Universitatea Babeș Bolyai, Cluj - Napoca

Facultatea de Istorie si Filosofie

REFERAT

Managementul securității ecologice

Ecoterorismul în societatea contemporană.Rolul managerului de securitate în prevenirea/
combaterea acțiunilor ecoteroriste

An II - IFR

dr. Anca Elena Gurzău

Masterand:Mureșan Daiana -Andreea

1
Introducere
Ecoterorismul , de obicei, se referă la acte de violență comise în sprijinul unor cauze
ecologice sau de mediu, împotriva persoanelor sau bunurilor acestora.1 Ecoterorismul este
definit de către Biroul Federal de Investigații (FBI) ca fiind “Ecoterorismul este uzul sau
ameninţarea cu uzul de violenţă, de natură infracţională, săvârşit împotriva unor victime
inocente ori proprietăţi, de către o grupare subnaţională cu orientare ecologică, pentru raţiuni
privind politica de mediu, adesea vizând un public aflat dincolo de ţinta directă, acţiunea având
un caracter simbolic” 2.Definiția utilizată de FBI stă la baza legislației unor state americane
care condamnă penal acest gen de acțiuni. Activiștii din aceste grupuri de protest sunt, conform
FBI, clasificați drept ”teroriști”. FBI a recunoscut însă că niciuna dintre acțiunile ”ecoteroriste”
nu a cauzat vreo victimă umană. Același termen este folosit și de către ecologiști pentru a
desemna activitățile care aduc atingeri grave mediului înconjurător, provoacă schimbări
climatice la nivel local, regional sau mondial, generează distrugeri iremediabile și victime
umane și/sau din rândul animalelor.Uneori e vorba de sute de mii de victime. Impotriva
corporațiilor care stau în spatele acestor distrugeri și victime nu există vreo
legislație.Dimpotrivă, acționarii lor sunt considerați (de presa mainstream) ”respectabili
oameni de afaceri”.În țările mai slab dezvoltate (care au nevoie de o raportare, cum e și cazul
României) ei au primit titulatura de ”investitori strategici”. Ecoterorismului este strâns legat de
nesupunere civilă și sabotaj în numele cauzelor de mediu. 3 Ecoterorismul este un termen
controversat.4
Pentru acest referat am ales Roșia Montană pentru a dezbate subiectul.( scurt
istoric, ce se întamplă cu Roșia Montană, ce se va întampla cu Roșia Montană și ce s-a
întamplat în alte state unde s-a realizat eploatarea prin aceași metodă prin care se va
realiza la Roșia Montană)
În 1997 compania canadiană Gabriel Resources a cumpărat exploatarea subteranului
Roșiei Montana , 3 ani mai târziu, sondarea geologică a găsit că se pot extrage 300 tone de aur
și 1600 tone de argint prin folosirea de explozibil și cianuri. Nimeni n-a fost surprins.

1
http://www.merriam-webster.com/dictionary/ecoterrorism
2
James F. Jarboe (February 2002), "Testimony of James F. Jarboe, Domestic Terrorism Section Chief,
Counterterrorism Division, FBI before the House Resources Committee, Subcommittee on Forests and
Forest Health at February 12, 2002 "The Threat of Eco-Terrorism"",Congressional Testimony (Federal
Bureau of Investigation), archived from 11 March , 2008
3
Long, Douglas. Ecoterrorism (Library in a Book). New York: Facts on File, 2004. Page 19-22
4
http://newstandardnews.net/content/?action=show_item&itemid=2779

2
 Minerii vor folosit dinamita ca să fărâmițeze stânca în piese ușor de manevrat nivelând
muntele pe măsura ce excavația progresează. Istoria Roșiei Montane și a aurului de aici este o
istorie veche. Tunelurile sunt o parte a minei romane care și-a luat numele de la cei care au
construit-o . Ei au folosit o metodă simplă pentru extragerea minereurilor cu unelte simple : un
ciocan și o daltă văzându-se și pe pereții minei aceste urme. Legiunile lui Traian au luat aurul
dacic la Roma ( tribut anual) lăsâd în urmă o rețea unică de galerii de 25 km. Cum va arăta
Roșia Montană dupa extragerea aurului? Oponenții spun că va fi devastată, distrusă și poluată.
Compania ( privată canadiană) spune că va asigura o bază pentru o puternică și diversificată
economie .Va fi cea mai mare exploatare de carieră deschisă din Europa. Roșia Montană Gold
Co ( RMGC) este deținută de 80 % de Gabriel Resources din Canada și 19,3 % de Guvern. Ei
trebuie să obțină toate proprietățile din zona de exploatare, să mute 2000 de persoane din zonă,
să demoleze 900 de case, biserici, cimitire și să primească undă verde de la govern pentru
studiul de impact adupra mediului .Cel mai controversat aspect al proiectului este folosirea
cianurii. Compania plănuiește să separe aurul și argintul de minereu prin dizolvarea în soluție
de cianură ( “leșie”). Întreaga vale va fi inundată pentru a forma un imens rezervor de apă
contaminate cu cianură. Rezervorul de soluție de cianură va fi ținut de un baraj de 185 m .
Există temeri că poate cauza încă un dezastru asemănător cu dezastrul de la Baia Mare
din 2000 când milioane de liri de afluenți contaminate cu cianură s-au revărsat în Dunăre. Din
acest motiv, parlamentul EU și-a exprimat îngrijorarea cu privire la mineritul cu cianuri la
Roșia Montană care pune în pericol întreaga regiune, nu numai Roșia Montană. În anul 2000 în
Baia Mare mai mult de 300.000 tone de pești au fost scoși din apa pentru a reduce efectele
cianurii asupra ecosistemului. A doua zi după deversarea cianurii, o înaltă delegație a EU s-a
deplasat la Baia Mare pentru a se întâlni cu localnicii și au ascultat plângerile mânioase la
adresa companiei autraliene care deținea mina. Mineritul cu cianuri nu e periculor doar prin
accidente. Apa nu mai este potabilă în regiune. Pământul regiunii a plătit deja un preț prea
mare . Sănătatea comunității continuă să fie pericilitată prin ingestia sau absorbția apei lăsată
de minerit. Mineritul afectează calitatea aerului, contaminează pământul și apele, reduce viața
habitalului natural . Corporația și cațiva reprezentanți ai guvernului Romîniei presează în regim
de urgență acest minerit. Acest minerit nu ar fi aprobat în EU de către ministere…Ceea ce se
dezvăluie din impactul asupra mediului și consultarea publică este o sarada. Publicul nu este
informat în mod rezonabil asupra impactului și opțiunilor care ar fi. Nu se prezintă prea multă
informație necesară evaluării impactului asupra mediului și sănătății. Deoarece studiul nu
prezintă o baza de plecare clară a calității apei înainte de începerea mineritului , nu va fi posibil

3
nici pentru public să determine impactul nou adus de proiecul RMGC..Această coporație
afirma ca și altele că nu este nimic care să coroboreze mineritul lor cu poluarea. Din cauza
lipsei de informații utile prezentate publicului vedem ce înseamna un astfel de proiect la
altii.Mine asemănătoare sunt în Guatemala și Honduras, ambele operate de Gold Corp Canada.
În 2008-2009 Rights Action a documentat problemele sătenilor. Concluzia a fost cam peste
60% din familii s-au imbolnavit din cauza acestui minerit. Problemele de sănătate includ:
pierderea părului, erupții de piele grave și alte boli grave. S-au înregistrat chiar și cazuri de
deces la bebeluși. Problemele de piele sunt datorate unui sânge otravit. Populația nu a fost
consultată în mod corect (ADISMI) . Sediul de impact asupra mediului nu a fost adecvat. Gold
Corp a prezentat proiectul ca RMGC la Roșia Montană ca fiind un proiect de dezvoltare a
zonei. Acesta nu este un proiect de dezvoltare , se preconizează ca fiiud un proiect al
morții.Mineritul cu cianuri și mina deschisă are foarte adesea un imens impact asupra mediului.
Procesul constă în fărâmițarea prin explozia stâncilor în bucăți mici și întinderea acestei pulberi
peste filtre stânca facută pulbere se îmbibă prin stropirea cu soluție de cianură .Cianura
atrăgând metalele, aurul și celelalte metale se extrag astfel din soluția cianurizată. Această
soluție conținând metalele extrase este colectată în iazuri largi de decantare. Aici aurul se
extrage din soluție, se adaugă mai multă cianură și procesul se repetă. Este o metodă de minerit
care folosește zeci de mii de litri de apă pe ora. Acest procedeu duce la secarea multor râuri.
Multe mine se instalează în zonele în care oamenii trăiesc din agricultura. Dacă există o
concuranță pentru apă, este o mare problemă .Multe companii spun că nu va fi nici un impact
asupra mediului. Râurile care nu au secat au devenit poluate. La fel ca și în Siria Valley,
oamenii din Roșia Montană trec prin aceleași presiuni. Consilieri locali au declarat zona mono-
industrială, zona doar pentru minerit. Le spun țăranilor : “ o sa plecați oricum , daca nu plecați
acum, când puteți primi bani, o să plecați chiar fără bani“. 300 de săteni au hotarat să nu plece
în niciun caz. Ca și cele din Honduras, autoritățile române pregătesc o lege a minelor care să
permită exproprierea.
Efectele mineritului cu mina deschisă (crater)
Cea mai mare problemă este scurgerea de acid de mină ( acid drenaj rocă ) . Aceasta
apare de fiecare dată când o piatră este adusă din subteran la suprafață și vine în contact cu
oxigenul și apa de ploaie. Când vine în contact cu oxigenul are loc o oxigenare .Când acesta
vine în contact mai târziu cu apa de ploaie această oxigenare, dupa la drenaj, un oxid și crează
un acid. Acest acid va ajunge în râuri. Se numește acid drenaj de mina. În USA este considerată
prima cauză de difuzare a poluării . Este o cauză mai importantă de poluare decât deseul

4
nuclear. În USA, se apreciază ca afectează 17.000 km de râuri și 22 de state. Este o problemă
uriașă pentru ca este ireversibilă. Mai multe studii au analizat apa izvoarelor din regiune,
cianura și metalele grele au fost găsite peste normele premise. S-au facut analize de sânge
pentru a detecta dacă rezidenții din apropierea minei sunt afectați. S-au făcut analize de sânge
la persoanele din zona pentru arsenic și plumb.Valoare de 35 care inseamna limita de
periculorizitate ( Organizatia Mondiala a Sanatatii) 70= nivel foarte periculos și vătămător
.Toate rezultatele au avut valorii de limită 70. După cateva luni s-au mai facut un set de analize
pentru arsenic și au avut valori peste 70. Cel mai mic a fost de 74 și cel mai mare de 216.
Compania minieră nu a recunoscut rezultatele, considerându-le ilegitime. Totuși, analizele
ulterior făcute de Stat au arătat valori similare ( valori vatamatoare). Niveluri vătămatoare de
metale ca plumb, mercur și arsenic s-au găsit în majoritatea analizelor de sânge. Membrii
comunitătii locale susțin că rezultatele explică ceea ce ei deja știau. Problemele serioase de
sănătate au crescut dramatic în regiune de când mina a început sa opereze .Potrivit unor medici
specialiști, unii localncii pot avea simptome de arsenicosis , otrăvire cronică cu arsenic datorată
bautului unei ape cu conținut ridicat de arsenic pe o perioadă lungă de timp,apare când
arsenicul contaminează apa din pământ. Bolile de piele sunt simptome ale arsenicosis .Efectele
pe termen lung includ: cancer, boli de ficat și posibile cangrene .Compania neaă existența
vreunei legături între aceste boli ale oamenilor și activitatea minieră . Compania afirmă că
“este o problema de igiena personală în zona, în sezonu cald, nu este apă suficientă , igiena
defectuoasă crează probleme ca infectiile fungice”.
Înca nu a început mineritul cu cianuri de la Roșia Montană. Corporația încearcă să
convingă pe toată lumea că nu există riscuri asupra sănătății. Ca și multe alte corporații, ei
promit investiții enorme pentru comunitatea locală. Ei au și 10 ani scutire de taxe.
Localnicii din Siriai Valley ne sfătuiesc că oamenii trebuie să se ocupa inainte ca
mineritul să înceapă. Din momentul în care s-au instalat nimeni nu-i mai poate opri .Siria
Valley continuă să se confrunte cu probleme de sănătate și mediu și continuă să lupte pentru
reparațiile care trebuie să le fie plătite celor care au suferit și continuă să avertizeze și alte
comunități despre efectele mineritului aurului prin mina deschisă. In 2007, corporația a fost
amendată de Honduras pentru contaminarea solului și a apei cu cianuri și arsenic .Tot în 2007,
tribunalul latino-american de protecție a apei a găsit corporația Gold vinovată pentru vătămarea
populației și a mediului, pentru același motiv a suspendat și activitatea minei din Guatemala .
“Nu este nimic să coroboreze că există contaminare sau alte efecte asupra mediului
datorită mineritului “afirma compania. La Roșia Montană, corporatia face la fel ca cele din

5
Honduras, Guatemala, Montana,Bergama.Dacă nu este oprit acest proiect RMGC, corporația
va afirma aceleași lucruri și în România cum a afirmat în celelalte state/țări.
Autorităților locale ar trebuie să li se aducă la cunoștință ce s-a întâmplat și în alte tări
pentru a fi deacord să întocmească o documentație pentru a fi inclusa Roșia Montană în
patrimonial UNESCO pentru a nu mai fi exploatată. Locuitorii din acea zonă dețin prea puține
informații referitoare la gravitatea situației și tind sa creadă că proiectul acesta este în favoarea
lor deoarece se vor crea multe locuri de muncă.Roșia Montană nu va fi inclusă în patrimoniul
UNESCO doar după ce autoritățile locale acceptă acest lucru.
În cazul adoptării proiectului de lege de către Parlament, exploatarea minereurilor auro-
argentifere ar trebui să înceapă în 2016.Alta soluție pentru a împiedica acest proiect ar fi apelul
făcut la solidaritatea si unitatea organizațiilor de studenți și de tineret din țară, cerându-le să se
mobilizeze în opoziție față de acest proiect prin toate căile de care dispun — inclusiv
participarea la manifestări pașnice în spirit civic, luări de poziție ferme în presă, scrisori
deschise adresate Conducerii și informarea tuturor cetățenilor cu privire la pericolele și
costurile viitoare reale ale acestui proiect prezentându-le proiectele deja eșuat din alte tări și
riscuile la care au fost supuși cetățenii și mediul înconjurător.În data de 11.11.2013 s-a respins
proiectul privind exploatarea minieră de la Roșia Montană deoarece nu se respectă normele
UE, „ urmând însă ca raportul să conțină o serie de recomandări pentru crearea unui nou
cadrul legislativ, care să nu blocheze dezvoltarea economică și să susțina exploatarea
resurselor în condiții favorabile pentru Romania”5.

5
http://www.revista22.ro/proiectul-rosia-montana-a-fost-respins-in-parlament-33466.html

6
BIBLEOGRAFIE

1. http://www.merriam-webster.com/dictionary/ecoterrorism
2. James F. Jarboe (February 2002), "Testimony of James F. Jarboe, Domestic
Terrorism Section Chief, Counterterrorism Division, FBI before the House
Resources Committee, Subcommittee on Forests and Forest Health at February
12, 2002 "The Threat of Eco-Terrorism"",Congressional Testimony (Federal
Bureau of Investigation), archived from 11 March , 2008
3. Long, Douglas. Ecoterrorism (Library in a Book). New York: Facts on File, 2004. Page
19-22
4. http://newstandardnews.net/content/?action=show_item&itemid=2779
5. http://www.revista22.ro/proiectul-rosia-montana-a-fost-respins-in-parlament-
33466.html