amiss / lata Gi onalo na Redactor Rosia Pandele Macheta: Nicolae Vasileca CCopera: Dinu Dambrivcin HUMANITAS EDUCATIONAL. Paja Presi Libre 1 sear 101370, Bucores ‘eefo:021/222510 Fv: 021/2245158, femal: educdhumanitasro (©HUMANTTAS EDUCATIONAL, Bucuresti 2005, SON S73-689.0163 Valeria Gutu Romalo ASPECTE ALE EVOLUTIEI LIMBII ROMANE SIENACUVANTINAINTE Volum Aspect le coli ini rove grupesz8acele tui articole cae, elaborate in caroul una vil, aparin prin model de abordare, ‘omens ere trcea limb. Prezenta perspective eli nb — ‘considerate store" gi rms retroetiv in inp, dea lungul unor ‘tape mai ng! sau mal estrnse, au revelat in diana limb actule, (a Verlga itr recut vito, reprezintdcrterial selec textelorcuprinse fn velum. “Acopernd in tmp o lungs period de scltat, crete repubiate— ‘unlatereie cee mal multe apleeandu-seasupra nor aspect lexcale Su gramaticale ale limb romney, ret sau indirect, volta con- ‘epi ingvisticeasupra ibis storie el Vseetatea modaliaborteo- yebce de abordare 2 fenamenulu lingvisic, propuse st promovate in ‘urs ultimull sola sos evident fajete ale imbi necunoscute sau fgnorate,impunnd schimbiri metodologie sl exigenfe na in tea crcetarilingvistc, Reorietaren profand in mad de sconcepe istorkttea” Lindl este -ezulatul unui proces complex do etrferege terete ~ inf gehnice dar gal eigenelor progmatice sle vial soileachsl. Plana princ- pall carol teoetc atl al eretr stoic in conturarea cru [Empune in mod deoecit seni contribu Tal Eugenit Coes) cane sttule conceptul de stom dinami, care concliaza acon x sncronin. ein corelares elu! in Hp cu mobi, erent imbi in care 28 existenje ele Dinamicasincronic este rerultatolcoeistentel,noull”™ Sh aveclulu’, la nivelu sistemulul gi al uzului, coexistent a ce fezolvate in tp (6 reompunere in acdag sayin alt pane al sistema) ‘eprezints motoral evolu. Canigurare oicre ib storie” cast 5tem de variate constitie~ prin deplasarea limitelo dine ele gi prin intrferenele posible sure uplimentart de mobilistegeneratoee de schimbare si evolu, sus care se plaseaz8 la hotarul dite factor de ‘storie stern cei de storie extem,invocai de stu de store a limi in explicarea evolu! lngeistice “Accepares dani ea ets fundamental in configures sistem- Jui sin functionaltte limit ae importante consecinfe metodoogic: ‘mobiitates este implica nu numal de storia fenomena gyi, lh {in funcfionalitata Tl sincroalc,punerea in evident a evo bic principal al cewetirli storie = presupune raporates Ia sistem, iar escreres (sincroict 2) sstamulth implies sl felifarendinamiclt Iu Interne. Seaboleyteasfl paziatadtonalt inte rill stun ba actual face parte din storia orice limb (ha funcine) ca (cen mal recent) fa a evo orgarizareaimbl actual, rerulta dlinamicfazelor ateroae, prefigureaz, In anumite czar, chimblle Cesetrile eure in Aspect coli inion, abordand din per spective variate fapte ale lib romaine, pun in evdenfs numeral forme de manilstareadinamicit limb (Organizareatextlor incuse in velum, car acopers inci deci de ce ‘etre nu urmurestesuccesiune in mp a pli lor (amavis fx sub anumiteaspecte dats find extnderesperonde! de lnvestigaie pe ‘are oacopers, afte tematic, care permit grupazesstudiorin rel Sectiuni. Succesiunencronologid se regaseste In indica refertoare la sata local apa, care insonseHecare text Prima sete, Eeolaia lib, cuprinde stadle cu un mal acento acter teoretic, eae aduc in discufieconceptce fundamentals (ineroni: lacronie, sista ingvistic si dinamica I) sau aspect ale mocilu de configure limi romaine ca sistem de variate”. O atenfe special se cond limb Lierae, considerst ca sistem de norms, tn perspectva cone stu gi evoluie sale, dar gi sub aspect raportulor cu celle ‘postaze functional ale lini mamdne, port care se modi in tp. “in celle ou secur, Cramatict 9 Lind faci a fst clase si arco tratind mai ales probleme punctuale ale gramatich sx lexiulu limb romine, contribu near aspect toi al evo fenomenululrepezintsobiectvul principal al investiga, dar crt ‘ae pun In prinplan componantatereicl a probleme, nama find Jmplcatt in discti gi lavocaa in construe argument. ‘Textele din sctiunes Grama trateaz, cele mal mule aspects ale mor fologiet limi romaine. O abordae sri istriy au eecttie ace ii ropun desrierea evolu fenomenelarInguistice ino anumitS ep 8 storie! limbii romaine. Unele std se ocups de standin seolele dt 6 XVHen-al XVIF-ea,prioad ma putin corctata store Linki ode. "le reprint vestigale investigator realizate ts vedere nl ampli tna nist de Alexandra Rose, care, elaborat sub egida Academiei Romine gi antrening eercetatri din mai multe cenize universtre, rma 52 educt la 2g st prezint,tnean tablou de ansamblu,istaria lini ‘omine,scoperts marai paral de Ise anterioare.Vastal spor. fantal proict, desi angat stn mare parte reaizat, a fost ~ din mative ‘becizesiocite~sbandona,Publicaen-aopit pA primele dou vol- ‘ume (Lind fin, 1968, Ronda conan, 1969), Rezultatele crcelanior sfectuate in vederen celralte au fost partial valorifate de autor sub forma de cantrbufi personale.Volumul cosacrtsecolelor al XVEes, al XViriea sal XVItea, care urma si complete prinipala turd a bloul (sera preg peri publiars), 2 pleut (in mare parte) In ‘ursl eforsrlor de cfutare a unl editor. Sil republiat in acest volum pisteazs fragments ae amplului expitolconsacrat evolu x= uni verbalen etapa reprezentatidecele rel ecole, evoluieal cei reper ‘ial reprenint iba actuals Mai nuimeroate sunt texele in care probleme morfologel bil romne se pun din parpecivaipostza ei acuale,aspectele dinamice, ‘storie find iwocste in isura in cre pot expia situaia actuals Uitime sectane Limbl st socetate, grupear4 citeva stu cae pun in primiplan imple soceli indicia lib oprinduse aupre unae fenomene priving, in eale mai multe exzur mia actual. ele discuth fapte det corlae cu situa punctuale dn storia socaldromsnessct recent, punind in evident vrai ale wuluiLnguisicdetrminate de ‘venient le vehi soci strc imitates Kin. Aliso se opreseasupra ‘uno situapitlngvstice in care, in realzarea schimbirit (u efecte de sor, o> an, petr chub omine ents thre conoan ra fost pn numero ff de ee ermine Om evolueses na nama pin modes de tem pode nen slog plane pn efenier spas socal ~ pr diverts sar sect prin apart argosrior,jngoanelor, limber th eqs linbt ier. {1 Bye A Gru, nt pl sur sig de os eum BL, 185), 2 Formate limbiiteareaduce cs sine orl nofunl deabater n= vite Cae ce oracterineaza limba ters ftS de cellateaspete ale Fb ete existens namely, care se doosabese de rule inerente isi- russe ingwisti, prin ples se bazaca peo selectare a material lingvstie de care cispune mba data. In urma unui proces complex, ae~ Sor foarte inelungat, norma limi iterae se ceeaz8aceptind anumi- te clement ale in date, dat exclzand,Indeprind alee. Asa, de ple 14, mba roms dispune de o dastl de mare varietate de miloace de introducere 3 propoifiloratbutive. Ca elemente de relates flesese ‘conjunc gt adverbe gt pronume relative, print care ide ‘Limbs Iterars admit toate aceste posit ea excepts lial, Se poate spane: Onl crea wet, ius za vot, Vester ca ent, dare cone vleratl neliterraconericis Ona de neni? -Norma asl oda creat, onstrulesatibutivel ex defn focel pranumellvlati ete consieratt ‘cat, dar rama din punctl de vedere al ib iterare ale rel noe se excled acegta contract: din punctul de vedere a mbit romine {cet ip de faz find perfect core. ‘De azemenea, norinee limb iteare deat excld as-sumitee for sme otaiaate ale vrbelor: af, ere, ia et. loses lor eca ata o nco- retitaine “in generenormeieimbi Iterare evoluaa tn sanslobjineri prin se lect tla tie a une uni unis gross, care Se poate sien numa prin reducers varaneler. Lucraie eu caracter ormativ ‘pirate in ulimil zee ani acfionesz4 tote fn acest sens prin comands ‘ein eazuile In care exist mai multe varante~foneice, merfaogice ‘ie’ nea prin condaminareacloriale. Ag, de exempiu, dnte fo ‘lea 9 baer era al ol, col cae cir 9 ubite {rrecomand primele, considerate cater Rigosresnormelr imbi terare transforms del tn abatoreutlizarea formelo termeror constnacilor poplar, regional care nu 2 fst cu- rine fn acetenorne. “Aceengi etme esti exer normele Limbiliterare aura fap- telor lingvsiceproprlcelorate variant socal ale Limb date Inveraea Intro exprimareliterart a unor element agotice ss de jargon castle, ‘hs folosies nor cuvints, forme sau constrocti regional, 0 abstee, © [repeals condamnats em tae de iba lierra, {Sind co cae ene dle trum { Namal cain customer alr Insc icin mena sic {Taras oy pats Bara Er Aendemih RPK. 3ASPECrE ag EVOUUTIE NN ROMANE Abatere din punctul de vedere al limbiiterarerepezint i ncslcarea ‘normelor prin intoducerea elementelr familie, de i vor ‘Una tip de incorettdine dcurge din proprietatn mbit trae de fi ferent in slur svdnd Hecate, peng un fond ingle comu, {un numa de elementespeiice. Amestcul de stir, folosirea in carl ‘unl sti a lementlr alt fi repreziiaoabatere. O exprimare de ipl: Astin vdee 9 land Oh considerate mais ada puto conchide ‘texperioja a denonstaprenpunees nil de exemplu,encoret, de ‘rece into expuneresinpiea apare contri i redere ‘nd cosine) species sls administra, apt eave db expr ‘aspect wor idea, "ormareslimbi terre (caracterizatetoem prin rgoareanormelor sale) geste deci foarte mult sfraconceptl de abner, cate sange 28 uprindt pe linga greselle ingvitice ale mb ca alate, nerespecaea, fnirun felsau alta normelor propel acest axpec al nbitunice ‘regal popor ‘De prineipala wastuel specific limb trae constiticexsen- Ja gi rigoares normelar sl tenant dea le apira de onic infaciae, lim a lierard nue mabls evolueas, n mare mut, prin acceptare, a ‘un moment dat, a una din abate. Evoluiasspectult itera al unl Hb cag imbiln gener, ete in ‘mare misurafibutas abate ingvsice, da citn spun inne, mu poate reds Is abate ‘Aspect itera al une limb evolueazs pin mosifcares normelor oi rin mprumt. Contacte alte in face ea nin moment dato smn {aim liteara 5 se nbopiteascs prin cuits icant no, cum 9 Inssplat de exemplu, in azul limbiromdne, in secoll a XD Ie, so ‘en ib ance, san peronda etal, su infen imbl ras ‘Moalfarea normeloy, facto ntem de evlate a limb tear, se pro- dace nu numa prin scceplarea, dec ecunoaseren ct normale, coreete unr fsteabater, day, cel pun tn anuiiteperloade prin modificaes ‘aportulu inte norm posible lingvistie pe baa cro se cee 23 In faza de formare yi de dezvotare, norma evoluesrd in see inde- Pitti n morflogi fonts i seca a variantelor, formelor sine ‘imice. Proce! scasta se xemplifick carn evouia nb roman irs te: afa, de exempt, dacs in secoll al XDClen se ade ces gh ed aa rueierark dee ultima form, daa pnd nu de mtg foloses psn ‘i persongi, pss pani, lure cu crater normativ din lina vg me espng forme ina, se recomands dopa, le, met ater Teams apn 10. tte oa ot pci a find implicit considerate nlite, dec ineorecte din panctal de vedere a imbitierae,vriansl de acentuare dpe, de, mize ‘Numscl substatvelor cu ous variate (ni -ime)scade treptat fie rin dfereniere seman (facie rai rj, hee achane, sai stan) fi prin eBdereaindesuetudin una din le: Smal folosese ct dec ane, face, e af 0 nel reer t ‘ent tine conjunc erecomands propo mu prootme ete ‘Noreele ib ierarese pot modifies spin aditeesunor fap ale lib orbit a ale grag eliminate atadats In aspera vorbit al limb iterate de aise dite forma gest a pronumela i setval demonstrat de apropiere ast, tear contin #8 fe decamdst® stent evitate nar voli mbt Herre se elizazs de asemenes prin molfcarea Aimitelor dinte stir: nib actval se manifest® pueenictendits dev exinde une elemente ale tug teri tending cae fe reaizena tot mai mult in vocab emer calm, decoectare, er Ten init, pent am ta det cia a tnefmpare, se tse tn critica itera n poezie, chiar in exprimares fia, converts Se iecare a Ince privet limba popular cu erie el aspect, ese moife (pe Ainga impunerea i generlizaeaunorabster cu oceie contact ea alte it) prin induenapecare o exert ib iter. Termeni a Din, elecrictt, rab, der, congre, ada ols de un cere = Strins ce oameni aint adncin mba popular. De asemenea, sub in- ‘uefa limb trees stenuen lent, da evident dense date Imprint ar devalue vie dla tii neat inate sn gre apc h moro le mpreint rola, proline s well cane see ‘noma cea apt laa lll om sunt there bese ont ep TerSoytncateal apcit oai cx satancinekd orsnetlustpne foal eleanor hirepilr gonmncaleinba beset at ‘aa ets oer te remap 1. Nese adeeb iASTECTE ALE EYOLUTI LNA ROMANE eal, dae pentru si) ari oe dena eprezentat cael re ‘mes 6 un cuz de abate, de nerespectare a pronunl cutee a epoch ‘mn vocabulr in foarte multe zur evoluia nu presupaneo satere ‘Asa, d2exempla, voabularl se poate imbogil prin impramt, Un cu- nt srtin intodus in inba pentru a deur wn cbiect nou, a noiane howl ut reprezintdo greseal fats de limbo dat, cum seintimpl, de ‘verplu, nt eazul oli impropei aun cvs De asemenea, creates ‘unui cuvant nou pis desvareconstuie anova dar nu este oobatere, ‘grejals.Abatrea se produce in proces form de cuvinte, numa it ‘azul care noua create nu vespetsnormele ce deivare ale ib “Acst tip de abatore poate f exerpliet, pent nba actual, prin de- val tne, de exp, Derivatal cn tae ese oinovafie 2 tmp lle noasre, Ceea ce e now e flees acetal eavnt pent» den TB Gea, Ped eee ome Mer = use) Sh ge ein Bases Eton Sip.) 7 registate dovedesccoexistena incompetent Hngulse a aclulas vor {ora unor variate fnatica cx gine i ine kp pp ta Moldova sa ut seul in Banat dara ner variant lxiae et, ea ce inch contin la Yorbitora diversi deexprese a estnfel urate, 2uruialt mod de communica dest cel local, dovedesepitrunderea variants itera "haces condi, in ansambll de varante prin ear se realizesz8 com ‘municren i nib ron a nvelul tatu roman, variant itera re © porte privilegats n sen in aceasta faz a conslidare i ene ‘rlizare a normelor nice ni mat este dealt minors punctual aectaa de {afluenol linguistic replat, ait de importante in etapele antericare I faza cen ma recent limbl romne, cea pe care oavern in vedere vvorbind de Himba romans staal, abou ingisical soit romsnest {= madifcs prin igre categorie de orboamliariza cu variants Iiterav, dar prin conetiiren ne catego alSdat inexstento, de var~ bitor care recur ls aceasts variants att in ceneiile de comuniare of ‘al, profesional, ct gin comunicatea coleevila fama vrbitor! pentrs cae eventual variant itera repeaniuncul instrument decor Brunia, 3.1. Moaicarearaporturilrdntre variant indice inst schimbar care ecieaas variants tera in structure intros in aceass et, abo ten inclesrle de norms ms mat au forma unortansgresir a lmitelor Aine tear gf dnlca cin multe cazurl,apar ea rezllat al rele fraitlor dint tear” familiar, cia argo Thtermens dibinetil dine vaianta literara (high ee?) a comun crit gi varianteleneliterare (lw lvl) colocviale, faire, regionale te, fenomentl ponte fi infisat cao risturnare a raportiordintre ‘ele dout nivel: dupa lungs perioads in care vartantatterard~in fava de constituire, dar ma ales, dupa consolidare ~ a avut roll pre pPonderentscionsnd in suri st forme diverse ssupra ceorlale tn Stim anise const afiune a varantelornivelul inferior” asi pra elu nal (0 expicaie a aestel eval ponte modilnvea rapoturilor dine Sposteza srs ices oral a comunicii gi implicit, schimbares modehi= Ini In acet proces, un ol determinant revine poner pe ear 0 capath {nsocitaten modern actuals mass-media care sub aspect lingvisti, rin ‘variettea former sale de manfestare prin larg aueni pe creo are; {devine modelul principal de exprimare, dislocind exempal tadiional a ctrurarlu al seritorl al emul eva, 3.2, Calatea modells exemplull oact un rol deosebit de important {in dezvaltaresposbilitior de expeimare ae vorbitoiloy, cc deprinde- tle lingvitice, mai alsin carol lin mateme, se formesza in primal aASECTE ALE EVOLUTIL LDS ROMANE tnd prin imi ta rea esr ex cre vorbitrul vine in contact ~a fmi- lipitor, mai tru a profesor ~ tn general prin imutareaco- lore cate comunic, pe care voritort asus eau Glee. Apropiers ‘conston, ca act dliverat de consullare a lucralr normative, se reali- ‘zzaz8oarecum sporadic presupune un ant grad de inetrocie i de aspirate clturala§¢impia dezvolares aitudii etc st autoniice fa} de exprimare. Pordavea principal n proces de continu inbogai- roa exprimdn indviduale 6 ae inst preluare spontan, sitaea, pe ‘baa une interprets ~ intlve sl adeseor aproximative~s modal lor de exprimare cu care venim in contact, a modelului lingvsticcare st mpune laun moment dat. Inambiana comunicaonals modems, masv 4 profund divest, rmasssmedi rpreznts voces coa mal pueric8 adeseo, cea prin care ‘sa realzeaz agresnes, prin nasocourea normeley a exprinsingeite, « ‘avanti iterare a im romne,Efeculfreeventnegatv al texeorpro- use dedivesele forme modiatce orl i scise—arecauze obective Subietive: Components abieetva o constitie condiile de edastare 3 textlor, latte, prin frj leruilo tn grab, fra ragazul dea reven, de controls a coreta.Componentasubectivs privste alitata compe. tenflingvsticeaautoriortxtelor pus in cculafe prin diverselepubl- caf, prin enisunie radios de tlevisiune, Redacttl sl reporter, ae seri oamen ier fare tne ru sunt totdeauna sufcent de bun cu- ‘eseiton al normelor trae, mal als nu sunt conse de stata de ‘model pe ear Il acords mascle lari de locator gnc de rispunderes ave se asocanA cu acest statt- Din absenja sentiment! de eigpundere devs neatentia fa8 de propris exprinare, ar dain de nadiens fi succes favorizeazaeautrea eu orice pre (chiar cu preulcoecitudin Sal adecae a expresiel de eect. “Tot in sensu nel atin mai putin exigent fap de (propria) expe- mare acioneazd sl pondarea pe creo au in comunicaea socal etal formele mediatice audio i audo-vizuale, care moses report inte _marifestreasrist gc ral a variant trae In favoareaacestela din ums, Influenjarciproct ite cle dow! varia trae ale bi este un f- ‘nomen fia: continu, Cees ee eaacerzea sub acest aspect momen- {ul seual (pre ceasbire de cele anerone) ete preiones oral a pra ecrisl, O forma evidents de manifesare sfenomenulul ami @ Constitule ransgresnre granite inte ofa, public familiar, popular, ‘ego. Realizares oral chia in litle varantl rare, este in gee ‘eral mai permisia in raport cu norma olerand fs dificulate spell la ‘cuvinte, expres, formale anlar sau popular, al ror acces in texte 2 sels ext (mai bine zs er) evita In sensu transgresil amine consta- tam eh publisile actual, cole mai malt, recur fr inhibi la formu: lan reverenpioase, vile, argotie In relataea Unor informa serioase, cule grave si angaante.Fopele de links orale” neliterave, static nes: decvateabunds in are gt vevistele nase entra stare fenomensl at cStevaformuliel cules din arial le publiet in dou jumale de mae tj ~,Adevirul” gi jRomna ibe 1 (in 1995): Goer face safteaus lei fallmentulul Camis. de st sti pra ew mit in sc; Condncres Moloes wa chili” dea nego ‘Te mi au invite degete anti; Clad Ye dare neat de gle toe; Sampo i Arsenal ga sco pleala fr dps sau, il de arti- ol La Su cap orp se dau ing poe Ras formals de acest fel, care depiges chi imitele ,olrate” ale ‘une exprinalingrit,sunt pue nzeghilimele cu inten de a sem Is receptor fat cd represints liberate de expresie pe are sro pe ‘tein mod contin! autora, vizind un anutefectstlsti (gud, ro ‘ie ete) De cele mal mle or acest precutelipseste. Cena ce poste interpretat ca rerula al abeene la autor = sentiment istneilor de cat fel distinct presupuse de ubzarea evoluat,adeevats la conde de comunicare a inbi Linitle inte intenfonat s neinonionat” nu sunt ntdesuna ujor de trasnt iar distinc ne eral/familar”sneuto, itera se const {neu stem individual ear deplnde de formatia profesional cult 1 dar gi de varta persoanl de gradul de famiarizare cu text scris in ‘general, cu teratura in pecia. Urnatorl fragment din prezentares unl Fl Singur cree prinde de ssw de prove joa de er cre ade iment otal pe cael pst zt. In spel, pta ee i 24 Laura. indie fap ch autrul considera bette” slistic, 0 de- age rivelulu a cae i stucaz8 tet utilzarea hi se fine, dar se ‘ate adecvat, fires, tn aclasi tox se prinde ‘Congtient stm de limite pe cre le nals, aor recurge a acest gen de formula le pentru e3U sunt eal mai a tndemana, fe peru ch ‘urmireyte 0 formulae izbitoare, adestorizeflemistminimalizatoare, scontind pe oreceptarefavorabil din parta unui mare num decir. (Caoptiyne consents, eo attudine populist de cata, ma alsin seop Inertia une! audienfe ct mai agi (Formuliile de aes fl au un ol analog cu cel al relat preferential, pe prima paging 2 crimelo st vo- Ian ete) (Dar excesl in uilizaea una material lingvistic de acest nivel poate c- Yona in sensul modell negativ” aca ne-am rele ma iain, co mine in exzul ezora baza regional, reprezenlat printro vara dalee- {a favlials este ft abot, conslidandu-se limba standard 3 nonatpin ce ‘mule cal evprinal ear expel ape nee de slvgardo- EigieTulein Sys cope oe pe Sennen acta aa So apie ineeecyinhe econ Secumeraes sacha en ses ee Siena tee er el i Lenmar ae Geir deny sob ep teaagete ea ak Sica hcgeoenta anette ces 4. Conltionaea obit prvalesz tn ceea es consider ‘star’ alim- bi: manifesta prin abundena neolgismelor, a mpramuturor de ul- ‘ml ors de provenen engezs cel ma adesta, Prezenfa masvaacuvine- lor noi tilizate aise impune ca evden utaror (manual romani, de lle ste de agement neindoihni liars lor este excesi abr 5 iar cantitatsanglcismelor ibtoare Tnaceli timp ins, mumaralimpresionan al mpromuturlor are un te imei bictv de care nu putem foc abstrace soceatesromaneasl ete tro peroads de transforma social culturl, tnfiice gece, el pu- fin fe de inmportams ca cls ear au at a in teers inte sole sk Dena 0a" ou siguret modemizre ib omine— proces ‘arese include de all istttionlzaren variant! Lierare/novnate’ 4 hw Aa lec hr mC Aes aCe sc gadcerere a etc en semecicelaeiciratas tame ata mane etre neocon Si tnmete Seea eSASPECTE AL EVOLUTI MSH ROMANE Ieyzea din zou, cadres i alte structur economic gi sociale 3t- ilar unor forme nol de actvitte administatvs, dar 1 adaptarea a Alte standarde ince tchice impun, imple obligatory, nnoiea Inetrumentlo ingvistice prin asics uritilor lexical necesae co nie, ‘Sorete psibilepeneu acest nou lingvistie de care mu ne pute ispens, pe caren le mspune realitateneisenei sociale informa el ac- tual, sun impritl ees Intern rear prez? avanaje i dez= avant ‘Satsfaceres neva de miloace lingvsice adecvate unor reali noi ‘rin rei nfemaeavenajl es frei discos mai pun viel, ce { azed pe wiliarenclementeorexistnte in limb elementele nou ‘real radu la maortatn cazurilor, termenil strain prin dervare, cm- ‘mere sa translae a sensurlr care se cer expr asupre nor ele- Inente lexical existent in romnd.Avem asfl face toca imprumutut, ‘de care limba ~ sub presen ace tule comuncat- nu se poste ps, Alimulate ins prin aspect care evocsformele Incetjenite ‘imi omit arcu a acest procedeu in toate elapee evolu sale, ‘cama mult sstsmai pun succes. Adeseor celal cuvint trina fst ine trod les imprumat dre, dar sub forma de ale ner redundanfa fot soufinats prin sbendonareaunuladinte ee (mat des aealeul, (de pld, enldrnargndependena)- Ia ansambl,iprumatl rin ake pare a fi contribu mal pun a dezvoarea lb romane deci impro- ‘ul irc. Poate gi pene ch, de hungul istorii sl, limba romnd (Gpre deoscbire de germand sou rs) a favorizat mal pupa compuner, recede prfert in raliaresimprumutula induct (ort bine repre: Sentai lmbile mal nant aint) Timpani diet, preluareacaatae a covantlui sein din ibe de congin, esta mod evident, mai ebarbali ea aparena sca tare recep {at negatiy, cous caivadator dei ca dusman, cea ce, condii- Te apr asi, poate induce sentimental de agresare 1 pericl ‘Are ins mance avant loci termensl poate 8 prelut nemlfoc {oles imedit, fi nici o operate prealabl. Acasts particulate &- plc inst eeveteu Intra nepativs a fenomenuTu:ecitateageneresz8 [inprsia de accepabiltate gi conduce la excse.Abuaul de cuvinte s+ ‘ey apell firs dscendiintg fra necesita la elemento lecalealo- igen, areca rerulateacsrsimpit a pluareaagresiva Eo spiral’ ve ‘oss ncesllteadetermins mprumtul,tpromutul neces fies ‘sf exageraes, care are a eoct de opin esta de respingerein loca ne- logis ‘Dar impramutul det nu a potut gm poste fl evitt, alse tn pee ioadele cde adn transform in ia socials a une commit mashes % ‘ind sociotatea respactiva are de recuperatrimsneri in urmd in diverse planar ‘Alitidines reals sestoas implies ditnciadntre neces ssu- perflsu, moderatia 5 de tentatis oc de a vecrge la cuvine seine {in afectae snobi su din simp comodiate:adeseor in misura in care teltarea ee referd aa ge bazeazs pen text edacnt in limba string a= torul mul di osteneala 58 giseaseaechivalentul~de care dispune linia romain ~limpestrfeaz textelrominese cs termes sein. Fenomensl {fos extrem de rispinlt i perionds 1990-195, cind publica rom ‘est abundau in texte fn redactarenctoraautorlrecuges, fis sila st Fart restric, [a voeabuara mbit staine ~ englezs, frances, alan, [germans ~cae era mal familar’ su din creo inspira rd he pre= ‘Supe de acesiblitstes txt pent ctor ‘ata acestel situa, intrvertia specialist, a autoritiispeciaiza- te este cesar se poste eliza sub forma cule!” atta limbi, eit sigexprimii Ince priveste ctr exprinir, interven e limites a stagerea stent utilizatrulu de limbs asupra posiiltsjilr de perturbare 2 co: ‘unica percolulut de obstuchanare, prin exces neologistc, czal ‘ai pofin uot al textlor in alesis eSrora precumpneste dorsi de Tagine, de punee In valoarea persone’ autoali prin ealare formae tel poiglote,excsul neologltic post aves efecte negative, ‘Din pecspectiva cull Tin, srcna specialist este mai comple: agi mat iil 6 prim probiems care se impunesoojiniri este cen a distinc ie tue neologismele imprumtur direct sau formati interne, deopotiva) ‘lle cele super, "evade uw Dstintia~delo ugoara ete im portant din perspective exprini in mdsura in care pe ease ntmelazd Once consideafe evaluativs presupust de constataresexcesuli. Dar gi Gin perspectva normdri la nivel lexical Separaes in masara in care se poate face se impune in elaborara donrlr norma. ‘Stratsraes gn prim ind selacarea material Jaa inegis- tea variazd in funetie dei de dcionar de citer priortar pecare au toni au in vedere ‘Den genere,dicionarele if propun si fi it mai ogate (et mal complete, cee ce, in conde comple sinstabiitpi lexae, este practic imposible asigurat stele de erent ders dela un ip dedic- ona la all deosebir substanfiale de material separ dcfonarele de ne blogisme de cee de ariisme su de cele ene, dieonarelegneoe de cele ‘eapeiliat te. Spectcul diionaruhi normati it constituleraportaea la nore ceea ce implic,intre mult alee, prezena uno informati eleroare la tat @ASPEChe ALE EVOULT LAH ROMANE sila cyviatalor, la pois oe fn raport cx diversele variant ale nin feritele moments ale storie sae informa capable s sigue se adecvares circustanfils a comarca un text poste pct ne ‘nai prin impropritateatermenior sau a nerespectreullor grea Gale, prin nepotrvrea eu conde soc le comunicii, Pentru limba roméng costemporan,lucrarealeiegraic are acon ‘atone systinats componente’ normative este Disa expt ie ‘ni romney ear ndrmatia lea i gramatiall se conforms, ct tine excep, normelor itera Raportarea la vaiantaIierae (ln postza el acta in tables ses de cuvinte fra 2H expt expeimal, este sigerats in scuta Pry de preczaea fn acest detiona intr cuvinte popular, regionale rhs ‘me etc care apar in opeele asics ale literati rmne" stares la ‘a varantel erates unorasemenes ferment ete ealiztin curt la Fiona 8 elementelorneologicetmepstrate In comunicare presupune, In fcerteaz, are in conserafies component sete normér, ia 0- Diatea specified ~ prin rapt eu gramatica de pilda ~a vecabularulh Jmpane acti normative aest domentcalgente prope. Dac in gramatic,fonetict et, dameni ale mbit arecterizate pre team anumlt grad de table, orieinovataorcendepartare dela no mele existente, poate fi considera (el pufin pin la un moment dat), ‘greeal,cistnctia dine ‘cree’ gi ‘grey, cinte itera ines’ ‘mu poate fa fel de twangant in exzul vocabularlui, petra e& Refi peste» lexicul const tocma in asiguravea comune pen adapt ‘ea Ia exigenol‘comunicabiuls I schimbsile, la noire din ‘elit tea pe care ofc In acest condi apariia i termen no mu pose te calito ‘abatee,grepeal” in aport cu normele lexical dec in ‘anumitecondi ‘O conaiefandamentsls in sceptaren nul euvént now estes 8spun- ds unel neces comunicatve.O ovate lexical ~isprumutsau eae inten ~ae usc pri apt cs umpleun gol ingyistc Dar o ssemenea ‘ou formatie poate 9 ‘elemeridi cape persoala, de momen 35- 1 une stride spirit sau une situa srt determinate ccumstan- Ha novate fr vitor entra se nacre ca fpt de Lib ~ depsindnivoul actu de vor re, formate lexical nous tebe fe prelua st neeuinath de un ‘und oarecare de ullizatr ambi date; conserareaintrn ditions (exceptnd hur lexcografice corsacat lexiclu unui anurit text au al uni sro suai In care see se vr exhaustive) presupunecrula- "a vocabulel espectve care dovedetefunfionaiatea ei comical. Irvegistrares un ncologsm ~niprumut sau formafi intern recent Intra diconarnormativ (dec omologarea ca ,recomandabil in expi- ‘area ings") oli plus, ao venicae prealabla sub aspectal ‘corettuini entra inprumuturile dct condjia ar fist nu dubleze fara flor un termen existent in inh, pene cei intr Ta aceast ‘conde se adaugt o 8 dous’ feo formate care 8 respecte replied ‘erivare/companere ale mbit romine™ Precizaen gradu de spine, de inet une inovaileica- Jeu este tn mule cazus, jor de realzt. De acee dicionaree fi table {a Ga el, Coed ppt La ec 20 pp 729. ®ASPECTE ALE EVOLUTI UN ROMANE les de obice anit crite cum arf ce pl, stestaeafte-un anu num minim etext disperses tert, eristefa In tp. neal cavintaor recent’, obliga dichonaralor normative arf sh previ, ia tun mod carecare~ pe cel cae consul disionarl seu gia exprim react” ~inlgatra cu stattullor special, incr, de ‘candidate’ Das in perspeciva cuir ini, specalstior levine ins srcna importants et dlc ~ de a facts procesl de ape input ‘lor strine a sstemul lin romdne, nln ase prioads de etare Specific pander unui element lsc loge’ in mb dat ‘3. Dac aplul~ chiar excey Ia neolaglm este condiinat (i jusifc!) tepondzrencblety, da evolutis narmeoe cs toate problemele pe care Jeviich tine in esents de natura obec a fenomenslingvistic si 3 ln in toate Spontazele sal, tendinta de deplasare a exprimaactunle fre ivelal ,subliterar” ig gist expicapa mal eurind in condifileso- fine de realizare a comunicr in ear se ince go anu attudine ‘mentals, Amploarea actual fenemenulu care se manifests prin neazia ‘ndlscursl publica elementeloraparsinind registall familar argo are explicafin care social psiogiul interfer Pentru limba romns, punt chee al enomenulal La reprezentat rs turnare stoic del incl deen al noun al sacl aba nce ‘nt nt conseciniele cia ces ear a manifesta imedint evident» fost "bertates de exprimare, Aproape peste noapte a apart nenumaate = verse publcafi, dar ona posi de discurs public In activates ocald de comunieae, reall sbundent lft prin texal sri, et prin ‘arate forme al interven pallial, au fost ntrenat catgor gt $l diverse = de verbitor, ai mul st mai pufin nstrlimat mut sa, ‘mai putin pega pein acest forms de participate I via sok ‘Shimbares de amblant politics soils a anenat inevitab, od- ficarea condor de comsnicare (in favourenrelzsri vorite), cee 2 lantrenatreagezir in orgaizares inter 8 raporinor dine dienes Ipostaze/variant, prin ete iba fs realizeacd menivea socal de .maj- le de comvricare” Schimbirl afeteaza In special sentiment adceva- istic al seletilor linguistic, impuse de contexte sitatonal al co- ‘munics Fenomenslincriminat,resimft de (mili) receptor ca tiara ln bi, corespunde, in limba stul unui ive de comune social evo Tut cae dispune deo vinta tart rprezona, la rinel sh, prin tun subsist inglsnd variapile profesional, ntl specifi pentra dliversele domenti da acivitate social, dar gi varanta (bs) stondd, {posters neu} n raport cx diversitatessocioprofesonall sec nel ‘eeptivita selective imitate faa de terminologies onstructlespe- 90 ice comuncitn diet domeni de acvitat soils (a nite ‘Sprain in catatn sade vartate Lb terre) "Cosubssem de variant nbs irre organizes nsaport d- tingle fica, ysolena”/sneoBil fea? vargas standard Spatineivellisiletcnefca expel faa” este ut 228 prepnret in consis orl ere och nip viral eee nga a iii in apo cx nom. In compaaieca tx Sri cae bane Erde agaal cent de semen de made comunicre ola i pis spontaneiate cate ae acclas cn art grad de rela fa de Figo normelorsceptng, sn expres igi ces unr ele ‘nee lingvnice mete cnelerre penalise, elamente popular, Tame su argc, ior ilar te oe evitat in ses. Fate ale limbi escepat de nore ptund in txt din nesta, dar males in Telia nor tng die su viendo ant configura conn vestewuls anand a iz fo ait nc es wn rad superar de perisviste E conaliie rincpala verge legit ‘rine vats erat cll postze inst ele ‘elitr = pnene fncionse ibe se renirctcomuniaren sca ‘Modiares in lima! ceca oporudinvecomunicate sist ieee vor afeenc aint err in srctra el ror. Abate {eStore de mba sun efecto grantor de itera 5 {all popular cr fare erent ago: Cu ttl nlte sun iy Bese Feat cin tanagrestes litle de ‘itera’ sae, repoderente ast Sentiment elberrl de cenzur, grab crit aontspantane- tain cscusfvorzeadelbirnaotoconvluu utara i expe snares unardement ison a raport cu eigntle sti le v- ‘atl terave.Comuniaren asl ealisres epics abun nfo Thule ex Guerlain ee FM. Mao Fhe Uttlefonal inns ard dn Cove lb entagoru aia fap Spt pent feat zo ops toi Foran ih phar x 28 howd oe areal norma istic dps, prin tars Clemente arctan rpart ca vara erer, dua Title “cloae’ sl expr igi onal persian pe ere Pe Sen elemento relive imprint forme conovine aescor ‘Sofitel ral infonmailr props eitoru in Ga Roa Nw ch nb raat etal UU XIV (87), veh {1 Pee fot conser 185, ore de mae in Aeara” Roma aASPECTE AL VOUT Ln Congient sau nu de linitele pe care le fea prin atl de frm, tor voritoralreeurgela ele pentu ch sunt ma a flr so penina ci urmareste formulae bitoare, adeseor ellis minimalza foare scontind peo receptae favorit din partes uni mare amar de receptor Ca fenomen spentan ~!nocent- abuzul de element subliee ‘are pote interpreta ina ga rezlat label ln aor a sentimen= {uli distinctior ststice diate diverse regiteae Lin, iar senfimen: (ul adecvarsituaionale a exprima reprezints ocomponant superion- a competent lingwistice individu Din perspective culivarilmbi, acest tp de abatereamenins prin prezenjasaexcesiva tn comunicareasetusl normele cae ain vedere ‘daparea creumstatialt a discusulal (dar variants culé a enstmbla Su) textele de acest fel consitunduse tn "model nega’ Fnomentl ‘slut mal percuos cu eit endings de wansgresaredngpe fie ‘si argotic pare a even caace intrnalonal. (6. deal teleafenomen negati care marcheszt zu actual limb romine, neespectarea normelor existent, ponte fi generat de necunoay tere aeior, de respingerea lor, da de permare,invechires norm lor cre see sunt supuse schii “inmuimerose situates pe care constatim se explic print-9 insuficient tapnire variant lterare a exgenelore specifiy, rezul- fatal une! instracfun’ i fomnai culate precre. Pena omental 9 tual, pericope ere ineumbs ~ pent libs romans "ingeiit ~ aba- teil de aces fel deriva din abundents lor in comuicarea public, in ge= ‘eran cntribupa mass-medi, in spel den situa decom fare generatanre de male de expire. Importanjaexemplului~eBrula in preoeuparea de salvgardare x lim- ‘bi iterare, na se aor th genere ata caver ~ prevalaas in for- ‘matea compeenfllingvsieasupra ince teoretice dij, Depine deviled expritare =n spec in cazul lb "matene’ se formas pecumpanitor tn procesl de comuricae, mal ales prin imitans, pe ere ‘orbitoral mi poste evita copii, dar all ma tzu: modell por ve sau negative, oferte vorbtorel de amblanalingvistia de core 2 aeestesinlluntcas insdio, sprite de frecrena loin comunicares Scciall, depinderte de exprimare se locutorll Ural itimulul decent a Inregitat diverse exemple de extndere excesivta unor forme de expr- ‘mare a rezitat al prluahi ma curind mimetic a uor evn sa or- ‘mule, aconind soe ca ‘mode’ ingvistie™ ln acest mod se propaga deprindere de prenuntare cle gramatcal, it cele ‘corte carecorespund nono existe, et cele cael 1 Mei Pot ne EA DE 2 Cline exprimarit nu poate aetiona in aeast situate det finde seumd de fecveta (de gravitate) anumitor abate, prin setnslaen sh texplcaea lor. Eisctatenacestor acum! depinde de patres de plu Sere a aeesorinterventi de ssigurare une aude et a lar infor= ‘afr ofeite (de obice de specialist, primi viza find cet implica in ‘ullipele forme alemase-media care cont actual reprezint o> ‘elt (adeseor nega) el mal at Culiare lib, prin spciel ene poste actiona fn ase situ Wi deci prin specialist pris istittile soca indreptit, lar nterven lialor pete consta in preiarenormelorexistenestin mosifcaea le Operatia de modifica a normelay de niculte a unora prin als exe desebit de delet, pent cn pide pt inte ance not ‘mele ca variana trad ansamblul duo. pe green den sig lr anu grad de tabiliat iomul din wahiecura™ cari oe pat, ‘lenusunt imusble:earacterl storie al rigor bi darn vi Fiano itera, fst ia repetat incu sublnnt. Ca tae revizies cod Jui nomati al une limbs poate evita, da sto opera care rest pune discerning masurd in cntinea aptly, din causa complet fenomenul lings, dar si din pricina ot implch un ansmit grad de subectivitate orc uiizatr al une li ~ i speciitin fac excepto Bre tending de prefera sola ere favorzeza deprinderl prope Factorul ‘abit’ ae 9 pondere mai mare in domeniutsistactc, unde gradul deadecvare sau inadecrare a unelnorme pos vt in fae: tied renganiaarsinfactice i semantic al sistemas. Un exempl loc. vent in acest sens oer, de pds, normele de realize a arin i= a vomins acs, ‘in morfologe~ a tn ertoepeseriogeai (in stuafie in care nu de- pinde sit de ortoepie)~o pondee deosebih are, in operatia de selecia presupust deelaborareagirevizuirea normeor element subs, repre “ental de obiee prin depinder de grup. Se pecizoazi de pln mod ‘ren prineipul fundamental rtograielrominaps~conform cir: | acriem: cum pronunfam” ~presupune refeie Ia proninfaen ‘ers ais la modul de pronunarea persoanelae elvan fap, in p= rl nd, a (aul sau) calor cae slaborenzd cod normatv Sublectviti- 0 components de cevaluarecantitauv intotdesuna dacs ‘Cum, In conde enuntate problema posi ft de nore gx ata ‘a modifi lor se pune prepanderentsubietiy, vol ingetea 8 oie sa exemple de preferiale/deprindel persosle™ BEE Cpe Prop. soem 25 Fuego preening ne Cae Pa Ding, A ‘eae ss aa tl cng En Univers, 1 pj, so