Insuficienţa cardiacă congestivă

Definiţie: insuficienţa cardiacă congestivă (ICC) este complicaţia principală a bolilor

cardiace. Ea este o stare patologică cauzată de deteriorarea funcţiei de pompă a cordului
(tranzitorie sau durabilă). Cordul nu este în stare să transporte sânge suficient pentru a satisface
necesităţile metabolice ale ţesuturilor.

Tipurile de ICC:

- insuficienţa sistolică - insuficienţa funcţiei contractile a ventriculului stâng ce rezultă în

diminuarea fracţiei de ejecţie

- insuficienţa diastolică - insuficienţa functiei de relaxare a ventriculului stâng ce rezultă în

majorarea presiunii de umplere a ventriculului, reducând volumul de ejecţie

- insuficienţa ventriculară stângă - cauzată de ejecţia scăzută a ventriculului stâng

- insuficienţa ventriculară dreaptă - cauzată de disfuncţia ventriculului drept definită de afecţiuni

pulmonare sau de insuficienţa ventriculului stâng

Incidenţa: ICC survine la o etapă anumită în aproape toate cazurile de afecţiuni cardiace.
Timpul de manifestare, va depinde însă de etiologia afecţiunii. Prevalenţa ICC sporeste cu vârsta.
Formele manifeste se atestă mai frecvent după vârsta de 60 ani.

Semne si simptome:

Conform Ghidului European de IC din 2012 (Societatea Europeană de Cardiologie):

1. Simptome tipice de IC (dispnee la repaus sau la efort, fatigabilitate, astenie, edeme

maleolare);
2. Semne tipice de IC (tahicardie, tahipnee, raluri pulmonare, lichid pleural, ↑ pres. venoase
jugulare, edeme periferice, hepatomegalie);
3. Dovezi obiective de anomalii cardiace structurale sau funcţionale în repaus
(cardiomegalie, galop protodiastolic, sufluri cardiace, modificări ecocardiografice, ↑
peptidului natriuretic atrial);

- stadiile incipiente: dispnee de efort, scăderea capacităţii fizice, fatigabilitatea, astenie, tahipnee
la efort fizic moderat, raluri mici nesonore la baza plamânilor (în special dupa efort)

- stadii avansate: dispnee, tahipnee de repaus, tuse nocturnă, dispnee nocturnă paroxistică,
ortopnee, accese nocturne de respiraţie şuierătoare "wheezing", în lipsa anamnczci de astm
bronsic sau infectie respiratorie, anorexie, senzaţia de greutate sub rebordul costal drept,
hepatomegalie, raluri multiple la baza plamânilor, edeme la nivelul membrelor inferioare,
extremităţi reci, hipertensiune diastolică, creşterea presiunii în venele jugulare (distensia venelor
jugulare, refluxul hepato-jugular), cardiomegalia

- insuficienţa severă: dereglări cerebrale, cianoză, ascită, hipotensiune arterial, puls alternant,
anasarcă, spută rozată, spumoasă, accentuarea zgomotului II pe artera pulmonară, respiraţie
Cheyne-Stokes

Etiologia IC şi mecanismul de acţiune:

-Suprasolicitare de presiune: HTA, Stenoze valvulare

-Suprasolicitare de volum: Regurgitări valvulare, Şunturi intracardiace, Fistule arterio-venoase

-Scăderea umplerii cardiace: Boli pericardice (pericardita constrictivă, tamponada

cardiacă),Obstrucţii intracardiace (tumori cardiace), Scurtarea diastolei (tahiaritmii), Boli
infiltrative cu restricţie cardiacă (amiloidoză, hemocromatoză, sarcoidoză)

-Scăderea eficienţei contractile:Ischemia miocardică, Cardiomiopatii primare, Miocardite

(bacteriene, virale, parazitare), Boli neuromusculare (distrofia musculară Duchenne; ataxia
Friedreich; distrofia miotonică), Cardiotoxicele (alcool, antracicline, cobalt etc.), Boli endocrine
(DZ, disfuncţia tiroidiană etc.), Boli infiltrative (hemocromatoza, sarcoidoza,
amiloidoza),Deficite nutriţionale (carnitină, tiamină)

Clasificarea insuficienţei cardiace cornice:

Clasamentul NYHA bazată pe simptome şi activitate fizică

Clasa I - activitatea fizică nu este limitată. Activitatea fizică obişnuită nu suscită apariţia
simptomelor

Clasa II - limitarea moderată a activităţii fizice. Activitatea fizică obişnuită provoacă apariţia
simptomelor de fatigabilitate, palpitaţii, dispnee sau dureri anginoase

Clasa III - limitarea marcată a activităţii fizice. Pacientul se simte comfortabil în repaus,
activitatea fizică moderată suscită apariţia simptomelor menţionate anterior

Clasa IV - niciun efort fizic nu se produce fără discomfort. Simptomele pot fi prezente în repaus
 Clasificarea ACC/AHA a IC pe baza anomaliilor de structură cardiac

Stadiul A - Prezenţa factorilor de risc (HTA, DZ, admin. de droguri cardiotoxice)

- Fără modificări structurale la nivelul miocardului, pericardului sau valvelor
- Fără semne sau simptome de IC

Stadiul B-Prezenţa modificărilor structurale cardiace (HVS, dilatare cardiacă, valvulopatii

asimptomatice)
-Fără semne sau simptome de IC

Stadiul C-IC simptomatică datorată unor modificări structurale cardiac

Stadiul D-Modificări structurale cardiace avansate la care se asociază simptome severe de IC în

repaus în pofida tratamentului maximal

Stabilirea diagnosticului de insuficiență cardiacă:

Diagnosticul de IC se face de către medic pe baza e1amenelor clinice şi a testelor

medicale. Medicul va încerca să afle prin anamneză care sunt simptomele, de când au apărut, în
ce condiţii apar, ce alte boli mai are pacientul, factorii care au agravat boala. Urmează apoi
e1amenul fizic, prin care medicul încearcă să identifice prezenţa semnelor clinice de IC. Astfel,
medicul poate identifica mărirea inimii prin percuţia toracelui, poate observa edemele, poate
palpa un ficat de dimensiuni crescute (hepatomegalia), poate observa dilatarea venelor jugulare
(venele de la nivelul g› tului). Cu ajutorul stetoscopului poate asculta ritmul cardiac accelerat
(tahicardia) şi prezenţa de sufluri sau zgomote cardiace anormale, precum şi apariţia de zgomote
anormale (raluri) la nivelul plămânilor. Pe baza anamnezei şi a e1amenului fizic medicul
identifică semnele de IC, evaluează severitatea lor, şi stabileşte planul investigaţiilor ulterioare.

Evaluarea bolnavului – paraclinic:

a)ECG b) Rx cord-pulmon c) PVC d) Ecocardiografia e) Ventriculografia f) RMN/CT g) Teste

funcţionale pulmonare h) Biochimie i) Capacitatea maximă de utilizare a O2 Timpul de apariţie a
metabolismului anaerob j) Ventriculografia de contrast + coronarografia k) Scintigrafia
miocardică l) Biopsia miocardică

Modificările ECG în insuficienţa cardiacă:

Tahicardie sinusală:
-cauze: IC decompensată, anemie, febră, hipertiroidie
-implicații clinice: Evaluare clinică Investigaţii de laborator
Bradicardie sinusală:
-cauze: Beta-blocante, digoxin, ivabradină, verapamil, diltiazem; Antiaritmice;
Hipotiroidie;Boală de nod sinusal
-implicații clinice: Reevaluaţi schema terapeutică; Investigaţii de laborator
Tahicardie atrială/ flutter/fibrilaţie:
-cauze: Hipertiroidie, infecţie, valvulopatie mitrală IC decompensată, infarct miocardic
-implicații clinice: Încetinirea conducerii AV, conversie farmacologică, electrică, ablaţie prin
cateter
Aritmii ventriculare:
-cauze: Ischemie, infarct, cardiomiopatii, miocardită, hipopotasemie, hipomagnezemie
Intoxicaţie digitalică:
-implicații clinice: Analize de laborator Test de efort, studii de perfuzie/viabilitate, angiografie
coronariană, studii electrofiziologice, ICD
Ischemie/infarct miocardic:
-cauze: Boală ischemică coronariană
-implicații clinice: Ecocardiografie, troponine, studii de perfuzie/viabilitate, angiografie
coronariană, revascularizare

Factori de risc: infecţiile, aritmiile, alimentaţia insuficientă, medicamentele beta-

blocante, blocatorii canalelor de calciu, antiinflamatorii nesteroidieni, embolia arterei pulmonare,
ischemia acută a miocardului, infarct de miocard, tireotoxicoză, anemia, insuficienţa renală,
sarcina