Agenda globală a cooperării internaționale pentru

dezvoltare și egalitate de şanse

Indicele privind sărăcia

Conf.univ.dr. Luciana Alexandra Ghica

MSE II

1
 Cuprins

I. Introducere.................................................................................................3
II. Niger...........................................................................................................3
III. Argentina....................................................................................................4
IV. India............................................................................................................5
V. Republica Moldova.....................................................................................5
VI. Madagascar.................................................................................................6
VII. Concluzii.....................................................................................................7
VIII. Bibliografie..................................................................................................8

2
  Introducere

Sărăcia este o problemă cu care multe dintre statele lumii se confruntă și reprezintă un
real pericol pentru viața indivizilor. Sărăcia atrage după sine și alte deficiențe de ordin
cultural, creșterea analfabetismului și lipsa de calificare.Analizând graficul „Human
Development Report”, în ceea ce privește Indicele privind Sărăcia din anul 2014, se poate
observa că tendința generală a statelor este de a crește Indicele Dezvoltării Umane și de a
micșora Indicele privind Sărăcia. Sunt câteva state, însă, care depășesc pragul de 0.3 al
Indicelui privind Sărăcia, ceea ce înseamnă că se îndreaptă către cel mai înalt nivel al
sărăciei.

Vom prezenta în cadrul proiectului indicele privind sărăcia în India, Argentina, Madagascar,
Nigeria și Republica Moldova. Am ales aceste tări, pentru a prezenta Indicele saraciei,care
însumeaza rata somajului și a inflației cu scopul de a evalua conditiile de trai dintr -o
anumita zona, datorită diversității acestora, atât din punct de vedere cultu ral, geografic,
politic, dar și pentru a avea o imagine de ansamblu echilibrată asupra acestora.

Astfel, cu cât cifra rezultată este mai mare cu atât situatia țării este mai drastica.
Un raționament de care se mai tine cont în calcularea acestui index este conștientizarea de
către cetățeni a situației în care se afla, cât de afectati sunt moral de rata ridicată a
somajului si de prețurile uriașe, comparate cu salariile sau situația din țara lor.

 Niger

Niger este cea mai săracă țară, cu cel mai scăzut Indice al Dezvoltării Umane,
conform graficului menționat.Nigerul este situat în Africa de Vest și este un stat carenu are
ieșire la mare, principalele resurse fiind aurul, fierul, uraniul și petrolul. Accesul la apa este
principala problemă a acestui stat, deoarece mai mult de jumătate din suprafața țării este
acoperită de deșert, acesta fiind unul dintre motivele sărăciei extreme din Niger. Organizația
Națiunilor Unite a clasat Nigerul ca fiind a doua țară slab dezvoltată din lume în anul 2016,
din cauza mai multor factori,precum insecuritatea alimentară, lipsa industriei, un sector
educațional slab și puține perspective de lucru în afara agriculturii de subzistență.1 Aceeași
problemă o întâmpină și următoarele două state care, conform graficului, au un Indice al
Sărăciei de 0,55. Aceste state sunt Sudanul de Sud și Ciadul, iar sărăcia este determinată în

1
https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/ng.html, accesat la 17.12.2017, 18:40.

3
principal de lipsa apei și de climatul preponderent deșertic, ca și în cazul Nigerului.Aceste
țări au o economie de subzistență, puternic dependentă de agricultură.

 Argentina

Argentina este cea mai putin saraca tara,cu cel mai ridicat Indice al Dezvoltarii Umane, este o
republica federala ce se invecineaza la nord cu Bolivia si Paraguay, la est cu Brazilia,
Uruguay si Oceanul Atlantic, la sud cu Oceanul Atlantic si Chile, iar la vest cu Chile. Cea
mai mare parte din sudul Americii de Sud este ocupata de Argentina.

Economia argentiniana se bazeaza in primul rand pe agricultura, dar in ultimele

decenii s-a dezvoltat mult industria extractiva (datorita zacamintelor de carbune si petrol) si
industria manufacturiera (prelucrarea produselor petroliere, textila, chimica, alimentara).
Exportul Argentinei se bazeaza pe produsele agricole (carne, cereale, lana). Importurile
constau in echipamente tehnologice, chimicale, metale, lubrifianti.Argentina depune eforturi
de relansare a economiei, de reconversie a industriei prelucrătoare cu orientare spre
export..Argentina este unul din marii producători de grâu, carne, produse animaliere.

Principalele resurse sunt petrolul, gazele naturale, minereurile feroase şi neferoase

(cositor, plumb, zinc, wolfram, antimoniu, uraniu). Se cultivă cereale (în E), plante tropicale
şi citrice (în N); viticultură în zonele submontane.

Pe teritoriul Argentinei se găsesc unele din cele mai întinse deşerturi din lume, unii din cei
mai înalţi munţi din lume şi cele mai impresionante cascade,ceea ce favorizeaza turismul si
ajuta la economia tarii.

 India

Conform aceluiași grafic, putem observa că India se plasează în partea de mijloc

(indice 0,28), sugerând astfel un nivel mediu de sărăcie, față de țările mai sus menționate.

Agricultura are un standard destul de scăzut, deși solul este fertil în unele zone,
aceasta depinzând însă în întregime de capriciile naturii. Nu exista aproape nicio industrie, cu
excepția cărămizilor și a teracotei. Practicile agricole învechite, lipsa unei infrastructuri
adecvate de irigații și chiar lipsa cunoștințelor oficiale privind manipularea culturilor, au
afectat în mod dramatic productivitatea din acest sector. Ca o consecință, există o redundanță
și, uneori, o lipsă completă a muncii, ceea ce duce la scăderea salariilor, insuficiente dealtfel,

4
pentru satisfacerea nevoilor zilnice ale unei familii. Creșterea populației a depășit până acum
creșterea economică, iar rezultatul brut este că cifrele privind sărăcia au rămas mai mult sau
mai puțin consecvente. În zonele rurale, mărimea familiilor este mai mare și aceasta se
traduce prin scăderea valorii venitului pe cap de locuitor și, în cele din urmă, scăderea
nivelului de trai.

O măsură importantă pentru a genera oportunități de angajare pentru cei săraci și

pentru a spori productivitatea lor, este dezvoltarea rapidă a infrastructurii. Deoarece sectorul
privat nu este atras de investiții considerabile în infrastructură, investițiile publice trebuie
intensificate pentru dezvoltarea acestuia.Pe lângă dezvoltarea infrastructurii fizice, sărăcia
poate fi redusă și prin dezvoltarea resurselor umane. Dezvoltarea resurselor umane necesită
investiții mai mari în facilități educaționale, cum ar fi școlile, pentru a promova educația,
institutele de formare tehnică și colegiile vocaționale pentru a importa competențe pentru
oameni.Disponibilitatea creditelor pentru cei săraci pe termeni simpli poate crea condiții
pentru fermierii mici care pot dobândi acces la resursele productive, construirea de irigații
minore, cum ar fi puțuri. Acest lucru va permite micilor fermieri să adopte tehnologii cu
randament ridicat pentru a-și crește productivitatea.

 Republica Moldova

Republica Moldova este situată în partea de sud-est a Europei, învecinându-se

cu România la vest și Ucraina la nord, est și sud. Aceasta are o climă favorabilă și un
pământ fertil, ponderea maximă în economie fiind detinuta de sectorul agricol,principalele
produse moldovenești fiind: fructele , legumele, vinul și tutunul.

Construcția podului Giurgiulesti , a mărit accesul Moldovei la piața internațională de

petrol și a micșorat dependența sa energetică față de Rusia.

De asemenea, principalele resurse naturale ale Republicii Moldova sunt:calcarul,

piatra bruta,ghips, petrolul, gazele naturale, carbunele brun.

Potrivit graficului Human Development Report, în ceea ce priveste Indicele privind

Saracia din anul 2014,Republica Moldova are ca indice 0, iar ca indice de dezvoltare umana
0.69, ceea ce insemna ca indicele de dezvolate umana a reusit sa stopeze gradul de saracie.

5
 Indicele Saraciei in Republica Moldova poate fi explicat prin existenta unei agriculturi
foarte dezvoltate, accesul la apa potabila, la facilitati sanitare, dar si prin rata somajului destul
de scazuta-3.9% .

Alaturi de Republica Moldova, tari precum Thailanda, Ucraina, Serbia sau Belarus,
prezinta un Indice al Saraciei 0,si un Indice al Dezvoltarii Umane destul de ridicat, tendința
generală a statelor fiind aceea de a creste Indicele Dezvoltării Umane si de a micsora
Indicele privind Saracia.

 Madagascar

Madagascar este a patra cea mai mare insulă din lume cu o populatie de peste 22 de
milioane, un grad foarte mare de biodiversitate și un potențial imens pentru un turism
sustenabil, dar, însă,cu o sărăcie în plină „expansiune” în ciuda potențialului pe care îl
posedă. Banca Mondială estimează în acest sens că mai bine de 70% din populație trăiește cu
aproximativ 1 dolar pe zi2, la nivelul de sărăcie contribuind factori precum cei geografici
(expunerea la un climat caracterizat de cicloane tropicale, inundații), factori politici (de la
perioada colonială până la impunerea de către armată a unor practici economice socialiste
stricte din anii ‘80), dar mai ales lipsa unei surse sigure de apă și condiții de igienă, care nu
fac altceva decât să invite la o problemă reală care se oglindește inevitabil în indicele de
sărăcie. De exemplu, WaterAid estimează că aproximativ 11,7 milioane de oameni (puțin
peste jumătate din populație) nu au acces la o sursă sigură de apă și 88% din populația totală
nu beneficiază de acces la facilități sanitare corespunzătoare3.

Potrivit graficului Human Development Report, în ceea ce privește indicele privind

Sărăcia (2014), gradul de dezvoltare umanăpare a fi invers proporțional față de gradul de
sărăcie, raportul fiind de 0.52 la 0.42 (dezvoltare umană – sărăcie), tendința nivelului de
sărăcie fiind in creștere, nu foarte departe de Ethiopia (0.54), respectiv Nigeria (0,58) dacă
trendul se menține și în anii următori. Lipsa unei infrastructuri corespunzătoare contribuie
enorm la stagnarea indicelui de dezvoltare umană întrucât blochează orice încercare de
redresare a acesteia. În prezent, doar capitala Antananarivo dispune de o infrastructură
decentă, creându-se un pol ceva mai dezvoltat în jurul acesteia.

2
http://www.indexmundi.com/madagascar/population_below_poverty_line.html,accesat la data de
18.12.2017.
3
http://www.wateraid.org/mg,accesat la data de 18.12.2017.

6
 Deși situația din viitor pentru Madagascar nu pare a înregistra un moment de cotitură,
Thomas Pogge amintește în cadrul unei coferințe Kapuscinski Development Lectures 4 o
posibilă soluție pentru combaterea sărăciei la nivel global, Madagascar nefăcând excepție.
Întrucât sărăcia, în contextul setului de reguli ale economiei globale, este o problemă cu
caracter malign, în sensul în care aceasta nu va dispărea de una singură, este impetuos o
intervenție în implicațiile pe care le are rolul guvernelor în design-ul și susținerea unei ordini
și a instituțiilor economice. Mai concret, o posibilă soluție ar fi accentuarea politicilor externe
de ajutorare concretă prin care să se încerce tratarea cauzelor și nu a efectelor.

 Concluzii

Măsurarea sãrãciei se face parcurgând trei etape5 :

A. Alegerea dimensiunii relevante; alegerea unui indicator al bunãstãrii;

B. Determinarea pragului de sãrãcie;

C. Selectarea unui indicator de mãsurare.

Astfel, pentru a face o clasificare a țãrilor în funcție de nivelul de bunãstare, pot fi utilizate
mai multe tehnici de mãsurare: de la o simplã comparație a nivelului mediu al nivelului de
trai pânã la utilizarea unor indicatori sintetici, cum ar fi indicele dezvoltãrii umane sau
distribuția veniturilor.6

4
https://www.mah.se/pages/126339/Global%20justice%20Pogge.pdf, accesat la data de 18.12.2017.
5
Anghelache, C-tin. Mãsurarea și compararea dezvoltãrii economice, Editura Economicã, 1996, București.
6
Anghelache, C-tin, Capanu, I. Indicatori macroeconomici – calcul și analizã economicã, Editura Economicã,
Bucuresti.

7
 Bibliografie

Anghelache, C-tin, Capanu, I. Indicatori macroeconomici – calcul și analizã economicã, Editura

Economicã, Bucuresti.

Anghelache, C-tin. Mãsurarea și compararea dezvoltãrii economice, Editura Economicã,

1996, București

Site-uri web accesate

https://www.mah.se/pages/126339/Global%20justice%20Pogge.pdf

http://www.indexmundi.com/madagascar/population_below_poverty_line.html

http://povertydata.worldbank.org/poverty/country/IND

http://www.wateraid.org/mg