Sindroamele tubului digestiv

SINDROMUL ESOFAGIAN

 =complex de semne si simptome care apar in suferinte esofagiene

 Disfagia = dificultate de deglutitie cu senzatie de obstacol retrosternal cu necesitate de efort

constient

– Orofaringiana – la trecerea bolului din reg. bucofaringiana in esofagul superior

– De transport in 1/3 medie esofag – presiune, uneori iradiaza in brate si dorsal

– Esogastrica in 1/3 inferioara a esofagului cu obstacol la jonctiunea esogastrica

 Disfagia tranzitorie – procese inflamatorii esofagiene

 Disfagia progresiva – cea recent instalata ridica intrebarea unei posibile neoplazii

 Difagia episodica – la solide, de mai multi ani ; este tipica pentru achalazie (apare mai
degraba la batrani; esofagul devine aton, insotit de dilatatie)

 Disfagia capricioasa – de mai multi ani

 Disfagia permanenta cu agravare progresiva la inceput ptr solide si apoi lichide – se

pune problema unei neoplazii

 Disfagia pentru solide – intalnita in stenozele esofagiene. Stenozele esofagiene pot fi de

natura maligna, dar si benigna (post-soda caustica).

 Disfagia pentru lichide (paradoxala)-achalazie

 Disfagia pentru amandoua – achalazie

 Disfagia influentata de deglutitii repetate, ingerare de lichide- lez. Benigne,

diverticuloze, tulb. motorii

 Disfagia neinfluentata – stenoze esofagiene maligne sau benigne severe, foarte

probabil neoplazica

1
  odinofagia = durere la deglutitie

– frecvent in ulcerul peptic esofagian Barett (ulcerul cu eroziune dat de refluxul

gastroesofagian. Practic, este ultimul stadiu de la esofagita de reflux), periesofagite
in neo

– NU in esofagita de reflux, achalazie sau spasm esofagian inferior

 Toracalgia – retrosternala : spasm esofagian, ulcer esofagian si neoplasm

 Regurgitatia = refluxul continutului esofagian sau gastric fara efort in cavitatea bucala si fara
greata – reflux gastro esofagian, stenoze esofagiene, persoane sanatoase; apare adesea la
copiii mici

Afectiuni cu tulburari motorii

1.Achalazia = lipsa relaxarii cardiei si disparitia peristalticii primare

 Din cauza degenerescentei plexului Auerbach sau a nucleului motor vagal

 Megaesofag aton

2. Spasmul esofagian

 Difuz

 La varstnici

 Ingrosarea musculaturii 2/3 inf.

 Rx aspect de tirbuson

 Durerea este de tip muscular, toracica

 Durerea cedeaza la nitroglicerina -> poate fi confundata cu angina pectorala

3. Diabetul zaharat – secundar neuropatiei cu afectarea plexului Auerbach, determinand tulburari de

motilitate esofagiana

4. Sclerodermia – infiltrarea peretilor esofagieni cu disparitia peristalticii

Refluxul gastro-esofagian

 Din cauza incompetentei sfincterului esofagian inferior

 Iritatie cronica a mucoasei; edematiata, eritematoasa, eroziuni, ulceratii

 Metaplazia gastrica a mucoasei = esofag Barett – stare precanceroasa

 Clinic: pirozis (=arsura retrosternala), regurgitatii acide, poate aparea tusea

 Dg. EDS (endoscopie digestive superioara), dar se poate si Rx. Trendelenburg

2
Hernia hiatala = protruzia unei portiuni din stomac prin hiatusul esofagian

 De alunecare 85%; frecvent reflux

 Hernie paraesofagiana 10% jonctiunea eso gastrica ramane in abdomen

 Mixta

 Se poate insoti de sd.anemic feripriv (prin sangerare la nivel gastric)

 Apare mai ales la obezi sau la bolnavi de BPOC prin tuse

 Tratamentul este chirurgical, dar prezinta posibilitati mari de recidiva

Simptomatologie - posibil durere anginoasa like; sangerari minore

 Esofagita de reflux are si cauze banale: alcool, condimente, alimente foarte reci sau fierbinti

 Sdr. Plummer Vinson in anemia feripriva severa

 Tumori esofagiene

– Benigne – rare; polipi, adenoame, fibroame; descoperite intamplator

– Maligne: ruperea acestora prin ulceratie poate determina mediastinita; insotite de

casexie, hipoalbuminemie, dezechilibre hidroelectrolitice

 Diverticuli esofagieni = dilatatii circumscrise, saciforme

– Frecvent la varstnici

– De pulsiune = presiune pe unele puncte slabe ale peretelui esofagian- frecvent

Zenker la jonctiunea faringoesofagiana

– De tractiune secundar unor leziuni de vecinatate

 Disfagia lusoria – rar – malformatie de traiect de a. subclavie dreapta care poate comprima;
mai evidenta la varstnici cu ats

SINDROAMELE DISPEPTICE

 = tulburare de digestie

 Simptomatologie nespecifica

 include: dureri abdominale, astenie, greata, +/- tulburari de tranzit

 accent pe tulburarile functionale

 pot fi de tip ulceros sau de tip biliar

SINDROMUL GASTRODUODENAL

 simptomatologie dominata de durerea epigastrica, ritmata de alimentatie

3
  durere imediata : gastrita, ulcer gastric

 durere tardiva: ulcer duodenal, duodenita

 localizarea durerii superior sau inferior epigastric

 frecvent greata si varsaturi

 calmarea durerii dupa varsatura

 continutul varsaturii :alimente partial nedigerate si gust acid

 alimente consumate cu peste 24 ore inainte = stenoza pilorica (examen obiectiv-> clapotaj
gastric, la care se aude un sunet ca de “apa in sticla”)

 bolnavul acuza senzatie de plenitudine gastrica

 examenul obiectiv este sarac :

 +/- paloare

 durere la palpare

 palparea unor formatiuni sau modificari de tonus parietal

 examen de electie EDS

 etiologic : gastrite acute sau cronice, duodenite, ulcer gastric sau duodenal si
tumorile gastrice

GASTRITELE ACUTE

 au cauze imediate, de obicei decelabile

– medicamente iritante gastric : AINS, cortizon, citostatice

– alcool

– stari de soc, septicemia

Rar, gastrita flegmonoasa prin infectie microbiana la imunodeprimati

 Daca sunt insotite de ulceratii = cauza de HDS (hemoragie digestive superioara)

 Inceput brusc cu anorexie, hipersalivatie, greata, varsaturi, balonare, anxietate

 Poate aparea in boli infectioase

 Gastrita acuta de iradiere (aceasta inflamatie poate aparea si la alte nivele ale tubului
digestiv)

GASTRITELE CRONICE

 Aceeasi simptomatologie, dar mai insidioasa

4
  Tip A – rara, mecanism imun (fundul si corpul gastric) ex: Ac anti cel parietale si factor
intrinsec in anemia pernicioasa, cu pliuri ingrosate

 Tip B – inf. cu Hp (Helicobacter pylori); la nivel antral sau tot stomacul

 Particular, boala Menetrier = hipertrofie de mucoasa (idiopatica)

 Gastrite cronice specifice –in tbc, sarcoidoza, boala Crohn

 >50% evolueaza asimptomatic

 AP – diagnsticabile anatomopatologic

1. gastrite atrofice cu mucoasa neteda, lucioasa, albicioasa, stergerea pliurilor, retea

vasculara vizibila prin mucoasa subtire

2. gastrite hipertrofice cu pliuri regulate, sinuoase, pseudopolipoidale

DUODENITE

 = inflamatii ale mucoasei duodenale

 Pot aparea ca insotitoare ale unor boli din acelasi segment si uneori primitive

 Simptomatologie similara cu gastritele

 Dg. Exclusiv endoscopic !!!!!

SINDROMUL ULCEROS

 Definitie AP = pierdere de substanta in mucoasa gastrica sau duodenala care depaseste

muscularis mucosae si are r. inflamatorie

 Poate fi:

 Limitat la peretele digestiv sau

 Penetrant in structuri vecine : pancreas (durere resimtita in T10 – vertebra Boas),

pedicul hepatic, etc sau

 Perforat acoperit ( cu epiplon sau anse vecine) sau liber in peritoneu, determinand
aparitia peritonitei

 Ulcer calos, vechi cu ingrosare importanta de mucoasa mergand pana la stenoza

pilorica

 Simptomatologia dureroasa tipica se caracterizeaza prin :

 Mica periodicitate 30-60 min si 1-2 ore

 Marea periodicitate – zile, saptamani fara durere

 Durerea iradiaza numai in ulcerul complicat

5
  Examenul obiectiv este sarac

 Semne ale complicatiilor :

 scadere ponderala,

 anemie,

 semne de iritatie peritoneala

TUMORI

 benigne

o asimptomatice
o de mucoasa polipi adenomatosi –stare precanceroasa
o intraparietali - leiomioame

 maligne

o practic gastric
o La inceput asimptomatic sau cu sdr. ulceros,
o Inapetenta (selectiva sau nu)
o Scadere ponderala
o Paloare
o Palparea tumorii

CONCLUZII

Durerea epigastrica poate avea si alte cauze, in afara de o afectiune gastroduodenala:

 IMA

 Patologie pancreatica

 Colecist

 Durere hepatica

 Durere colonica

SINDROMUL DE STENOZA PILORICA

Simptome

 Varsaturi repetate, abundente, cu alimente nedigerate; la inceput rare si neregulate

 Senzatie de plenitudine precoce post prandiala

 Eructatii, regurgitatii, scaderea apetitului

 Dureri epigastrice asociate bolii care o determina

6
Semne generale

 Scadere ponderala

 Astenie marcata

 Deshidratare

 Reducerea aportului alimentar

 Clapotaj gastric – se face dimineata

Cauze

1. Boala ulceroasa cu stenoza functionala sau organica

2. Neoplasm antropiloric

3. Boli ale pancreasului - neoplasm cu invadarea duodenului, hipertrofie cap pancreas sau
pseudochiste in pancreatita cronica

4. Rare – hipertrofia musculara a pilorului; prolaps prin pilor al mucoasei gastrice; polip antral;
tbc, sifilis gastric

SINDROAME DATE DE PERTURBAREA TRANZITULUI INTESTINAL

1. Diareea ( sindroame diareice)

2. Constipatia

1.SINDROMUL DIAREIC

 Definitie = accelerarea tranzitului intestinal, cu digestie incompleta a alimentelor si

eliminarea mai multor scaune de consistenta lichida sau semilichida

 Patogenie: exagerarea motilitatii intestinale,cresterea secretiilor intestinale,tulburari ale

digestiei si absorbtiei,compensare insuficienta la nivel cecal si colonic a deficitului absorbtiei
de apa si electroliti

 Debut brusc

 Usor, mediu, sever

 Scaune de la 5-10 pana la 40 /zi

 Scaun lichid, continut fecal redus, uneori verde, cu mucus sau sange

 Greata, varsaturi, colici abdominale

 Deshidratare, scaderea TA, oligurie, IRA, lipotimie

7
  Sindroamele diareice pot fi:

 Bacteriene – actiune directa sau actiunea toxinelor formate secundar dezvoltarii

bacteriilor

 Debut rapid – ore dupa ingestia alimentelor

 Dureri abdominale

 Holera (vibrion)- diaree apoasa foarte abundenta

 Shigella – dizenteria – diaree cu puroi, mucus si sange

 Coarda colica palpabila

 Virale – frecvent enterotrope – ECHO

 Parazitare Giardia, Amoeba disenteriae

 Sdr. Trenante

 Reactii alergice , ingestie de toxice (As, F), medicamente (digitala, laxative), stress
psihic, boli sistemice (hipertiroidie, uremie)

SINDROMUL DE MALABSORBTIE

 Definitie = totalitatea simptomelor si semnelor determinate de un deficit de trecere in

circulatie a elementelor rezultate din digestia produsilor alimentari

 Diaree cronica sau recidivanta

 Scadere ponderala, astenie

 Carente vitaminice, diselectrolitemii, hipoproteinemii, denutritie severa

SINDROMUL DE MALDIGESTIE

 Deficit de secretie si /sau

 Deficit de activare a enzimelor digestive

MALABSORBTIA

 Secundara digestiei incomplete (orice malabsorbtie e insotita de maldigestie)

 Exudarea intestinala = pierderea de material seric (proteine, electroliti, lipide) prin peretele
intestinal

 Suprainfectia intestinala – i.s. este steril, dar se poate suprainfecta cu afectarea inflamatorie
a mucoasei si maldigestie prin utilizarea concurentiala a proteinelor, glucidelor, lipide

8
  Secundara maldigestiei

 anaciditatea gastrica cu deficit de digestie peptica si diaree precoce

 Hiperaciditatea gastrica (sdr.ZE – Zollinger Ellison) cu inactivarea enzimelor

pancreatice si ulcere multiple, steatoree

 Pancreatita cronica, neoplazie pancreas, fibroza chistica cu deficit de secretie

pancreatica si steatoree si malnutritie severa

 Hepatopatii cronice sau colestaza sau degradarea rapida a sarurilor biliare determina
scaderea formarii miceliilor cu malabsorbtie lipidica si steatoree

 Enteropatii cronice (Crohn, iradiere), rezectii intestinale determina maldigestie

proteica si lipidica

 Malabsorbtia primara (cu digestie normala sau aproape)

 Enteropatia la gluten

 Boala Crohn :

– probabil mec. Imun

– febra, scadere ponderala

– Dg. Colonoscopie cu biopsie

 Boala Whipple – infectie cu Tropheryma wippelli; adenopatii generalizate, artralgii

 Amiloidoza si scerodermia – infiltratia peretelui intestinal plus semne specifice

 Alte infectii : tbc, parazitoze

 Insuficienta cardiaca, pericardita constrictiva, blocaj limfatic mesenteric

SDR. DIAREIC CRONIC FARA MALABSORBTIE

 Diaree cronica fara malnutritie (alternand cu perioade de scaun normal)

 Afectare colonica

 Colon iritabil – perioade de diaree, uneori cu mucus, colici abdominale,balonari – min. 3 luni
– ex. colonoscopic normal

 Colite microscopice – cu infiltrare limfocitara (colita limfocitara) sau depuneri de colagen

(colita colagena)

SINDROMUL DE CONSTIPATIE

 = eliminarea mai rara de 24 ore a unui scaun de consistenta crescuta

 Frecvent mecanism functional

9
  Important – obstructia mecanica a colonului – relativ recent instalata, dureri colicative, scaun
creionat (scaunul creionat indica o obstructie joasa)

 Benigne – stenoze sau stricturi rectale

 Megacolon congenital b. Hirschprung cu absenta plexului mienteric rectosigmoidian

 Megacolon secundar lez. neuro sau anatomic

 La varstnici – fecalom

 Secundara altor boli: hipotiroidie, paraplegie, leziuni de canal anal

!!! Cancerul de colon ascendent se insoteste, de obicei, de diaree, iar cel de colon descendent se
insoteste, de obicei, de constipatie.

HEMORAGIA DIGESTIVA SUPERIOARA

Hematemeza

 Eliminarea pe gura in cursul varsaturii a unei cantitati de sange rosu sau negricios provenit
din TD superior de unghiul lui Treitz (esofag, stomac, rar duoden); bila concentrate poate fi
confundata cu hematemeza, de aceea se face proba cu apa oxigenata

Melena = scaun negru ,moale, lucios “ca pacura”, aderent – sange digerat

 false melene: afine, spanac, sfecla, bismut, fier

Cauze esofagiene

 diverticuli., esofagite, ulcer peptic esofagian, sdr. Mallory Weiss = dilacerari longitudinale la
nivelul jonctiunii esogastrice; alcoolism, dupa ridicare de greutati, graviditate, gastroscopie

 Tumori benigne si maligne

 Varice esofagiene

Afectiuni hepatobiliare :HTP, insuficienta hepatica

Cauze pancreatice – neoplasm prin ulcerare de duoden

Boli ale stomacului si duodenului

 Ulcere

 Stenoza pilorica

 Sdr. ZE

 Gastrite severe hemoragice

 Neoplasm

10
  Varice gastrice

Afectiuni ale intestinului

 Infarct mezenteric

 Ulcere

 Ileite

 Sdr. Peutz Jegers

 Carcinoidul de intestin subtire

Cauze generale: vasculopatii (ex. Rendu Osler), sdr. mieloproliferative, coagulopatii, ACO

SINDROMUL PERITONEAL

= complex de semne si simptoME corelate cu inflamatia peritoneului

Peritonita acuta = invazie microbiana si/sau iritatie cu substante chimice

 Difuza primara – rara

– Etiologie pur bacteriana

– La copii

– Prin diseminare hematogena la distanta

 Peritonita difuza secundara

– La orice varsta si sex

– Prin perforatia unui organ cavitar intraabdominal urmata de iritatie chimica initial si
ulterior insamantare microbiana

– Apendice, ulcer gastric/duodenal, diverticul Merkel, colecist, ruptura de chist ovarian

– Peritonita biliara este, de obicei, letala, de aceea nu se face punctie hepatica la

bolnavul icteric!

– Durere – nu lipseste

– Meteorism abdominal

– Sughit

– Ileus paralitic - tardiv

Examen obiectiv

 pozitie antalgica
 Manevra Blumberg

11
  Aparare musculara
 Soc
 Rx pneumoperitoneu si nivele hidroaerice

Peritonita cronica

 Rare

 Tbc, micotica (Candida)

 Granulomatoasa post operator – datorita pulberii de talc

 Spontana primitiva a ciroticilor din cauza autoinsamantarii

SINDROMUL DE OCLUZIE INTESTINALA

= oprirea tranzitului pentru materii fecale si gaze

Forma mecanica- obstructiva

 Leziuni extrinseci – bride postoperatorii, hernii

 Leziuni intrinseci- diverticuli, neoplazii, enterite regionale

 Obstructii de lumen: ileus biliar, ghem ascarizi, tricobezoar, fitobezoar, meconian, fecalom

1.Ileus spastic

 Rar

 Contractura extrema si prelungita a intestinului in intoxicatii cu metale grele, uremie,

ulceratii extensive de intestin

2. Ileus paralitic – dupa orice agresiune peritoneala

 Mari agresori: HCl, enzime pancreatice, sange, urina, continut colon

 Postoperator, frecvent, dar dispare in 2-3 zile

 Hematom retroperotoneal, colica nefretica, pneumonii severe (mai ales la copii), fracturi
costale, ischemia intestinala

Simptome

 Abolirea emisiei recto-anale

 Durere abdominala – colicativ

 Varsaturi – particular fecaloida

 Meteorism abdominal

12
Examen obiectiv

 Unde peristaltice observabile

 Rezistenta elastica la palpare

 Semne discrete de iritatie peritoneala

 Auscultatie – initial zg. Hidroaerice apoi silentium

SINDROMUL DE ISCHEMIE MEZENTERICA

Forma acuta

1. Ocluziva
o arteriala –tromb/embol
o venoasa – tromboza vv. Mezenterice
2. Non ocluziva: ateroscleroza, vasculite sistemice, colagenoze

Dezvoltarea infarctului mezenteric duce la necroza hemoragica a uneia sau mai multor anse

 embolii la bv. cardiaci; ischemia acuta non oclusiva pe fond de ats cu scaderea
fluxului sanguin in soc, ic, hipovolemie; tromboza venei mezenterice este rara (in stare
septica, staza portala, ic veche si severa

Simptome

 Durere abdominala brusc aparuta – initial crampa ulterior permanenta

 Tulburari de tranzit

 Greata, varsaturi – inconstant si nespecific

 Peritonita generalizata cu stare septica

Semne

 Meteorism abdominal
 oarecare grad de aparare musculara
 durere

Forma cronica

 Poate preceda forma acuta

 Tablou de angina abdominala

 Ca o crampa la 15-30 min post prandial

 Bv. Isi reduce aportul alimentar

 Cedeaza la nitroglicerina

13
 Dg. de excludere

14