Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
DATA: 07.03.2018
UNITATEA DE INVATAMANT:Gimnaziul “Mihail Sadoveanu”
DIRIGINTE : Rotaru Diana
TEMA: “Mama poveste de dor”
SUBTEMA: “ziua internationala a femeiei”
FORMA DE REALIZARE: SERBARE
SCOPUL ACTIVITATII:
* DEZVOLTAREA CAPACITATII DE EXPRIMARE ORALA, DE INTELEGERE SI
UTILIZARE CORECTA A SEMNIFICATIILOR VREBALE ORALE;
* FORMAREA CAPACITATILOR DE EXPRIMARE PRIN MUZICA;
OBIECTIVE OPERATIONALE:
O1 – SA RECITE VERSURILE INVATATE LOGIC SI CURSIV;
O2 – SA CANTE CU DEZINVOLTURA UN CANTEC IN GRUP;
O3 – SA EXECUTE MISCARILE DANSULUI IN RITMUL MUZICII FOLOSIND
ESARFELE;
O4 – SA INTERPRETEZE ROLUL PRIMIT IN SCENETA FOLOSIT ONOMATOPEE SI
MISCARI ADECVATE FIECARUI ANIMAL;
O5 – SA RESPECTE REGULILE JOCULUI;
O6 – SA OFERE DARURILE MAMELOR UTILIZAND UN LIMBAJ ADECVAT.
STRATEGII DIDACTICE :
METODE SI PROCEDEE: conversatia, observatia, jocul, explicatia, exercitiul, jocul
de rol
FORMA DE REALIZARE: activitate frontala, activitate individuala, activitate de grup
MIJLOACE DE INVATAMANT:microfon, boxe, calculator, decor pentru
sceneta:decor pentru sala, costume nationale, flori artificiale pentru concurs, doua vaze,
darurile pentru doamne
DURATA: 45 MIN
“ MAMA- POVESTE DE DOR”
1. Cintec de deschidere: Lucia C, Gabriela R.
Mama – Poveste de dor
Prezentator1. Astazi este ziua cind scumpele noastre mame varsa cele mai
multe lacrimi de fericire, deoarece ne au pe noi cei care le mângae sufletele.
Prezentator 2: Haideti sa ne înveselim putin cu niste glume pregatite de colegii nostri.
5. Moment umoristic (Husanu Ion, Miron Ion)
1. Tatăl Mariei are cinci fete: Ana, Irina, Nina şi Alină. Cum o cheamă pe a cincea?
2. Un bărbat şi fiul său biologic au avut un accident de maşină. Ful a fost accidentat şi a fost dus de
urgenţă la spital. În sala de operaţii, medicul chirurg a exclamat: „Acesta este fiul meu biologic! “Poate fi
adevărat? Cum?
4. Eşti într-o cameră fără curent electric şi ai la dispoziţie: o lampă cu petrol, o lampă cu benzină şi o
lumânare. Ce aprinzi mai întâi?
5. Poţi numi 3 zile consecutive fără să foloseşti cuvintele luni, marţi, miercuri, joi, vineri, sâmbătă şi
duminică?
6. Clara Toe s-a născut pe 27 decembrie. Cu toate acestea, ziua ei de naştere este mereu vara. Cum este
posibil acest lucru?
Răspunsurile corecte:
1. Maria
3. Pe locul al doilea
4. Chibritul/bricheta
7. În fiecare an.
Prezentator 2. Se spune ca femia este cea mai creativa fiinta deoarece doar ea da viata unei om,
ea este cea care il creaza, ..oare totul i-se primește la fel de bine?
Prezentator 1. Stimate doamne va rog sa va apropiati ca sa va distram putin
(se vor forma trei grupuri , se va da materialele, vor crea cite un buchet de flori) cel mai originala
echibana va fi premiata. (barbatii sunt juriu)
9. Concurs de creativitate
Prezentator 1:
E greu să alegii din toate fiinţele care te înconjoară pe cea mai dragă. Cu cît anii trec, cunoaştem
mereu noi oameni, care cuceresc prietenia sufetelului nostru. Şi tituşi din zecele de chipuri,care
îmi trec prin faţă, unul apare înconjurat de lumină şi căldură. E chipul mamei mele.
Prezentator 2: Acum vă invităm să urmăriti sceneta:
10. Scenetă - „ŞASE PUI ŞI - O BIATĂ MAMĂ”
Personaje: povestitor 1, 2,3 și 4, puișor 1, 2, 3, 4, 5 și 6, bunica, vrăbiuța, rândunica.
Povestitor 1
Mai demult, o rândunică avea-n cuibu-i şase pui
Şi privea la ei sărmana, ca la chipul soarelui.
De cu zori pornea săgeată căutând pe deal şi văi
Hrană pentru puii săi.
Şi-n iubirea-i, nu o dată, s-a culcat ea nemâncată,
Dar destul de fericită, că nu s-a întâmplat nicicând,
Dintre pui s-adoarmă vreunul ars de sete şi flămând.
Povestitor 2
Nu era mai mândră mamă ca şi ea-ntre rândunici,
Când vedea cum îi cresc puii şi se fac tot mai voinici.
Ea n-a mai avut odihnă nici o clipă-n zi cu soare,
Până când puii cei mici, nu au învăţat să zboare.
Dar când toţi puteau să plece încotro voiau sub slavă,
Rândunica istovită a căzut în cuib bolnavă.
Rândunica
Dragii mei, eu de aseară, simt în inimă un cui,
Aripile rău mă dor şi nici vorbă să mai zbor…
Dumnezeu mi-a dat putere, oricât am avut nevoi,
Să găsesc întotdeauna hrană bună pentru voi…
Astăzi, fiindcă sunt bolnavă, dragii mamei, se cuvine,
Mari cum v-a făcut măicuţa, să-grijiţi şi voi de mine.
Şi ca nimeni dintre puii-mi să nu simtă că mi-e rob,
Fiecare să-mi aduceţi zilnic numai câte-un bob.
Ale voastre şase boabe milostive mă vor ţine,
Până când o să vrea Cerul iarăşi să mă facă bine.
Puiul 1
Nu te teme, mama dragă, că doar şase pui voinici,
Nu te vor lăsa flămândă să aştepţi prea mult aici.
Puiul 2
Ne vom duce fiecare şi în cioc îţi vom aduce
Strop de apă şi răcoare, bob sau miez de pâine dulce.
Puiul 3
Şi în fiecare seară, vom veni toţi lângă tine
Să îţi dăm din aripioară căldură, să-ţi fie bine.
Puiul 4
Iar când vor aparea zorii, bucuroşi ne vom trezi
Şi cu drag toţi frăţiorii, pentru tine vom munci.
Puiul 5
O să vadă lumea-ntreagă cum o să trudim de zor
Ca să-i dăm măicuţei noastre dragoste şi ajutor.
Puiul 6
Nici un gând să nu ai mamă, de-acum noi te-om îngriji
Şi-o să vezi că, în curând, te vei însănătoşi.
Povestitor 3
Ascultând cuvântul mamei au plecat cei şase pui
Şi-au adus vreo şase zile fiecare bobul lui.
Mai departe însă puii, beţi de-al slăvilor înalt,
Fiecare-avea nădejdea că-i va duce celălalt.
Şi aşa se-mprăştiară puii-n treburile lor,
Pe când mama lor bolnavă aştepta un ajutor.
Bunica
Lung a fost şi drumul ista şi povara tare grea,
Bine c-am ajuns aicea să o văd pe fiica mea…
Bună ziua, surioară, n-ai putea cumva să-mi zici
Dacă pe aici, prin preajmă, nu-i un cuib de rândunici?
Vrăbiuţa
Cum de nu! E chiar aproape, într-o claie de otavă…
Dar…acolo locuieşte rândunica cea bolnavă.
Puii i-au plecat cu toţii şi-au uitat de mama lor,
Păsările din pădure i-au sărit în ajutor.
Bunica
Atunci nu e fiica mea, fiindcă puii ei, ştiu bine,
O iubesc şi o respectă, sunt crescuţi cum se cuvine.
Dar oricum, am multe boabe şi-o să-i duc şi ei vreo două.
Cele care vor rămâne, ne-or sluji de hrană nouă.
Povestitor 3
Rău s-a supărat bunica, auzind aceste fapte,
Şi ştergându-se la ochi, plecă la drum mai departe.
Puiul 1
Frate, ai mai fost pe-acasă, că eu mult am rătăcit
Şi măicuţei nici o boabă nu i-am dus, că n-am găsit.
Puiul 2
Nu m-am dus c-am avut treburi, dar din şase câţi am fost
O fi reuşit vreunul de hrană să îi facă rost.
Mama noastră, sărăcuţa, o fi bine sănătoasă,
Răbdătoare ne aşteaptă să mai trecem pe acasă.
Puiul 3
Eu nu pot să merg acuma că-mi clădesc un cuib, fârtaţi,
Mergeţi voi, dacă puteţi, pe mama s-o ajutaţi!
Puiul 4
Ia te uită cum se scapă, trimiţându-ne pe noi!
Nici măcar nu ne întreabă, n-om avea şi noi nevoi?
Puiul 5
Gata cearta, hai cu toţii, astăzi în poiana mare,
Copiii de scoală, pentru mama dau serbare.
Puiul 6
Mama noastră poa s-aştepte, nu vă mai
îngrijoraţi,
Fiindcă ştie şi înţelege cât suntem de ocupaţi.
Puiul 3
Hai, mai bine, să cântăm cântecul măicuţei noastre,
Pe care l-am învăţat când zburam spre zări albastre.
Bunica
Cât de frumos aţi cântat, dragii mamei puişori,
Am văzut şi-am ascultat cât sunteţi de iubitori,
Dar vă amintiţi de mama care suferind v-aşteaptă
Să aveţi mai multă milă şi-o purtare înţeleaptă?
Părăsită-n cuib se stinge şi voi cum aţi ajutat-o?
Aţi plecat pe rând de-acasă şi pe dânsa aţi uitat-o.
Vrăbiuţa
Voi în faţa lumii însă, aţi ieşit cu-nfumurare
Să vă dovediti iubirea pentru mama iubitoare!
Şi aceşti copii frumoşi o iubesc pe-a lor mămică,
Dar nu uită niciodată s-o ajute când e bolnavă.
Ruşinaţi de fapta voastră, să plecaţi în graba mare
Şi măicuţei să îi cereţi pentru ce-aţi făcut iertare.
Puiul 1
Sărut mâna, mamă dragă, am greşit şi rău ne pare!
Iată, puii tăi cu toţii vin să-şi ceară azi iertare.
Puiul 2
Rătăcind prin lumea asta, noi nu ne-am mai amintit
Că avem o datorie sfântă de îndeplinit.
Puiul 3
Dar de astăzi înainte, toţi o să ne străduim
Să îţi stăm mereu alături, ajutor la greu să-ţi fim.
Rândunica
Dragii mamei, v-am iertat, bine v-aţi întors acasă!
De necazuri am uitat, acum sunt iar bucuroasă.
Povestitor 4
Aşa s-a sfârşit povestea, dragi copii, băgaţi de seamă
Şi de-acum să ţineţi minte câte poate face-o mamă.
Cum poate ea să-şi hrănească puişorii
mititeii
Şi cu drag să-i ocrotească pe toţi sub aripa ei.
Iar ei, puii, uneori, neluând acestea-n seamă,
Uită jertfa ei curată şi nu pot hrăni o mamă.
Ţineţi minte toată viaţa: dacă vreţi să fiţi cuminţi,
Când veţi fi mai mari cu toţii, ajutaţi-i pe părinţi!
Prezentator 2: Cele mai îmbătătoare sărutări
şi calde îmbrăţişări sunt pentru voi!
Prezentator 1: Să fiţi vesele, frumoase, gingaşe şi generoase,
Prezentator 2: blinde, înţelepte, răbdătoare, admirabile şi fermecătoare.
Prezentator 1: Să iubiţi, să fiţi iubite, protejate, dezmerdate
Viaţa lungă fericită fără lacrimi şi nevoi.
Toate acestea-s pentru voi, Toate acestea-s de la noi.
Prezentator 2: cuvint de felicitare va ofera mult stimatul nostru Director de gimnaziu