretări ale mesajului);
 terminologie specifică- număr mare de neologisme, specifice domeniului respectiv, cele
mai multe aparţinând zonei unui limbaj internaţionalizat.

Domeniul de utilizare: ştiinţele exacte. (fizica, chimia, biologia, etc)

4.Stilul jurnalistic sau publicistic îndeplineşte funcţia de informare, mai ales în legătură cu
evenimentele recente, contribuind la formarea sau exprimarea opiniei publice. Caracteristici:

 respectarea normelor de comunicare, corectitudine, simplitate;

 obiectivitatea relatării
 accesibilitatea limbajului
 apartenența la diferite publicații (ziare, reviste etc.)

Domeniul de utilizare: în mass-media şi publicitate

5. Stilul epistolar

 propriu corespondenței
 Se foloseste în relații oficiale, neoficiale, particulare, intime, în scris prin scrisori, notițe,
jurnale
 Caracterizat prin naturalețe, exprimări literare, regionale, populare, prin încărcătură
emoționala (diminutive, superlative, interjecții, topica afectivă, elemente de jargon, ticuri
verbale)
 Formule consacrate de început sau final
 datare, semnatură

Domenii de utilizare: biletul, telegrama, cartea poștală ilustrată, invitația, cartea de vizită,
scrisoarea amicală, de mulțumire, familială, de felicitare, de recomandare, de dragoste, de
justificare, de afaceri, de negocieri, de confirmare

Calitati generale ale stilului: claritatea ( formularea limpede, logică a ideilor), corectitudinea (
respectarea regulilor limbii), proprietatea (selectarea celor mai potriviți termeni pentru
exprimarea ideilor), precizia ( exprimarea la obiect, directă), puritatea (evitarea termenilor
nepotriviți).

Calități particulare: demnitatea (folosirea cuvintelor cuviincioase), finețea (întrebuințarea

acelor cuvinte ce exprimă în mod subtil ideea), naturalețea (exprimarea firească, curgătoare,
coerentă, logică), concizia (exprimarea concentrată), simplitatea (capacitatea de a folosi cuvinte
accesibile), armonia –muzicalitatea (sonoritatea caldă, firească, ce încântă auzul și este ilustrată
mai ales de poezie), retorismul (folosirea unor cuvinte și structuri care imprimă comunicarii
o notă entuziastă, patetică), umorul (sesizarea și reliefarea aspectelor ridicole ale vieții), ironia
(constă în evidențierea aspectelor negative ale vieții prin persiflare, zeflemea, batjocură,
autoironie, sarcasm), oralitatea (folosirea particularităților de expresie proprii limbii vorbite),
sobrietatea (seriozitatea în exprimare), jovialitatea (bucuria emanată).

Aplicații

1. Motivați, prin două argumente exemplificate, apartenența textelor la un stil funcțional:

a. Dacă aruncai privirea împrejur, la dreapta și la stânga, vedeai drumul de țară șerpuind spre
culme, iară la vale, de-a lungul râulețului, cât străbate ochiul, până la câmpia nesfârșită, afară de
câțiva arini ce stăteau grămadă din jos pe podul de piatră, nu zăreai decât iarbă și mărăcini. La
deal valea se strâmtează din ce în ce mai mult; dar aici vederile sunt multe și deosebite: de-a
lungul râulețului se întind două șiruri de sălcii și de răchite, care se îndeasă mereu, până se pierd
în crângul din fundul văii; (fragment din Moara cu noroc, Ioan Slavici)

b. Art. 3
(1) Este autor persoana fizică sau persoanele fizice care au creat opera.
(2) în cazurile expres prevăzute de lege, pot beneficia de protecția acordată autorului persoanele
juridice și persoanele fizice, altele decât autorul.
(3) Calitatea de subiect al dreptului de autor se poate transmite în condițiile legii.
Art. 4
(1) Se prezumă a fi autor, până la proba contrară, persoana sub numele careia opera a fost adusă
pentru prima dată la cunoștința publică.

c. Cei de la GSM Arena au realizat un rest de viteză pentru a compara cele doua telefoane
premium. Analizând doar specificațiile celor doar telefoane vârf de gamă este greu de spus care
este cel mai performant din punct de vedere al vitezei. iPhone 8 are un procesor foarte bun, A11
Bionic, însă numai 3GB de RAM, în timp ce Note 8 are 6GB de RAM. La testarea vitezei de
lansare a aplicațiilor, iPhone se descurcă mai bine. Însă, din cauză că are doar 3GB de RAM,
viteza lui scade atunci când trebuie sa relanseze aplicațiile. (yoda.ro)

d. ”Domnule Președinte, nici un român nu este mulțumit să crească prețul la benzină și motorină,
dar întrebarea pe care mi-o pun este de ce sunteți îngrijorat de soarta românilor doar când vă
convine pentru a critica Guvernul. De ce ați tăcut mâlc atunci când eliminarea supraaccizei nu s-
a regăsit în scăderea prețului la carburanți la început de 2017?” vineri, 29 septembrie 2017-Călin
Popoescu Tăriceanu, Scrisoare deschisă către Klaus Iohannis

Registre stilistice
Registrele stilistice sunt varietăţi ale limbii, manifestate în procesul vorbirii, determinate social
şi cultural; apar şi sub denumirea de limbaje, diferenţiate lexical şi sintactic, de la un vorbitor la
altul sau pe grupe de interlocutori.

1.Registrul popular

 diferente fonetice sau semantice în funcție de regiune,

 particularități: simplitatea sintaxei, multitudinea de locutiuni și expresii.
 Graiurile sunt variante regionale ale limbii romane si se deosebesc între ele fonetic sau
lexical: moldovenesc, muntenesc, ardelenesc, oltenesc, dobrogean, crișean,
maramureșean etc.

2.Registrul cult

 se caracterizeaza printr-o frază elaborată,

 utilizeaza numeroase neologisme, cuvinte livresti, imprumuturi
 el cuprinde limbajele specializate ( stilurile funcționale)
 poate fi politic, filozofic, intelectual ori un discurs oratoric pe teme grave.

3. Registrul colocvial (familiar)

 variantă lingvistică dintr-o sfera socială restrânsă: în familie, între prieteni/rude sau
colegi;
 Principalele caracteristici: oralitate, variatie stilistica, registru popular, expresivitate,
cuvinte peiorative, interjectii, formule de adresare, ironie, umor etc.

4.Argoul – limbaj folosit de anumite grupuri sociale (elevi, studenți, delicvenți), cu scopul de a
nu fi înțeleși cu ușurință de cei din jur.

 Exemplu: curcan, gabor, sticlele – pentru polițist; nașpa, ghenă, nasol pentru neplăcut,
urât;

5.Jargonul este un limbaj specializat în care se abuzează de cuvinte străine: bonjour, madam’,
O.K., weekend, look.
6. Arhaismele sunt cuvintele vechi care au dispărut din vorbirea curentă sau care și-au modificat
complet înțelesurile.
7. Registrul standard: utilizat în momente obișnuite de comunicare: școală, mass- media.
Caracteristici:

 absența implicării afective

 eliminarea regionalismelor, a jargonului
 cuvinte cu sens denotativ (propriu)