Curs 2 AMMR CO 16 oct 2014

Arhitectura Moldovei în timpul lui Ştefan cel Mare

1. Condiţiile care au favorizat pătrunderea influenţelor culturale şi artistice bizantine pe
teritoriile româneşti în secolul al XIV-lea sunt:
1………………………………………………………………….……………………………
2……………………………………………………………………………………………….
3……………………………………………………………………………………………….
2. Menţionaţi cinci cetăţi construite/extinse/reamenajate de Ştefan cel Mare:
…………………………………………………………………………..
……………………………………………..
…………………………………………………………………………………..…………………
3. Enumeraţi cel puţin câte două exemple din arhitectura civilă a epocii lui Ştefan cel
Mare pentru următoarele categorii de monumente:
1.Curţi domneşti…………………………………………………………………..………
2.Curţi boiereşti………………………………………………………..………………….…
4. Evidenţiaţi semnificaţiile/valoarea arhitecturii mănăstirii Neamţ (ctitor,
particularităţile planului, structuri decorative, influenţe artistice, valoare istorică…):
………………………………………………………………………………………………….……
…………………………………………………………………………………………………………….......
5. Explicaţi ce se înţelege prin gropniţă, unde se află şi în care dintre teritoriile româneşti
a apărut
…………………………………………………………………………………………………………………
6. Enumeraţi şase biserici / mănăstiri construite în timpul lui Ştefan cel Mare:
………………………………………………………………………………………………………………
7. Enunţaţi componentele sintezei realizate de arhitectura Moldovei în epoca lui Ştefan
cel Mare:
1.………………………………………………………………………………………………
2………………………………………………………………………………………………
3………………………………………………………………………………………………
8. Enunţaţi, şi exemplificaţi prin câte un monument, direcţiile de influenţe care s-au
manifestat în arhitectura Moldovei până în epoca lui Ştefan cel Mare:
1.Influențe .…………………………Monument………………………………………………………
2 Influențe .…………………………Monument………………………………………………………
9. Ce se înţelege prin:
Arce moldoveneşti……………….…………………………………………………………
10. Evidenţiaţi capacitatea de inovare a meşterilor constructori din epoca lui Ştefan cel
Mare:
…………………………………………………………………………………………………………………
………..…………………………………………………………………………………………………………

Pictura, sculptura, artele decorative XIV-XV pe teritoriile

româneşti
11. Printre portretele lui Ştefan cel Mare, cele mai autentice sunt:
1……………………………………………………..…………………….…………….…
Curs 2 AMMR CO 16 oct 2014
2……………………………………………………………………………………………
3……………………………………………………………………………………………
12. Picturile din secolul al XIV-lea de la Biserica Domnească din Curtea de Argeş
ilustrează trăsăturile esenţiale ale picturii bizantine din epoca paleologă, printre care:
o Compoziţii simple, încadrate firesc în peisaj sau în spaţiul arhitectural
o Compoziţii complexe, cu multe personaje
o Figuri expresive şi elegante
o Figuri severe, ascetice, reprezentate conform canoanelor religioase
o Colorit luminos şi bogat
o Colorit sobru, culori puţine, simboluri alese
13. Conform iconografiei picturilor murale bizantine pe cupola sau turla de pe naos se
reprezintă:
a. Maica Domnului Împărăteasă
b. Iisus Pantocrator
c. Menologul (sinaxarul)
d. Frize cu profeţi şi apostoli, cu serafini şi îngeri
e. Sfinţii evanghelişti sau simbolurile acestora
f. Scena Deisis
14. Conform iconografiei picturilor murale bizantine, în altarul bisericii se reprezintă:
1 Iisus Pantocrator
2 Maica Domnului Împărăteasă
3 Sfinţi ierarhi bisericii ortodoxe
4 Iisus prunc în patenă (simbol al sacrificiului)
5 Ciclul patimilor lui Iisus
6 Spălarea picioarelor(simbol al umilinţei)
15. Conform iconografiei picturilor murale bizantine şi postbizantine, în naosul bisericii se
reprezintă:
a. Iisus prunc în patenă (tetramorful, simbol al sacrificiului)
b. Patimile lui Iisus
c. Sfinţi militari (ca simbol al bisericii luptătoare)
d. Scene din viaţa patronului sfânt al bisericii
e. Maica Domnului Împărăteasă
f. Menologul (Sinaxarul)
16. Menţionaţi în care dintre spaţiile bisericilor româneşti se pictează:
Minunile Mântuitorului……………………….
Sinaxarul………………………………………
Sfinţii militari………………………………….
Maica Domnului Împărăteasă…………………
17. Menţionaţi în care dintre spaţiile bisericilor româneşti se pictează:
Frize cu profeţi, apostoli……………………………………………..
Patimile Mântuitorului………………………………………………….
Scene din viaţa sfântului patron al bisericii respective…………………
Sfinţii ierarhi ai bisericii ortodoxe……………………………………...
18. Printre semnificaţiile, simbolurile sau scopurile vizate de picturile murale din
interiorul bisericilor se află:
 Înfricoşarea, intimidarea credincioşilor pentru a-i feri de ispite şi păcate.
 Ilustrarea sinaxarului.
 Ilustrarea şi explicarea Evangheliilor
 Decorarea, înfrumuseţarea bisericii, pentru a atrage credincioşii
 Transpunerea în imagini a intenţiilor mai deosebite ale ctitorilor
Curs 2 AMMR CO 16 oct 2014
19. Evidenţiaţi semnificaţiile/valoarea arhitecturii bisericii de la Voroneţ (ctitori, planul,
structuri decorative, influenţe artistice, valoare istorică, valoarea picturilor):
………………….…………………………………………………………………………………
………………….…………………………………………………………………………………
20. Enumeraţi principalele surse de inspiraţie ale picturii murale din secolul al XIV-lea şi
caracteristicile preluate:
1.……………………………………………………………………………………………….………
…………………………………………………………………………………………………………
2.………………………………………………………………………………………………………
21. Cine au fost, prin ce realizări s-au remarcat şi în ce epocă:
Ieromonahul Nicodim…………………………………………………………………...................
Petrus Italus da Lugano……………………………………………………………………………
Teodor Mărişescu/Mărăşescu………………………………………………………………………..
Gavril Uric……………………………………………………………………………………………..
22. Menţionaţi patru capodopere ale broderiei artistice păstrate din secolele XIV-XV
(Moldova şi Ţara Românească) şi epocile culturale în care au fost ele realizate:
1……………………………………………………………………………………………………...
2……………………………………………………………………………………………………...
3……………………………………………………………………………………………………...
4……………………………………………………………………………………………………...
23. Explicaţi deosebirea între tapiserie (gobelin) şi broderie:
………………….…………………………………………………………………………………
………………….…………………………………………………………………………………

SUGESTII PENTRU TEME DE SEMINAR:

 Spațiul funerar la bisericile rămânești din veacurile XIV-XV. (se vor face comparații între
amplasarea mormintelor cercetate arheologic la Biserica Domnească din Curtea de Argeș, la
bisericile cu plan de tip Cozia și la biserica mănăstirii Neamț.)
 Vlad Bedros, Rolul ideologiei politice în apariția şi fixarea tipului de necropolă voievodală în
Moldova secolelor al XV-lea şi al XVI-lea în Revista Momumentelor Istorice, 2001‐2003, Nr. 1
 Şt BALŞ. şi C. NICOLESCU, Mănăstirea Neamţ, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1958, 132 p., 101 fig. în text.
 DRAGHICEANU VIRGIL, În legătură cu biserica Domnească de la Argeş, (Despre vechile săpături de la
Argeş), în MO, VII (1flf.r.), nr. 11-12, p. 555-562.
 Radu HEITEL, Cercetările arheologice efectuate la mănăstirea Neamţ, în MMS, XXXVIII (1962), nr. 5-6, p.
 Dumitru NĂSTASE, Despre spaţiu funerar in arhitectura moldovenească, în Studii și Cercetări de Istoria
AArtei, XIV (1967), nr. 2
 Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice an X-XVI, 1917-1923, Număr dedicat în întregime Bisericii
Domnești: primele cercetări arheologice, de istorie, numismatică, inscripții ….(vă pot împrumuta acest
volum)
 Curtea boierescă/domnească din Hârlău
 Stela CHEPTEA, Curtea domnească din Hârlau (volumul vi-l pot împrumuta eu la cerere). Volumul conține
bibliografia necesară.
 Răzvan THEODORESCU, Ioan SOLCANU, Tereza SINIGALIA, Artăşi civilizaţie în timpul lui Ştefan cel
Mare, Bucureşti, 2004
 Capacitatea de inovare a meşterilor constructori din epoca lui Ştefan cel Mare (se vor urmări:
distribuţia tipurilor de arce moldoveneşti, distribuţia/amplasarea cupolelor în ansamblul spaţiilor
bisericii, apariţia gropniţei).
 Paraschiva-Victoria BATARIUC, Acoperişul bisericilor din secolele XV—XVI din Moldova, Ars Transilvaniae,
XIV-XV, 2004-2005
 Heinz STĂNESCU, Meşteri constructori, pietrari şi zugravi din timpul lui Ştefan cel Mare, în SCIA, II (1955),
nr. 1-2, p. 361-365, 1 fig.
 Răzvan THEODORESCU, Ioan SOLCANU, Tereza SINIGALIA, Artăşi civilizaţie în timpul lui Ştefan cel
Mare, Bucureşti, 2004
Curs 2 AMMR CO 16 oct 2014
 Pictura murală în epoca lui Ştefan cel Mare. Contribuţia zugravilor moldoveni la îmbogățirea
tradiţiei bizantine in pictură.
 Broderia în epoca lui Ştefan cel Mare. Influenţe culturale bizantine, caracterul memorial
 Ana Maria MUSICESCU, Broderia din Moldova în veacurile XV-XVIII, în „ Studii asupra tezaurului restituit
de U.R.S.S, Ed. Academiei, Bucureşti, 1965”.
 Ana Maria MUZICESCU, Broderia medievală românească, Editura Meridiane, Bucureşti, 1969.
 MUSICESCU, Maria Ana și Ana DOBJANSCHI, Broderia veche românească, Editura Meridiane, București,
1985.
 G. POPESCU-VÂLCEA, Miniatura românească, Editura Meridiane, Bucureşti, 1982.
 Ioan Remus RĂSVAN Broderiile de stil bizantin şi moldovenesc din secolele XIV-XV, în lumina Sfintei
Liturghii, Sibiu, 2009.
 I. D. ŞTEFĂNESCU, Broderiile de stil bizantin şi moldovenesc în a doua jumătate a secolului XV (Istorie,
iconografie, tehnică), în volumul „Cultura moldovenească în timpul lui Ştefan cel Mare”, îngrijit de M.
Berza, Bucureşti, 1964.
 Miniatura în epoca lui Ştefan cel Mare. Contribuţia miniaturiştilor moldoveni la îmbogățirea
tradiţiei bizantine in pictură.
 Victor BRĂTULESCU, Miniaturi şi manuscrise din mănăstirea Putna, în Mitropolia Moldovei și a Sucevei,
XLII (1966), nr. 7-8.
 G. POPESCU-VÂLCEA, Miniatura românească, Editura Meridiane, Bucureşti, 1982.
 Vălul de mormânt al Mariei de Mangop. Semnificaţii istorice si artistice.
 Ana Maria MUSICESCU, Broderia din Moldova în veacurile XV-XVIII, în „ Studii asupra tezaurului restituit
de U.R.S.S, Ed. Academiei, Bucureşti, 1965”.
 MUSICESCU, Maria Ana și Ana DOBJANSCHI, Broderia veche românească, Editura Meridiane, București,
1985.
 Ana Maria MUZICESCU, Broderia medievală românească, Editura Meridiane, Bucureşti, 1969.
 Corina NICOLESCU, Tezaurul de broderii şi ţesături al mănăstirii Putna, în MMS, XLII (1966), nr. 7-8,
 Ioan Remus RĂSVAN Broderiile de stil bizantin şi moldovenesc din secolele XIV-XV, în lumina Sfintei
Liturghii, Sibiu, 2009.
 I. D. ŞTEFĂNESCU, Broderiile de stil bizantin şi moldovenesc în a doua jumătate a secolului XV (Istorie,
iconografie, tehnică), în volumul „Cultura moldovenească în timpul lui Ştefan cel Mare”, îngrijit de M.
Berza, Bucureşti, 1964.
 Repere iconografice în pictura religioasă din teritoriile românești.
 I. D. ŞTEFĂNESCU, Iconografia artei bizantine şi a picturii feudale româneşti, Bucureşti, 1973.

Bibliografie valabilă pentru toate temele de referat propuse:

 Vasile DRĂGUŢ, Arta românească, vol. I: Preistorie, Antichitate, Ev Mediu,
Renaştere, Baroc, Editura Meridiane, Bucureşti, 1982.
 Grigore IONESCU, Arhitectura pe teritoriul României de-a lungul veacurilor,
Editura Academiei, Bucureşti, 1982.
 Cristian MOISESCU, Arhitectura românească veche, I, Editura Meridiane,
Bucureşti, 2001.
 Corina NICOLESCU, Moştenirea artei bizantine în România, Editura Meridiane,
1971.
 Răzvan THEODORESCU, Ioan SOLCANU, Tereza SINIGALIA, Artă şi civilizaţie
în timpul lui Ştefan cel Mare, Bucureşti, 2004
 Virgil VĂTĂŞIANU, Istoria artei feudale în Ţările Române, Editura Academiei,
Bucureşti, 1959.
 * * *Repertoriul monumentelor şi obiectelor de artă din timpul lui Ştefan cel Mare,
Editura Academiei, Bucureşti, 1958
 * * *Istoria artelor plastice în România, vol. I, Editura Meridiane, Bucureşti, 1968.
 lista bibliografică a articolelor despre arta românească (pe care puteţi căuta automat cu
programul WORD acele teme care va interesează)