Familia fără copii și familiile

monoparentale
Familia fără copii este un cuplu căsătorit care nu are încă
sau nu va avea niciodată copii. Acest tip de familie devine
din ce în ce mai des întâlnit în zilele noastre deoarece
apare fenomenul de întârziere a momentului nașterii unui
copil în cuplu. Motivele ar fi:dorința partenerilor de a se
bucură de intimitatea lor o perioada mai lungă de timp, de
a testa stabilitatea relației lor pentru a nu avea eșecuri
printr-un divorț, dorsa se realizeze economic,
financiar(obținerea unui serviciu, cumpărarea unei
locuințe etc.).
 Alte motive că familia să nu aibă copii ar fi și folosirea din ce
în ce mai mult a metodelor contraceptive, conștientizarea
greșelilor educative făcute de părinții partenerilor ce formează
cuplul actual, creșterea ratei divorțurilor, mutarea atenției mai
mult pe împlinirea profesională a celor doi parteneri, stresul
ridicat datorită creșterii timpului petrecut la serviciu ducând astfel
la scăderea capacității reproductive și a intimității în cuplu,
reorientarea femeilor către o viață personală și profesională
ducând astfel la amânarea rolului matern. Familiile fără copii, în
majoritatea cazurilor se caracterizează printr-o intimitate foarte
mare, având o legătură emoțională foarte strânsă între parteneri.
 Până la apariția primului copil,tânăra familie încearcă să
soluționeze un șir de probleme, cea mai importană fiind – adaptarea
soților la condițiile de viață în general și la particularitățile
psihologice ale partenerului.
 Astfel procesul intercunoașterii începe să se manifeste plenar.
 Intercunoașterea este un proces voluntar, conștient, cât și
involuntar, automat.

Partea involuntară constă în

Partea voluntară constă în comportamentele obișnuite și
automate pe care fiecare partener
acțiuni directe de
le realizează și în urma cărora
autodezvăluire și partenerul poate culege
dezvăluire reciprocă. informații reprezentative despre
celălalt.
Traiul tinerii familii împreună cu părinții

Familiile care
Familiile ce
locuesc separat
locuesc impreună
de părinți sunt
cu părinții au
considerate ca
privilegiul de a
fiind o garanție
nu amâna apariția
a succesului unei
primului copil.
casnicii
 Procesul de formare a relațiilor intra și
extra-familiale,
 Constitue din similaritatea concepțiilor despre viață, a
orientărilor valorice, a obiceiurilor soților decurge destul
destul de intens.
 Lipsa copiilor face ca viața să se simtă mai ușoară iar
rata probabilității divorțului mai mică.
Totuși un număr mare de familii divorțează în această
perioadă datorită lipsei capitalului marital principal-copiii.
Sociologii ruși M. C. Matcovschii și T. A.
Gurco cred că:
 Atitudinea soților față de căsătorie și familie ca și valori
se află într-o dependență directă de acțiunea acestor
factori.
 Dacă atât soțul cât și soția sunt orientați spre a înfrunta
toate greutățile pentru a-și păstra familia, atunci
pericolul crizei scade. Iar dacă tinerii sunt orientați doar
spre bucurii și satisfacerea necesităților imediate, atunci
stabilitatea căsătoriei se află în pericol.
Familie monoparentală
 Familia monoparentală (monoparental family) este
acel tip de familie în care copiii locuiesc doar cu unul
dintre părinți. Acest lucru se poate întâmpla ca urmare
a divorțului, a separării părinților, a decesului unuia dintre
părinți, a înfierii de către un adult a unui minor sau ca
urmare a deciziei unei femei de a da naștere unui copil fără
a fi căsătorită sau fără a locui cu un bărbat.

 Atunci când familia devine monoparentală ca urmare a

divorțului sau separării părinților legăturile dintre copil
și părintele cu care acesta nu locuiește permanent tind să
se întrerupă într-un foarte mare număr de cazuri[2].
 Familia monoparentală este un tip de familie format
dintr-un părinte și copilul sau copiii săi; grup de persoane
aflate în relație de rudenie, rezultată prin filiație directă sau
adopție. Adesea este abordată ca o abatere de la familia
nucleară, formată din soț, soție și copiii lor minori.

 În comparație cu familia tradițională, care îndeplinea

mai multe funcții cu impact pozitiv asupra societății,
familia monoparentală este un efect al funcției
reproductive, se regăsește privind socializarea copiilor,
oferă îngrijire și protecție membrilor ei, un climat de
strânsă afectivitate, dar este deficitară sub aspectul
realizării mediului securizant și în modul de conferire a
statusului.
În analizele referioare la familia monoparentală, un accent
deosebit este pus pe consecințele asupra evoluției copiilor:

 Stare de sănătate, succes sau eșec școlar, abandon școlar,

devianță, stabilitate în familiile pe care le formează.
 Mult mai puțin au fost studiate efectele asupra adulților, puși în
situația de a îndeplini un cumul de roluri atât în plan public, cât și
privat (părintele unic - adesea muncește mai mult pentru a susține
economic familia; rezolvă mai greu și în timp mai îndelungat
treburile administrativ - gospodărești, este solicitat mai mult în
sprijinirea copiilor etc).
Familia poate fi abordată ca o instituție socială, care se află
în legături cu alte instituții, inclusiv cu instituțiile statului.
Raporturile de acest tip sunt satisfăcute preponderent de
părintele singur.

O altă perspectivă prezintă familia ca o unitate

socio-afectivă , dar și un grup în care au loc
tensiuni și conflicte.
 În acest context, în a doua jumătate a secolului trecut, numărul
familiilor monoparentale a început să crească, pe fondul
destructurării modelului tradițional de familie, a apariției formelor
alternative de familie. În momentul de față, se acreditează chiar
posibilitatea unei crize a familiei.
 După calitatea și permanența interacțiunilor pot fi: familii
monoparentale camuflate, în cadrul legal al familiei nucleare, când
unul dintre părinți, deși prezent în cadrul familiei, nu interacționează
sub aspect psihologic decât în mică măsură cu ceilalți membrii;
familii monoparentale în care legăturile sunt păstrate numai cu copii,
părinții evitând relațiile dintre ei (cum este cazul cuplurilor care s-au
despărțit, au divorțat, dar își manifestă grija față de copiii comuni);
familii monoparentale prin absența fizică a unuia dintre părinți, care
este pentru o perioadă lungă de timp plecat din localitate, spitalizat,
deținut, etc.; familia monoparentală datorată decesului unuia dintre
părinți; familia monoparentală propriu -zisă, rezultată în urma
divorțului. În cazul în care părinții nu au o relație legalizată, apare
familia monoparentală, formată din copil și părintele său necăsătorit.
Un tip aparte de familie monoparentală este rezultată din părinte și
copilul său adoptat.