Vinovaţii fără vină-copiii folosiţi în atacurile teroriste

Pop Evanghelina-Ioana
 Vinovaţii fără vină-copiii folosiţi în atentate teroriste

1.Introducere

„
Copiii sunt viitorul ţării”este o expresie pe care o auzim tot mai des, în special când se

discută despre imposibilitatea creşterii alocaţiilor, lipsa dotărilor din şcoli sau scăderea

alarmantă a natalităţii . Dar ce se întâmplă când copiii sunt văzuţi ca instrumente de promovare a

unor ideologii , sau mai grav de impunere a acestor ideologii?

Din ce în ce mai des, organizaţiile teroriste se folosesc de categoriile vulnerabile pentru a-şi

atinge scopurile. Femeile şi copiii , căci despre ei este vorba, reprezintă cel mai nou mod prin

care aceste organizaţii îşi duc planurile la bun sfârşit .

Dar ce este terorismul? Conform Dicţionarului Explicativ al Limbii Române, terorismul este
definit prin totalitatea actelor intenţionate de violenţă comise de un grup sau de o organizaț
ie
pentru a provoca o teamă generalizată și pentru atingerea unor scopuri politice .

Deşi cuvântul „
terorism”este folosit încă din perioada Revoluţiei Franceze , a devenit uzual la

scară largă abia în ultimii 20 de ani . Această ascensiune a utilizării termenului a avut loc

începând cu septembrie 2001, după atentatele din S.U.A.. Terorismul este înţeles în moduri

diferite , de la om la om, în funcţie de principiile fiecăruia. Majoritatea oamenilor nu ar

considera drept „
act terorist”atacurile cu bombă de la Hiroshima şi Nagasaki , deşi descrierea

actelor este conformă cu definiţia terorismului . Când auzim de terorişti ne imaginăm automat
persoane din Orientul Mijlociu care ne atacă obiectivele de maximă importanţă. Principalul

responsabil pentru imaginea pe care ne-am creat-o cu privire la terorişti este media . Într-adevăr ,

terorismul în numele religiei este o ameninţare, dar trebuie să fim conştienţi că nu este singura

formă de terorism .

Utilizarea , voluntară sau nu, a femeilor şi copiiilor în atentatele cu bombă are o explicaţie

foarte simplă: sunt consideraţi mai uşor influenţabili , nu sunt priviţi ca ameninţări , si astfel se

pot apropia de ţintă fără să fie reperaţi . Nimeni nu se aşteaptă ca autorul unui atentat sinucigaş

să fie un copil . Nici copilul respectiv nu ştie foarte bine ce îl aşteaptă, ideea atentatului fiindu-i

descrisă ca un act de curaj sau eroism , nicidecum ca un act de violenţă.

Ideea transformării copiiilor în războinici nu este nouă, însă, comparativ cu Sparta, unde copiii

erau luaţi din familii pentru a fi pregătiţi să lupte pentru ţara lor , in prezent , grupările îi folosesc

cu scopul unic de a-şi duce planurile la bun sfârşit . Copiii nu sunt văzuţi ca fiinţe umane , ci ca

simple instrumente menite să uşureze buna desfăşurare a lucrurilor .

Lucrând cu copiii , am putut observa cât de uşor influenţabili pot fi , în special când li se

implementează ideea de a deveni eroi sau bărbaţi puternici şi apreciaţi. Încă de mici , ni se spune

că un bărbat adevărat este curajos , nu plânge şi face orice pentru a-şi atinge scopurile . Astfel ,
este foarte uşor de înţeles cum se poate profita de naivitatea şi dorinţa unui copil de a face unele
lucruri care îi sunt descrise ca posibilităţi de a deveni erou.

2. Tipuri de terorism şi principalele organizaţii

2.1 Motivaţia atentatelor

Menţionam în introducere că cea mai cunoscută formă a terorismului sunt atentatele cu bombă.

În zilele noastre , este practic imposibil ca o persoană să nu fi auzit despre cel putin un atentat cu
bombă. Fiecare are o părere în legătură cu evenimentele şi cu măsurile care ar trebui luate , dar

nimeni nu cunoaşte cu adevărat motivaţia din spatele atacurilor . Putem doar presupune ce se
ascunde in mintea unei persoane care are capacitatea de a plănui şi a duce la capăt un astfel de
eveniment .

Grupările teroriste se autodefinesc ca fiind „

mişcări de eliberare naţională, care lupă împotriva

oprimării sociale, economice , religioase sau imperialiste ori a oricărei combinaţii dintre ele”
.1)
Autorităţile i-ar defini ca fiind persoane care doresc impunerea unei ideologii indiferent de
mijloacele folosite , iar oamenii de rând i-ar descrie ca fiind oameni foarte violenţi, cu diferite

probleme psihice, pentru că ne este imposibil de crezut că o persoană capabilă de asemenea

fapte ar putea fi încadrată în tiparele „ . Trebuie să conştientizăm că persoanele care

normalităţii”

plănuiesc aceste atentate au un grad ridicat de inteligenţă, sunt capabile să stabilească relaţii

interumane, să plănuiască un atac în cele mai mici detalii , asta incluzând şi aşteptarea

momentului potrivit . Actele teroriste sunt acţiuni raţionale , plănuite de oameni la fel de raţionali .

Principalul lor scop este să dezvăluie incapacitatea autorităţilor de a interveni în situaţii grave ,

de a impune anumite convingeri , de a răspândi panica sau de a atrage atenţia asupra unor

anumite probleme, care sunt considerate ameninţări .

2.2 Principalele grupări teroriste

Probabil cea mai cunoscută organizaţie teroristă este „ , si asta datorită canalelor
AL-QAIDA”

media , care , după atacurile de la 11 septembrie, au făcut-o atât de cunoscută. Fondatorul ei , la

fel de cunoscut, Osama bin Laden, a creat-o in 1980, principalul scop declarat fiind reunirea

arabilor care luptaseră in Afghanistan impotriva invazei sovietice . 2)

1) Terorismul.Istoric.Forme.Combatere, Culegere de studii, Ed. Omega,Bucureşti, 2001,p.18

 Grupării îi sunt atribuite încercările de asasinare a fostului papă, Ioan Paul al II-lea , a lui Bill

Clinton , dar şi distrugerea ambasadelor SUA din Kenya şi Tanzania . Cea mai grea lovitură a
fost dată tot SUA prin deturnarea a 4 avioane către clădiri reprezentative: World Trade Center şi
Pentagonul . Atacurile au avut ca urmare moartea a 2996 de oameni şi rănirea altor 6000.3)

O altă grupare care este pe buzele tuturor în ultimul timp este ISIS(Statul Islamic al Irakului şi
Siriei) . Aceasta revendică majoritatea atacurilor petrecute în ultimul timp , fiind într-o continuă

politică de răspândire a terorii . Ideologia lor pare să fie una atractivă, gruparea având din ce în

ce mai mulţi adepţi, chiar şi din state europene. Printre cele mai importante revendicări ale

Statului Islamic se găsesc atacurile din Belgia şi Franţa.

Alte grupări teroriste care merită menţionate sunt Hamas , Hezbollah şi Boko Haram . Dar

terorismul nu există doar în Asia şi Africa . În Europa, una dintre cele mai cunoscute grupări

teroriste este IRA(Armata Republicană Irlandeză). Scopul principal al acesteia era de a alunga

forţele armate britanice şi de a unifica Irlanda.

Un personaj la fel de cunoscut ca şi grupările teroriste, şi cu un mod de operare asemănător cu a

cestea , este norvegianul Anders Breivik , condamnat pentru detonarea unei maşini în apropierea

ambasadei din Oslo şi deschiderea focului la un eveniment , care a rezultat în decesul a 77 de

persoane. 4)

2.3 Tipuri de terorism

2) Idem, p.79

3) Brad Plumer, Washington Post, 11/9/2013

4) Amy Willis, The Telegraph, Norway shootings, 29/7/2011

 Atacurile cu bombă sau deschiderea focului nu sunt singurele moduri prin care teroriştii
încearcă să îşi impună punctele de vedere , dar sunt cele care creează cea mai multă panică,

ameninţarea unei bombe fiind considerată mai gravă.

Bioterorismul presupune utilizarea de organisme sau toxine derivate din agenţi patogeni şi
toxine care există în natură. Principalii agenţi patogeni utilzaţi sunt cei care produc antraxul ,

variola, ciuma, bruceloza sau febra Q.5) Dacă programele militare se concentrează pe

dispersarea în aer a toxinelor, teroriştii preferă utilizarea intr-un mod mult mai grav:

contaminarea apei sau a hranei . Asta asigură un număr mult mai mare de victime, hrana şi apa

având un circuit mult mai larg faţă de acţiunea in aer , care este limitată. Deşi nu este încă o

metodă foarte utilizată, fiind destul de imprevizibilă, este foarte posbil să fie luată in

considerare pe viitor având în vedere potenţialul distructiv al acesteia.

Terorismul ciberentic . Termenul a apărut prima dată in jurul anilor 1980, ca urmare a apariţiei

şi răspândirii calculatoarelor . Este definit ca „

folosirea reţelelor de calculatoare cu scopul de a

opri infrastructura naţională critică(energie , transport , operaţiuni ale guvernului) ori pentru a

constrânge sau indimida guvernul sau populaţia civilă.6)

Terorismul nuclear este mai puţin dezvoltat , şi asta nu din lipsă de interes sau potenţial

distructiv, ci din cauza dificultăţii obţinerii de materie primă pentru construirea unei arme

nucleare . Armele nucleare au cel mai mare potenţial de distrugere , urmările folosirii lor putând

fi active mult timp după producerea unui asemenea incident .

3.Atentate cu atacatori copii

5) W.Seth Carus, The Threat of Bioterrorism, Strategic Forum,nr.127, 1997

James Lewis, “
6) Assessing the Risks of Cyber Terrorism, Cyber War and Other Cyber Threats,”Center for Strategic
and International Studies,http://csis.org/files/media/csis/pubs/021101_risks_of_cyberterror.pdf
 3.1. Recrutarea

Menţionam anterior că una dintre categoriile vulnerabile folosite din ce în ce mai des în atacuri
sunt femeile şi copiii . Aceştia nu trezesc suspiciuni , şi se pot apropia mai uşor de orice ţintă.

Ideea nu este una nouă, fiind folosită încă din cele mai vechi timpuri, când armatele

învingătoare îi luau ca prizonieri de război toţi cei consideraţi a fi utili . Aceştia erau forţaţi să se

adapteze ideilor statului sau erau ucişi . Băieţi erau folosiţi în armată, iar fetele pe post de sclave

sexuale .

Unii aceptă de bunăvoie. Dar ce îi motivează? De ce acceptă? În general , grupările se folosesc

de materiale de propagandă sau promisiuni materiale . Nu există date concrete despre numărul

copiiilor folosiţi ca soldaţi de către grupările teroriste, dar se estimează că numărul acestora este

în continuă creştere . Într-o lume tot mai greu încercată, unde războiul nu mai este de mult un

doar un termen la care ne gândim cu frică, ci o realitate, copiii sunt tot mai tentaţi să facă ceva

pentru a ajuta . Copiiilor le sunt prezentate exemple de soldaţi-copii , îmbrăcaţi frumos şi

medaliaţi , încercând astfel implementarea ideii că vor putea deveni şi ei la fel . Alţii o fac sub

ameninţarea armelor sau din răzbunare . Odată recrutaţi , începe acţiunea de îndoctrinare prin

forţarea copiiilor să vizioneze filme cu crime, date drept exemplu, prin răspândirea de
propagandă şi prin repetarea faptului că toţi cei care nu fac parte din organizaţie sunt împotriva
ei. După ce îndoctrinarea este finalizată, începe procesul de antrenament propriu zis . În cadrul

antrenamentelor, copiii sunt învăţaţi tactici militare , utilizarea armelor şi construcţia de bombe

artizanale . Fiecare copil primeşte o armă, in general AK-47, şi este învăţat să o folosească. 7)

De unde vin aceşti copii? este o altă întrebare care îşi are răspunsul tot în activităţile anterioare
ale grupărilor. În urma atacurilor , adulţii sunt ucişi , iar copiii sunt luaţi prizonieri pentru a fi

transformaţi în luptători . Neavând alte opţiuni , aceştia adoptă credinţele grupărilor de care sunt
 răpiţi. Fiecărui copil i se acordă apoi o sarcină, pentru a putea fi supravegheat şi pentru a-i fi

mai uşor să înveţe. Unii au noroc, şi sunt folosiţi pe post de bucătari sau paznici , dar cei

consideraţi mai puternici primesc roluri în spionaj sau maesagerie, considerate mult mai

periculoase.

3.2 Atacuri cu terorişti copii

Până în 2013, folosirea copiiilor în atacurile sinucigaşe cu bombă era o tactică teroristă aproape

necunoscută. Tendinţa apare la începutul anilor 2000, când, forţele teroriste din Pakistan încep

să comită raiduri prin şcoli şi să răpească elevi , cu scopul clar de a-i transforma în luptători în

cauzele teroriştilor şi de a-şi alege moartea ca viitor.8)

Conform Ministerului Justiţiei Afgan , între septembrie 2010 şi februarie 2013, nu mai puţin de

656 de copii au fost arestaţi pentru presupuse legături cu grupări teroriste. 9)

În luna octombrie 2015, un atac sinucgaş cu bombă a avut loc in Ciad. Rezultatul a fost rănirea

a zeci de persoane şi moartea a alte câteva. Atacul a fost revendicat de gruparea Boko Haram , şi

s-a remarcat nu prin severitate , ci prin natura şi varietatea atacatorilor: un bărbat, două femei şi

doi copii . 10)

Un alt atac atribuit de data aceasta ISIS a avut loc în luna august 2016, în Turcia , având ca

victime 54 de persoane , printre acestea numărându-se şi 22 de copii . Atacul este atribuit unui

atentator de doar 12 ani. La doar câteva zile , un copil de 11 ani este depistat cu o curea de

explozibil infăşurată în jurul taliei . Acesta relatează că a fost răpit de membri ISIS şi forţat să îşi
8) Fr. John Sawick,pună
Why Terrorists
cureaua Use
şi săFemale
ducă and Child un
la capăt Suicide
atac.Bombers,
11) Chausa.org, Iulie-August 2016,

https://www.chausa.org/publications/health-progress/article/july-august-2016/why-terrorists-use-female-and-
child-suicide-bombers
 În ciuda eforturilor autorităţilor, această tehnică pare să fie din ce în ce mai utilizată şi îşi
continuă ascensiunea în preferinţele grupărilor teroriste. Efectele pe care aceste grupări şi
acţiunile lor le au asupra copiiilor sunt uneori ireversibile, iar măsurile luate pentru evitarea
acestui tip de întâmplări par să fie tot mai puţin eficiente.

3.3 Efecte asupra copiiilor

Terorismul este o realitate care îi afectează pe toţi cei implicaţi, dar are efecte devastatoare
asupra copiiilor. Exceptând efectele fizice( răniri, îmbolnăviri, deces), copiii cel mai des suferă
urmări psihologice ca urmare a violenţelor şi traumelor suferite. Starea de război are efect şi
asupra educaţiei şi economiei, prin închiderea temporară sau totală a şcolilor sau lipsa
alimentelor.

Expunerea repetată la violenţă poate avea urmări ireversibile, copilăria şi adolescenţa fiind
perioadele în care se formează propriul set de valori şi conştiinţa. Dar ce se întâmplă dacă
acestea sunt impuse şi nu deprinse?

Traumele psihice îşi lasă amprenta asupra copilului, astfel că acesta poate suferi tulburări de
somn, tendinţe de izolare sau consum de droguri. Imposibilitatea trăirii unei vieţi normale din
toate punctele de vedere are ca efect accentuarea acestor probleme, nicidecum dispariţia lor.

Traumele sau rănile fizice au deasemenea un rol determinant în viaţa de adult a copilului.
Acesta poate să îşi piardă capacitatea de muncă, în cazurile răniţilor grav, sau în cazul femeilor,
violurile pot să ducă la imposibilitatea creării unei familii.

9) Noman Benotman , Nikita Malik, The Children of the Islamic State, Quilliam, 2016,p.57

10) Fr. John Sawick, op.cit.

11) Jim Kouri, Children of the Caliphate: Jihadists increase use of kids as terrorists, bombers, The Daily Journalist,
August 2016,
http://thedailyjournalist.com/thethinker/children-of-the-caliphate-jihadists-increase-use-of-kids-as-terrorists-
bombers/
În general, traumele fizice sunt combinate cu cele psihice, rezultând un efect care cu greu va
putea fi înlăturat în totalitate. Principalul scop ar trebui să fie încercarea de a restabili acestor
persoane un set corect de valori după care să se ghideze şi reîncadrarea lor în cadrul societăţii,
fără a fi privite ca victime, sau şi mai rău, ca terorişti.

4. Concluzii

Nu există soluţii simple în lupta împotriva terorismului. La fiecare soluţie apărută, apar alte
probleme, şi cercul vicios continuă. Răspunsul la violenţă nu trebuie să fie violenţa, dar ce
facem când asta e singura cale rămasă? Când ţi se spune clar că atacurile nu se vor opri?
Teroriştii încetează cu violenţa doar în cazul în care consideră că şi-au atins scopul, iar acest
lucru se întâmplă foarte rar. Atâta timp cât vor exista simpatizanţi ai acestor grupări, nici lipsa
fondurilor nu va fi o problemă pentru ele. Violenţa duce la mai multă violenţă, lucru dovedit in
ultimii ani, când rata atacurilor teroriste a crescut alarmant. Asta nu înseamnă în niciun caz că
terorismul ar trebui tolerat sau încurajat. Liderii mondiali ar trebui să menţină ideea că orice act
de terorism este unul contra umanităţii.

Populaţia ar trebui să fie conştientă de riscul unei ameninţări, dar fără a se crea stări de panică.
Un atac terorist are, într-adevăr efecte devastatoare, dar este de datoria autorităţilor să prevină
aceste evenimente. Copiii ar trebui educaţi în spiritul demoraţiei, dar fără a li se insufla idei
rasiste, şi instruiţi clar ce să facă în situaţia în care sunt puşi în faţa unei ameninţări teroriste.

Bibliografie

1. Delcea, Cristian, “
Psihologia terorismului - cine devine terorist şi de ce?”
, Ediţia 1,
Editura Cartimpex, 2004; “
Psihologia terorismului - studiu psihologic asupra teroriştilor”
,
Editura Albastră, 2004; “
Terorismul internaţional”
, Editura All Beck, Bucureşti, 2004;
2. “
Terorismul –istoric, forme, combatere”–culegere de studii –Bucureşti, Editura Omega,
2001;
3. Noman, Benotman ; Nikita, Malik, The Children of the Islamic State, Quilliam, 2016
Surse online

1. www.europa.eu.int Site-ul oficial al Uniunii Europene;

2. www.ier.ro Site-ul Institutului European din România;
3. www.gov.ro Site-ul oficial al Guvernului României;
4. www.just.ro Site-ul oficial al Ministerului de Justiţie;
5. www.mae.ro Site-ul oficial al Ministerului de Externe;
6. www.mapn.ro Site-ul oficial al Ministerului Apărării Naţionale;
7. www.mie.ro Site-ul Ministerului Integrării Europene;
8. www.nato.int Site-ul oficial al NATO;
9. www.sri.ro Site-ul oficial al Serviciului Român de Informaţii;

10. https://csis-prod.s3.amazonaws.com/s3fs-
public/legacy_files/files/media/csis/pubs/021101_risks_of_cyberterror.pdf

11. Chausa.org https://www.chausa.org/publications/health-progress/article/july-august-

2016/why-terrorists-use-female-and-child-suicide-bombers
12. The Daily Journalist http://thedailyjournalist.com/thethinker/children-of-the-caliphate-
jihadists-increase-use-of-kids-as-terrorists-bombers/

13. Washington Post https://www.washingtonpost.com/news/wonk/wp/2013/09/11/nine-

facts-about-terrorism-in-the-united-states-since-911/