Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Proca G Curs General de Constructii Lucrari Practice PDF
Proca G Curs General de Constructii Lucrari Practice PDF
DE CONSTRUCŢII
CUPRINS
1
1. EVALUAREA ĨNCĂRCĂRILOR ĨN GRUPAREA
FUNDAMENTALĂ
1.1.Ĩncãrcãri permanente
Greutatea proprie a elementelor de construcţie
Pentru determinarea greutăţii proprii a elementelor de construcţie se vor
avea ĩn vedere indicaţiile următoare:
- dimensiunile elementului, materialul din care este realizat reprezentat ĩn
calcul prin greutatea specificã aparentã γa exprimatã ĩn daN/m3 ;
- prevederile din STAS 10101/1/1975 Încărcări tehnice şi greutãţi
aparente şi din STAS 10101/0A-0B/ Gruparea încărcărilor.
Se calculează succesiv:
- volumul elementului;
- încărcarea permanentã unitarã normatã folosind relaţia:
gn = V · γa (daN/m2) (1)
ĩn care V reprezintã volumul elementului şi γa greutatea specificã aparentã;
- Încărcarea unitarã de calcul se calculeazã cu relaţia:
gc = n ·gn (daN/m2) (2)
ĩn care n reprezintã coeficientul de grupare şi gn este încărcarea unitarã
permanentã normatã.
Etape de lucru
1.Se stabileşte alcãtuirea elementului şi se înscrie ĩn tabelul de calcul.
2.Se înscriu ĩn tabel (vezi tabelul ajutător) valorile dimensiunilor straturilor
componente (dk) ĩn m;
3.Din tabelele 1 şi 2 se extrag şi se înscriu valorile corespunzătoare ale
greutăţii specifice aparente (daN/m3) conform structurii stabilite la punctul 1, şi
valorile coeficientului de grupare dependente şi de greutatea specificã aparentã,
modalitãţile de punere ĩn operã (industrial sau tradiţional, rolul elementului
(stratului k) ĩn structura consideratã (element structural sau de finisaj).
4.Se determinã pentru fiecare strat încărcarea normatã, respectiv încărcarea
de calcul.
5.Se însumează valorile parţiale ale încărcărilor unitare normate şi se obţine
încărcarea unitarã normatã a elementului considerat.
6.Se însumează valorile parţiale ale încărcărilor de calcul şi se obţine
încărcarea unitarã de calcul a elementului.
Pentru uşurinţa calculului acesta se poate întocmi tabelar, după modelul
următor:
2
Densitate Încărcare Încărcare
Grosime specificã unitarã Coeficient unitarã de
Denumire
Nr.crt Strat k (dk) aparentã normatã de grupare calcul
strat k
(m) γa gn n gc
(daN/m3) (daN/m2) (daN/m2)
……. …….. ……… ………. ………. ……..
Total Σdk Σgkn Σgcn
3
Încărcarea normată: gnk = 0,0504 x 600 = 30,24 daN/m2
Încărcarea de calcul: gck = 30,24 x 1,2 = 36,29 daN/m2
4. Pop din lemn
Volumul de masă lemnoasă:
V= ¼ x π x D2 x L = ¼ x π x 0,122 x 3,30 = 0, 0373 m3
Încărcarea normată: gnk =0,0373 x 600 = 22,38 daN/m2
Încărcarea de calcul: gck = 22,38 x 1,2 = 26,86 daN/m2
7. Acoperiş prevăzut cu şarpantă din lemn, elemente de învelitoare
ceramice, la o construcţie P+1E, cu structura din zidărie portantă, planşee din
beton armat.
Greutate g kn g kc
Nr. dk
Element k tehnică γa (daN/m2) n (daN/m2)
crt. (m)
(daN/m3)
1. Învelitoare ceramică
ţiglă solzi, la 2
85 1,3 110,50
rânduri inclusiv
şipcile şi căpriorii
2. Termoizolaţie din.
0,125 600 75 1,1 82,50
BCA
3 Placă planşeu 0,10 2400 240 1,0 240
4. Tencuială int. 0,01 1700 17 1,3 22,10
TOTAL 417 455,10
Tabel 1
STAS 10101/1 Greutãţi tehnice şi ĩncãrcãri permanente (Extras)
Denumire Material Greutate material(N/m3)
1.1 1. Piatrã de construcţii ĩn blocuri
Roci magmatice eruptive
- andezit, trahit 26000
- bazalt 30000
- granit, dacit, sienit 28000
1.2 Roci sedimentare
- calcar compact 27000
- gresii 26000
- travertin 26000
1.3 Roci metamorfice 28000
- marmurã 28000
2.Lemn de construcţie
2.1 Foioase(fag, gorun, salcâm, stejar) uscat ĩn aer 8000
(15% umiditate)
2.2 Rãşinoase (brad, molid, pin), uscat ĩn aer (15% 6000
umiditate)
Cherestea de brad aşezatã ĩn stive 5000
3. Metale
3.1 Alamã laminatã 86000
3.2 Aliaje de aluminiu 28000
4
3.3 Aluminiu 27000
3.4 Bronz 86000
3.5 Cupru laminat 89000
3.6 Fontã 72500
3.7 Oţel pentru construcţii 78500
3.8 Plumb 114000
4. Betoane de ciment
4.1 Beton simplu (cu pietriş sau piatrã spartã) 24000
4.2 Beton armat (cu pietriş sau piatrã spartã) 25000
4.3 Beton cu agregate vegetale 6500…10000
4.4 Beton cu granulit 7000…17000
4.5 Beton celular autoclavizat
- pe bazã de nisip (GBN) 5000…7000
- pe bazã de cenuşã (GBC) 5500…7500
5. Mortare
5.1 Mortar de ciment întărit 21000
5.2 Mortar de var ciment întărit 19000
5.3 Mortar de ipsos sau var întărit 17000
6. Cãrãmizi şi blocuri ceramice
6.1 Cãrãmizi pline presate pe clase (C1,C2,C3) 13000/15000/18000
6.2 Cãrãmizi şi blocuri ceramice cu goluri verticale, 13000/15000
pe clase (C1, C2)
6.3 Cãrãmizi gãurite cu lambã şi uluc (clasele C0, 10000/13000/15000
C1, C2)
6.4 Cãrãmizi şi blocuri cu goluri orizontale (clasele 10000/13000
C0, C1)
6.5 Blocuri mici din beton, pline sau cu goluri, cu 13000/15000/18000
agregate uşoare (Clasele C1,2, )
6.6 Blocuri mici din beton GBN 7200/8400
(marca 35, 50)
6.7 Blocuri mici din beton GBC (marca 50) 9400
7.Plãci pentru finisaje
7.1 Linoleum 12000
7.2 Plãci PFL (grosimi:3,2;4;5;6;7 mm) 9000
7.3 Plãci rigide pentru pardoseli 18600
(grosimi: 1,5; 2,0 mm)
7.4 Plãci din vatã mineralã 3500
(grosimi: 20, 30, 40, 50, 60, 70 mm)
7.5 Plãci presate din PAL 6500
7.6 Plãci din GBN pentru izolaţii termice 6000
7.7 Plãci din GBC pentru izolaţii termice 6900
7.8 Plãci(fâşii) tip GBN pentru zidãrii 7200/8400
7.9 Plãci (fâşii) tip GBC pentru zidãrii 9400
8. Alte materiale de construcţie
8.1 Argilã, lut, pãmânt galben pentru umpluturã 18000
8.2 Beton asfaltic 24000
8.3 Bitum 12000
8.4 Nisip(uscat/umed, natural) 16000/19000
5
8.5 Pãmânt uscat pentru umpluturã 16000
8.6 Pavele, calupuri stivuite 18000
8.7 Piatrã spartã 15000
8.8 Pietriş (uscat/umed) 16000/17000)
8.9 Plãci ceramice, faianţã, geamuri 11000
8.10 Polistiren expandat 200
8.11 Sticlã obişnuitã 26000
8.12 Lemn de foc, tãiat, ĩn grãmadã 4000
8.13 Rumeguş de lemn 2000
9.Elemente de construcţie Valoare încărcare (N/m2)
9.1 Învelitori (încărcare pe m2 suprafaţã înclinata)
9.1.1 - azbociment, inclusiv şipcile şi cãpriorii plãci
plane aşezate simplu; 240
plãci plane aşezate dublu 390
9.1.2 Carton bitumat de greutate medie ĩntr-un strat strat
cu bitum şi presãrat cu nisip 50
9.1.3 Ceramice (inclusiv şipcile şi cãpriorii)
- olane de acoperiş 1250
- ţigle solzi, pe un rând 650
- ţigle solzi pe douã rânduri 850
9.1.4 Lemn, şiţã sau şindrilã 400
9.1.5 Tablã zincatã sau neagrã inclusiv astereala şi 300
cãpriorii
9.2 Izolaţii
9.2.1 Izolaţii hidrofuge, ĩn straturi, la acoperişuri 175
9.2.3 Izolaţii cu rol de barierã de vapori 35/60
9.2.4 Mase bituminoase 20
9.2.5 Strat pentru amorsare 1
Tabel 2
Valorile coeficientului de grupare n pentru ĩncãrcãri permanente
Nr. n
Tip încărcare
crt max min
1 Greutatea permanentã a - beton simplu
elementelor structurale şi sau armat cu γa
de închidere > 18 KN/m3,
metal, lemn 1,1 0,9
2 - beton uşor
simplu sau
armat cu γa > 18
KN/m3; zidãrie
de cãrãmidã, sau 1,2 0,9
piatrã
3 Greutatea elementelor de Industrializate 1,2 0,9
izolare, egalizare şi finisaj de şantier, cu
(şape, pardoseli, tencuieli), mijloace
executate ĩn condiţii: tradiţionale 1,3 0,9
4 Greutatea şi împingerea pământurilor 1,2 0,8
5 Forţele de precomprimare 1,1 0,9
6
1.2 Încărcări temporare
1.2.1.Ĩncărcările datorate exploatării construcţiilor se numesc încărcări
utile. Încărcările normate se determină folosind STAS 10101/OA-OB, după cum
urmează:
Valori normate ale încărcărilor utile curente
Tabel 3
Încărcări ĩn: Încărcări pe
verticală
Spaţii de sau
Încăperi
Nr.crt. Destinaţia clădirii sau încăperii acces orizontală
(N/m2)
(N/m2) la
balustrade
1 Acoperişuri şi terase necirculabile cu
pante: 500 - -
a) > 1:20; 750 - -
b) ≤ 1:20
2 Acoperişuri şi terase circulabile:
2000 3000 500
a) utilizate pt. odihnă, distracţie;
4000 4000 1000
b) aglomerări mari de oameni;
min. 1500 min. 1500 min. 1500
c) hale industriale
3 Locuinţe inclusiv coridoare şi
dependinţe, dormitoare comune, 1500 3000 500
hoteluri, camere sanatorii, spitale
4 Birouri şi alte încăperi de lucru, din
instituţii de învăţământ, săli de lectură,
2000 3000 1000
proiectare, ştiinţifice cu excepţia
spaţiilor de depozitare
5 Balcoane, logii:
a) încărcare distribuită pe o bandă de
lăţime 0,80 m ĩn lungul balustradei;
b) încărcare distribuită pe toată 4000 - 500
suprafaţa 2000 - 500
6 Poduri:
a) necirculabile; 750
b) circulabile; 1500 3000 500
c) folosite ca etaje tehnice sau min. 2000 min. 2000 min. 2000
destinaţie speciale
7 Săli cluburi, adunări, spectacole,
gimnastică, aşteptare – gări - 4000 4000 1000
8 Săli comerciale ale muzeelor,
expoziţiilor şi magazinelor min. 4000 min. 4000 min. 4000
9 Tribune pt. spectatori:
a) încărcare verticală:
- tribune cu locuri fixe 4000 5000 1500
- idem fără locuri fixe 5000 5000 1500
b) încărcare orizontală distribuită ĩn 1/20 din 1/20 din 1/20 din
sensul cel mai dezavantajos încărcarea încărcarea încărcarea
verticală verticală verticală
utilă utilă utilă
7
10 Depozite de cărţi, arhive, librării min.4000 min.4000 min.4000
11 Adăposturi pt. animale:
a) păsări; 1500 3000 1000
b) ovine; 2000 3000 1000
c) animale mici până la 1500 N; 4000 4000 1500
d) animale mari peste 1500 N 5000 5000 2000
12 Depozite de furaje 2000 3000 1000
13 Ateliere cu utilaj uşor având suprafaţa:
a) min. 50 m2 ;
b) peste 50 m2 min.3000 min.4000 min.500
min.4000 min. 4000 min.500
14 Ateliere cu utilaj greu, fabrici, şa. min.5000 min.5000 min.500
15 Încărcarea din praf industrial pe
acoperişuri cu panta de max. 1:3 situate
la distanţa:
a) până la 100 m de oţelării cu 1000 - -
agregate cu insuflare cu oxigen;
b) 100 m… 500 m de oţelării cu
agregate cu insuflare cu oxigen; 500 - -
c) până la 100 m de furnale sau
centrale termoelectrice cu cărbuni; 500 - -
d) 100 m… 1000 m de furnale sau
centrale termoelectrice cu cărbuni 250 - -
8
pc = pn · n · nd (4)
Valorile coeficientului de încărcare n pentru încărcări provenind din exploatarea
construcţiilor ( încărcări temporare – cvasi- permanente)
Tabel 5
Nr.crt. Tipul încărcării n
1 Greutatea unor elemente de construcţie a căror poziţie poate să se Idem tabelul
modifice ĩn cursul exploatării (ex. Pereţi desp.) 2
2 Greutatea utilajului cu poziţie fixă ĩn timpul exploatării 1,2
construcţiilor, ĩn fabrici, ateliere
3 Greutatea conţinutului din rezervoare, recipiente Lichid 1,1
Suspensii 1,2
4 Încărcări pe planşeele din încăperile de depozitare 1,3…1,4
5 Greutatea depunerilor de praf industrial 1,1
6 Variaţii de temperatură tehnologică 1,2
7 Tasări şi deplasări neuniforme ale fundaţiilor 1,2
Valorile coeficientului n şi nd pentru încărcări temporare variabile
Tabel 6
Nr
Tipul încărcării n nd
crt.
2
1 Încărcări distribuite pe acoperişuri, terase, Până la 2 KN/m 1,4
2 locuinţe, încăperi ale constr. Social- adm., Ĩntre 2…5 N/m2 1,3
3 ştiinţifice, proiectare, ĩnv, balcoane, logii, 0,4
anexe sociale, cu intensităţi normate cf. STAS ≤ 5 KN/m2 1,2
10101/2A1-78
4 Încărcări distribuite ĩn podurile circulabile, ĩn Până la 2 KN/m2 1,4
5 săli de orice tip, muzee, expoziţii, tribune, Ĩntre 2…5
1,3
adăposturi pt. animale, ateliere cu utilaj uşor, KN/m2
6 oameni şi utilaje ĩn spaţii de producţie având ≤ 5 KN/m2 0,6
1,2
intensităţi normate cf. STAS 10101/2A1-78
7 Încărcări distribuite ĩn încăperi ale etajelor Până la 2 KN/m2 1,4
8 tehnice, bucătării cantine, laboratoare, centre Ĩntre 2…5 N/m2 1,3
0,8
9 de calcul având intensităţi normate cf. STAS
≤ 5 KN/m2 1,2
10101/2A1-78
10 Încărcări distribuite ĩn lungul unei linii la balustrade, pereţi
1,2 -
despărţitori, etc., orientate pe direcţie verticală sau orizontală
11 Încărcări concentrate aplicate pe treptele scărilor şi pe elementele
1,2 -
secundare ale acoperişurilor şi planşeelor
12 Greutatea oamenilor, pieselor, materialelor de reparaţie ĩn zonele
1,2 -
de trecere şi ĩn alte zone libere de utilaje
13 Încărcări apărute ĩn timpul transportului şi montajului
elementelor de construcţie, ĩn timpul confecţionării acestora, la
1,0… -
montajul sau schimbarea poziţiei utilajului, încărcări datorate
1,3
depozitării unor materiale de construcţie la fronturile de lucru
14 Încărcări generate de utilaje ĩn timpul punerii ĩn funcţiune, ĩn
1,2 -
regim tranzitoriu sau încercare
15 Încărcări datorate unor mijloace uşoare de ridicare şi transport cu
1,2 0,4
sau fără cale fixă
Unde: nd = coeficient al încărcării temporare, folosit ĩn gruparea specială
9
Etape de lucru
- se stabileşte tipul încărcării temporare;
- se determină folosind tabelele alăturate (3, 4,5 sau 6) valoarea încărcării
utile normate şi coeficientul de grupare;
- se calculează încărcarea utilă de calcul folosind relaţia (3).
Exemple de calcul
1.Să se determine încărcarea normată şi de calcul ĩn gruparea
fundamentală (F) şi respectiv gruparea specială (S) pentru un planşeu aparţinând
unei locuinţe (acoperiş terasă circulabil şi necirculabil, cameră de locuit, balcon,
dependinţe) şi pentru un spaţiu de lucru dintr-o clădire social-administrativă.
Nr. pn n pc (F) nd pc (S)
Destinaţie încăpere
crt. (daN/m2) (daN/m2) (daN/m2)
1 Planşeu acoperiş terasă
75 1,4 105 0,4 42
necirculabilă
2 Planşeu acoperiş terasă
400 1,3 520 0,4 208
circulabilă
3 Planşeu locuinţă – cameră de
150 1,4 210 0,4 84
locuit
4 Planşeu locuinţă – dependinţe 300 1,3 390 0,4 156
5 Planşeu locuinţă –logii, balcoane 400 1,3 520 0,4 208
6 Planşeu – spaţiu de lucru ĩntr-o
200 1,4 280 0,4 112
clădire social-administrativă
10
czi este un coeficient care ţine seama de aglomerarea cu zăpadă pe suprafaţa
expusă a construcţiei.
Pe teritoriul României au fost stabilite A, B,…., F zone specifice din punct
de vedere al căderilor şi grosimii stratului de zăpadă, conform hărţii anexate
privind zonarea României din punct de vedere al căderilor şi grosimii stratului
de zăpadă (fig.1).
Valorile lui gz se extrag, ĩn funcţie de zonarea geografică din tabele 7 şi 8.
Tabelul 7
Perioada de revenire ĩn ani
Zona din 10 25 50
fig.1 Greutatea de referinţă gz (KN/m2)
A 0,9 1,2 1,5
B 1,2 1,6 2,0
C 1,5 2,0 2,5
D 1,8 2,4 3,0
Tabel 8
Perioada de revenire ĩn ani
Zona din
Altitudinea (m) 10 25 50
fig.1
Greutatea de referinţă gz (KN/m2)
E 700 1,5 2,0 2,5
800 1,7 2,25 2,8
900 1,85 2,4 3,0
1000 2,0 2,6 3,3
1100 2,2 2,9 3,6
1200 2,4 3,2 4,0
1300 2,6 3,45 4,3
1400 2,85 3,8 4,7
1500 3,1 4,1 5,1
1600 3,4 4,5 5,6
1700 3,7 4,9 6,1
1800 4,0 5,3 6,6
1900 4,4 5,8 7,3
2000 4,8 6,4 8,0
2100 5,3 7,0 8,8
2200 5,8 7,7 9,6
2300 6,2 8,3 10,4
2400 6,7 9,0 11,2
2500 7,2 9,6 12,0
11
ALEŞD B BOTOŞANI C
ARAD A BRAŞOV B
AZUGA C BRĂILA B
BACĂU B BUCUREŞTI C
BAIA MARE B BUFTEA B
BĂILE HERCULANE B BUHUŞI B
BĂILE TUŞNAD C BUŞTENI E
BECHET D BUZĂU B
CĂLARAŞI D ODOBEŞTI B
CĨMPULUNG B ONEŞTI B
CĨMPULUNG MOLDOV. C ORADEA A
CLUJ-NAPOCA A ORŞOVA B
CONSTANŢA B PAŞCANI D
COTNARI C PĂLTINIŞ E
CRAIOVA C PETROŞANI B
CURTEA DE ARGEŞ B PIATRA NEAMŢ B
DEVA A PITEŞTI B
EFORIE NORD B PLOIEŞTI B
FAGĂRAŞ B PREDEAL E
FĂLTICENI D RĂDĂUŢI D
FĂUREI C REGHIN A
FOCŞANI B ROMAN D
GALAŢI D RM. SĂRAT B
GHEORGHIENI C RM.VĨLCEA A
GIURGIU D SATU MARE A
GURA HUMORULUI C SF.GHEORGHE B
HĨRLĂU C SIBIU B
HĨRŞOVA D SIGHETUL MARMAŢIEI B
HUNEDOARA B SINAIA E
HUŞI C SIRET D
IAŞI C SLATINA C
ĨNTORSURA BUZĂULUI D SLOBOZIA D
JOSENI C SOVATA E
LUDUŞ A SUCEAVA D
LUGOJ A TECUCI C
MANGALIA B TG.FRUMOS C
MĂCIN D TG.JIU B
MĂRĂŞEŞTI C TIMIŞOARA A
MEDGIDIA C TULCEA C
MIERCUREA CIUC C URZICENI C
NĂSĂUD B VASLUI C
NEGREŞTI C VATRA DORNEI E
NEGREŞTI OAŞ B ZIMNICEA D
Coeficientul ce se consideră:
0,8 pentru condiţii normale de expunere şi acoperişuri cu profil plat sau
puţin agitat;
0,6 pentru condiţii deosebite de expunere (vânt frecvent şi intens, fără
12
obstacole care să creeze adăpostire, iar construcţia are înălţimea la streaşină sub
10 m şi dimensiunea de plan, pe direcţia vânturilor dominante de cel puţin 25 m,
profil similar cu cel pentru care ce = 0,8;
1,0
- pentru condiţii deosebite de adăpostire (ex.: construcţie izolată ĩn
mijlocul unei păduri, cu arbori mai înalţi decât clădirea);
- pentru construcţii având înălţimea la streaşină sub 5 m sau dimensiunea
minimă ĩn plan peste 100 m;
- pentru acoperişuri cu configuraţie relativ agitată, ĩn zig-zag, care
creează obstacole ĩn calea curgerii curentului de aer, frânând
spulberarea zăpezii;
1,1 pentru zone de acoperiş cu obstacole ĩn calea spulberării zăpezii (ex.
Captatoare solare).
La stabilirea valorilor coeficientului ce se vor avea ĩn vedere condiţiile de
vecinătate ĩn momentul realizării construcţiei şi cel corespunzătoare eventualelor
extinderi.
Coeficientul czi se stabileşte pentru fiecare formă distinctă de acoperiş,
ţinând cont de zăpada care cade liniştit, de redistribuirea zăpezii datorită
vântului, de efectele de alunecare a zăpezii pe acoperişuri cu pantă, ĩn funcţie de
condiţiile termice ale acoperişului ĩn cauză, de pantă, de eventualele obstacole.
La stabilirea valorilor coeficientului czi trebuie avute ĩn vedere şi extinderile
posibile ĩn viitor ale construcţiilor sau construcţiilor învecinate care pot fi
realizate ĩn viitor. La stabilirea valorilor se au ĩn vedere datele din tabelul 10.
13
omogenizează nivelul de asigurare, compensând sensibilitatea mai ridicată la
supraĩncărcarea cu zăpadă a elementelor uşoare expuse.
Coeficienţii parţiali de siguranţă γ corespunzători perioadei de revenire de
10 ani se stabilesc conform tabelelor 10 şi 11, diferenţiaţi de:
a) zonele A, B, C, D, E din Fig.1;
b) starea limită şi gruparea de încărcări la care se face verificarea,
considerate conform STAS 10101/AO-77;
c) raportul dintre încărcările gravitaţionale gp (încărcarea distribuită
echivalentă, determinată pe baza intensităţilor normate ale încărcărilor verticale,
exclusiv zăpada, care afectează elementele expuse şi intervin ĩn grupări
fundamentale) încărcarea dată de zăpadă gz;
d) clasa de importanţă a structurii expuse, determinată conform STAS
10100/0-75.
Tabelul 11
Simbol Zonele din harta de zonare
Stările limită şi grupări de coeficient A, B, C, D E
încărcări parţial de
Coeficienţi parţiali de siguranţă
siguranţă
Stări limită ultime de rezistenţă
şi stabilitate, ĩn gruparea γF γa – 0,4 gp/cegz ≥0,3γa γb – 0,4 gp/cegz ≥0,3γb
fundamentală
Stări limită ultime ale
γ0 γc – 0,2 gp/cegz ≥
exploatării normale sub efectul γd – 0,2 gp/cegz ≥0,3γd
0,3γc
încărcărilor din exploatare
Stări limită ultime ale
exploatării normale sub efecte γ1 γe γf
de lungă durată
Starea limită ultimă, de oboseală γ2 0 0,2
Tabelul 12
Clasa de importanţă γa γb γc γd γe γf
I 2,8 3,0 1,8 2,0 0,40 0,60
II 2,5 2,7 1,6 1,8 0,35 0,55
III 2,2 2,4 1,4 1,6 0,30 0,50
IV 2,0 2,2 1,2 1,4 0,25 0,45
V 1,8 2,0 - - - -
Exemplu de calcul
Să se determine încărcarea dată de zăpadă pentru o construcţie P+1E,
prevăzută cu acoperiş tip şarpantă cu două plane, (α =30º), având înălţimea la
streaşină de +5,60m, dimensiunea ĩn plan de 120 m2 amplasată ĩn oraşul Iaşi,
ĩntr-un ansamblu construit.
1. Determinarea valorii lui gz
De pe harta de zonare se observă că Iaşul este amplasat ĩn zona C, aşadar
gz = 1,5 kN/m2.
2. Determinarea valorii coeficientului ce
14
Se alege valoarea 1,00 conform prevederilor din STAS 10101/21-92.
3.Determinarea valorii coeficientului czi.
Acoperişul se încadrează ĩn prevederile STAS, nr.crt.2, varianta 2.
15
acţiunii vântului ĩn timpul exploatării construcţiei.
16
Tabelul 13
Zona Altitudinea Viteza mediată Presiunea dinamică de bază stabilizată
(m) v2m (m/s) gv(kN/m2)
A ≤ 800 22 0,30
B ≤ 800 26 0,42
C ≤ 800 0,55
D Zone cu condiţii pt. care se cer date de la INMH
Plan
cn3
Direcţia
vântului
b +0,8 cn3
cn3
h1/l
αº 0,0 0,5 1,0 ≥2,0
cni
0 0,0 -0,6 -0,7 -0,8
20 +0,2 -0,4 -0,7 -0,8
40 +0,4 +0,3 -0,2 -0,4
60 +0,8 +0,8 +0,8 +0,8
h1/l
0,0 0,5 1,0 ≥2,0
cn1
-0,4 -0,4 -0,5 -0,8
h1/l
b/l ≤0,5 1,0
cn2
≤1 -0,4` -0,5 -0,6
≥2,0 -0,5 -0,6 -0,6
17
Tabelul 14
Simbol coef. Zonele din harta de zonare
Stările limită şi grupările de încărcări
siguranţă A, B, C, D, E
Stările limită ultime de rezistenţă şi
stabilitate sub acţiunea grupărilor γF γa γb
fundamentale
Stările limită ale exploatării normale,
sub efectul încărcărilor totale de γ0 γc γd
exploatare
Stările limită ale exploatării normale
sub efecte de durată
Stările limită ultime sub acţiunea γ1 γe γf
grupărilor speciale ĩn care vântul joacă
un rol secundar
Starea limită ultimă de oboseală γ2 0 0,2
Tabelul 15
Clasa de
Felul construcţiei importanţă a γa γb γc γd γe γf
construcţiei
I 1,6 1,8 1,4 1,6 0,.4 0.6
Construcţii curente puţin II 1,4 1,6 1,2 1,4 0,35 0,55
sensibile la acţiunea vântului III 1,2 1,4 1,0 1,2 0,3 0,5
(categoria C1) IV 1,05 1,25 0,85 1,05 0,25 0,45
V 0,9 1,1 - - - -
I 2,0 2,2 1,5 1,7 0,4 0,6
Construcţii sensibile la acţiunea II 1,75 1,95 1,3 1,5 0,35 0,55
vântului (categoria C2 şi C3) III 1,5 1,7 1,1 1,3 0,3 0,5
IV 1,3 1,5 0,9 1,1 0,25 0,45
Exemple de calcul:
1.Să se evalueze valoarea presiunilor şi sucţiunilor pentru o construcţie din
zidărie având formă dreptunghiulară ĩn plan (10 x 13 m), regim de înălţime
P+1E (5,60m la streaşină), acoperiş şarpantă cu o înclinare de 30˚ situată ĩntr-un
amplasament de tip I, (Constanţa, pe malul mării). Considerăm GF de încărcări.
w cn3
10m
+0.8
+5,6
+7,75 +5,60
10m
Etape de lucru:
a) Se calculează coeficienţii aerodinamici conform indicaţiilor din STAS
10101/20-90.
18
Astfel:
- pe suprafeţele verticale ale pereţilor expuse: +0,8
- pe suprafeţele verticale ale pereţilor neexpuse: -0,60
- pe suprafaţa acoperişului: h/l = 7,75/10 = 0,775; α = 30˚; cn1 = -0,45
b/l = 10/13 = 0,77; cn2 = -0,48.
b) Calculul coeficientului de variaţie a presiunii dinamice de bază ĩn raport
cu înălţimea z deasupra terenului liber.
z < 10m, conform STAS, pentru amplasamente tip I, ch(z)=1,0.
c) Determinarea presiunii dinamice de bază
Constanţa este situată ĩn zona C, altitudine sub 800m, deci: gv= 0,55 KN/m2
19
Fig.1 Zonarea teritoriului României conform STAS 10101-20-92
20
Fig.2 Zonarea teritoriului României conform STAS 10101-20-90
21
2. CALCULUL ŞARPANTEI DE LEMN
Să se dimensioneze elementele structurale ale unei ferme din lemn folosită
la alcătuirea unui acoperiş ĩn patru ape pentru o construcţie de locuit P+1E.
Se dau: dimensiunile ĩn plan ale acoperişului 10 x 13 m, înălţimea la
streaşină +5,80m. Învelitoarea se realizează din tablă aşezată pe astereală din
răşinoase. Panta acoperişului este de 30˚. Construcţia este amplasată ĩn Iaşi şi
face parte dintr-un ansamblu construit ĩn zona centrală a oraşului.
Etape de lucru:
- determinarea formei acoperişului ĩn plan;
- poziţionarea fermelor de acoperiş;
- alegerea formei şi tipului fermei de acoperiş;
- predimensionarea elementelor fermei (căpriori, pane, popi);
- determinarea încărcărilor permanente, utile, variabile;
- verificarea elementelor structurale (rezistenţă şi rigiditate).
a)Se desenează la o scară convenabilă conturul acoperişului; se trasează forma
ĩn plan a acoperişului folosind regula
bisectoarelor.
A B Calculul se va face pe zona A-B care este
cea mai solicitată.
Ĩn A şi B se dispune obligatoriu câte o
fermă de acoperiş, chiar dacă AB< 3m.
Fermă acoperiş Formă ĩn plan acoperiş ĩn 4 ape
3,40
2,50
dp
dp
2,50 2,50 df
22
c) astereală:
- grosime: 22, 24, 28, 38, 48 (mm);
d) căpriori:
- dimensiuni secţiune: 7,5 x 10cm; 7,5 x 12cm; 10 x 12cm; 12 x 15cm; 10 x
15cm; 12 x 19cm;
- distanţe: dc= 70…90cm;
e) pane:
- dimensiuni secţiune: 10 x 15cm; 12 x 15cm; 15 x 17cm; 15 x 19cm;
- distanţa dintre pane: min.2,50 ĩntre cosoroabă şi pana intermediară
(măsurată pe direcţie orizontală); max. 4m (ĩntre pana intermediară şi
pana de creastă);
f) popi:
- dimensiuni secţiune: 12 x 12cm; 15 x 15cm; 12 x 15cm; Φ = 10; 12;
14cm;
- distanţa maximă dintre popi (dispuşi ĩn dreptul fermelor de acoperiş) 5m;
g) contrafişe:
- dimensiuni secţiune: 10 x12; 10 x 14 cm (dispuse pereche);
h) cleşti:
- dimensiuni secţiune: 7,5 x 15; 7,5 x 12; 7,5 x 10 sau Φ = 10; 12; 14cm
(dispuşi pereche);
i) tălpi:
- dimensiuni secţiune: 12 x 15cm (tălpi scurte); 15 x 15; 15 x 19; 15 x 25
mm;
j) ferme: distanţa maximă dintre două ferme consecutive este de 5, 00m,
recomandabilă ĩntre 3…5m.
Considerăm o învelitoare din tablă de oţel tratată anticorosiv, tip Borga
(Suedia) care suportă şi pante mai mari de 30º, având o încărcare permanentă de
5, 5 daN/m2, aşezată pe astereală din scânduri de lemn.
1. Calculul asterealei
Scândurile, aşezate paralel cu coama, sunt considerate ca grinzi continue,
reazemele fiind constituite de căpriori; încărcarea aferentă unei scânduri fiind
dată de încărcările suprafeţei aferente de calcul.
P (pz, g, q)
ds dc/2
dc
dc dc Schemă statică (dc=80cm)
Grinda este cea mai solicită, dacă ar fi considerată simplu rezemată pe
distanţa dintre căpriori.
Încărcări.
Se consideră 3 variante de încărcare: (a)greutate proprie şi zăpadă; (b)
23
greutate proprie, 1/2 zăpadă şi vânt; (c) greutate proprie şi la mijlocul
deschiderii, o încărcare concentrată (dată de un om care întreţine acoperişul).
Vom calcula elementele structurale ĩn variantele (a) şi (c), ca fiind cele mai
defavorabile.
Încărcări permanente:
- învelitoare: gin, a = gin ⋅ d a = 5,5 ⋅ 0,084 = 0,462daN / m
- astereală: g an = ba ⋅ ha ⋅ γ l = 0,084 ⋅ 0,024 ⋅ 600 = 1,21daN / m
Total de calcul astereală: g ac = 1,1 ⋅ (0,462 + 1,21) = 1,84daN / m
Zăpada: pzn, a = pzn ⋅ d a = 187,5 ⋅ 0,084 = 15,75daN / m
Încărcarea concentrată: P n = 80daN ; P c = 1,2 ⋅ 80 = 96daN
Gruparea (a)
y qac = g ac + pza
c
= 1,84 + 14,34 = 16,18daN / m
x c
qax = qac ⋅ sin α = 8,09daN / m
qx qac, y = qac ⋅ cosα = 14,01daN / m
q qy
1
x M xc, a = ⋅ qa , y d c2 = 0,012daNm
8
1 c
M yc, a = ⋅ qa , x ⋅ d c2 = 0,007 daN / m
8
Gruparea ( c )
qcc = g ac = 0,462daN / m
q xc = 0,462 ⋅ sin 30 = 0,231daN / m
q cy = 0,462 ⋅ cos 30 = 0,4daN / m
Pxc = 96 ⋅ 0,5 = 48daN ; Pyc = 83,14daN
1 c 1 1 1
M cc, x = ⋅ qc , y ⋅ d c2 + Pyc ⋅ d c = 1,746daNm ; M cc, y = ⋅ qcc, x ⋅ d a2 + ⋅ Pcc, x ⋅ d c = 1,008daNm
8 4 8 4
Verificarea de rezistenţă
M x , max M y , max 2
σ ef = + ≤ m ⋅ Ri ; mI=1,04; Ri=100daN/cm
Wx Wy
174,6 100,8
σ ef = + = 18,68 ≤ 104daN / cm 2
28,224 8,064
Verificarea de rigiditate
dc
f ef ≤ f a = = 0,0053m ; f ef = f x2 + f y2 = 0,00001m
150
fef este maxim ĩn gruparea ( c ), pentru care:
5 d4 1 d3 5 d4 1 d3
f ef , x = ⋅ g an, x ⋅ c + ⋅ Pxn ⋅ c şi f ef , y = ⋅ g an, x ⋅ c + ⋅ Pxn ⋅ c
384 E ⋅ I x 48 E ⋅ Ix 384 E ⋅ I y 48 E ⋅ Iy
24
2. Calculul căpriorilor
Schema statică reală este o grindă continuă pe distanţa dintre pane. Schema
statică de calcul (încărcări maxime) este o grindă simplu rezemată pe distanţa
dintre două pane consecutive.
Încărcări permanente:
- învelitoare: gin = gin ⋅ d c = 5,5 ⋅ 0,80 = 4,4daN / m ;
1
- astereală: g an = ba ⋅ ha ⋅ γ l ⋅ d c ⋅ = 11,52daN / m ;
da
- căprior: g cn = bc ⋅ hc ⋅ γ l = 0,075 ⋅ 0,10 ⋅ 100 = 4,5daN / m
(secţiune impusă căprior 7,5 x 10cm)
Total încărcări permanente de calcul aferente căpriorului:
g cc = 1,1 ⋅ (4,4 + 11,52 + 4,5) = 22,462daN / m
Zăpadă:
pzn, c = pzn ⋅ d c = 1,875 ⋅ 0,80 = 1,50daN / m ;
pzc, c = 1,707 ⋅ 0,80 = 1,366daN / m
Încărcare concentrată: Pn=80daN; Pc=96daN;
Gruparea (a)
Încărcare: qac = (qcc + pzc, c ) ⋅ cosα = 20,752daN / m
Moment maxim ĩn secţiunea centrală:
1 c 2
M ac = ⋅ g a ⋅ d p = 1,66daNm
8
Gruparea ( c):
- Încărcare: qcc = g cc ⋅ cosα = 19,45daN / m şi P c = P c ⋅ cosα = 83,14daN
- moment ĩn secţiunea centrală:
1 c 2 1
M cc = ⋅ qc ⋅ d p ⋅ cosα + ⋅ Pcc ⋅ d p = 20,756daNm
8 4
Verificarea de rezistenţă
c
M max 2
σ ef = = 16,60daN / cm 2 <104daN/cm y
Wef
Notă:
Wef se calculează pentru secţiunea impusă: hc x
bc
Verificarea de rigiditate
dp 250
f ef ≤ f a = = = 1,25cm
200 200
Săgeata este maximă ĩn cazul grupării ( c ).
5 d p4 1 d3
f efc = ⋅ g cn ⋅ ⋅ cosα + ⋅ P n ⋅ c ⋅ cosα ; f ef = 1,07cm < f a
384 E ⋅ Ic 48 E ⋅ Ic
Notă:
Suprafaţa aferentă de pe care căpriorul preia încărcările este de dp x dc,
25
unde dp este distanţa interax dintre două pane consecutive, iar dc este distanţa
interax dintre doi căpriori succesivi.
3. Calculul panei
Pana se consideră o grindă simplu rezemată pe distanţa dintre doi popi
succesivi. Este încărcată conform ipotezelor (a), (b) şi ( c ).
a l0 a
P
2,40
dPop=2,40m
Schemă statică pană
Încărcări
- Permanente:
- Învelitoare: gin = gin ⋅ T = 5,5 ⋅ 2,4 = 13,2daN / m
T
- Astereală: g an = ba ⋅ ha ⋅ γ l ⋅ = 0,024 ⋅ 600 ⋅ 2,4 = 34,56daN / m
da
T 2,4
- Căpriori: g cn = bc ⋅ hc ⋅ γ l ⋅ = 0,075 ⋅ 0,1 ⋅ 600 ⋅ = 13,5daN / m
dc 0,8
- Pana: g np = bp ⋅ hp ⋅ γ l = 0,15 ⋅ 0,17 ⋅ 600 = 15,3daN / m (pentru o dimensiune
impusă pentru căpriori 15 x 17cm).
Total încărcări permanente: g cp = 1,1 ⋅ (13,2 + 34,56 + 13,5 + 15,3) = 84,216dan / m
- Zăpadă:
pzn, p = p zn ⋅ d p = 1,875 ⋅ 2,4 = 4,5daN / m
p zc, p = 1,707 ⋅ 2,4 = 4,10daN / m
- Încărcarea concentrată: Pn=80 daN; Pc=96 daN
Gruparea (a)
- încărcare: qac = g cp + pzc = 84,216 + 4,9 = 88,316daN / m
1
- moment ĩn secţiunea centrală: M ac = ⋅ 88,31 ⋅ 2,42 = 63,59daNm
8
Gruparea ( c)
- încărcare: qcc = g cp = 84,26daN / m; Pc=96daN
- moment ĩn secţiunea centrală:
1 1
M cc = ⋅ 84,216 ⋅ 2,4 2 + ⋅ 96 ⋅ 2,4 = 118,24daNm
8 4
Verificarea de rezistenţă
c
M max 11824
σ ef = ≤ σ a , deci: σ ef , max = = 16,37 daN / cm 2 < 104daN / cm 2
Wef 15 ⋅ 17 2
26
Verificarea de rigiditate
Săgeata maximă se obţine pentru gruparea (c ).
240
Se verifică îndeplinirea condiţiei: f ef , max ≤ f a = = 1,2cm
200
fef, max=0,6cm <fa
T
lf=lpop
Încărcări:
Permanente:
- Învelitoare: Gin = gin ⋅ d popi ⋅ T = 5,5 ⋅ 2,4 ⋅ 2,5 = 33daN ;
d popi
- Astereală: Gan = ba ⋅ ha ⋅ γ l ⋅ T ⋅ = 86,4daN ;
ba
T
- Căpriori: Gcn = bc ⋅ hc ⋅ γ l ⋅ d pop ⋅ = 33,75daN ;
dc
- Pop: G pop
n
= bp2 ⋅ hp ⋅ γ l = 21,6daN (secţiune pătrată impusă bp=12cm).
Încărcare totală permanentă de calcul:
c
G pop = 1,1 ⋅ (33 + 86,4 + 33,75 + 21,6) = 208,86dN
- Zăpadă:
Pzn = p zn ⋅ d pop ⋅ T = 1,875 ⋅ 2,5 ⋅ 2,4 = 11,25daN
- Încărcare concentrată: Pn=80daN; Pc=96daN
Încărcare totală de calcul: N= G pop
c
+ Pzc = 208,86 + 11,25 = 241,71daN
Popul este solicitat la compresiune cu flambaj. Verificarea secţiunii se face
folosind relaţia:
N 3100 3100
σ ef = ≤ σ a şi ϕ = = = 25 ,83; λstâlp lemn=120;
ϕ ⋅ Anet λ 120
241,71
σ ef = << σ a
25,83 ⋅ 144
27
3.CALCULUL ZIDĂRIEI
3.1 Proprietăţile mecanice ale blocurilor de zidărie
- Rezistenţa la compresiune a blocurilor de zidărie (RC) [daN/cm2]
Tabel 3.1
Nr. RC
Tip bloc
crt. [dan/cm2]
1 Cărămizi 50…1000
2 Beton cu goluri 30…200
3 Beton uşor b.c.a. 10…140
28
b) blocuri ceramice cu goluri verticale Tabel 3.4
Marca Marca mortarului
cărămidă / 100 50 20 10
bloc Rezistenţa de calcul R [N/mm2]
200 2,75 2,25 1,75 1,50
150 2,25 1,75 1,50 1,25
125 2,00 1,65 1,40 1,15
100 1,75 1,50 1,25 1,00
75 1,50 1,25 1,10 0,90
50 - 1,00 0,90 0,70
c) blocuri de beton cu agregate uşoare (înălţime rând >150mm)
Tabel 3.5
Marca mortarului
Marcă bloc 100 50 25 10
2
Rezistenţa de calcul [N/mm ]
100 2,30 2,00 1,80 1,70
75 1,90 1,70 1,50 1,40
250 1,50 1,30 1,20 1,00
35 - 1,00 0,95 0,85
d) blocuri de beton celular autoclavizat
Tabel 3.6
Marca mortarului
Marcă bloc 25 10
Rezistenţa de calcul [N/mm2]
50 0,95 0,85
40 0,85 0,75
35 0,75 0,65
Tabel 3.7
Natura materialelor de zidărie α k
Cărămizi pline şi blocuri de beton cu agregate
1000 2,2
uşoare
Cărămizi şi blocuri ceramice cu goluri
2,0
verticale
29
Cărămizi şi blocuri ceramice cu goluri
orizontale
Blocuri de b.c.a 750 2,5
30
Rigiditatea legăturilor elementelor de zidărie lf
A Stâlpi şi pereţi cu L>2H
Capătul superior fix H
Capătul superior deplasabil,
1,5H
1. construcţie cu o singură deschidere
2. construcţie cu mai multe deschideri 1,25H
Capătul superior liber (nelegat de planşee) 2H
B Pereţi plini sau cu goluri (<20%, L≤2H) ρ·lf
Unde:
H = înălţimea etajului (m);
L = distanţă interax elemente structurale din zidărie;
ρ = coeficient de multiplicare pentru lf,. conform tabel 3.10.
ψ
Natura zidăriei
eo≤0,45y eo≥0,45y
Secţiuni ĩn formă de T Secţiuni ĩn formă de T
Blocuri ceramice sau beton, 1 A
ψ = ψ = 3 ( c )2
cărămidă e A
1+ 0
h− y
31
Secţiuni dreptunghiulare Secţiuni dreptunghiulare
1 2e
ψ = ψ = 3 (1 − 0 ) 2
2e h
1+ 0
h
Blocuri din BCA AC
Secţiuni ĩn formă de T: ψ =
A
2e
Secţiuni dreptunghiulare:ψ = 1 − 0
h
Ĩn tabel,
e0 = distanţa de la centrul de greutate al secţiunii până ĩn punctul de
aplicare al forţei;
Notă:
Valoarea limită a excentricităţii eo este pentru gruparea fundamentală 0,6y
şi 0,7y pentru gruparea specială.
y = distanţa de la centrul de greutate al secţiunii elementului până la
marginea cea mai comprimată a secţiunii;
AC = aria secţiunii comprimate.
32
σc = tensiune unitară medie de compresiune din secţiunea comprimată
(0,9N/Ac) [N/mm2];
Ac = aria netă a secţiunii comprimate [mm2].
Rezistenţa de calcul la forfecare Tabel 3.13
Marca mortarului
Tipuri de zidării 100 şi 50 25 10
Rezistenţa de calcul [N/mm2]
Zidării sau blocuri ceramice cu goluri verticale 0,60 0,110 0,055
Zidării sau blocuri ceramice cu goluri orizontale 0,160 0,110 0,055
Zidării din blocuri de beton cu agregate uşoare 0,140 0,100 0,050
Zidării din blocuri de BCA - 0,060 0,030
Coeficientul f de frecare Tabel 3.14
Coeficient f de frecare
Felul frecării
Suprafeţe uscate Suprafeţe umede
Zidărie pe zidărie 0,70 0,50
Zidărie pe lemn 0,60 0,50
Zidărie pe metal 0,45 0,35
Zidărie pe nisip şi pietriş 0,60 0,50
Zidărie pe sol de lut 0,55 0,40
Zidărie pe sol din argilă grasă 0,50 0,30
APLICAŢII NUMERICE
1.Să se verifice secţiunea cea mai solicitată a peretelui exterior pentru o
construcţie din zidărie simplă, parter, cu destinaţia depozit de produse finite,
prevăzută cu şarpantă ĩn două ape (învelitoare ceramică) amplasată ĩn Iaşi ĩn
condiţiile respectării prevederilor din Normativul P100/92 privind protecţia
antiseismică, P82/85 privind alcătuirea şi calculul construcţiilor cu pereţi
structurali din zidărie.
Se dau:
- grosimea peretelui exterior din zidărie de blocuri ceramice GVP 29cm;
- încărcarea dată de învelitoare gic = 1,3 ⋅ 65 = 84,5daN / m 2
- încărcarea dată de planşeul din beton armat g cp = 264daN / m 2 ;
- încărcarea dată de zăpadă pzc = 1,707daN / m 2 ;
- încărcarea dată de peretele exterior g cpe = 553,75daN / m 2 ;
- înălţimea peretelui =2,80m;
- secţiunea cea mai solicitată se află ĩn zona unui perete plin, de lungime
5,00m, aparţinând unei încăperi ĩn care distanţa interax dintre pereţii structurali
este de 5,30m şi respectiv, 4,00m;
- podul construcţiei nu este circulabil.
Calculul se face pe 1m lungime de perete exterior, căruia ĩi corespunde
suprafaţa aferentă maximă.
33
Etape de lucru:
- Se calculează încărcările aferente (acoperiş, planşeu, perete exterior) (Ĩn
aplicaţie au fost folosite date evaluate la aplicaţia 1);
- Se alege peretele structural exterior de lungime maximă;
- Se trasează suprafaţa aferentă ĩntr-o secţiune neslăbită (fără goluri)
folosind regula bisectoarelor şi se alege pentru o lungime de 1m suprafaţa
aferentă maximă, determinată prin calcul
- Se evaluează încărcarea totală aferentă, la nivelul planşeului peste primul
nivel;
- Se stabileşte schema statică de lucru a peretelui exterior structural;
- Se evaluează efortul axial ĩn următoarele secţiuni: deasupra planşeului,
sub planşeu, la baza peretelui (acolo unde este maxim şi unde se va efectua
verificarea);
- Se determină valoarea momentului ĩn zona de rezemare a planşeului pe
centura dispusă perimetrial, la partea superioară a peretelui structural;
- Se trasează diagramele de eforturi (N, M);
- Se apreciază care este secţiunea cea mai solicitată şi se stabileşte tipul de
solicitare;
- Se verifică capacitatea portantă a elementului şi se compară cu cea
necesară, conform solicitării.
Rezolvare:
1,00 S af = 1,0 ⋅
3,70
= 1,85m 2
2
Se foloseşte gruparea fundamentală de
3,70 încărcări.
Încărcări aferente planşeului:
-greutate proprie a ĩnvelitorii 84,5 daN/m2;
-greutate proprie planşeu 264 daN/m2;
5,00 - încărcare dată de zăpadă 1,707 daN/m2;
Determinarea grafică a suprafeţei -ĩncărcare utilă planşeu cu pod necirculabil;
aferente 1,4 x 75=105 daN/m2
het +
N
M
N3
Schema statică Diagrama de efort axial Diagrama de moment
34
- Determinarea eforturilor secţionale:
a. forţă axială
N1 =Saf (84,5 + 1,707) = 1,85 · 86,207 =159,49 daN
N2 = N1 + Saf· (gp+ pp) = 159,49 + = 842,14 daN
N3 = N2 + hpgpe ·10 = 842,14 + 2,80 · 553,75 = 2392,64 daN
b. Moment încovoietor
q= gp+ pp Urmarea rezemării planşeului pe
peretele structural exterior, ĩn zona de
rezemare există un moment
M = e0 · (gp + pp) · Saf.
Determinarea excentricităţii e0
d d d
10 e0 = − = = 5cm
2 3 6
15 M = 0,05 ·1,85 · (264 +105) = 34,13 daNm
30
Secţiunea cea mai solicitată este cea de la baza peretelui. Solicitarea este
compresiune excentrică.
Verificarea secţiunii se face cu relaţia:
N ef max ≤ ϕ ⋅ R ⋅ A ⋅ψ
ϕ → f (β )
lf h 280
β= = = = 9,33
d d 30
φ = 0,89 pentru α = 1000;
R = 1,50 N/mm2, pentru blocuri de marcă 100 şi mortar de marcă 50;
A = 300 · 1000 = 300.000 mm2
1 1
ψ = = = 0,75
2e0 2⋅5
1+ 1+
d 30
Ncap = 0,89 · 1,5 · 300000 · 0,75 = 300.375N = 30.037,5 daN ≥ 2392, 64
daN
35
N Verificarea secţiunii se face cu relaţia:
T ≤ ( R f + 0,8 ⋅ f ⋅ σ C ) ⋅ AC
45
V
N +V 10000 + 6000
σC = ⋅ 0,9 = ⋅ 0,9 = 0,019 N / mm 2
N+V AC 750 ⋅ 1000
Rf = 0,16 N/mm2;
f = 0,7
Tcap = (0,16 + 0,8 ⋅ 0,7 ⋅ 0,019) ⋅ 750 ⋅ 1000 = 127.980 N
Tef = 12.000 N, deci Tef < Tcap
Etape de lucru
- Se stabileşte schema statică din care face parte elementul care trebuie
dimensionat sau verificat, după caz.
- Se evaluează încărcările ĩn gruparea stabilită (GF sau GS).
- Se determină eforturile axiale.
- Notă: dacă eforturile secţionale, respectiv solicitarea elementului sunt
cunoscute se trece direct la etapele următoare.
- Pentru secţiunea fiecărui element se fixează caracteristicile secţiunii
utile, acoperirea de beton.
- Se determină cantitatea de armătură necesară. Se verifică respectarea
procentului minim de armare pe secţiune, ĩn funcţie de tipul elementului.
Se dispune armătura ĩn secţiune cu respectarea prevederilor din STAS
10107/0-1992.
Aplicaţii numerice
1.Să se verifice presiunile pe talpa unei fundaţii rigide, continue din beton
la o construcţie P+1E, amplasată ĩn Iaşi, cu structura din pereţi structurali de
zidărie amplasată pe un teren pentru care presiunea admisibilă este de pad 1,5
daN/cm2solicitată la compresiune centrică (Nn =5800 daN).
36
Rezolvare:
Fiind o fundaţie continuă sub pereţi
structurali din zidărie, solicitată la
compresiune centrică, se alege o fundaţie
rigidă, cu secţiune dreptunghiulară, ca ĩn
figura alăturată, realizată din beton C4/5.
H = 1,20m, se impune B = 50cm
Se face verificarea presiunilor efective
pe talpa fundaţiei folosind relaţia:
N + G nf
pef = ≤ pad
B ⋅ 100
G nf = B ⋅ H ⋅ 100 ⋅ γ b
G nf = 0,5 ⋅ 1,20 ⋅ 2400 ⋅ 1,00 = 1440daN
5800 + 1440
pef = = 1,448dan / cm 2 〈 pad = 1,5daN / cm 2
50 ⋅ 100
a a = 50mm
h0 = h –a h0 = 500-40 = 460 mm
M 230 ⋅ 100
m= m= = 0,478
bh02 Rc 250 ⋅ 4502 ⋅ 9,5
mb < m ≤ 0,5 0,40 < 0,478 < 0,50
a '
a’= 35mm
(m − mb )bh02 RC (0,478 − 0,40)250 ⋅ 450 2 ⋅ 9,5
Aa' = Aa' = = 301mm 2
Ra (h0 − a ' ) 300(450 − 35)
RC 9,5
Aa1 = ξ b ⋅ ⋅ bh0 Aa1 = 0,55 ⋅ ⋅ 250 ⋅ 450 = 1959mm 2
Ra 300
Aa = Aa1 + Aa' Aa= 1959+301=2260 mm2
37
3 Φ 12
Dispunerea armăturii ĩn
secţiune : 500 Φ8/20cm
6 Φ 22 (Aa,ef=2281 mm2)
3 Φ 12 ( Aa' ,ef = 339mm 2
250 6 Φ 22
Unde:
Aa Ra
m = α (1- 0,5 α ) şi α = ⋅
bh0 Rc
N 500 ⋅ 1000
1 x= (poziţia Axei neutre) x= = 118mm
bRC 400 ⋅ 0,85 ⋅ 12,5
2 a a = 35 mm
3 h0 = h − a h0 = 400 − 35 = 35mm
4 ξ ⋅ h0 0,55 x 365 = 201 mm
5 x < ξ ⋅ h0 118 mm < 201 mm
6 ea ≥{h/30, 20mm} ea≥ { 400/30; 20 mm}
7 e0 c =
M
+ e0 e0 c =
150000
+ 20 = 320mm
N 500
8 h
e = ηe0 + − a
e = 1,2 x 320 +200 – 35 = 549 mm
2
9 a’ = a 35 mm
10 N 500 ⋅ 103
N (e − h0 + ) 500 ⋅ 10 ⋅ (549 − 365 +
3
38
2 ф 20 2 ф 16
Dispunerea armăturii ĩn
secţiune ф10/20cm
2 ф 20 + 2 ф 16
(Aef = 1030 mm2) 2ф16
39
Evaluarea forţei tăietoare
Deschiderea I T(x) = V0 – q1x
V0 953,58
T(x) = 0; x = = = 0,73m
q1 q1 1306,27
0 x 10 953,5 +
-
V0 1,80 V10 1395,91
2
T10dr = (1409,69 + 1329,07 − 1395,91) = 949,54daN
T dr
10 q2 Tstg
20 2
2
T20stg = (−355,25 + 936,36) = −3161,42daN
10 20 2
2,40cosα 949,54 +
V10 V20
Deschiderea II
- 3161,42
40
armare, se alege direct numărul de bare necesar pentru armarea ĩn câmp (I, II,
III) şi pe reazeme (0, 10, 20, 30).
hp=15cm, C16/20, OB 37
Valoare Armătură
moment Poziţie Aanec Aaef Φ nr.bare
(kNm) (cm2) (cm2) pe metru
0 Reazem 0 Constr. 1,87 2,26
3,49 Câmp 0-10 Constr. 1,87 2,26
-4,93 Reazem 10 1,87 2,26 8 6
1,43 Câmp 10-20 Constr. 1,87 2,26
-5,03 Reazem 20 1,87 2,26
14,29 Câmp 20-30 4,96 5,25 12 5
0 Reazem 30 Constr. 1,87 2,26 8 6
41