~1~

UNIVERSIATATEA “ALEXANDRU IOAN CUZA” DIN IAȘI

FACULATEA DE DREPT

SPECIALIZAREA CRIMINALISTICĂ

INFRACȚIUNI COMISE CU ARME DE FOC

Coordonator practică de specialitate:

Procuror: Alexandra Maria Pătraș

Masterand: David Elena

Anul II

2018
 ~2~

Prin „uz de armă fără drept”, se înţelege executarea tragerii cu o armă letală, interzisă sau neletală,
din categoria celor supuse autorizării, asupra unei persoane sau asupra unui bun, cu încălcarea condiţiilor impuse de legea
[1].

Potrivit reglementărilor în vigoare, folosirea licită a forţei armelor (uzul de armă în condiţiile legii), este
reglementată, la nivel general şi special, cu trimitere directă la unele activităţi specifice unor instituţii din domeniul ordinii şi
siguranţei publice.

În aceste condiţii, cadrul general în baza căruia se poate face uz de armă în condiţiile legii, reglementat în
dispoziţiile art. 46-52 din Legea nr. 17/1996.

Astfel, potrivit dispoziţiilor art. 47 din Legea nr. 17/1996, persoanele care sunt dotate cu arme de foc pot face
uz de armă, pentru îndeplinirea atribuţiilor de serviciu sau a misiunilor militare, în următoarele situaţii:

a) împotriva acelora care atacă militarii aflaţi în serviciul de gardă, pază, escortă, protecţie, menţinerea şi restabilirea ordinii
de drept, precum şi împotriva celor care, prin actul săvârşit, prin surprindere, pun în pericol obiectivul păzit;

b) împotriva acelora care atacă persoanele investite cu exerciţiul autorităţii publice sau cărora, potrivit legii, li se asigură
protecţia;

c) împotriva persoanelor care încearcă să pătrundă ori să iasă, în mod ilegal, în sau din unităţile, subunităţile militare ori
din perimetrele sau zonele păzite – vizibil delimitate – stabilite prin consemn;

d) pentru imobilizarea infractorilor care, după săvârşirea unei infracţiuni, încearcă să fugă;

e) împotriva oricărui mijloc de transport folosit de persoanele prevăzute la lit. b) şi c), precum şi împotriva conducătorilor
acestora, care refuză să oprească la semnalele regulamentare ale organelor abilitate, existând indicii temeinice că au săvârşit
o infracţiune ori că este iminentă săvârşirea unei infracţiuni;

f) pentru imobilizarea sau reţinerea persoanelor, cu privire la care sunt probe ori indicii temeinice că au săvârşit o
infracţiune şi care ripostează ori încearcă să riposteze, cu arma ori cu alte obiecte, care pot pune în pericol viaţa ori
integritatea corporală a persoanei;

g) pentru a împiedica fuga de sub escortă sau evadarea celor aflaţi în stare legală de deţinere;

h) împotriva grupurilor de persoane sau persoanelor izolate, care încearcă să pătrundă fără drept în sediile sau în
perimetrele autorităţilor şi instituţiilor publice;

i) împotriva celor care atacă sau împiedică militarii să execute misiuni de luptă;

j) în executarea intervenţiei antiteroriste asupra obiectivelor atacate sau capturate de terorişti, în scopul reţinerii sau
anihilării acestora, eliberării ostaticilor şi restabilirii ordinii publice;
 ~3~

Nerespectarea regimului armelor, muniţiilor, materialelor nucleare şi a materialelor explozive

Art. 342 Noul Cod Penal

(1) Deţinerea, portul, confecţionarea, precum şi orice operaţiune privind circulaţia armelor
letale, a muniţiilor, mecanismelor sau dispozitivelor acestora sau funcţionarea atelierelor de reparare a
armelor letale, fără drept, se pedepsesc cu închisoarea de la unu la 5 ani.
(2) Deţinerea sau portul fără drept de arme neletale din categoria celor supuse autorizării se
pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.
(3) Sustragerea armelor sau muniţiilor prevăzute în alin. (1) şi alin. (2) se pedepseşte cu
închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.
(4) Portul armelor prevăzute în alin. (1) şi alin. (2), fără drept, în sediul autorităţilor publice,
instituţiilor publice sau al altor persoane juridice de interes public ori în spaţiile rezervate desfăşurării
procesului electoral, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea unor drepturi.
(5) Dacă faptele prevăzute în alin. (1) şi alin. (3) au ca obiect arme interzise sau muniţii,
mecanisme ori dispozitive ale acestora, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu o treime.
(6) Nedepunerea armei şi a muniţiei la un armurier autorizat în termen de 10 zile de la
expirarea perioadei de valabilitate a permisului de armă constituie infracţiune şi se pedepseşte cu
închisoare de la 6 luni la 3ani.
(7) Fabricarea sau asamblarea de arme letale, de piese sau de muniţie pentru acestea:
a) din orice componente esenţiale traficate ilicit;
b) fără o autorizaţie eliberată de către o autoritate competentă a statului membru în care are loc
fabricarea sau asamblarea;
c) fără marcarea armelor letale asamblate la data producerii lor, în conformitate cu prevederile legale,se
pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani.
 ~4~

Făcând o analiză atentă a infracțiunilor ce pot fi săvârșite cu ajutorul armelor de foc,

putem constata numărul mare al acestora, precum și rolul și locul diferit al armei în cadrul
infracțiunilor.
Balistica judiciară este acea ramură a criminalisticii care elaborează metode și
mijloace tehnico-ștințifice de studiere a urmelor împușcării, în vederea identificării armei cu
care s-a tras, a celui care a utlizat-o și a modului cum s-a comis infracțiunea. Activitățile
principale desfășurate de organele judiciare presupun căutarea, examinarea primară, fixarea,
ridicarea și transportul urmelor în vederea examinării lor în condiții de laborator.

Astfel în cadrul infracțiunii arma de foc poate constitui:

obiectul material al infracțiunii;
instrumentul sau mijlocul material de săvârșire a infracțiunii;
circumstanța agravantă;
cerința esențială;
parte a elementului material al laturii obiective.

-Arma de foc si muniția - obiect material al infracțiunii-

Este cazul infracțiunii prevăzute de art.279 C.pen. - nerespectarea regimului

armelor și munițiilor, în care obiectul material îl constituie armele și munițiile asupra cărora
se răsfrânge activitatea infracțională, cu excepția armelor asimilate prevăzute în alin.2 art.151
C.pen. deoarece acestea nu sunt arme propriu-zise. Nu constituie obiect material al infractiunii
nici piesele sau partile dintr-o arma sau armele care nu sunt in stare de functionare, precum si
munitia ce nu poate fi folosita.Aceasta infractiune este incriminata in trei variante: varianta
tip, una asimilata si alta agravanta.
Varianta tip constă în deținerea, portul, confectionarea, transportul si orice operatii
privind circulatia armelor si munitiilor sau functionarea atelierelor de reparat arme, toate
acestea fiind facute “fara drept” (art.279 C.pen. alin.1).
Varianta asimilata consta in nedepunerea armei sau munitiei in termenul fixat de legea
la organul competent, de catre cel caruia i s-a respins cererea pentru prelungirea valabilitatii
permisului.
Varianta agravata presupune:
1. detinerea, instrainarea sau portul, fara drept, de arme ascunse ori arme militare,
precum si amunitiilor pentru astfel de arme;
2. detinerea, instrainarea sau portul, fara drept, a mai multor arme, cu exceptia celor
prevazute la lit.a, precum si armelor de panoplie ori munitiile respective in cantitati mari.
S-a constatat ca acest gen de infractiuni detine ponderea cea mai mare din randul
infractiunilor savarsite cu ajutorul armelor de foc. Sunt frecvente cazurile in care persoane
neautorizate au fost descoperite că detineau sau purtau arme si munitii ori si-au confectionat
artizanal arme si munitii. De aici rezultă că subiect activ al infractiunii poate fi orice persoană
care întrunește condițiile răspunderii penale, subiect pasiv general fiind în toate cazurile
statul, ca titular al valorilor sociale puse in pericol prin savarsirea infractiunii.
 ~5~

-Arma de foc - instrument sau mijloc material de savarsire al infractiunii-

Acest rol este detinut de arma de foc in cazul unora dintre infractiunile:
contra statului: Atentatul care pune in pericol siguranta statului (art.160 C.pen.); Subminarea puterii
de stat (art.162 C.pen.)
contra persoanei: Omorul (art.174); Uciderea din culpa (art.178); Determinarea sau inlesnirea
sinuciderii (art.179)
contra libertatii persoanei: Amenintarea (art.193
contra proprietatii: Talharia (art.211); Pirateria (art.212
contra pacii si omenirii: Genocidul (art.357)

-Arma de foc, parte a elementului material-

Prin element material al unei infractiuni se intelege activitatea fizica - manifestarea sub forma de
actiune sau inactiune, interzisa si descrisa prin textul incriminator al acelei infractiunii.

Situatia in care armele de foc sunt parte a elementului material este ilustrata de art.162 ali.1 C.p. -
subminarea puterii de stat la care elementul material consta dintr-o “actiune armata”, cu alte cuvinte actiunea
unor persoane inarmate (“de natura sa slabeasca puterea de stat”).

Prin “arme” se intelege instrumentele, piesele sau dispozitivele astfel declarate prin dispozitii legale
(art.151 ali.1 C.p.), deci armele de foc definite de art.3 din Legea 17/1996.

In doctrina dreptului penal se aprecieaza ca nu are relevanta faptul ca inarmarea s-a facut in mod special
pentru a participa la actiunea armata sau ca cei in cauza aveau armele asupra lor din alte motive. De asemenea,
nu intereseaza daca armele au fost sau nu folosite de catre cei care le purtau ori daca armele au fost ascunse sau
purtate la vedere, pericolul social al faptei fiind determinat, in cea mai mare masura de imboldul si increderea pe
care o resimt faptuitorii stiindu-se protejati de respectivele arme pe care sunt gata oricand sa le foloseasca.

Aria infractiunilor ce pot fi savarsite cu ajutorul armelor de foc este mult mai vasta, existand
posibilitatea, cel putin teoretica, de a se comite si alte infractiuni pentru care prezenta armelor de foc nu este
necesara.

Explicatia acestui fapt este aceea ca la ora actuala armamentul de foc este mijlocul de atac si aparare cel
mai sigur si eficient, fiind preferat - in limita posibilitatilor de procurare - de majoritatea infractorilor, in special
a celor recidivisti.
 ~6~

“CAZURI DE OMOR COMISE CU ARME DE FOC”

Criminalul sinucigaş, (Dragoş Furtună) din Palilula, care a împuşcat patru oameni.
„Agresorul s-a comportat ca un criminal în serie. A avut o altercaţie minoră cu cei doi
bărbaţi pe care i-a omorât şi a ieşit pe drum şi a tras după mai multă lume.”

“În subsolul casei s-a descoperit un atelier de făcut arme artizanale.” (5 Decembrie 2016)

Răfuială între interlopi: Gheorghiţă Mararu, împuşcat mortal într-o cafenea din Piatra Neamț.
“Potrivit cercetărilor, Gheorghiţă (32 ani) şi Bogdan (36 ani) Mararu stăteau la masă,
duminică la prânz, în Latino Cafe, primul din aceştia fiind împreună cu prietena sa. La un
moment dat, în local a intrat Cristian Chilat (40 ani) zis "Falău", care a scos pistolul şi l-
a împuşcat de patru ori pe Gheorghiţă şi de două ori pe Bogdan, după care a fugit.”
(14Noiembrie 2016)

Tânăra care a fost răpita de fostul iubit, (Adrian Hladii) găsită împușcată în cap
“Film de groază la Oradea, unde o tânără de 24 de ani, a fost gasită împușcată în cap și
abandonată într-o mașină, pe malul Crișului. Asta după ce anchetatorii au aflat că,
miercuri dimineața, individul o aștepta pe fată în fața casei înarmat și cu un buchet de
flori. Dar ea a iesit însoțită de un tânăr pe care agresorul l-a împușcat din gelozie,
probabil. Apoi, a răpit fata și a fugit, iar mai târziu ea a fost descoperită moartă.Tânăra
de 24 de ani a fost gasită într-un autoturism abandonat pe malul Crișului Repede, pe un
teren viran de lângă Oradea. Este mașina cu care individul a fugit după ce l-a împuscat
pe barbatul care o însoțea pe fată, apoi a luat-o pe ea cu forța și au dispărut.”
(15 Martie 2017)

Concluzii
Uzul de armă reprezintă, în esenţa sa, o acţiune complexă, destinată asigurării ordinei
şi siguranţei publice pe teritoriul ţării.
Introducerea infracţiunii de uz de armă, fără drept, în noul Cod penal, reprezintă, un
element pozitiv, fapta în sine fiind de natură a prezenta un anumit interes general pentru
societate.