Sunteți pe pagina 1din 1

13. Idealismul este o orientare fundamentală în filozofie.

Ca orientare monistă (spre


deosebire de ontologiile dualiste sau pluraliste), ea se opune materialismului prin soluția pe
care o dă raportului dintre spirit și materie sub aspectul primordialității. Grupările idealiste ale
filozofilor consideră astfel ca fiind primordial sub aspectul cronologic și cauzal, spiritul.
Orientarea idealistă consideră materia ca fiind factorul secund, dependent de spirit sau
chiar neagă existența materiei. Pentru idealiști tot ce există, există în consecință datorită
spiritului. În interiorul idealismului s-au ramificat două suborientări: una consideră că
entitatea primordială, spiritul, este ceva situat in afară și independent de conștiința individuală
- acesta fiind idealismul obiectiv - iar cealaltă consideră că esența lumii nu există decât ca
spirit al individului și tot ce există în lume nu este decât produsul conștiinței individuale din
care omul nu poate ieși orice ar face - acesta fiind idealismul subiectiv.