1.

Definitia cabinetului medical

Cabinetul medical este o unitate fara personalitate juridical, furnizoare de servicii medicale.
Cabinetele medicale pot functiona in cadrul fostelor dispensare medicale sau in alte spatii
apartinand autoritatilor publice sau in spatii private.

2. Echipa de lucru a medicului de familie

Medicul de familie are nevoie de o echipa de lucru care poate fi formata din:

 Asistenta de medicina generala;

 Asistenta de obstetrica-ginecologie;
 Asistenta de ocrotire;
 Alt tip de personal (ingrijior de curatenie, contabil, informatician, administrator,
sofer).
3. Enumerati spatiile destinate activitatilor
 Cabinet de consultatie;
 Sala de asteptare;
 Sala de tratament;
 Fisier;
 Vestiar;
 Sala de investigatii de laborator si explorari functionale;
 Magazine (depozit de materiale inclusive lemne acolo unde incalzirea se face pe
lemne).
4. Aparatura si instrumentele medicale necesare
 Tensiometru;
 Stetoscop;
 Optotip;
 Taliometru;
 Cantar;
 Trusa de mica chirurgie;
 Ciocan de reflexe;
 Centimetru de croitorie;
 Termometre;
 Apasatoare limba;
 Dotare cu calculator, imprimante si conectare internet;

In functie de posibilitatile financiare ale cabinetului, acesta poate avea in dotare si:
glucometru, oftalmoscop, otoscop, electrocardiograf, ecograf, analizor de urina, spirometru
(PFV)
 5. Conditiile igienico-sanitare
 Saptiile sa fie salubre;
 Sa aiba lumina naturala;
 Sa fie racordate la reteaua de energie electrica;
 Sa aiba o sursa de incalzire;
 Sa respecte conditiile de evacuare a rezidurilor biologice;
 Sa aiba telefon;
6. Enumerati formele de organizare a cabinetelor medicale
 Cabinetul medical individual (cea mai frecventa forma): unde lucreaza medical
titular cu salariati si/sau colaboratori
 Cabinet medicale grupate (isi asigura facilitati economice comune dar isi pastreaza
individualitatea in relatiile cu terti )
 Cabinet medicale associate (isi exercita in comun activitatea si asigura accesul
permanent al pacientilor, dar medicii titulari isi pastreaza drepturile si
responsabilitatile prevazute de lege, responsabilitate unica)
 Societate civila medicala (este constituita din 2 sau mai multi medici asociati si
poate avea ca salariati sau colaboratori, medici sau orice alta categorie de personal;
are consiliu de administratie).

7. Enumerati serviciile medicale pe care le acorda medicul de familie in

cabinetul medical
 Preventive;
 Curativa;
 De recuperare;
 De urgentă
In plus in cab. Med. Se pot desfasura activitati de cercetare si de invatamant.

8. Care sunt evidentele primare ?

La nivelul fiecarui cab. Med. Exista o serie de evidente (acte medicale) in care se
consemneaza activitatea desfasurata de fiecare medic. Datele furnizate de aceste acte
medicale permit raportarea statisctica, care va sta la baza calcularii indicatorilor de
morbiditate.

Evidentele primare cuprind:

 Lista asiguratilor inscrisi (lista de capitatie);

 Programul cabinetului;
 Fisa de consultatie adulti, copii si a gravidei;
 Registru de consultatii;
  Registru de tratament;
 Registru de evident a gravadilor;
 Registru de evidente special (bolnavi cronici).
 Registru de vaccinari;
 Registru de educatie sanitara.
9. Care sunt evidentele tipizate?
 Retete compensate;
 Certificate prenuptile, de deces, si de concediu medical;
 Adeverinte medicale;
 Bilete de trimitere si de internare;
 Carnete de control al gravidelor;
 Formulare de raportare (CAS, DSP);
 Carnete de sanatate.
10. Enumerati serviciile profilactice din asistenta medicala primara
 Profilaxia factorilor de risc;
 Imunizari conform programului national de imunizari;
 Controale profilactice: TBC, boli venerice;
 Depistarea, izolarea si raportatrea cazurilor de boli transmisibile;
 Intocmirea anchetelor epidemiologice;
 Examene de bilant pentru adulti si copii;
 Supravegherea gravidei si lauzei;
 Planning familial;
 Screening pentru depistarea unor cancere (de col, mamar).
11. Enumerati serviciile medicale curative
 Anamneza, examen clinic obiectiv, diagnostic de etapa;
 Examene paraclinice;
 Diagnostic medical definitiv;
 Tratament igieno-dietetic si farmacologic;
 Servicii de mica chirurgie;
 Monitorizarea pacientiilor cronici in stransa colaborare cu ceilalti colegi specialist
(din ambulatorul de specialitate si spitale);
 Asistenta medicala la domiciliu (tratamente injectabile, pansamente, monitorizare la
cei nedeplasabili);
 Eliberare de acte medicale, prescriptii medicale.
12. Enumerati serviciile medicale special
 Activitati in caz de epidemii;
 Asigrarea asistentei medicale pentru persoanele neasigurate sau neinscrise pe
lista proprie numai in caz de urgente;
  Consiliere pentru un stil de viata sanatos.
13. Cui se adreseaza preventia primara si cum se realizeaza?

Preventia primara se adreseaza omului sanatos si colectivitatii indemne pentru a fi feriti de

imbolnaviri. In acest sens el poate actiona asupra individului, asupra familiei, a comunitatii
si a mediului inconjurator prin:

 Identificarea si combatarea factorilor de risc interni si externi;

 Respectarea conditiilor igienico-sanitare;
 Educatie sanitara;
 Atragerea individului la pastrarea propriei sanatati;
 Adoptarea unui stil de viata sanogenetic;
 Depistarea si combaterea rezervoarelor de virus;
 Combaterea noxelor, a poluarii;
 Controale medicale periodice;
 Examene de bilant.
14. Cui se adreseaza preventia secundara si cum o realizam?

Se adreseaza omuli aparent sanatos, cu afectiuni in stadii incipiente, asimptomatice prin:

 Depistarea precoce a imbolnavirilor si instituirea unui tratament adecvat pot schimba

cursul bolii (restitution ad integrum sau stabilirea evolutiei);
 Depistarea formelor asimptomatice, a formelor de simptomatologie minima, a
cazurilor atipice;
 Efectuarea de controale periodice la populatiile cu risc crescut;
 Metoda screeningului.
15. Cui se adreseaza preventia tertiara si cum o realizam?

Se adreseaza omului bolnav cunoscut si consta in depistarea cat mai precoce a complicatiilor
posibile, pentru a evitarea evolutiei agravante prin:

 Prevenirea agravarii si a complicatiilor prin aplicarea unui tratament cat mai

precoce;
 Supravegherea tratamentului;
 Dispensarizarea bolnavilor cronici;
 Sesizarea in timp util a modificarilor clinice si paraclinice;
 Sustinerea familial si sociala a bolnavului.;
16. Descrieti activitatea medicala curative care se desfasoara la cab. Med.
 Acorada consultatii pentru urgente medico-chirurgicale, boli acute si cornice;
 Indica tratament nonfarmacologic;
 Prescrie tratament medicamentos;
  Solicita examinari paraclinice (unele putand sa le efectueze in cabinet in functie de
dotarile existente);
 Efectueaza manevre de mica chirurgie;
 Trimite bolnavul in ambulatoriul de specialitate sau il interneaza;
 Efectueaza psihoterapie;
 Efectueaza activitati de support (elibereaza diverse adeverinte, certificate si
recomandari medicale).
17. Descrieti situatiile in care se asigura activitate medicala curativa la
domiciliul bolnavului.
 Urgent medico-chirurgicale;
 Copii sub un an pentru afectiuni acute;
 Pacienti dupa interventii chirugicale;
 Pacienti imobilizati orthopedic;
 Pacienti cu afectarea membrelor inferioare secundar AVC;
 Pacienti in faza terminala;
 Vizite active pentru urmarirea bolnavilor cu afectiuni cornice sau pentru evaluarea
factorilor de risc existenti in unele familii.

Avantaje: rezolvare in timp util a problemelor medicale a pacientului nedeplasabil;

cunoasterea conditiilor igienico-sanitare, obiceiurilor, nivelul cultural, al familiei;
cunoasterea relatiilor dintre membrii familiei; sesizarea unor factori de risc.

Dezavantaje: necesita mai mult timp pentru deplasare; conditii mai dificile de consult;
prezenta unor rude, vecini, prieteni; membri de familie necooperanti, bolnavi psihici;
dificultati in aplicarea tratamentului.

18. Criteriile de apreciere a bunastarii mentale

Este reprezentata de echilibrul psihic al individului, o imagine corecta despre sine si a

realitatii. Criteriile de apreciere sunt:

 Capacitatea de adaptare la schimbari;

 Comunicare eficienta;
 Comportament etico-moral;
 Relatii optime intre membrii familiei;
 Activitate utila a membrilor familiei;
 Absenta conflictelor.
19. Criteriile de apreciere a bunastarii sociale

Este determinata de bunastarea fizica si mentala a membrilor familiei in stransa legatura cu

factorii sociali. Criteriile de apreciere sunt:
  Habitat corespunzator;
 Alimentative echilibrata;
 Realizare profesionala;
 Pentrecerea timpului liber si a concediilor de odihna intr-un mod armonios;
 Accesibilitatea la sistemul sanitary si educational.
20.Crietriile pentru stabilirea diagnosticului starii de sanatate – negative
 Inexistenta manifestarilor clinice de boala;
 Absenta bolilor cu evolutie in accese, pusee;
 Absenat bolilor asimptomatice;
 Absenta unor boli sub alta masca;
 Absenta factorilor de risc.
21.Criteriile pentru stabilirea diagnosticului de sanatate – positive
 Dezvoltarea armonioasa, functionalitatea normala a organelor si aparatelor;
 Echilibrul psihic;
 Adaptabilitatea si pastrarea vigorii;
22. Modalitati de trecere de la starea de sanatate la starea de boala
Dupa modul de debut:

Acut: infarct miocardic, pneumonie, pleurezii, otite, sinuzite, meningite

Supra-acut: soc anafilactic, edem glotic, hemoragii cereblale, emboli pulmonare

Lent (insidios): HTA, ateroscleroza, hepatita cronica, cancer

23.Gradele de sanatate – ideala

Gradele de sanatate- trecerea de multe ori foarte lenta de la starea de sanatate la starea de
boala, ingreunand insa, de multe ori, diagnosticul de sanatate. Acesta adduce in discutie
conceptual gradelor de sanatate.

Gradele de sanatate ideala

- gradul de boala: absenta

- elemente de diagnostic: - absenata semnelor de boala, absenta factorilor de risc, prezenta
semnelor positive, vigoare si rezistenta deosebita
24. Gradele de sanatate – deplina
- Gradul de boala : absenta
- Elemente de diagnostic: absenta semnelor de boala, absenta factorilor de risc, datele
clinice si paraclinice normale, prezenta semnelor positive.
25. Gradele de sanatate – satisfacatoare
- Gradul de boala: stadiul de susceptibilitate
- Elemente de diagnostic: prezenta factorilor de risc, absenta semnelor de boala, date
clinice si paraclinice in limite normale
26. Grade de sanatate – indoielnica
- Gradul de boala: stadiul preclinic
- Elemente de diagnostic: prezenta factorilor de risc, semne vagi de boala, date clinice si
paraclinice in limita maxima a normalului.
27. Grade de sanatate – subminata
- Gradul de boala: stadiul incipient
- Elemente de diagnostic: prezenta factorilor de risc, prezenta semnelor de boala,
modificari biologice minore
28. Grade de sanatate – sanatate compromisa
- Gradul de boala: stadiul manifest
- Elemente de diagnostic: prezenta factorilor de risc, modificari clinice si paraclinice
caracteristice
29. Grade de sanatate – sanatate pierduta
- Gradul de boala: stadiul decompensate
- Elemente de diagnostic: leziuni ireversibile, tulburari de adaptare, aparitia
complicatiilor.
30. Enumerati particularitatile monitorizarii bolnavilor cronici
 Depistare (diagnosticul precoce)
 Identificarea factorilor de risc;
 Confirmarea diagnosticului;
 Ierarhizarea bolilor;
 Sinteza diagnosticului;
 Stabilirea obiectivelor;
 Elaborarea strategiei terapeutice;
 Implicarea activa a pacientului in aplicarea tratamentului;
 Colaborarea cu specialistii de profil;
31. Enumerati factorii care determina particularitatile consultatiei in
medicina de familie.
 Solicitari foarte diverse;
 Dotare tehnica redusa;
 Timpul disponibil;
 Locul de desfasurare a consultatiei;
 Scopurile consultatiei;
 Sursele de informare.
32. Enumerati factorii ce determina particularitatile diagnosticului in
medicina de familie
  Primul contact;
 Asistenta continua;
 Dotarea tehnica;
 Asistenta persoanei;
 Asistenta familiei.
33. Enumerati erori de diagnostic produse de boala
 Boli cu evolutie asimptomatica;
 Boli cu manifestari clinice sarace, debuturi si evolutii atipice;
 Boli cu simptomatologie nespecifica;
 Boli grave, cu evolutie infraclinica, lenta.
34. Enumerati erori de diagnostic produse de bolnavi
 Imposibilitatea bolnavului de a-si expune simptomele;
 Bolnavi necomunicativi;
 Bolnavi psihici;
 Bolnavi cu nivel cultural scazut;
 Simulanti.
35. Enumerati erori de diagnostic produse de medic
 Datorita ignorantei, superficialitatii, grabei;
 Evolutii gresite a simptomelor;
 Teama de a lua unele decizii;
 Excesul de zel.
36. Dificultatile de diagnostic in medicina de familie
 Evolutia asimptomatica a unor boli (DZ si cancerul);
 Dificultati de culegere a informatiei;
 Dotarea tehnica insuficienta;
 Predominenta simptomatologiei nespecifice;
 Particularitatile individuale ale fiecarui pacient;
 Debuturi atipice ale unor boli;
 Evolutia mascata a unor boli;
 Existent bolilor associate;
 Tulburari de somatizare( unele tulburari psihice pot duce la aparitia unor tulburari
asemanatoare unor boli organice).
37. Factorii care determina particularitatile tratamentului in medicina de
familie
 Posibilitatile limitate ale medicului de familie
 Necesitatea de a intervenii in urgent;
 Necesitatea colaborarii cu ceilalti specialist.
38. Boli ce necesita internarea in spital
  Boli ce pun in pericol imminent viata bolnavului si afecteaza grav functiile vitale;
 Boli ce necesita interventie chirurgicala iminenta, unele boli infectioase;
 Boli grave ce necesita stabilirea unui diagnostic de certitudine;
 Boli ce presupun o evolutie nefavorabila;
 Boli ce necesita interventii, tratamente deosebite;
 Boli ce necesita o monitorizare permanenta;
 Boli psihice foarte grave.
39. Cui se adreseaza supravegherea speciala?

Se adrseaza unor categorii de bolnavi sau cand se folosesc anumite medicamente:

 Bolnavi cu risc crescut: nou nascuti; copii sub un an; gravide; bolnavi debilitati cu
insuficienta hepatica, renala
 Anumite medicamente: diferebta intre doza toxica si cea eficace este foarte mica
(tonic cardiac, unele hipoglicemiante); care pot produce modificari periculoase daca
nu se respecta doza particularitatilor individuale(anticoagulante).
40. Ce presupune sinteza diagnostica in medicina de familie?
 Cunoasterea antecedentelor heredo-colaterale, antecedentelor personale patologice
ale bolnavului;
 Examenul clinic integrat al bolnavului;
 Inventarierea tuturor simptomelor;
 Gruparea simptomelor in sindroame;
 Gruparea sindroamelor in boli;
 Diagnosticul tuturor bolilor;
 Stabilirea legaturilor intre ele;
 Ierarhizarea bolilor;
 Elaborarea unui diagnostic integral bio-psiho-social
41. Crieteriile de ierarhizare a bolilor
 Pe primul plan se vor trece bolile ce pun in pericol functiile vitale ale organismului;
 Bolile acute trec inaintea bolilor cornice;
 Bolile cu o evolutie mai rapida vor fi trecute inaintea celor cu evolutie mai lenta;
 Bolile care au un tratament eficare vor trece inaintea celor care nu au tratament
eficace.
42. Descrieti recoltarea probelor de sange
 Se face numai dimineata, inainte de consumul oricaror alimente (solide sau lichide),
pentru a evita modificarile lipemice si modificarile turbiditatii sangelui care pot
denature astfel rezultatele (ce vor fi sigur in afara limitelor normale);
 Exista situatii in care recoltarea presupune intreruperea medicatiei.
43.Descrieti recoltarea exudatului nazo-faringian
Ideal este sa se recolteze dimineata inainte de a consuma alimente sau lichide. Nu este
recondat nici macar periajul dentar inainte de recoltare, majoritatea pastelor de dinti
continand substante antibacteriene care distrug flora microbiana faringiana, denaturand
rezultatul exudatului faringian. Exudatul faringian se recolteaza inaintea instituirii
tratamentului antibiotic sau antimicotic ori la minimum o saptamana de la terminarea
acestuia, deoarece antibioticele inhiba cresterea si dezvoltarea bacteriana chiar daca nu se
gasesc in spectrul de sensibilitate al germenilor.

44. Descrieti recoltarea probelor de sputa

Se face de catre pacient acasa, dimineata, in prealabil acestuia efectuindu-se periajul dentar
si eventual o gargara cu apa de gura. Proba se realizeaza prin tuse spontana si profunda,
urmata de expectorarea unui produs mucopurulent. Nu se recolteaza sputa daca pacientul se
afla sub tratament antibacterian sau antimicotic. Recoltarea se face in recipient sterile din
plastic cu gura larga, si se inchide apoi ermetic. In maxim o ora de la recoltare, proba se
transporta la laborator, fara refrigerare.

45. Descrieti recoltarea probelor de urina

Se face de catre pacient acasa, dimineata. Pentru sumarul de urina, se recolteaza prima urina
de dimineata, intr-un recipient steril, inchis ermetic. Daca se solicita si urocultura, aceasta se
recolteaza separate, din prima urina de dimineata sau la cel putin 3 ore de la ultima
mictiune. Nu se recolteaza urina daca pacientul se afla sub tratament antibiotic.

46. Indicatiile uroculturii initiale la pacientii cu infectie de tract urinar.

 Urocultura nu este intotdeauna necesara la pacientii cu infectii de tract urinar, dar
poate furniza informatii esentiale in anumite situatii: pielonefrite, infectii tract urinar
complicate, infectii tract urinar recurente, unele cazuri de bacteriurii asimptomatice.
 Urocultura este necesara la: femeile tinere cu analiza de urina sugestiva pentru
cistita, cu infectie de tract urinar recurenta, barbate, pacienti varstnici, obstructive
sau corp strain in tractul urinar, fluxul vezico-ureteral, istoric recent de infectie
urologica, reziduu vezical, transplant renal, azotemie, ansa ileala create.
47. Enumerati situatiile in care nu se face urocultura de control
 Pacientul prezinta bacteriurie asimptomatica, cistita acuta necomplicata, pielonefrita
acuta necomplicata
48. Enumerati situatiile in care se face urocultura de control
 Infectia nu a raspuns la terapia indicate initial;
 Exista un istoric de recurenta a infectiei de tract urinar;
 Exista o anormalitate functional sau anatomica a tractului urinar;
 Persista modificari ale examenului sumar de urina.
49. Descrieti recoltarea probelor de materii fecale
Se face de catre pacient acasa intr-un recipient numit coprocultor.

Examenul coproparazitologic: prelevarea se efectueaza prin scaun emis spontan fara

utilizarea prealabila de laxtative, folosind lingurita coprocultorului. Se recolteaza
fragmentele suspecte, mucozitabile, produsele nedigerate prezente in scaun, o lingurita este
suficienta. Examenul trebuie repetat de 3 ori, cu un interval de 3-4 zile intre probe, datorita
ciclului biologic al parazitilor care nu permit eliminarea zilnica a oulalor si a chisturilor.

Examenul coprobacteriologic: se solicita in toate foarmele de diaree acuta cand emisia de

materii fecale este frecventa. Prelevarea trebuie facuta cat mai aproape de debutul bolii si
inaintea instituirii tratamentului antibiotic. Se realizeaza in recipient de plastic cu mediul de
transport Cary Blair, prevazute cu capac ermetic si lingurita, vizandu-se portiunile lichide si
indeosebi cele mucoase si/sau sangvinolente atunci cand acestea exista in materiile fecale.

50. Pregatirea pacientului pentru ecografie

A. Ecocardiografie – repaus la orizontala 15 minute inainte de examinare, fara alte masuri
deosebite.
B. Ecografia abdominala – perioada a jeun, post-absolut, 8 ore in medie inaintea
examinarii, pentru indepartarea continutului tubului digestive solid si gazos care
paraziteaza imaginea. Pacientul va retine urina timp de 4-5 ore inaintea examenului
pentru realizarea repletiei vezicii urinare care formeaza o fereastra ultrasonica care
conduce ultrasunetele pentru vizualizarea organelor pelvine retrovezicale. In caz de
obezitate sau meteorism, se administreaza carbine medical, fermenti pancreatici,
prokinetice. In caz de constipatie, se vor administra laxative sau clisme evacuatorii.
Examenul ecografic se va face la distant de 3-4 zile de un examen digestive baritat. Se
vor evita regiunile cu pilozitate crescuta (se vor epila) si cicatricile cheloide ce reflecta
initial ultrasunetele, impiedicand formarea imaginilor ecografice.
51.Care sunt conditiile care fac dificila examinarea ecografica.
 Prezenta pansamentelor, a cicatricilor deformate, fibrozante, a gipsului sau a
metalelor care nu permit penetrarea ultrasunetelor in tesuturi;
 Prezenta continutului digestive, a pastei baritate sau a aerului la pacientii
meteorizati;
 Variatiile sursei de alimentare in tensiune si fracventa;
 Artefacte de reverberatie in cazul unei interfete puternic reflectogene;
 Reglari incorecte ale compensarii ecografice, contrastului si luminozitatii,
focalizarii;
 Erori datorate examinatorului: precipitarea, un examen incomplete, examinare in
conditii improprii de pregatire a bolnavului
52.Care sunt indicatiile ecografiei hepatice?
 Durerea in hipocondrul drept;
  Starile febrile de etiologie neelucidata;
 Sindromul icteric;
 Depistarea clinica a hepatomegaliei pentru detectarea tumorilor hepatice,
stadializarea neoplasmului hepatic primar, diagnosticul pozitiv si diferential al
hepatopatiei difuze;
 Cresterea valorilor probelor hepatice;
 Monitorizarea clinica a bolnavilor supravegheati oncologic;
 Detectarea semnelor specifice periferice de hipertensiune portal pentru evaluarea
gradului hipertensiunii portale, detectarea sunturilor porto-sistemice, evaluarea
hemodinamica;
 Detectarea anomaliilor vasculare congenital sau dobandite si evaluarea
permeabilitatii istemelor vasculare cu detectarea trombozelor;
 Dirijarea manoperelor interventionale;
 Pentru chimioembolizarea unei metastaze unice sau a unei tumori maligne mici;
 Evaluarea color a tumorilor hepatice pentru detectarea vascularizatiei tumorale si
stabilirea caracterului vascular al tumorii.
53. Care sunt indicatiile examenului ecografic in patologia biliara?
 Durere colicativa in hipocondrul drept, epigastru,abdomenul superior: litiaza
veziculara, coledociana, colecistica acuta, colecistica cronica litiazica;
 Sindromul infectios asociat tabloului colicativ: coleciste, abcese pericolecistice,
piocolecist, fistule bilio-digestive;
 Dispepsii biliare associate durerii cronice a abdomenului superior: malfermatii
veziculare si ale cailor biliare, colesteroloza, compresiuni, stenoze, invazii ale cailor
biliare;
 Sindromul icteric: litiaze veziculare, coledociene, obstructive, colecistopatii
obstructive, oddite, neoplasmul veziculei biliare.
54. Principalele indicatii ale ecografiei in patologia splinei
 Evaluarea splenomegaliilor clinic manifeste cu relatii morfologice complete,
evolutive prin repetabilitatea metodei si de integrare intr-o patologie complexa: boli
de system, suferinte hepatice cronice, hemopatii maligne;
 Diagnosticul de urgenta in traumatismele hipocondrului stang pentru diagnosticul
pozititv sau negative al rupturilor splenice;
 Sindromul febril in suferintele prelungite, etiologic neprecizat, pentru cercetarea
unor colectii intra sau perisplenice si confirmarea splenomegaliei de cauza
infectioasa;
 Evaluarea formatiunilor tumorale in hipocondrul stang pentru diagnostic
topographic, evolutiv si precizarea diagnosticului in cazul asocierii altor elemente
patologice;
  Examenul screening al tabloului general astenic, infectios si/sau dureros-dispeptic al
abdomenului superior, cand examenul ecografic isi rezerva posibilitatea constatarii
unor probleme concrete de patologie difuza si localizata splenic;
 Examenul screening, in evolutie, in hepatosplenomegaliilor diagnosticate anterior si
incadrate intr-un context pathologic correct, in special in diagnosticul complicatiilor.
55. Care sunt indicatiile ecografiei in studiul afectiunilor renoureterale?
 Hematuria, sub toate formele sale;
 Sindromul dureros lombar acut sau cronic;
 Sindromul urinar;
 Sindromul edematos;
 Sindromul infectios general dublat de simptome urinare;
 Diagnosticul malformatiilor renale;
 Bolile renale chistice solitare, multiple;
 Litiaza renoureterala;
 Traumatismele renale;
 Tumorile renale solide;
 Leziunile vasculare de ordin malformativ;
 Screeningul insuficientei renale;
 Evaluarea paratului urinar la copii si la gravid.
56. Ingrijirile prenatale de rutina.
 Prezinta ansamblul: inerventiilor menite sa asigure o evolutie optima a sarcinii,
esentiale pentru a surprinde precoce aparitia oricaror circumstante ce ar putea
influenta negative evolutia sarcinii, astfel ca acestea sa poata fi tratate si
monitorizate.
57. Controlul prenatal – obiective
 Depistarea si tratarea precoce a complicatiilor sarcinii: disgravidii precoce si
tardive, iminente de avort sau nastere premature, placenta praevia, anemii,
hidramnios
 Depistarea si luarea unor masuri corespunzatoare pentru complicatiile posibile
ale travaliului: disproportii cefalopelvine, prezentatie distocice, sarcinii multiple
 Informarea femeii cu privire la modificarile aparute in timpul sarcinii, tehnici
corecte de ingrijire
 Depistarea afectiunilor ce pot influenta sarcina: incompatibilitate Rh, suferinta
fetala, sfat genetic
 Pregatirea fizica si psihica pentru nastere
58. manevre de screening pentru depistarea factorilor de risc
 anamneza completa - se va consemna atat in fisa gravidei, cat si in caietul
gravidei urmatoarele elemente: datele personale; motivele prezentarii la medic
(simptome care sugereaza sarcina si existent altor cauze); ahc (ale parintilor,
 fratilor pentru DZ, HTA, cardiopatii, boli psihice, defecte congenital, boli
genetice, TBC, infectie HIV, Sifilis, Hepatita cronica cu virusul B si C); APF
(menstra, menarha si carascteristicile menstruatiei, utilizarea pilulelor
contraceptive dupa contactul sexual fecundat, utilizarea dispozitivului
intrauterine si anume durata utilizarii); antecedente obstetricale (numarul de
sarcini si data ultimei nasteri, avorturi, izoimunizare ABO sau Rh, date despre
sarcinile si nasterile anterioare, date despre lehuzie, copii cu greutate la nastere
mai mare de 4500g); anamneza obstetrical actual (se va consemna data ultimei
menstruarii, estimarea varstei gestationale – VG, estimarea datei probabile a
nasterii – DPN si evolutia nasterii pana in momentul consultatiei actuale.
Estimarea DPN poate fi facuta numarand 280 de zile – 40 de saptamani – de la
data primei zile a ultimei menstruatii sau 268 de zile de la data fertilitatii);
evaluare psihosociala; conditii de viata si munca (conditii de locuit, consumul de
alcool, tutun, cafea si droguri, diferite diete alimentare, precum si conditii de
munca)
 Examenul fizic complet: aparatul digestive, aparatul urinar, aparatul endocrin
59. Sarcina la termen este definita ca fiind cuprinsa in intervalul 37-42 de saptamani.
De asemenea, DPN mai poate fi calculate adaugand 10-14 zile la data ultimei
menstruatii, dupa care se numara 9 luni. Menstruatiile neregulate sau utilizarea recenta
de contraceptive scad acuratetea acestor metode.
60. Explorari paraclinice
 Explorari de laborator. La gravidele fara risc la prima vizita se recomanda:
determinarea grupului sangvin; determinarea Rh-lui si depistarea anticorpilor anti-
Rh la gravidele cu Rh negativ; testarea pentru Sifilis; determinarea glicemiei;
testarea HIV dupa consiliere; dozarea hemoglobinei si hematocritului
61.Screeningul pentru sindromul Down
Se face prin masurarea ecografica a translucentei nucale in saptamanile 11-14 de sarcina.
Ecografia este cea mai fidela metoda pentru determinarea varstei gestationale si a analizei
BCF; efectuarea acesteia inainte de 10 saptamani de sarcina in cadrul ingrijirilor prenatale
de rutina nu se justifica daca nu exista acuze.

62. Explorari paraclinice nerecomandate la gravide fara risc

 Screeningul pentru infectia cu Toxoplasma Gondi – studiile nu au stabilit daca
tratamentul antenatal al femeilor cu toxoplasma reduce transmiterea congenital a
toxoplasmei gondi
 Screeningul pentru vaginoze bacteriene se recomanda la gravidele cu risc (nasteri
premature in antecedente, complianta redusa)
63. Semen de alarma ce impun prezentarea la medic
 Sangerare vaginala +/- durere
  Dureri abdominal intense;
 Edeme generalizate;
 Ameteli, cefalee intense;
 Tulburari de vedere brusc instalate;
 Cresterea brusca in greutate (mai mare de 800g pe zi);
 Varsaturi in a 2-a parte a sarcinii;
 Disparitia perceptiei miscarilor fetale.
64. Lauzia fiziologica este perioada de timp traita de femeie imediat postpartum in care
organismul mamei revine la statusul morfo-functional dinaintea sarcinii. Durata 6-8
saptamani dupa care aparatul genital este capabil sa ia un nou ciclu gestational.
65. Obiectivele monitorizarii in perioada de lauzie de medical de familie
 Prin dispensarizarea medicala se urmareste mentinerea starii fizice si mentale a
femeii
 Insusirea de lauzie a unor deprinderi corecte de alaptare, ingrijire personala si
ingrijire a copilului prin sfaturi si masuri educative
 Crearea unei familii unite in jurul nou nascutului, prin implicarea tuturor
membrilor familiei in cresterea bebelusului si in sprijinirea proaspetei mamici
66. Semnele de alarma ce impun consult la medicul de familie
 Febra cu aspect septic, cu variatii mari nictemerale, frisoane
 Cresterea pulsului
 Dureri la nivel genital
 Scurgeri modificate/fetide – purulente
 Sangerari vaginale
 Plagi edematiate, rosii sau false membrane
 Stare generala afectata, astenie, adinamie, inapetenta
 Cefalee
 Edem, roseata a membrului inferior, cordon dureros la palpare, semnul Homans
pozitiv
67. Avantajele suptului la san pentru mama
 Prin mecanism reflex se produce o involutie buna a aparatului genital
 Profilaxia bolii trombembolice;
 Formarea mameloanelor;
 Efect economic, laptele de mama fiind cel mai ieftin;
 Nu determina lasarea sanilor;
 Protejeaza mama fata de cancerul de san;
 Are rol contraceptive
68. Avantajele suptului la san pentru sugar
 Se formeaza reflexul suptului;
  Colostrul este un stimulator biologic prin continutul de hormoni, anticorpi,
enzime;
 Colostrul stimuleaza tranzitul intestinal si favorizeaza actiunea flori intestinale;
 Laptele de mama este aliment ideal, continand toate elementele nutritive
cantitativ si calitativ necesare sugarului;
 Laptele de mama este steril, are temperature optima, nu necesita preparare, este
proaspat, alimentatia naturala este comoda, nu necesita echipamente special
(biberoane, vase de fiert apa, vase pentru sterilizare, tetina);
 Protectia antiinfectioasa este realizata de: imunoglobuline, oligozaharide,
mucusul, lactoferina, lizozoim;
 Copii alimentati natural sunt protejati fata de diaree, pneumonie, otita medie,
meningita, septicemii, cause frecvente de moarte infantile in tara noastra
 Rolul antialergic se datoreaza lipsei de protein specific specie;
 Prin alaptatul la san se creaza o legatura spiritual-afectiva intre mama si copil
care va dura tot restul vietii;
 Cantitatea de lapte matern si compozitia acestuia variaza fata de momentul
masterii, in cursul aceleiasi zile si in cursul aceluiasi supt, in functie de nevoile
sugarului;
 Scade riscul de moarte subita a nou nascutului;
 scade riscul de obezitate si diabet zaharat;
 Copilul alimentat la san are IQ mai ridicat si este mai adaptat la stress.

69. Definitia arteriopatiei obliterante

- Este o afectiune arterial obstructiva care determina reducerea progresiva a lumenului
vascular, cu scaderea fluxului sangvin ce ajunge la tesuturi.

70. Etiologia bolii arteriale periferice (BAP)

Cea mai frecventa cauza a bolii: arteroscleroza, de aceea epidemiologia si consecintele

clinice sunt strans associate cu factorii de risc ai arterosclerozei:

- Fumatul
- Diabetul zaharat (pacientii cu DZ au risc de 4 ori mai mare)
- HTA
- Dislipidemie
- Istoricul familial
- Hiperhomocisteinemia
- Statusul postmenopauza
S-a demostrat ca nivelul crescut al proteinei C reactive este asociat cu boala vasculara
periferica.

Alte conditii care pot determina ischemia cronica sunt:

- Trombangeita obliteranta
- Coartactia de aorta
- Boli protrombolice - hiperhimocisteinemia, status procoagulare asociat cu boli
maligne sau inflamatorii, deficit de protein C, S, antitrombina III, factorul V Leiden
- Vasculite - boala Takayasu, boala Behcet, vasculite associate cu artropatii (LES,
PR, alte boli de tesut conjunctiv)
- Boli displazice - displazie fibromusculara (poate afecta arterele renale, carotid,
iliace)
- Boli ale tesututlui conjuctiv - sdr. Marfan, neurofibromatoza,
- Iradierea abdominal sau a regiunii inghinale
- Emboli mici, repetitive, avand ca sursa cordul sau extracardiace (anevrism de
aorta).

71. Tabloul clinic in BAP

Pacientii pot sa nu aiba simptome o perioada indelungata de timp la inceputul bolii mai
ales daca sunt sedentary (asimptomatici). Pe masura ce boala se agraveaza apare claudicatia
intermitenta la mers, acest symptom, characteristic pentru ischemia cronica, este resimtit ca
o crampa in diferite grupe musculare.

Cel mai frecvent apare in:

- Molet (din cauza leziunilor de artera femurala sau poplitee)

- Coapsa, sold, fese (in leziunile aorto-iliace)
- Picior (in leziunile distal, in special in tombangeita obliteranta sau DZ)

Durerea apare la efort, in timpul mersului si se amelioreaza sau dispare la scurt timp dupa
incetarea efortului. Durerea si disconfortul variaza de la persoana la persoana. Severiate
simptomelor depinde de:

- Sediul leziunilor arteriale

- Dezvoltarea circulatiei colaterale
- Intensitatea efortului

72. Clasificarea BAP

Stadiul 1 - absenta oricarui symptom de ischemie, singurul semn de boala este obstructia
arteriala diagnosticata clinic sau prin metode paraclinice

Stadiul 2 - ischemia de effort, cu claudicatie intermitenta

Stadiul 2a - claudicatie la peste 200m de mers

Stadiul 2b - claudicatie la sub 200m de mers

Satiul 3 - durere de repaus

Satiul 4 - ischemie de repaus si leziuni trofice, ulceratii, necroza, gangrene

73. Diagnosticul diferential al durerii din regiunea fesiera si a coapsei

Trebuie differentiate de cele din:

- Lombosciatica - ce apare imediat dupa effort, iradiaza pe membrul inferior,

de obicei posterior; adesea persista in repaus; pot fi ameliorate cu pozitia;
nu se insotesc de modificari ale pielii si sunt accentuate de manevrele de
elongatie

74. Dd al durerii din compresia spinal

In care predomina deficitul motor fata de durere, apare dupa mers sau dupa ortostatism
prelungit; se amelioreaza in repaus doar la modificarea pozitiei (la flexia coloanei, in pozitie
sezanda)

75. Dd al durerii in coxartroza

Este o durere ascutita, dupa grade variabile de effort; nu cedeaza imediat dupa oprirea
efortului; uneori persista si in repaus; se amelioreaza in pozitie sezanda; durerea este
variabila, se poate corela cu efortul si cu schimbarile de vreme

76. Dd al durerii din gamba

 Apar la mers, putand avea drept cauza:

- insuficienta venoasa - nu se amelioreaza imediat dupa intreruperea

efortului, ci numai in decubit cu membrele inferioare ridicate; frecvent se
asociaza edeme periferice, uneori unilateral si dilatatrea venelor superficial
- boli muscular - se insotesc de obicei de deficit motor
- sdr de compartiment cronic- durerea in gamba, aparuta dupa effort fizic
intens; se amelioreaza foarte lent la oprirea efortului; apare tipic la atletii cu
musculature dezvoltata
- chist Baker - durerea apare la effort; prezenta in repaus, in fosa poplitee sau
in molet; nu este influentata de pozitie si se poate insotii de edem sau
tumefactia ganbei

77. dd al durerii de repaus

Trebuie differentiate de:

- durerile articulare - au caracteristici diferite in functie de afectiune :

artroze/artrite (in artroze durerea apare in mobilizare si se amelioreaza pe
parcursul miscarii)
- boli musculare - se insotesc de deficit motor si atrofii muscular
- boli neurologice - lombosciatica, polineuropatii; frecvent neuropatie diabetic

78. Dd al ulcerelor ischemice

Sunt dureroase, cu marginile neregulate, de obicei localizate in degete, in prezenta

palorii, cianozei, tegumentele sunt reci, trebuie differentiate de ulcerele de staza
(insuficienta venoasa)- localizate perimaleolar, inconjurate de dermatita de staza, asociata
frecvent cu semen de insuficienta venoasa cronica.

79. Ulcerele neurotrofice (diabet zaharat) sunt localizate in zonele de presiune, de

obicei plantar, sunt nedureroase, cu puls normal si vene dilatate, cu prezenta de
deformari osoase (picior diabetic), si a neuropatiei diabetic (sensibilitate si reflexe
reduse), cu prezenta calusului si a hiperemiei

80. Diagnostic paraclinic. Explorarea non-invaziva

 Indicele glezna-brat de repaus este utilizat pentru diagnosticul bolii vasculare periferice
pentru pacientii cu simptome la effort, la pacientii cu leziuni trenante, la persoanele
peste 65 de anis au peste 50 de ani, daca sunt fumatori sau diabetic. Poate fi utiliat ca
screening sau pentru monitorizarea eficientei interventiilor terapeutice pt boala arterial.

81. Avantajele indicelui glezna-brat

- Metoda noninvaziva, rapida, cantitativa, de evaluare a circulatiei arteriale
periferice;
- Sensibilitate 95%;
- Specificitate 99%;
- IGB (indicele glezna-brat) <0.9 stabileste diagnosticul;
- Factor predictive pentru mortalitatea si morbiditatea cardiovasculara si
cerebrovasculara;
- Metoda de evaluare a bolii, de stratificare a riscului.
82. Tratamentul BAP . masuri generale non-farmacologice

Se adreseaza tuturor cazurilor la care timpul pana la aparitia claudicatiei permite

desfasurarea unei activitati fizice si anume mersul pe jos, in limita tolerantei.

Este preferat efortul fizic systematic, in sedinte de minim 30 de minute, cel putin de 3X
pe saptamana, beneficiile obtinandu-se pe termen lung si sunt cu atat mai evidente cu cat
pragul de aparitie al claudicatiei la inceperea programului de antrenament fizic este mai
mic.

Mentinerea unei igiene corecte a membrelor inferioare atat in absenta leziunilor trofice
(preventie), dar mai ales cand sunt prezente ulceratii, zone de necroza, pentru vindecarea
cat mai rapida si cat mai corecta.

83.Tratamentul factorilor de risc

Reprezinta o tinta atat a tratamentului nefarmacologic (orpirea fumatului, scaderea
ponderala, regim alimentar impus de afectiuni asociate), cat si a tratamentului
farmacologic.

84.Principiile de tratament a ischemiei cr. periferice

Masuri generale: - exercitiu fizic (mersul pe jos);
 - Igiena optima a membrelor inferioare;
- Scaderea ponderala;
- Dieta.

Corectia factorilor de risc:

- Oprirea fumatului;
- Tratamentul HTA;
- Controlul diabetului;
- Tratamentul dislipidemiei.

Tratamentul medical:

- Pentoxifilin;
- Cilostazol;
- Antiagregant plachetar;
- Antialgice;
- Prostaglandine;
- Factori de stimulare a angiogenezei.

Tratamentul interventional si chirurgical:

- Angioplastie;
- By-pass;
- Amputatie;
- Simpatectomie lombara.

85. Tratamentul farmacologic

Pentoxifilina (derivate de metilxantina). Amelioreaza deformabilitatea hematiilor; scade

conc. De fibrinogen plasmatic si are effect antiagregant plachetar. Doza: 3 X 400 mg oral
sau 300 mg/zi i.v.

Cilostazolul, inhibitor al fosfodiesterazei tip 3. Produce vasodilatatie; inhibarea agregarii

plachetare; inhibarea formarii de trombi arteriali si proliferarea musculaturii netede
vasculare. Studiile arata o usoara crestere a distantei de mers comparative cu placebo si
chiar fata de Pentoxifilina. Beneficii suplimentare: inhibitia stresului oxidativ; refacerea
functiei endoteliale; reducerea moleculeleor de adeziune; reducerea agregabilitatii;
inhibitia proliferarii celulelor muscular netede vasculare; reducerea leziunilor inchemice.

Antiagregante plachetare (aspirina 100-325 mg/zi, ticlopidina 500 mg/zi, clopidogrel

75mg/zi) au potential benefic in profilaxia ischemiei acute periferice prin tromboza locala,
fara efecte mult superioare comparative cu placebo. Indicate la pacientii cu interventii
chirurgicale. Medicatia anticoagulanta indicata in episoadele acute ce survin la pacientii cu
arteriopatie cronica. Tratament antialgic frecvent folosit la pacientii in stadiul III sau IV.
Pot fi utilizate in cazuri usoare antialgice uzuale, iar in cazuri severe analogi ai morfinei.

86. Rolul medicului de familie in monitorizarea pacientului dupa revascularizare

Obiectivele asistentei medicale la nivel primar a pacientului cu revascularizare
periferica sunt:
- Controlul factorilor de risc si al bolilor associate;
- Oprirea fumatului;
- Regim alimentar sarac in grasimi si carbohidrati, bogat in legume si fructe;
- Controlul correct a HTA, a DZ, a hipercolesterolemiei;
- Complianta la tratament;
- Medicatie vasodilatatoare, antiagreganta, anticoagulanta (controlul coagularii);
- Urmamrirea evolutiei afectarii vasculare: anamnestic; clinic; indicele brat-glezna
in primele 2-3 luni postoperator ce poate avea valori anormale in ciuda prezentei
unui flux normal pentru ca dupa aceasta perioada IGB sa se normalizeze; examen
Doppler.

87. Definitia hipertensiunii arteriale

La adultii peste 18 ani, HTA este definite ca o crestere persistenta a valorilor

tensiunii arteriale sistolice (TAS) mai mare sau egal cu 140 mmHg si/sau acelei diastolice
(TAD) mai mare sau egala cu 90 mmHg, la persoanele care nu primesc medicatie
antihipertensiva.

88. Clasificarea HTA

Categorie TA Sistolica TA Diastolica

Optima <120 Si <80
Normala 120-129 Si/sau 80-84
Inalt normala 130-139 Si/sau 85-89
HTA gradul 1 140-159 Si/sau 90-99
HTA gradul 2 160-179 Si/sau 100-109
HTA gradul 3 ≥180 Si/sau ≥110
HTA sistolica izolata ≥140 Si <90

89. Descrieti automasurarea TA

- Se pot obtine determinari multiple pe o perioada indelungata de timp;
- Nu este implicat personal medical si respectiv se poate elimina HTA de halat alb
- Creste nivelul de implicare al pacientului in manegementul afectiunii sale
- Ajuta la cresterea aderentei pacientului la tratament.
90. Indicatiile masurarii automate pe 24 ore (MATA)
- Discordante mari intre TA masurata la cabinet și la domiciliu
- Evaluare status de dipping (scaderea TA in functie de starea de somn/veghe)
- Suspiciune hipotensiune nocturna sau apnee de somn, diabetic, boala cronica de
rinichi
- Evaluarea variabilitatii TA.

91. Avantajele si dezavantajele masurarii la domiciliu a TA (MDTA)

Avantaje:

- Masuratori pe perioade lungi, in mediul uzual al pacientului;

- Masurarea variabilitatii TA zi de zi;
- Ieftina, accesibila, repetabila

Dezavantaje:

- Nu furnizeaza informatii despre valorile TA in activitatile zilnice de rutina sau in

timpul somnului;
- Nu poate cuantifica variabilitatea TA pe termen scurt.
92. HTA de halat alb
- Valoarea TA in cabinet mai mare de 140/90 mmHg la cel putin 3 vizite/valoarile
masurate la domiciliu sunt normale
- Prevalenta de 15% in populatia generala si de 30% mai mare in randul
hipertensivilor;
- Decelarea acestei forme impune investigarea pacientului pe linie metabolica,
decelarea microalbuminemiei, ecocardiografiei pentru aprecierea HVS;
- Cel putin modificarea stilului de viata intrucat in evolutie 28-75% pot dezvolta
HTA renala

93. HTA ambulatorie sau “mascata”

- Pacient cu valori TA normale la evaluarea in cabinetul medical si crescute la
masuarea la domicilui;
- Prevalenta e similara cu HTA de halat alb;
- Riscul cardiovascular asociat este semnificativ crescut, apropiat de al pacientului
cu valorile TA crescute constant;
- Au o prevalent semnificativ crescuta a HVS si aterosclerozei carotidiene

94. Etapele initiale ale pacientului hipertensiv

- Stabilirea diagnosticului de HTA (masurarea corecta a TA);
- Stabilirea gradului HTA (clasificarea HTA);
 - Excluderea cauzelor sec. de HTA;
- Evaluarea si stratificarea riscului cardiovascular (incadrarea in clasa de risc)
factori de risc CV, afectari ale organelor tinta, boli associate.

95. Care sunt situatiile in care se suspecteaza o cauza secundara de HTA

- Lipsa AHC de HTA;
- Debut brusc al HTA;
- HTA grad 3;
- Criza hipertensiva;
- Pierderea brusca a controlului TA, la pacientul hipertensiv cu valori anterior
stabile, sub tratament;
- HTA rezista la tratament.

96. Care sunt situatiile in care se trimite pacientul direct la specialist dupa evaluarea
initiala
- Cause secundare
- Comorbiditate sau leziuni de organe tinta (pentru evaluarea completa);
- Urgentele hypertensive cu afectare acuta de organ tinta (IMA, enecefalopatia
HTA, angina instabila, EPA, disectia acuta de aorta, AVC);
- Rezistenta la tratamentul correct cu 3 medicamente

97. Care sunt valorile TA tinta?

- TAS <140 mmHg la pacientii cu : risc scazut/moderat, diabetic, BCR
diabetic/nondiabetici, boala cardiovasculara/antecedente AVC;
- TAS 140-150 mmHg la varstnici (se poate considera scadere mai mica de 140
mmHg doar daca e bine tolerata);
- TAD < 90mmHg (<85 mmHg la diabetici).

98. Care sunt cauzele de raspuns la terapia antihipertensiva??

- Pseudorezistenta terapeutica: - “effect” de halat alb; dispositive inadecvate de
masurare a TA
- Non-complianta: - nerespectarea recomandarilor privind stilul de viata sanatos;
nerespectarea schemei terapeutice; folosirea de medicamente fara prescriptive
medicala care interactioneaza cu medicatia antihipertensiva sau au effect
independent de cresterea TA
 99. Reguli de buna prescriere a medicamentelor antihypertensive
- Continuati adaugarea de medicamente eficace si tolerate, pentru a atinge tinta
terapeutica;
- Daca TA tinta este atinsa, nu modificati schema terapeutica (reducere doze sau
oprire tratament);
- Fiti pregatiti sa acceptati insuccesul unei scheme terapeutice sis a optati pentru o
abordare diferita;
- Modificati scheme terapeutice pentru a diminua Efectele adverse care nu dispar
in mod spontan;
- Initiati verificarea eficientei terapeutice, acolo unde este cazul, prin monitorizare
ambulatorie a TA (MATA)

100. Modalitati practice de crestere a compliantei pacientului la schema

terapeutica
- Informati pacientul asupra bolii si a complicatiilor acestora;
- Educatie specific ape factorii de risc;
- Pe cat posibil, initiate terapia cu medicamente in prize unica;
- Incurajati participarea pacientului la decizia privind schema terapeutica;
- Tineti cont de posibilitatile material ale pacientului cand formati prescriptia
terapeutica;
- Verificati modul de intelegere a schemei terapeutice si corectitudinea respectarii
ei;
- Incurajati automasusarea TA;
- Includeti si alti membrii ai familiei in programul de ingrijire

101. !!!!!!!Definitia astmului bronsic

Boala cronica a cailor aeriene. Episoade recurente de: wheezing (respiratie suieratoare), dispnee,
constrictive toracica, tuse-in special noaptea sau dimineata devreme.

Functional: obstructive a fluxului aerian, reversibila spontan sau sub tratament, hiperreactivitate
a cailor aeriene.

Patogenetic: inflamatie cronica in care sunt implicate mai multe elemente celulare.

102. Manifestari clinice ale AB

 - Wheezing recurrent, in special la copii;
- Tuse, care se inrautateste noaptea;
- Episoade intermitente de dispnee expiratorie;
- Compresiune toracica

103. Diagnosticul AB
- Spirometria - investigatie de elective
- Masurarea debitului expirator maxim - PEF;
- Variabilitatea functiei pulmonare

104. Diagnostic diferential al AB

- BPOC - principal afectiune cu care se face diagnosticul diferential;
- Refluxul gastro-esofagian;
- Obstructia de cai aeriene superioare si inhalarea de corpi straini;
- Disfunctie de corzi vocale;
- Boli pulmonare non-obstructive(pneumonie interstitial difuza);
- Insuficienta ventriculara stanga, mai ales la varstnici;
- Trombembolismul pulmonary;
- Sindromul de hiperventilatie si atacul de panica;

105. Diagnosticul gradului de severitate al AB

Simptomatologie Simptomatologie PEF sau VEMS
diurna nocturna Variabilitate PEF
Step 1 <1 saptamana 2 luna 80%
Intermitent Intre crize <20%
asimptomatice cu
PEF N
Step2 >1/saptamana dar <2 luna 80%
Persistent usor mai <1/zi 20-30%
Atacurile pot afecta
activitatea
Step 3 Zilnic >1/saptamana 60-80%
Persistent Atacurile afecteaza >30%
moderat activitatea
Step 4 Continuu Foarte frecvent 60%
Persistent sever Activitatea fizica e >30%
limitata
106. Astmul allergic (extrinsec)

Apare la persoanele atopice, debuteaza de regula in copilarie, cel mai usor de recunoscut,
asociat frecvent cu rinita alergica, caracterizat prin identificarea unui sau a mai multor
factori externi cu activitate dovedita in patogenia bolii.

107. Astmul / bronsita non-alergica (intrinsic/idiopatic)

Debut dupa 30-35 de ani, istoric fara elemente de alergie (astmul fara rinita e cel mai
probabil non-alergic); caracterizat prin imposibilitatea identificarii unui factor extern
allergic implicat in patologie; poate fi asociat cu intolerant la aspirina.

108. Definitia controlului clinic al astmului bronsic

- Fara simptome diurne(≤2/saptaman);
- Fara limitari de activitati;
- Fara utilizarea medicatiei de criza;
- Functia pulmonara normala;
- Fara exacerbari.
109. Care sunt factorii de risc care contribuie la reducerea expunerii la AB?
- Fumul de tigara;
- Praful de casa;
- Mucegai;
- Polen;
- Animale domestic;
- Medicamente;
- Alimente si aditivi alimentari;
- Sensibilizatori profesionali.

110. Ce este medicatia de control a AB?

Medicatia de control se administreaza cronic, zilnic; are drept scop obtinerea si mentinerea
controlului bolii, prin tratarea inflamatiei cailor aeriene.

Pacientului trrebuie sa I se explice ca de multe ori tratamentul dureaza toata viata.

111. !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! care sunt medicamentele utilizate ca medicatie de
control?
- Corticosteroizi inhalatori (CSI) - prezinta cea mai eficienta medicatie de control
in AB;
- Beta2-agonisti cu durata lunga de actiune - BADLA;
- Antagonisti de leucotriene;
- Metilxantinele cu eliberare prelungita - rol in terpie: bronhodilatator,
antiinflamator modest.
In Romania se fac frecvent 2 erori in utilizarea mentilxantinelor
Sunt utilizate in monoterapie; sunt subdozate.
Metilxantinele cu eliberare prelungita trebuie utilizate in doze de 600-800 mg/zi,
ca terapie de asociere la CSI sau CSI + BADLA
Se recomanda prudent in utilizarea acestora, intrucat pragul de eficacitate este
apropiat de cel toxic
- Corticosteroizii sistemici
- Anti-imunoglobulinele E (AntiIgE) - Omalizumab

112. !!!!!!!!!!!!!!!!!!Medicatia de criza a AB

- Beta2-agonstii cu actiune rapida (BADSA) - bronhodilatatoare, sunt medicatia de
electtie pentru cuparea bronhospasmului din criza de astm si pentru preventia
astmului Indus de effort; sunt recomandate folosirea celor pe cale inhalatorie.
- Corticosteroizii sistemici - se recomanda utilizarea pe durata scurta, doar in
spital, in exacerbari, nu ca medicatie de criza.
- Anticolinrgicele;
- Metilxantinele - rol therapeutic: In Romania, metilxantinele cu actiune de scurta
durata au fost folosite in mod eronat ca tratament cronic. Aminofilina nu trebuie
recomandata ca tratament de fond al astmului avand si o biodisponibilitate
imprevizibila. S-a exagerat folosirea aminofilinei ca tratament al crizei de astm la
camera de garda(in administrare i.v. impreuna cu hemisuccinat de hidrocortizon).
Aminofilina i.v. are o eficacitate similara utilizarii BADSA, avand insa efecte
adverse suplimentare
113. Treptele de tratament la adulti si copii peste 5 ani

In treapta 1 - medicatia este prezentata de BADSA la nevoie (nu este necesara medicatia de
control).

In trepta 2 - medicatia de electie este reprezentata de CSI in doze mici. Ca alternativa, se

recomanda antileucotriene, doar daca pacientul refuza sau nu este apt sa foloseasca CSI in
doze mici. In monoterapie, Antileucotrienele, au effect antiinflamator mai redus ca CSI in
doze mici.
In treapta 3 - optiunea de electie este reprezentata de asocierea CSI (doze mici) cu Beta2-
agonisti cu durata lunga de actiune. La copiii sub 5 ani este preferata cresterea dozelor de
CSI. In treapta 3 ca alternative se poate opta pentru: dublarea dozei de CSI; asocierea CSI
doze mici cu Antileucotriene; asocierea CSI doze mici cu Teofilina retard.

In treapta 4 - optiunea de electie este reprezentata de asocierea CSI (doza medie/mare) cu

Beta2-agonist cu durata lunga de actiune. Eventual se pot adauga una sau mai multe din:
Antileucotriene, Teofilina.

In treapta 5 - pacientii pot fi considerate ca avand un astm dificil de tratat. La medicatia de

treapta 4 se adauga CSO in doza mica si/sau AntiIgE.

114. Ajustarea medicatiei in AB

- Daca astmul nu este controlat de medicatia curenta, tratamentul va trece la
treapta urmatoare (step-up).
- In general, ameliorarea apare in mai putin de 1 luna;
- Este importanta verificarea tehnicii inhalatorii a pacientului, complianta la
medicatie si evitarea factorilor de risc;
- Daca astmul este partial controlat, se trece la treapta urmatoare, in functie de
optiunile disponibile, de siguranta si de satisfactia pacientului cu privire la
nivelul de control obtinut;
- Daca este obtinut controlul pentru cel putin 3 luni, se poate trece la o treapta
terapeutica inferioara (step-down). Scopul este de a reduce tratamentul la
medicatia minima necesara care mentine controlul.

115. Ce nu se administreaza in crizele de AB?

- Sedative;
- Mucolitice (pot inrautatii tusea);
- Terapia fizica a toracelui/fizioterapia (pot creste disconfortul pacientului);
- Hidratarea cu volum mare de lichide pentru adulti sau copii mari (poate fi
necesara pentru copii mai mici si sugari);
- Antibioticele ca medicatie de salvare (nu trateaza atacurile de astm! Se pot
administra doar daca concomitent se confirma o pneumonie sau alte infectii
bacteriene - sinuzite!);
- Epinefrina/Adrenalina - pot fi indicate pentru tratamentul acut al socului
anafilactic sau angioedemului, dar nu este indicat pentru tratamentul atacului de
astm
 116. !!!!!!!!!!!!!!!Definitia BPOC

Bronhopneumopatia cronic obstructive este o afectiune ce poate fi prevenita si tratata,

caracterizata prin: limitarea persistent a fluxului de aer prin caile aeriene care nu este complet
reversibila, este progresiva, este insotita de un raspuns inflamator anormal la diferite noxe
respiratorii (particule si gaze inflamate), modificari patologice la nivel pulmonar, efecte
extrapulmonare semnificative si comorbiditati importante care pot contribui la severitatea bolii.

117. Formele de BPOC

Forma usoara : tusea cronica si expectoratia cronica pot fi prezente dar nu intotdeauna. Pacientul
nu constientizeaza ca functia sa pulmonara este anormala

Forma moderata : suplimentar poate aparea dispneea la effort. Pacientul poate consulta medical
pentru simptomele respiratorii cronice sau pentru o exacerbare a bolii.

Forma severa : agravarea dispneei, reducerea tolerantei la effort, oboseala si exacerbari repetate.
Calitatea vietii pacientului este semnificativ afectata.

Forma foarte severa : dispnee severa de repaos/la effort mic. Pot aparea complicatii:
insuf.respiratorie, cord pulmonary cronic. Pacient cu VEMS-30% din prezis pot fi incadrati aici
daca prezinta insuficienta respiratory, cord pulmonary cronic. Calitatea vietii este sever afectata,
iar exacerbarile pot fi amenintatoare de viata.

118. Factorii de risc ai BPOC-ului

- Fumatul de tigarete este principalul factor de risc; este cuantificat in pachete-an
BPOC apare de obicei dupa un istoric de fumat de peste 20 pachete-an. Oprirea
fumatului este cel mai efficient mod de a reduce riscul de BPOC si de a stopa
progresia ei.
- Expunerea profesionala la pulberi sau gaze - reprezinta o etiologie unica sau
foctori etiologici agresori in combinative cu fumatul.
- Deficitul de alfa1 antitripsina - reprezinta factorul de risc cel mai bine
documentat si poate fi un model de cercetare pentru alti factori de risc;
- Poluarea aeriana de interior - rezultata din arderea biocombustibililor, pentru
incalzit sau gatit, in incaperi prost ventilate;
- Poluarea aeriana de exterior - orice factor ce afecteaza dezvoltarea pulmonara in
perioada gestationala si in copilarie (infectii respiratorii, G mica la nastere) poate
creste riscul de dezvoltare a BPOC
119. Diagnostic clinic
Trebuie avut in vedere la orice pacient ce prezinta: dispnee, tuse cronica productive
si/sau istoric de expunere la factorii de risc. Dg este confirmat prin spirometrie (metoda
cea mai reproductibila, satisfacatoare si obiectiva de apreciere a obstructiilor cailor
aeriene) - standardul de aur.

120. Clasificrea pacientilor cu BPOC

Stadiul 1 - usor - VEMS >80% prezis- tusea cronica si expectoratia cronica pot fi prezente,
dar nu intotdeauna

Stadiul 2 - moderat - VEMS 50-80% prezis - suplimentar poate aparea dispneea la effort

Stadiul 3 - sever - VEMS 30-50% prezis - agravarea dispneei, reducerea tolerantei la effort,
oboseala, posibile exacerbari repetate

Stadiul 4 - foarte sever - <30% sau

<50% + insufficient respiratorie cr.

-dispnee severa de repaus/la effort mic.

Pot aparea complicatii: insuficienta respiratorie, cord pulmonary cronic.
Pacientii cu VEMS 30% din prezis sunt incadrati aici daca prezinta: insuficienta
respiratorie.

121. Diagnostic diferential

- Astm bronsic - debut la varsta tanara, simptomatologie cu mare variabilitate de la
o zi la alta, inrautatirea simptomelor noaptea ori dimineata devreme, alergie,
rinita si/sau eczema posibil associate, AHC de astm
- Insuficienta cardiac congestiva - rx thoracic: cardiomegalie, semen de edem
pulmonary. Testele functionale pulmonare: disfunctie restrictive, fara limitarea
fluxului de aer. Prezenta patologiei care determina ICC
- Bronsiectazii - volum mare de sputa cu character pururlent. Se asociaza frecvent
infectia bacteriana. Rx thoracic/CT: dilatatii bronsice, ingrosarea peretelui
bronsic
- TBC - debut la orice varsta, Rx pulmonary - infiltrate pulmonary; confirmarea la
ex.microbiologic; prelevanta regional crescuta
- Bronsiolita obliteranta - debut la varsta tanara, la nefumatori. In antecedente pot
exista artrita reumatoida, expunere acuta la fum. Pot aparea dupa transplant
pulmonary sau medular. TC in expir evidentiaza arii hipodense.
 122. Obiectivele tratamentului
- Reducerea simptomatologiei;
- Prevenirea progresiei bolii;
- Imbunatatirea tolerantei la effort;
- Imbunatatirea starii de sanatate;
- Prevenirea si tratarea complicatiilor;
- Prevenirea si tratarea exacerbarilor;
- Reducerea mortalitatii.

123. Oprirea fumatului

- Consilierea in vederea renuntarii la fumat;
- Terapii de substitutie nicotinica (guma de mestecat, nicotina inhalatorie, plasturi
transdermici, tablet sublinguale), farmacoterapie cu Vareniclina, Bupronion, ce
cresc rata de abstinent ape termen lung;
- Prevenirea fumatului inclusive legislatie antifumat.

124. Tratamentul BPOC

Se face in functie de stadiile de severitate a bolii:

- Bronhodilatatoarele - au rol central in managementul simptomelor in BPOC

- Corticosteroizii inhalatori - au rol in prevenirea exacerbarilor la pacientii cu
stadiile severe si foarte severe
- Combinarea unor medicamente din clase diferite in acelasi inhalator este mai
convenabila la pacientii in stadia mai severe

125. Avantajele administrarii medicatiei inhalatorii

-Permite realizarea de concentratii mari de medicament in caile aeriene(actiune
locala);
- Effect therapeutic rapid si la doze mult mai mici comparative cu administrarea pe
cale sistemica;
- Evita Efectele secundare sistemice minime(doze mici - mcg/puf, actiune locala);
- Sunt disponibile un numar mare de medicamente sub forma de aerosoli sau
pulberi uscate
126. Ghidul GOLD 2016
Recomanda: - efectuarea spirometriei in cadrul urmarii si monitorizarii pacientului cu
BPOC cel putin 1 data pe an
 Spirometria - standard de referinata, testul de electie pentru stabilirea functiei
pulmonare. Pacientul cu BPOC prezinta in mod characteristic o reducere a VEMS si a
CVF

127. Evaluarea treptei de severitate in functie de VEMS

La pacienti cu valori de VEMS/CVF < 0.7:

- Gold 1 - usor - VEMS ≥80% din prezis

- Gold 2 - moderat - VEMS 80-50% din prezis
- Gold 3 - sever - VEMS 30-50 % din prezis
- Gold 4 - foarte sever - <30% din prezis
128. Managementul exacerbarilor

Definitia exacerbarii: “…un eveniment in evolutia naturala a bolii caracterizat printr-o

manifestare de la starea initiala a dispneei, a tusei si/sau sputei pacientului, modificare dincolo de
variatiile zilnice normale, cu debut acut si care necesita o schimbare a medicatiei obisnuite a
pacientului cu BPOC”

129. Atitudinea in exacerbarile din BPOC

- Identificarea unei cauze;
- Evaluarea severitatii si alegerea locului de ingrijire;
- Tratamentul adecvat;
- Supraveghere pana la intrarea in faza de remisiune (bazala).

130. Alegerea locului de ingrijire

Tratament la domiciliu: - Exacerbare non-severa (fara criteria clinice de severitate)

-Fara comorbiditati semnificative

-Suport familial

In general nu necesita investigatii paraclinice

Tratament in spital : - Exacerbare severa sau una din:

-Comorbiditati semnificative;
-Intoleranta digestiva;
-Lipsa suportului familial
 Impun urmatoarele explorari pentru diagnostic: radiografie toracica, ECG, Gazometrie arterial,
ex. Microbiologic al sputei este optional, indicat mai ales in formele severe sau la cei cu
evolutie nefavorabila

131. Cauzele exacerbarilor

- Infectie traheobronsica;
- Poluare aeriana;
- Neindentificata - la o treime din cazuri

132. Indicatii de internare (evaluarea intraspitaliceasca)

- Crestere mare in intensificarea simptoamelor;
- Forma severa de BPOC;
- Aparitia unui nou symptom;
- Esec al raspunsului therapeutic dupa masurile initiale de management
medicamentos;
- Prezenta unei comorbiditati severe;
- Exacerbari frecvente;
- Varsta inaintata;
- Lipsa suportului familial

133. Comorbiditati in BPOC

- Afectiuni cardiovasculare: boala coronariana ischemica, IC, FiA, HTA sunt
frecvent associate; betablocantele cardioselective nu sunt contraindicate
- Osteoporoza/ anxietatea-depresia: se asociaza cu un status de sanatate si
prognostic precar
- Cancerul pulmonary: frecvent la pacientii cu BPOC, reprezinta cea mai frecventa
cauza de deces la pacientii cu forme usoare de BPOC
- Infectiile severe : in special respiratorii, sunt frecvente la acesti pacienti
- Sindromul metabolic, DZ: modifica prognosticul pacientului
- Bronsiectaziile : par a se asocial cu prelungirea exacerbarilor si cu cresterea
mortalitatii

Boala pulmonara cronica este o boala a sistemului respirator inferior. Pe parcursul evolutiei
sale sunt afectate diferite structure pulmonare - atat la nivelul peretului bronsic cat si de la
nivel alveolar.
134. Tratamentul farmacologic in BPOC