Metal

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 647 bis/1.X.
2009 67
A1EXA C
STRUCTURI DI1 OğEL
C.1 Domeniu de aplicare
(1) Prezenta anexă conĠine informaĠii specifice pentru evaluarea construcĠiilor cu structura de
rezistenĠă din oĠel în situaĠia în care se află la data evaluării.
C.2 Identificarea geometriei structurii, a detaliilor de alcătuire úi a materialelor din

structura clădirii
C.2.1 Elemente generale
(1) Se vor examina cu atenĠie următoarele aspecte:
(i) Starea fizică generală a oĠelului úi a sistemelor de prindere (sudură, úuruburi) care să includă
prezenĠa eventualelor deformaĠii;
(ii) CondiĠia fizică generală a elementelor principale úi secundare care preiau acĠiunea seimicӽ cu
evidenĠierea eventualelor degradări.
C.2.2 Geometria
(1) Datele culese trebuie să includă următoarele aspecte:
(i) Identificarea sistemelor de preluare a forĠelor orizontale (în ambele direcĠii);
(ii) Identificarea diafragmelor orizontale ( planúee, contravântuiri orizontale);
(iii) Forma iniĠială a secĠiunii transversale úi dimensiunile acesteia;
(iv) Caracteristicile geometrice ale secĠiunii elementelor (aria secĠiunii transversale, modulul de
rezistenĠă, momentul de inerĠie, momentul de inerĠie la răsucire) în secĠiunile critice ale elementelor
existente.
C.2.3 Detalii de alcătuire
(1) Datele culese trebuie să includă următoarele aspecte:
(i) Dimensiunile elementelor constructive (gusee, rigidizări, eclise, contrafiúe)
(ii) Modul de alcătuire úi calitatea îmbinărilor de continuitate úi a îmbinărilor dintre diferite

elemente, aúa cum sunt în realitate.
C.2.4 Materiale
(1) Datele culese trebuie să cuprindă:
(i) Valorile limitei de curgere, rezistenĠei de rupere, alungirii la rupere.
62
68 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 647 bis/1.X.2009
(2) Pentru inspecĠie se vor alege zonele cu tensiuni reduse (extremităĠile tălpilor de la capetele
barelor comprimate úi încovoiate úi muchiile exterioare ale flanúelor).
(3) Pentru determinarea proprietăĠilor fizico-mecanice ale elementelor structurale utilizate ca

zone (bare) disipative se vor utiliza eúantioane prelevate din inima secĠiunii.
(4) Pentru determinarea proprietăĠilor fizico-mecanice ale elementelor nedisipative sau

zonelor îmbinărilor se vor utiliza eúantioane prelevate din tălpile secĠiunii.
(5) Acolo unde accesul este limitat úi în cazul elementelor compozite, pentru inspecĠie se vor
utiliza gamagrafierea, testările cu ultrasunete úi inspecĠia prin intermediul găurilor de acces
perforate prin elementele arhitecturale.
(6) Calitatea materialului de bază úi a materialului de adaos va fi atestată prin analize chimice
úi metalurgice.
(7) Pentru a proba că materialul din zona influenĠată termic (de sudură) úi din imediata
vecinătate are o rezistenĠă corespunzătoare la ruperea fragilă se vor face testări de rupere prin
încovoiere cu úoc pe epruvete Charpy cu crestătura în “V”.
(8) Pot fi utilizate testări distructive úi/sau nedistructive (lichide penetrante, pulbere
magnetică), respectiv tomografii sau metode care utilizează ultrasunetele.
C.3 Criterii pentru evaluarea calitativă
C.3.1 Lista de condiĠii de alcătuire a structurilor de oĠel în zone seismice
(1) Listă pentru metodologia de nivel 1
CondiĠiile care trebuie respectate sunt cele din tabelul C.1
Tabelul C.1 Lista de condiĠii pentru structuri din oĠel în cazul aplicării metodologiei de nivel 1
Criteriul Criteriul nu este îndeplinit

Criteriu este Neîndeplinire Neîndeplinire
îndeplinit moderată majoră
(i) CondiĠii privind configuraĠia structurii Punctaj maxim: 50 puncte
• Traseul încărcărilor este continuu
• Sistemul este redundant (sistemul are suficiente
legături pentru a avea stabilitate laterală úi
suficiente zone potenĠial plastice)
• Nu există niveluri slabe din punct de vedere al
rezistenĠei
• Nu există niveluri flexibile
• Nu există modificări importante ale
50 30-49 0-29
dimensiunilor în plan ale sistemului structural de
la un nivel la altul
• Nu există discontinuităĠi pe verticală (toate
elementele verticale sunt continue până la
fundaĠie)
63
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 647 bis/1.X.2009 69
• Nu există diferenĠe între masele de nivel mai

mari de 50 %
• Efectele de torsiune de ansamblu sunt moderate
• Legătura dintre infra úi suprastructură are
capacitatea de a asigura transmiterea eforturilor
• Infrastructura (fundaĠiile) este în măsură să
transmită la teren forĠele verticale úi orizontale úi
să asigure stabilitatea la răsturnarea construcĠiei
Punctaj total realizat

(ii) CondiĠii privind interacĠiunile structurii Punctaj maxim: 10 puncte
• DistanĠele până la clădirile vecine depăúesc
dimensiunea minimă de rost, conform P 100-
1/2006
• Planúeele intermediare (supantele) au o structură
de susĠinere úi preluare a foĠelor orizontale 10 5-9 0-4
proprie sau sunt ancorate adecvat de structura
principală
• PereĠii nestructurali sunt izolaĠi (sau legaĠi
flexibil) de structură

(iii) CondiĠii privind alcătuirea elementelor Punctaj maxim: 30 puncte
structurale
(a) Structuri tip cadre necontravântuite
- Grinzi:
Ɣ zonele potenĠial plastice (de la capetele
grinzilor) au secĠiuni din clasa 1 sau 2 de secĠiune
Ɣ prinderea grindă-stâlp este de tip rigid, de
capacitate totală, putând transmite la stâlp întregul

moment încovoietor dezvoltat la capătul grinzii
- Stâlpi:
Ɣ zonele potenĠial plastice de la baza stâlpului úi
de la capătul superior al stâlpului aflat la ultimul

etaj au secĠiuni din clasa 1 sau 2 de secĠiune, în
rest pot fi secĠiuni din clasa 2
30 20 – 29 0 – 19
Ɣ grosimea inimii stâlpului în zona nodului de
cadru (eventual suplimentată cu plăci de dublare)

are supleĠea suficient de mică (conform P 100-
1/2006) astfel încât este evitată pierderea
stabilităĠii locale
Ɣ în dreptul nodului de cadru stâlpul este
prevăzut cu rigidizări de continuitate la nivelul

tălpilor (superioară úi inferioară) grinzilor
adiacente care asigură continuitatea transmiterii
tensiunilor normale de la o grindă la alta
64
(b) Structuri cu cadre contravântuite centric

Ɣ Prinderile grindă-stâlp sunt de tip rigid
Ɣ Diagonalele dispuse în “X” au zvelteĠea O

E
1,3O e d O d 2 ,0Oe; Oe S
fy
30 20 - 29 0 - 19
Ɣ Diagonalele dispuse în „V“ au zvelteĠea
O d 2 ,0O e
Ɣ Grinda de cadru este prevăzută în locul de
prindere al diagonalelor în „V“ cu legături laterale
la ambele tălpi

(c) Structuri cu cadre contravântuite excentric
Ɣ Prinderile grindă-stâlp sunt de tip rigid
Ɣ Bara disipativă are secĠiunea încadrată în clasa 1
de secĠiuni
Ɣ Inima barei disipative nu are prevăzute goluri în
ea úi nici nu este întărită cu plăci de dublare

Ɣ La capetele barei disipative, la ambele tălpi sunt
prevăzute legături laterale care împiedică pierderea 30 20- 29 0 - 19

stabilităĠii generale
Ɣ La capetele barei disipative sunt prevăzute pe
ambele feĠe ale inimii rigidizări transversale

Ɣ Diagonalele au secĠiuni încadrate în clasa 2 de
E
secĠiuni. ZvelteĠea lor este O d 1,5 S # 1,5O e
fy

(iv) CondiĠii referitoare la planúeu Punctaj maxim: 10 puncte
10 5–9 0–4
x Prin grosimea plăcii úi dimensiunile reduse ale
golurilor planúeul poate fi considerat úi
diafragmă orizontală rigidă
NOTĂ 1. Estimarea condiĠiilor referitoare la configuraĠia structurii este cea de la capitolul 5.
2. Punctajul maxim, corespunzând ansamblului celor patru categorii de condiĠii în totalitate, s-a ales egal cu
100. În felul acesta punctajul total rezultat în urma analizei calitative reprezintă procentual măsura în care
caracteristicile structurale sunt satisfăcătoare.
3. Punctajul atribuit fiecărui tip de condiĠii din tabelul C.1 este orientativ. FuncĠie de situaĠia concretă a
fiecărei clădiri, expertul va putea face redistribuĠii ale acestor punctaje între diferitele categorii de exigenĠe,
astfel încât evaluarea structurii prin intermediul acestui indicator să fie cât mai semnificativă.
De asemenea, distribuirea punctajului atribuit fiecăreia din cele patru categorii de condiĠii, fiecăreia din
exigenĠele care le compun, va fi făcută de către expertul pe baza ponderii estimate a acestor exigenĠe pentru
construcĠia examinată.
(2) Lista pentru metodologiile de nivel 2 úi 3
CondiĠiile referitoare la configuraĠia sistemului structural (i) úi cele care privesc interacĠiunile
structurii (ii) sunt identice cu cele prezentate în tabelul C.1 pentru metodologia de nivel 1. Din
65
acest motiv ele nu se mai prezintă detaliat în tabelul C.2 în care este prezentată lista de condiĠii
pentru cazul aplicării metodologiilor de evaluare de nivel 2 úi 3.
Tabelul C.2 Lista de condiĠii pentru structuri din oĠel în cazul aplicării metodologiilor de
nivel 2 úi 3
(i) CondiĠii privind configuraĠia structurii Punctaj maxim: 50 puncte
50 30 – 49 0 – 29
Conform criteriu (i) din Tabelul C.1

(ii) CondiĠii privind interacĠiunile structurii Punctaj maxim: 10 puncte
10 5–9 0–4
Conform criteriu (ii) din Tabelul C.1

(iii) CondiĠii privind alcătuirea elementelor Punctaj maxim: 30 puncte
structurale.
(a) Structuri tip cadre necontravântuite
Ɣ Ierarhizarea eforturilor capabile ale elementelor
structurale asigură dezvoltarea unui mecanism

favorabil de disipare a energiei seismice, zonele
disipative fiind situate la capetele grinzilor în
vecinătatea îmbinării grindă-stâlp
- Grinzi:
Ɣ zonele potenĠial plastice (de la capetele
grinzilor) au secĠiuni din clasa 1 sau 2 de secĠiune.
Ɣ ambele tălpi sunt rezemate lateral împotriva
pierderii stabilităĠii generale în zonele potenĠial

plastice, valoarea forĠei ce trebuie preluată de
respectivele reazeme fiind conform P 100-1/2006
Ɣ prinderea grindă-stâlp este de tip rigid, de
capacitate totală, putând transmite la stâlp întregul

moment încovoietor dezvoltat la capătul grinzii
- Stâlpi: 30 20 – 29 0 – 19
Ɣ zonele potenĠial plastice de la baza stâlpului úi
de la capătul superior al stâlpului aflat la ultimul

etaj au secĠiuni din clasa 1 sau 2 de secĠiune
Ɣ panourile de inimă ale stâlpilor în zona nodului
de cadru (îmbinarea grindă-stâlp) pot prelua forĠa

tăietoare corespunzătore momentelor plastice
capabile ale zonelor disipative ale grinzilor
adiacente
Ɣ grosimea inimii stâlpului în zona nodului de
cadru (eventual suplimentată cu plăci de dublare)

are supleĠea suficient de mică (conform P 100-
1/2006) astfel încât este evitată pierderea stabilităĠii
locale
Ɣ în dreptul nodului de cadru stâlpul este prevăzut
cu rigidizări de continuitate la nivelul tălpilor

(superioară úi inferioară) grinzilor adiacente care
66
asigură continuitatea transmiterii tensiunilor

normale de la o grindă la alta
Ɣ în zona nodului de cadru tălpile stâlpului sunt
legate lateral la nivelul tălpii superioare a grinzilor

adiacente
Ɣ zvelteĠea stâlpului, în planul în care grinzile pot
forma articulaĠii plastice este limitată la valoarea:

E
O 0,7 S # 0,7O e
fy

(b) Structuri cu cadre contravântuite centric

favorabil de disipare a energiei seismice astfel încât
plastificarea diagonalelor întinse să se producă
înainte de formarea articulaĠiilor plastice sau de
pierderea stabilităĠii generale / locale în grinzi úi
stâlpi
Ɣ Prinderile grindă-stâlp sunt de tip rigid astfel încât
cadrele, cu sau fără contravântuiri, pot prelua cel

puĠin 25% din acĠiunea seismică în ipoteza în care
contravântuirile verticale au ieúit din lucru
30 20 – 29 0 – 19
Ɣ Diagonalele dispuse în “X” au zvelteĠea O
1,3O e d O d 2 ,0O e
Ɣ Diagonalele dispuse în „V“ au zvelteĠea
O d 2 ,0O e
Ɣ Grinda de cadru este prevăzută în locul de
prindere a diagonalelor în „V“ cu legături laterale
la ambele tălpi
Ɣ ZvelteĠea stâlpilor în planul contravântuit este
E
O d 1,3 S 1,3O e
fy

(c) Structuri cu cadre contravântuite excentric

favorabil de disipare a energiei seismice astfel încât
barele disipative amplasate în structură sunt
capabile să disipeze energia prin formarea de
mecanisme plastice de forfecare, încovoiere sau
încovoiere însoĠită de forfecare
ƔPrinderile grindă-stâlp sunt de tip rigid astfel încât
30 20 - 29 0 - 19
cadrele, cu sau fără contravântuiri, pot prelua cel
puĠin 25%, din acĠiunea seismică în ipoteza în care
contravântuirile au ieúit din lucru
Ɣ Bara disipativă are secĠiunea încadrată în clasa 1
de secĠiuni
Ɣ Inima barei disipative nu are prevăzute goluri în
ea úi nici nu este întărită cu plăci de dublare
67
Ɣ La capetele barei disipative, la ambele tălpi sunt

prevăzute legături laterale care împiedică pierderea
stabilităĠii generale (putând prelua o forĠă de
compresiune egală cu 0,06 fy b tf)
Ɣ La capetele barei disipative sunt prevăzute pe
ambele feĠe ale inimii rigidizări transversale cu

grosimea mai mare de 75% din grosimea inimii
dar cel puĠin de 10 mm úi cu lăĠimea până la
marginea tălpii. Rigidizările intermediare sunt
amplasate conform P 100-1/2006
Ɣ Axa diagonalelor se intersectează cu axa barei
disipative în dreptul rigidizării de capăt sau în

interiorul lungimii barei disipative
Ɣ Diagonalele au secĠiuni încadrate în clasa 2 de
E
secĠiuni. ZvelteĠea lor este O d 1,5 S # 1,5O e
fy
Ɣ Tronsoanele de grindă adiacente barei disipative
au secĠiunea încadrată în clasa 2 de secĠiuni
Ɣ Stâlpii au secĠiuni încadrate în clasa 1 sau 2 de
secĠiune în zonele potenĠial plastice. ZvelteĠea lor

E
este O d 1,3 S # 1,3O e
fy

(iv) CondiĠii referitoare la planúeu Punctaj maxim: 10 puncte
x Placa planúeelor cu o grosime 100 mm este
realizată din beton armat monolit. Armăturile
distribuite în placă asigură rezistenĠa necesară la
încovoiere úi forĠa tăietoare pentru forĠele
seismice aplicate în planul planúeului
x ForĠele seismice din planul planúeului pot fi 10 6–9 0–5
transmise la elementele structurii verticale (grinzi
principale úi secundare) prin intermediul
conectorilor elastici (gujoane) sau rigizi
x Golurile în planúeu sunt bordate cu armături
suficiente, ancorate adecvat

Punctaj total pentru ansamblul condiĠiilor R1 = puncte
C.4 Evaluarea stării de degradare a elementelor structurale
(1) Evaluarea stării de degradare a elementelor structurale se face pe baza punctajului dat în
tabelul C.3 pentru diferitele tipuri de degradare identificate.
68
Tabelul C.3 Starea de degradare a elementelor structurale

(i) Degradări produse de acĠiunea cutremurului Punctaj maxim: 50 puncte
Ɣ Grinzi: deformaĠii extinse, voalarea pereĠilor
secĠiunii, formarea de articulaĠii plastice, fisuri
úi ruperi parĠiale
Ɣ Bare disipative (linkuri): deformaĠii plastice
severe, fisuri úi ruperi parĠiale

Ɣ Stâlpi: deformaĠii moderate, voalări ale tălpilor,
incursiuni în domeniul plastic (la unii stâlpi)

Ɣ Prindere grindă / bare disipative – stâlp:
deformaĠii pronunĠate, ruperi ale mijloacelor

de prindere cu diminuarea rezistenĠei capabile
(fără a fi afectate însă mijloacele de prindere
care transmit forĠa tăietoare)
Ɣ Nodul de cadru: deformaĠii pronunĠate, voalare
în domeniul plastic, fisuri úi ruperi parĠiale ale

sudurilor
Ɣ Prinderi de continuitate ale stâlpilor úi
grinzilor: incursiuni în domeniul plastic fără 50 26-49 0-25

ruperi ale elementelor de continuitate sau ale
mijloacelor de prindere
Ɣ Contravântuiri verticale: flambaj, deformaĠii
plastice, cedarea prinderilor

Ɣ Baza stâlpilor: deformaĠii plastice ale plăcii de
bază, traverselor, deformaĠii plastice / ruperea

úuruburilor de prindere în fundaĠii
Ɣ Diafragme orizontale:
- metalice: deformaĠii pronunĠate, flambajul unor

bare de contravântuire. Ruperea mijloacelor de
prindere a barelor contravântuirii úi /sau panourilor
metalice de structură de rezistenĠă
- din beton armat: fisurarea sau ruperea planúeelor.
Distrugerea prinderii plăcii din beton armat de
structură metalică (smulgerea din conectori /
ruperea conectorilor)

(ii) Degradări produse de încărcările verticale Punctaj maxim: 20 puncte
x Fisuri úi degradări în plăcile planúeelor.
x Pierderea stabilităĠii locale a stâlpilor úi grinzilor
20 11 – 19 0 – 10

(iii) Degradări produse de încărcarea cu Punctaj maxim: 10 puncte
deformaĠii (tasarea reazemelor, contracĠii,
acĠiunea temperaturii, curgerea lentă a 10 6–9 1–5
betonului)
69
(iv) Degradări produse de o execuĠie Punctaj maxim: 10 puncte

defectuoasă (dezaxări ale stâlpilor,
contravântuirilor, defecte în îmbinӽri sudate, 10 6–9 1–5
defecte în îmbinӽri cu úuruburi)

(v) Degradări produse de factori de mediu: Punctaj maxim: 10 puncte
agenĠi corozivi chimici sau biologici etc.,
asupra: 10 6–9 1–5
- oĠelului (coroziune, exfolieri)

Punctaj total pentru ansamblul condiĠiilor R2 = puncte
NOTĂ 1. Tipurile de degradări considerate în tabelul C.3 sunt numai cele produse de acĠiunea seismică. Dacă în
urma examinării structurii se constată că aceasta prezintă degradări produse de alte cauze, de exemplu,
degradări de material produse de coroziune, de incendii sau degradări produse de încărcarea cu deplasări,
cum sunt cele din tasarea diferenĠială a reazemelor sau variaĠia de temperatură, efectul acestora asupra
siguranĠei structurale se ia în considerare prin reducerea suplimentară a punctajului R2, funcĠie de natura úi
efectul structural al acestor degradări.
2. DistribuĠia punctajului din tabelul C.3 pe categorii de degradări este orientativă. Expertul tehnic poate
corecta această distribuĠie atunci când consideră că prin aceasta se poate stabili o evaluare mai realistă a
efectelor diferitelor tipuri de degradare asupra siguranĠei structurale.
C.5 Valori admisibile ale tensiunilor medii în cazul aplicării metodologiei de nivel 1
În condiĠiile aplicării procedeelor de calcul simplificate descrise la 8.2, valorile admisibile ale
tensiunilor medii în secĠiunile stâlpilor úi contravântuirilor verticale se consideră:
W ma 0,25 f y - în inimile stâlpilor

V ma 0,50 f y - în diagonalele contravântuirilor
C.6 Factorii de comportare pentru elemente structurale în cazul aplicării metodologiei de

nivel 2
Valorile factorilor de comportare, funcĠie de modul potenĠial de rupere, sunt date în tabelul C.4.
Tabelul C.4 Valorile factorului de comportare q
Element structural q
Grinzi:
-- Comportare ductilă 1)
Ɣ clasa 1 de secĠiuni 8
-- Comportare neductilă
Ɣ clasa 3 de secĠiuni 1,5
Bare disipative:
-- Comportare ductilă
70
Stâlpi:
Contravântuiri verticale cu diagonale în “X”:
Contravântuiri verticale cu diagonale în “V”:
1)
Comportare ductilă înseamnă că grinda, stâlpul, bara disipativă, contravântuirea, prinderile îndeplinesc
toate condiĠiile de alcătuire úi de detaliere prevăzute în normativele de proiectare a construcĠiilor noi,
specifice acestor tipuri de structuri. De asemenea trebuie îndeplinite toate condiĠiile privind formarea unui
mecanism favorabil de disipare a energiei printr-o comportare histeretică cât mai stabilă. Se admit
interpolări ale valorilor q corespunzătoare comportării ductile, respectiv ne-ductile pentru cazul îndeplinirii
parĠiale a condiĠiilor prevăzute în normativele de proiectare a structurilor noi.
C.7 CapacităĠi de deformare inelastică în elementele structurale în cazul aplicării

metodologiei de nivel 3
Capacitatea de deformare inelastică a elementelor structurale se calculează având în

vedere natura solicitării úi sensibilitatea la pierderea stabilităĠii locale a elementului după cum
urmează:
(1) Cadre necontravântuite

Rotirea inelastică maximă, șu, a grinzilor úi stâlpilor supuúi la încovoiere, pe care se poate
conta la verificările la ULS este exprimată în funcĠie de rotirea de la capătul elementului (considerat
cu axa nedeformată) în cazul în care curgerea materialului a cuprins întreaga secĠiune, șy.
N
Pentru grinzi úi stâlpi, pentru care d 0,3 , rotirea inelastică este:
N p"
șu =8,0 șy pentru secĠiuni clasa 1
șu =3,0 șy pentru secĠiuni clasa 2
în care:
W p" f y " b
Ty pentru grinzi
6 EI b
71
W p" f y " c § ·
Ty ¨1 N ¸ pentru stâlpi
6 EI c ¨© N p" ¸¹
Wp " modulul de rezistenĠă plastic

fy limita de curgere a oĠelului din element, determinată pe baza valorii medii rezultată
în urma testărilor úi a surselor de informare existentă, amplificată cu factorul de
încredere CF (tabelul 4.1)
"b , "c lungimea teoretică a grinzii, respectiv a stâlpului
Ib , Ic momentul de inerĠie a secĠiunii grinzii, respectiv a stâlpului
N forĠa axială din element
Np" = A fy forĠa axială capabilă plastică a elementului.
Rotirea inelastică maximă, șu, a prinderilor grindă - stâlp pe care se poate conta la verificările la
ULS este:
șu = 0,050 rad.
(2) Cadre contravântuite centric

DeformaĠia inelastică maximă a diagonalei comprimate, 'c,u, pe care se poate conta la
verificările la ULS este exprimată în funcĠie de deformaĠia axială a acesteia sub forĠa de
compresiune care produce flambajul, 'c, ca un multiplu al acestei deformaĠii:
'c,u = 6 'c pentru secĠiuni clasa 1
'c,u = 2 'c pentru secĠiuni clasa 2
în care:
Nc "
'c
AE
Nc = M A fy forĠa capabilă la flambaj a barei comprimate

fy are semnificaĠia de la (1)
" lungimea teoretică a diagonalei.
DeformaĠia inelastică maximă a diagonalei întinse, 't,u , pe care se poate conta la verificările la
ULS este exprimată în funcĠie de deformaĠia axială a acesteia sub forĠa de întindere care produce
curgerea, 't , ca un multiplu al acestei deformaĠii:
't,u = 9 't pentru secĠiuni clasa 1 úi clasa 2

în care:
72
Nt"
't
AE
Nt = A fy forĠa capabilă la întindere a barei

" lungimea teoretică a barei.
DeformaĠia inelastică a grinzilor sau stâlpilor supuúi la întindere, 't,u , pe care se poate conta la
verificările la ULS este exprimată în funcĠie de deformaĠia axială produsă de forĠa de întindere, 't,
ca un multiplu al acestei deformaĠii:
't,u = 5,0 't pentru secĠiuni clasa 1 úi clasa 2

în care:
Nt "
't
AE
Nt = A fy forĠa capabilă la întindere a barei

" lungimea teoretică a barei.
NOTA Nici una din relaĠiile prezentului paragraf nu se aplică structurilor cu cadre contravântuite excentric.
(3) Cadre contravântuite excentric

Rotirea inelastică maximă a barelor disipative, șu , pe care se poate conta la verificările
ULS este:
șu = 0,08 rad. pentru bare disipative scurte
șu = 0,02 rad. pentru bare disipative lungi
0,08 rad. șu < 0,02 rad. pentru bare disipative intermediare (se determină prin interpolare
liniară între valorile de mai sus).
73

Metal

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Metal

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 647 bis/1.X.

C.1 Domeniu de aplicare

C.2 Identificarea geometriei structurii, a detaliilor de alcătuire úi a materialelor din

C.2.1 Elemente generale

(1) Se vor examina cu atenĠie următoarele aspecte:

(1) Datele culese trebuie să includă următoarele aspecte:

(i) Identificarea sistemelor de preluare a forĠelor orizontale (în ambele direcĠii);

(ii) Identificarea diafragmelor orizontale ( planúee, contravântuiri orizontale);

(iii) Forma iniĠială a secĠiunii transversale úi dimensiunile acesteia;

C.2.3 Detalii de alcătuire

(1) Datele culese trebuie să includă următoarele aspecte:

(i) Dimensiunile elementelor constructive (gusee, rigidizări, eclise, contrafiúe)

(ii) Modul de alcătuire úi calitatea îmbinărilor de continuitate úi a îmbinărilor dintre diferite

(1) Datele culese trebuie să cuprindă:

(i) Valorile limitei de curgere, rezistenĠei de rupere, alungirii la rupere.

(3) Pentru determinarea proprietăĠilor fizico-mecanice ale elementelor structurale utilizate ca

(4) Pentru determinarea proprietăĠilor fizico-mecanice ale elementelor nedisipative sau

C.3 Criterii pentru evaluarea calitativă

C.3.1 Lista de condiĠii de alcătuire a structurilor de oĠel în zone seismice

(1) Listă pentru metodologia de nivel 1

CondiĠiile care trebuie respectate sunt cele din tabelul C.1

Criteriul Criteriul nu este îndeplinit

• Nu există diferenĠe între masele de nivel mai

Punctaj total realizat

Punctaj total realizat

capacitate totală, putând transmite la stâlp întregul

de la capătul superior al stâlpului aflat la ultimul

cadru (eventual suplimentată cu plăci de dublare)

prevăzut cu rigidizări de continuitate la nivelul

Punctaj total realizat

(b) Structuri cu cadre contravântuite centric

Ɣ Diagonalele dispuse în “X” au zvelteĠea O

Punctaj total realizat

Ɣ Bara disipativă are secĠiunea încadrată în clasa 1

ea úi nici nu este întărită cu plăci de dublare

prevăzute legături laterale care împiedică pierderea 30 20- 29 0 - 19

ambele feĠe ale inimii rigidizări transversale

Punctaj total realizat

(2) Lista pentru metodologiile de nivel 2 úi 3

Punctaj total realizat

Punctaj total realizat

structurale asigură dezvoltarea unui mecanism

pierderii stabilităĠii generale în zonele potenĠial

capacitate totală, putând transmite la stâlp întregul

de la capătul superior al stâlpului aflat la ultimul

de cadru (îmbinarea grindă-stâlp) pot prelua forĠa

cadru (eventual suplimentată cu plăci de dublare)

cu rigidizări de continuitate la nivelul tălpilor

asigură continuitatea transmiterii tensiunilor

legate lateral la nivelul tălpii superioare a grinzilor

forma articulaĠii plastice este limitată la valoarea:

Punctaj total realizat

structurale asigură dezvoltarea unui mecanism

cadrele, cu sau fără contravântuiri, pot prelua cel

Punctaj total realizat

structurale asigură dezvoltarea unui mecanism

ea úi nici nu este întărită cu plăci de dublare

Ɣ La capetele barei disipative, la ambele tălpi sunt

ambele feĠe ale inimii rigidizări transversale cu

disipative în dreptul rigidizării de capăt sau în

secĠiune în zonele potenĠial plastice. ZvelteĠea lor

Punctaj total realizat

Punctaj total realizat

C.4 Evaluarea stării de degradare a elementelor structurale

Nt = A fy forĠa capabilă la întindere a barei